Antibiotice,

chimioterapice,
sulfamide;
Mecanisme de
actiune si de rezistenta.
 Antibioticele (AB):
- substanţe naturale, cu efect antibacterian, produse de
microorganisme care au capacitatea de a distruge anumiţi
microbi sau de a le opri dezvoltarea, fapt pentru care se
utilizează în tratamentul bolilor infecţioase,ex. peniciline,
cephalosporine, tetracycline, etc

 Chimioterapicele (CH) :
- substanţe chimice cu efect antibacterian.
Datorită apariţiei rezistenţei bacteriene:
=> modificarea structurii antibioticelor de bază dintr-o familie,
=> derivaţii semisintetici ai antibioticelor.
 AB/CH diferite după : provenienţa, mod de producere,
Antibiotic Organisms

Penicillin Penicillium chrysogenum

Cephalosporium
Cephalosporin
acremonium

Griseofulvin Penicillium griseofulvum Cephalosporium

Penicillium

Bacitracin Bacillus subtilis

Polymyxin B Bacillus polymyxa

Amphotericin B Streptomyces nodosus

Erythromycin Streptomyces erythreus

Neomycin Streptomyces fradiae

Streptomycin Streptomyces griseus

Tetracycline Streptomyces rimosus

Vancomycin Streptomyces orientalis

Gentamicin Micromonospora purpurea Streptomyces griseus

Rifamycin Streptomyces mediterranei

Antibioterapia
 origini: antibioza şi toxicitatea selectivă.

 Antibioza – Pasteur: cultură cu 2 microorganisme

 producerea unei substanţe de către una din ele => opreşte
multiplicarea sau omoară cea de a 2-a bacterie.

 Toxicitatea selectivă:
 fixarea selectivă, specifică a substanţelor de corpul bacterian.
 nu se fixează şi nu este toxică asupra altei bacterii sau asupra
celulelor umane (eukariote)

Substante dezinfectante
 substanţe cu efect antibacterian,
active în concentraţii mari

 NU respectă principiul toxicităţii selective.

se utilizează doar extern => îndepărtarea microorganismelor de pe
suprafeţe
 Spectrul de acţiune al unui antibiotic
Totalitatea genurilor şi speciilor bacteriene asupra cărora acţionează
antibioticul:
coci Gram pozitivi şi negativi,
bacili Gram pozitivi şi negativi,
bacterii anaerobe,
spirochete,
Mycobacterii,
bacterii cu patogenitate intracelulară: Richettsia, Chlamydia, Mycoplasma.
 Antibiotic Spectrum
Spectrul de acţiune al
unui antibiotic
Penicillin Gram-positive bacteria
• Spectru îngust => specie bacteriena
ex.Antibioticele,antistafilococice, Bacitracin
Gram-positive bacteria
Tuberculostatice
Vancomycin
• Spectru restrâns => număr mic de Gram-positive bacteria
grupe, genuri bacteriene: Ex. Acid Polymyxin B
nalidixic - activ doar pe bacili Gram negativi Gram-negative bacteria
• Specru larg = active asupra majorităţii Streptomycin
Gram-negative bacteria
genurilor, speciilor bacteriene:
• Spectru ultralarg: active asupra Gram-positive negative
bacteriilor din mediul spitalicesc, Erythromycin cocci; some Gram negative
bacilli
multiplu rezistente la antibiotice.
Neomycin Broad-spectrum
Indicele terapeutic- IT Tetracycline Broad-spectrum
Cephalosporin
IT = Doza toxica/doza efectiva. Broad-spectrum
Cu cat IT mai mare, cu atat AB este mai Gentamicin Broad-spectrum
bun !
Rifamycin Tuberculosis
 Efect antibacterian
 Bacteriostatic: opresc multiplicarea ex. Cicline (ex. Tetracicline),
Cloramfenicol

 Bactericide: omoară bacteriile, în concentraţii mici; ex.

Aminozide

 Bacteristatice în concentraţii mici şi bactericide în

concentraţii mari;ex ß –lactamine

Combinatii de antibiotice (AB)

 Sinergism
 Antagonism
 Indiferenta
 CLASIFICAREA
ANTIBIOTICELOR:
1. dupa structura chimica:
BETALACTAMINE GLICOPEPTIDE
AMINOGLICOZIDE POLIPEPTIDE CICLICE
MACROLIDE LINCOSAMIDE
2. după spectrul antimicrobian:
AB cu spectru ÎNGUST;
AB cu spectru LARG;
AB cu spectru ULTRALARG
3. după mecanismul de acţiune:
AB BACTERICIDE (omoară germenii);
AB BACTERIOSTATICE (împiedică multiplicarea germenilor).
4. după acţiunea selectivă în infecţii localizate
AB intestinale (neabsorbabile);
Chimioterapice urinare.
 MECANISM DE
PERETE
BACTERIAN ACTIUNE:

PERETE
BACTERIAN

PBP+TRANSPEPTIDAZE
BACTERIE IMEDIAT
BACTERIE ADULTA
DUPA FORMARE

PBP+ATB
BACTERIE TANARA
 MECANISM DE
PERETE
BACTERIAN ACTIUNE:
Peptidoglicanul (murein) – ţinta inhibitorilor sintezei peretelui
celular
NAG NAM
N-acetilglucosamină acid N-acetilmuramic

Citoplasmă
UDP NAG UDP NAM
sinteza
precursorilor
Peretelui celular L- alanină
D- a.glutamic

L- lisină
Cycloserina
inhibită reacţiile implicate D- ala
în incorporarea D-ala-D-ala D- ala
în catena laterală peptidică a NAM
 MECANISM DE
ACTIUNE:
Inihibitori ai sintezei peretelui celular

NAG NAM P P lipid C55

Membrana citoplasmatică
Bacitracina
Sinteza de noi subunităţi a
Previne
peretelui celular ataşate de
defosforilarea
un
L- lisină carrierului
carrier lipidic
fosfolipidic,
Glycopeptidele ce previne
Se leagă de resturile regenerarea
terminale de D-ala-D-ala: carrierului
previn incorporarea necesar
subunităţilor în procesul continuării
de elongare a sintezei
peptidoglicanului
 MECANISM DE
ACTIUNE:
Inhibitori ai sintezei peretelui celular
Perete celular Ataşarea de noi subunităţi pentru
elongarea peptidoglicanului
NAG NAM NAG NAM

L- lisina

D- ala

Beta-lactaminele
Leagă şi inhibă enzimele care catalizează
această legătură
 MECANISM DE ACTIUNE:
Inhibitorii sintezei proteice
1. Aminoglicozide
2. Macrolide
3. Tetracicline
4. Cloramfenicol
5. Acid fusidic

COOH
H
HO OAc

H
HO H
 MECANISM DE
ACTIUNE:
Inhibitorii sintezei acizilor nucleici
 Inhibiţia sintezei precursorilor-
Sulfonamide-inhibă sinteza acidului folic necesar sintezei bazelor
purinice şi pirimidinice prin inhibiţie enzimatică

Trimetoprim-inhibă sinteza acidului folic necesar sintezei bazelor

purinice şi pirimidinice prin inhibiţie enzimatică

 Inhibitori ai replicării DNA

Quinolone

 Inhibitori ai RNA polimerazei

Rifampicin
 MECANISM DE
ACTIUNE:
Sinteza acidul tetrahidrofolic -1
Analogia de structura dintre PABA şi sulphonamides duce la inhibiţia
dihidropteroate sintazei prin mecanism competitiv
NH2 NH2

acidul para amino benzoic

(PABA) + pteridina
SO2NH COOH

dihidropteroat structura acidul

sintetaza sulfamidelor para-amino
X NH2
benzoic

aciddihidropteroic
Dapsona

SO2NH NH2
 MECANISM DE
ACTIUNE:
Sinteza de acid tetrahidrofolic -2

acid
dihidropteroic

dihidrofolat
sintetază L-glutamină

acid
dihidrofolic
 MECANISM DE
Sinteza acizilor nucleici: ACTIUNE:
Inhibitori ai sintezei ADN

 Quinolonele sunt o familie mare de agenţi sintetici ce

afectează DNA giraza necesară suprahelicării DNA bacterian
(important şi în restaurarea ADN) şi fără de care bacteria
nu este capabilă să-şi împacheteze AND
Negramul:prima, utilizare restrânsă datorită toxicităţii
Ciprofloxacin, Norfloxacin, Ofloxacin
(fluoroquinolone) au activitate superioară şi spectru larg
(Stafilococi, BGN, inclusiv pe Pseudomonas sp.)
! Indicaţii clinice: ITU, sistemice, febra tifoidă
 MECANISM DE
ACTIUNE:
Antimicrobiene ce afectează ADN şi ARN bacterian

 Rifamicine (ex rifampicină)

inhibitori specifici ai ARN-
polimerazei ADN dependente –
blochează mARN; active pe CGP,
MRSA, bK
 Metronidazol (nitroimidazol)
in stare redusă poate reacţiona
cu ADN pe care îl oxidează
producând rupturi ale catenelor
Rezistenţa la chimioterapice antiinfecţioase

 Naturală:caracter de specie, determinat genetic

 Dobândită: în cadrul unor specii natural sensibile
unele tulpini dezvoltă sau achiziţionează rezistenţă

Mecanismele rezistenţei dobândite:

A. genetice :
1 Mutaţia
2 Infecţia cu un plasmid
Diseminarea genelor de rezistenţă
1. Rezistenţă mediată cromozomial: selecţia mutantei

antibiotic
2 Rezistenţă meditată de plasmide: diseminarea plasmidului de rezistenţă Ex plas

Plasmidele - molecule de
DNA ce se replică
independent de cromozom.
donor receptor Acelaşi plasmid poate
codifica rezistenţa faţă de
mai multe familii

conjugare
Diseminarea genelor de rezistenţă
3. Rezistenţa mediată de transpozoni
‘transpozonii’ - ‘genele săltăreţe’
Elemente extracromozomiale (segmente circulare de
ADN dublu catenar care asigură transferul unor
secvenţe scurte de material genetic

Genele de rezistenţă de pe
transpozoni se
pot muta între plasmide şi
cromozomi
şi de la un plasmid la celălalt
B. Mecanismele biochimice ale rezistenţei
 Alterarea ţintei – a unei enzime sau a altui situs sau
scăderea afinităţii pentru substanţa antibacteriană
 Absorbţie scăzută - prin creşterea inpermeabilităţii
peretelui celular (pierderea unor proteine bacteriene –
porine), sau prin mărirea activă a efluxului de
antibiotic
 Inactivarea antibioticului în exteriorul celulei
bacteriene - prin producerea unor enzime care
modifică sau distrug agentul antibacterian (de ex. beta
lactamazele, enzime de modificarea a
aminoglicozidelor)
 C. Cum este favorizată diseminarea rezistenţei la
antibiotice?

Utilizarea unui antibiotic la care tulpinile sunt rezistente –

se vor selecta tulpinile rezistente
Administrarea antibioticelor fără reţetă
Tratament greşit, indicaţii greşite
Cauza rezistenţei este utilizarea incorectă antibioticelor şi
utilizarea lor ca promotori de creştere a animalelor

Controlul diseminării rezistenţei

 Supravegherea terapiei cu antibiotice
 Asociată cu supravegherea fenotipurilor de rezistenţă
circulante într-o anumită zonă
 Antibioticoterapia raţională

Pacient
Clinician

Micro-
Antibiotic
organism
Microbiolog
REZISTENŢA CLINICĂ = MULTIFACTORIALĂ

PACIENT
-STATUS IMUNITAR
MICROORGANISM
-SITUSUL INFECTIEI -REZISTENTA MICROBIOLOGICA
-DISPOZITIVE MEDICALE -PRODUCEREA DE BIOFILM
-CONTROL INEFICIENT -DENSITATEA INOCULULUI

ESEC TERAPEUTIC

ANTIBIOTIC / CHIMIOTERAPIC
- ACTIUNE
- POSOLOGIE
- FARMACOCINETICA
- INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
Terapia corectă necesită un diagnostic
1. Anamneză
2. Istoricul bolii
3. Este tratamentul esenţial în această
fază?
4. Dacă da, atunci care este agentul
etiologic posibil?
5. Care este cel mai bun chimioterapic,
luând în consideraţie toţi factorii de
care dispunem?
Rolul laboratorului în diagnostic şi tratament
 Recoltarea produsului biologic cât mai devreme,
înaintea instituirii antibioticoterapiei !!!!!!
 Transport şi prelucrare rapidă a produsului
 Microscopie şi teste rapide de identificare
 Izolare şi identificare
 Antibiogramă
 Efectuarea testelor sinergie (facultativ)
 Nivelul seric de antibiotice
 Factori care influenţează alegerea chimioterapicului:
interacţiunea dintre chimioterapice

Cale IV : Intestin:
Asocieri interzise Alt chimiterapic sau un ali-
ment poate influenţa absorbţia

Interacţiune
Rinichi: dintre Plasmă:
Poate afecta AB Competitie pt. situsuri
Readsorbtia pasivă & de legare de proteine
activă şi secretia serice de transport

Ficat: La receptori:
Excreţie modificată - Competiţie pentru
prin inducerea situsul de legare
unor enzime hepatice
Factorii de influeţă a alegerii antibioticelor: exemple de
toxicitate medicamentoasă
Sistem Stare Medicament

Ficat Colestază Flucloxacilina

Hepatită Antituberculoase
Măduvă Anemie aplastică Cloramfenicol, cotrimoxazol
Sânge Hemoliză (G6PD) Sulfonamide, primaquine
SNC Convulsii Amantadine
Urechi Surditate/ataxie Aminoglicozide
Rinichi Insuficienţă renală Aminoglicozide
CardiovascularAnafilaxie Peniciline, cephalosporine
Dentaţie Hipoplazie Tetracicline
 Factorii ce influenţează riscul de toxicitate
medicamentoasă:exemple de efecte legate de vârstă
Factor Medicament Efect

Vârstă
Nou- Sulfonamide Icter nuclear
născuţi Cloramfenicol Alterarea funcţiilor mitocondriale

Copii Tetracicline Hipoplazia smalţului

Peniciline Se reduce absorţia

Vârstnici Izoniazidă Risc crescut de hepatită

Aminoglicozide Oto- şi nefrotoxicitate
 Tabel : Noi antibiotice

Antibiotic Clasa Spectru Indicaţii clinice Comentarii

Linezolid Oxazolidinone CGP inclusiv MRSA şi HAP , SSI, inclusive Oral sau parenteral
PRSP DFI
Daptomycin Lipopeptid Cyclic CGP inclusiv MRSA SSI complicate 1x zi

Quinupristin- Streptogramină CGP inclusiv MRSA SSI complicate Indicată în bacteriemii

dalfopristin produse de VRE
(E.faecium)

Tigecycline Glycylcyclină CGP inclusiv MRSA IAI şi SSI Poate fi utilă împotriva
MDR ca Acinetobacter şi
secretori de BLSE

Ceftobiprole* Cephalosporină CGP inclusiv MRSA, Pneumonii, SSI Rezistent la numeroase

PRSP şi BGN complicate beta lactamaze

Dalbavancin* Lipoglycopeptid CGP inclusiv MRSA SSI complicate, Timp de înjumătăţire

bacteriemii de cateter prelungit, permite
administrare săptămânală

Telavancin* Lipoglycopeptid CGP inclusiv MRSA SSI complicate? Bactericid cu mechanism

dual de acţiune, 1 x pe zi

Legendă: PRSP: pneumonie cu Str. Pneumoniae rezistent la penicilină, DFI: infecţii

diabetice ale piciorului, IAI:infecţii intraabdominale, HAP: pneumonii nosocomiale, SSI:
infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, MRSA, BLSE, MDR, *investigat din mai 2006
 Farmacocinetica unui antibiotic

 In vitro ≠ in vivo
 Localizarea infectiei
 Capacitatea AB de a ajunge la
situsul infectiei
 Influentata de cinetica AB =
disponbilitatea biologica
 Intracelular, puroi, bariera
hematoencefalica
 Tipul infectiei
 Inactivarea AB:
 pH,
 Tesut necrotic
 Rezistenta bacteriei la AB
exprimata in vivo (inductie
 Farmacocinetica unui antibiotic
 pătrunderea antibioticelor în organism:
 calea de administrare: orală
 parenterală: intravenoasă, intramusculară, subcutanată
 Infectii severe, sistemice
 Externa: crème, unguente, solutii (picaturi nazale, oftalmice)
 absorbţia antibioticelor: rapidă, lentă
 metabolizarea antibioticelor
 distribuţia în organism: în ţesuturi, organe,
penetrarea barierei hematoencefalice, penetrarea
intracelulară.
 toxicitatea antibioticelor (hepatică, renală, medulară,
nervoasă, etc)
 calea de eliminare a antibioticelor: urinară,
digestivă
Farmacocinetica unui antibiotic
 Condiţii pentru un AB să fie activ
 să ajungă la bacterie
 să pătrundă în bacterie
• să fie permeabilă pentru antibiotice
• să dispună de un transportor pentru antibioticul respectiv
 să atingă ţinta de acţiune
 să realizeze în bacterie o concentraţie optimă, care să
inactiveze reversibil sau ireversibil ţinta de acţiune.
Tinta de actiune – nivel molecular
Structura/functie inactivata ireversibil/reversibil de catre AB
 Rezistenţa la β-Lactamine
1. Modificarea permeabilităţii bacteriene
2. Modificarea ţintei (PBP)
3. Inactivarea prin β-lactamaze
1. Penicilinaze
2. Cefalosporinaze
3. BLSL
4. BLSE
4. Pompe de eflux
 Familia β-Lactaminelor

Grup I: Derivaţi ai acidului 6-aminopenicilinic

1. Penami (peniciline)
2. Carbapenemi
3. Oxapenami (Clavani)

Grup II - Cefalosporine
derivati de acid
7aminocefalosporanic
Primele izolate din tulpini de
Cephalosporium (fung
filamentos)
Aceeşi acţiune ca şi Penicilinele
Diferite generatii
 Familia β-Lactaminelor- Peniciline (Penami)
a) peniciline cu spectru îngust
(Penicilină G şi Penicilină V)
- coci Gram pozitivi şi negativ,
bacili Gram + şi spirochete
- Penicilina G adm. parenterala
- Penicilina V administrare p.o.
- Reactii alergice !
Peniciline semiretard şi retard:
Propicilina;
- Procain Penicilină = Efitard;
- Benzantin Penicilină =
Moldamin
• b) peniciline rezistente la
penicilinaze - Peniciline M
• Meticilină
• Oxacilină
• Pentru tratamentul
infecţiilor cu stafilococi.
• MRSA = methicillin
resistant Staphylococcus
aureus
 Familia β-Lactamine – Cefalosporine

Generaţia a III-a • Generaţia a IV-a

Cefotaxim, Cefepime, Cefpirom
Ceftazidim Spectru extins :
 spectru larg, Pseudomonas, alţi bacili
 Enterobacteriaceae Gram negativi, coci Gram
şi Pseudomonas pozitivi
aeruginosa
Traversează bariera
hemato-encefalică
 Alte AB => peretelui celular bacterian
FOSFOMICINA
 Spectru de acţiune: îngust,
 coci Gram + si MRSA, unii coci Gram (-).
 bună difuzie în LCR.
 bacteriostatic.

BACITRACINĂ
 Spectru de acţiune: îngust: doar pe bacteriile Gram pozitive.
 Ţinta de acţiune: Bactoprenolul - inhibă reciclarea.
 Toxicitate: crescută => Administrare: locală

CICLOSERINĂ
 Spectru de acţiune: Tuberculostatic
 Inhibarea sintezei ADN bacterian

Nitrofurani  Metronidazol
bactericid
 Spectru larg
 Bacteriostatic/bactericida  bacterii anaerobe
 ~ doză Bacteroides fragilis
 Nitrofurantoin,
Clostridium
Furazolidon
 Protozoare:
Trichomonas vaginalis
amebiaza,
giardiaza
 AB care inhibă sinteza proteică bacteriană

Ribozomi: sediul sintezei proteice:30 SAminoglicozide, Tetracicline,

Acid fusidic-- 50 S grupul MLS , Fenicoli
 Aminoglicozide
 bactericide
 spectru larg: bacili Gram negativi
 inhibirea sintezei proteice: subunitatea ribozomală 30 S
 Streptomicină, Kanamicină, Gentamicină, Amikacină

Cloramfenicol
spectru larg
inhibirea sintezei proteice: subunitatea ribozomală 50 S
De elecţie pentru febra tifoidă (bacteriostatic pentru
Salmonella)
Bactericid: Neisseria meningitidis, Streptococcus pneumoniae
şi Haemophilus influenzae
Efecte adverse numeroase
Macrolide
Lincosamine
 inhibirea sintezei proteice:
subunitatea ribozomală 50 S
 Spectru larg • Acţionează pe
 coci Gram (+) şi (–), bacili Gram subunitatea ribozomală
(+) 50 S
 Mycoplasma, Legionella, • Clindamicină,
Chlamydia, Campylobacter , Lincomicină
Helicobacter
• bacterii Gram + şi Gram
 pacienţi alergici la Penicilină – anaerobe:
 Eritromicină, Azitromicină, (Clostridium perfringens,
Claritromicină Bacteroides fragilis)
 Oxazolidine

 Linezolid
 Spectru îngust
 DOAR bacterii G +,
 Subunitatea ribozomală 50 S
Antibiotice antituberculoase

 Rifampicină
 Izoniazidă
 Pirazinamidă
 Etambutol
 Streptomicină
 Mecanisme
Rezistenţa bacteriilor la antibiotice

 modificarea permeabilităţii bacteriene

 modificarea transportului antibioticului in bacterie
 modificarea ţintei
 Enzime de inactivare a antibioticului
 Activarea pompelor de eflux
 Combinaţii ale acestor mecanisme.
Rezistenţa bacteriilor la antibiotice
 Antibiotic Discovered Introduced Resistance
into Clinical Identified
Use
Penicillin 1940 1943 1940
Streptomycin 1944 1947 1947
Tetracycline 1948 1952 1956
Erythromycin 1952 1955 1956
Vancomycin 1956 1972 1987
Gentamycin 1963 1967 1970
Testarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice
Antibiograma

 !!!Orice infectie bacteriana va fi tratata numai dupa

identificarea bacteriei si efectuarea antibiogramei

 Metode:

Metoda dilutiilor
Metoda difuzimetrica
E-test
Antibiograma
Metoda dilutiilor

 Medii de cultura lichide

 Dilutii de antibiotic intr-un mediu de cultura favorabil
dezvoltarii bacteriilor
 Cantitati egale din cultura bacteriana testata
 Incubare
 Metoda de referinţă
 Avantaj major: determinarea valorii concentraţie minime
inhibitorii (CMI)
Antibiograma - Metoda diluţiilor
Citire si interpretare

Mediu de cultura
clar, limpede
tulbure

Se stabileste CMI
(concentraţia minimă
inhibitorie)
CMI – valoare diferită pentru
fiecare bacterie şi antibiotic
Antibiograma -Metoda dilutiilor
!!!!! Reducerea timpului de citire al rezultatelor:
Indicator de pH (virarea culorii mediului apare mai rapid
decat tulburarea lui)
Antibiograma
Metoda difuzimetrică

 Medii de cultura solide - Mueller

Hinton
 AB depuse pe placa însămânţată cu
tulpina bacteriană difuzează în
mediu
 Se măsoară DIAMETRUL ZONEI DE
INHIBIŢIE (mm)
 Rezultatul se compară cu tabele
standard
Testarea sensibilităţii la antibiotice
Antibiograma prin metoda difuzimetrică
Tehnica de lucru

 După identificarea şi izolarea

tulpinii bacteriene
 Se însămânţează cultura
bacteriană (se prepară în prealabil
o suspensie bacteriană=> trebuie
sa aiba o anumita densitate)
 Se însămânţează “în pânză”
 Pe suprafata placii se depun AB
(rondele/ microcomprimate)
 Termostat (24-48h)
 Interpretare
Antibiograma prin metoda difuzimetrică
Interpretarea rezultatelor

 Cu o rigla se masoara
diametrul zonei de inhibitie a
dezvoltarii bacteriene
(exprimat in mm)
 Se compara cu datele din
tabelele standard
 Rezultatele se exprima:
 Sensibil (S)
 Intermediar sensibil (IS)
 Rezistent (R)
Antibiograma
E-testul

 Combina avantajele cele doua

metode
 Medii de cultura solide
 Benzi impregnate cu AB în
concentraţii descrescătoare
 !!! Citire: locul în care zona de
inhibitie intersectează banda = CMI
 Medii cu sange- pt. streptococi
 Lowenstein-Jensen- pt. bacilul
TBC
 Pt anaerobi

 !!Se pot studia efectele

asocierilor de antibiotice

Zone diameter (mm) Approx. MIC

Antimicrobial agent (μg/ml) for:
(amt. per disk)
and organism R I S R S
Ampicillin (10 μg)

Enerobacteriacae <11 12-13 >14 >32 <8

Haemophilus spp. <19 >20 >4 <2

Enterococci <16 >17 >16

Tetracycline (30 μg) <14 15-18 >19 >16 <4

"Bolile, factori patogeni sunt peste tot în jurul nostru, dar nu devin activi decât
atunci când găsesc terenul fertil pentru aceasta."
Claude Bernard