5.

POMPE DE CĂLDURĂ – ELEMENTE GENERALE

5.1. Generalităţi

Prin arderea combustibililor clasici, chiar şi ai celor inferiori energia termica se obtine la un
potential termic ridicat corespunzand unor temperatui de 1500...2000 C. La acest nivel, exergia
caldurii partea maxima care poate fi transformata în lucru mecanic are valori însemnate, iar
utilizarea in scopuri cum ar fi încălzirea apei într-un cazan de apa fierbinte duce la pierderi
energetice însemnate şi reducerea eficientei instalatiei.
În această condiţie soluţia raţională consta în principiu din valorificarea imenselor cantitati
de caldura care pot fi preluate de la mediul ambiant. O astfel de soluţie este utilizarea pompelor de
căldură pentru încalzire şi prepararea apei calde menajere. Pompele de caldura ofera posibilitati
tehnice efective pentru economisirea de energie şi reducerea emisiilor de noxe. Pompele de caldura
ofera premisele tehnologice necesare pentru a folosii eficient energia solara înmagazinata în apă,
sol şi aer sub forma de căldură ecologică. Ele obtin aproximativ trei sferturi din energia necesara
pentru încalzire din mediul înconjurator, iar pentru restul utilizeaza ca enegie de actionare curentul
electric.
Utilizarea pe scara larga a surselor regenerative de energie este impiedicata datorita ne-
economicităţii acestora sau a suprafetelor mari necesare. Variaţiile zilnice sau sezoniere la nivelul
sursei de energie reprezinta o piedica suplimentara.
Pompele de caldura ca sisteme de conversie a energiei sunt maşini termice care pot ridica
calitatea caldurii da la un nivel scazut de temperatura pana la un nivel ridicat de temperatura. Ele
pot furniza in mod obişnuit căldura pana la temperaturi de 120°C.
Pentru incălzirea cladirilor, caldura este necesara la o temperatură mai mică de 90°C ceea
ce inseamna ca pompele de caldura pot furniza energie pentru intreaga piata din domeniul
incălzirii clădirilor, asta reprezintă 26 % din consumul total de energie primara. Datorita
temperaturilor mai mari de 400°C necesare in industrie pompele de caldura pot furniza numai 2%
din intregul necesar de caldura.

59
 Temperatura peretelui pentru o caldura
radianta joasa (incalzeste direct corpul)

Temperatura agentului
termic

Temperatura
Temperatura exterioara incaperii

Pompa termica ridica temperatura din

Temperatura solului +15°C
pamant de la cca. 0°C la 35°C a apei de tur
pana la 0°C
(la incalzirea in podea si perete)

Fig.5.1. Energia necesara incălzirii locuinţelor preluată din energia termică a solului

Deşi majoritatea pompelor de caldura sunt actionate de energie electrica, marindu-se în

acest fel consumul de electricitate, prezintă avantajul reducerii consumului total de combustibili
fosili atunci când sunt înlocuite sistemele convenţionale de încălzire. Modul în care pompele de
caldura vor reduce emisiile poluante depind de tehnologia pe care o înlocuiesc aceste pompe şi de
sursa de energie de acţionare.
In cazul în care energia de acţionare este energie electrică, reducerea depinde de modul de
producere a acesteia. Daca energia electrica nu este produsa pe baza de combustibili fosili, se
aşteaptă o reducere foarte puternica. Chiar şi atunci când energia electrica este produsa din
combustibili fosili pompele de căldură pot reduce emisiile de dioxid de carbon cu 30 pana la 50 %
în comparaţie cu cazanele clasice. Reducerea se datoreaza faptului ca este nevoie de o energie mult
mai mica de actionare. Tendinţele viitoare urmăresc urmatoarele direcţii:
- gasirea de noi agenti de lucru care sa posede un potenţial minim de distrugere a ozonului şi o
contribuţie cât mai mică la efectul de seră să nu prezinte toxicitate sau imflamabilitate;
- ridicarea eficientei pompelor de caldura prin utilizarea de noi cicluri de lucru, de agenti
termici de lucru şi de componente constructive optimizate;
- realizarea de pompe de caldura pentru temperaturi ridicate determinarea echilibrului optim
dintre calitatea echipamentelor (în scopul limitarii scaparilor, a creşterii duratei de viaţă şi a

60
siguranţei) pe de o parte, şi timpul de recuperare a investiţilor pe de alta parte.
Pompele de căldură se utilizează pentru producerea căldurii sau a frigului. De la instalaţiile
frigorifice folosim doar frigul, iar de la pompele de căldură - căldura. Transferul de caldura in
ambele cazuri este efectuat prin intermediul unui agent de lucru, de exemplu frigorific, care
circula prin instalatie, si isi schimba ciclic starea de agregare. Pentru a se analiza eficienta
energetica a pompelor de caldura, este necesar sa se scrie bilantul energetic
Avand in vedere faptul ca pompele de căldură işi extrag o mare parte de energie din mediul
inconjurator (apa, pamant, aer) sunt considerate a fi o sursa de energie regenerabila in Elvetia,
Olanda, Danemarca, Finlanda şi Norvegia.
In Uniunea Europeana, pompa de caldura ar putea contribui la onorarea unor angajamente
privind furnizarea unui procent de 12% din consumul intern din consumul intern de energie din
surse regenerabile.
In USA, pompa de caldura este din ce in ce mai folosita iar dezvoltarea acesteia este sprijinul
in acest sens.
In Elvetia, pompa de caldura acopera deja 40% din noua piata de desfacere avand ca obiectiv
atingerea unui procent de 50% pana in 2010. Oatorita sprijinului venit din parte a Biroului Federal
de Energie, pompa de caldura reprezinta subiectul unor campanii stimulative in continua crestere
in lupta impotriva efectului de sera şi a folosirii energiei regenerative.
In Germania, piata pompelor de caldura a crescut cu 23% intre 1997 si 1998.
Suedia, deja echipata cu pompe de caldura are ca obiectiv dublarea numarului de pompe de
caldura instalate ajungand la un numar de 620.000 pana in 2010.
După cum s-a spus in capitolele precedente pompele de căldura obtin aproximativ trei sferturi
din energia necesara pentru incălzire din energia solara acumulata in mediul ambiant iar pentru
restul folosesc energia electrica. Energia solara este ecologic a şi regenerativa.
In figura 5.2 se prezinta distributia radiatiei solare la nivelul atmosferei şi solului astfel:
- 19% este absorbita de vapori, ozon şi praf
- 8% este disipata in atmosfera
- 4% este absorbita de catre nori
- 17% este reflectata de catre nori
- 6 % este reflectata de catre pamant
- 46% este absorbita de catre pamant

61
 Fig. 5.2. Distributia radiatiei solare la nivelul atmosferei şi solului

Temperatura surselor naturale ca aerul, solul, apele freatice şi de suprafata variaza in

concordanta cu variatia anuala a temperaturii cu o atenuare şi o defazare in timp mai mare sau
mai mica. Aceasta inseamna ca tocmai atunci cand necesarul de căldura este maxim avem cel
mai mic disponibil de caldura de la sursele naturale.
Prin urmare sursele naturale care depind in mare masura de temperatura exterioara sunt
cele mai indicate in procesul de alimentare cu caldura a locuintelor.

5.2. Clasificarea pompelor de căldură

Sunt cunoscute mai multe puncte de vedere in conformitate cu care sunt clasificate instalaţile
de pompe de caldura, o clasificare completa şi riguroasa fiind foarte dificila din cauza
numeroaselor tipuri constructive şi condiţiilor de functionare.

Clasificarea pompelor de caldura dupa modul de racordare la instalatie :

 .

62
 Pompa de căldură acoperă tot timpul 100% din necesarul de căldură, pentru o
temperatură pe tur de max 60 C.

Puterea dezvoltata de pompa (kW)

16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0 Puterea dezvoltata de pompa
0,0
6

11

14

17

20
-7

-4

-1
-1

-1

-1

Temperatura aerului interior

Fig. 5.3. Modul de funcţionare a pompei de căldură monovalente

incalzire–cazane pe gaz, cazane electrice)

Puterea necesara (kW)

16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0 Puterea dezvoltata de pompa
0,0
11

14

17

20
6

8
-7

-4

-1
-1

-1

-1

Temperatura aerului interior

Fig. 5.4. Modul de funcţionare a pompei de căldură bivalent

Pompa de căldură încălzeşte singură până la punctual de cuplare. După punctul de cuplare
ea încălzeşte împreună cu cazanul sau cu rezistenţa electrică pentru o temperatură pe tur mai mare
de 60C.

surse de caldura – cazan, captator solar)

63
 Puterea necesara (kW)

16,0
14,0
12,0 Rezistenta
10,0 electrica
8,0
6,0
4,0 Puterea dezvoltata
2,0 de pompa
0,0

11

14

17

20
6

8
-7

-4

-1
-1

-1

-1

Temperatura aerului interior

Fig. 5.5. Modul de funcţionare a pompei de căldură polivalent

Pompa de căldură încălzeşte singură până la punctual de cuplare a altui sistem. După
cuplarea celuilalt sistem, pompa este decuplată şi lucrează numai celălalt sistem pentru o
temperatură pe tur mai mare de 90 C.
Clasificarea pompelor de caldura in functie de ciclul de functionare:
 Cu compresie
 Cu sorptie
 Absorbtie
 Resorptie
 Adsorbtie
 Ejectie de abur
 Gaz
 Termoelectric.

Sursele de energie pentru pompele de căldură se pot clasifica în funcţie de temperatura

acestora.
Putem folosi urmatoarele surse de temperatura joasa:
 Pamantul (solul)
 Aerul atmosferic
 Apa
 Caldura deseu
 Caldura prin recuperare

64
 In funcţie de modul de realizare al ciclului de funcţionare, precum şi de forma energiei de
antrenare exista urmatoarele tipuri de pompe de caldura:
-Pompe de caldura cu comprimare mecanica de vapori sau gaze, prevăzute cu compresoare
cu piston, turbocompresoare, compresoare elicoidale antrenate de motoare electrice sau termice
In cazul acestei pompe de caldura, este posibila atingerea unor temperaturi ridicate cu
ajutorul sistemelor in mai multe trepte, dar acestea sunt complexe şi necesita investită mari.
Problema cheie consta in gasirea unor fluide capabile sa condenseze la temperaturi peste
120°C. Utilizarea amestecurilor non-azeotrope poate contribui la solutionarea problemei şi permite
chiar atingerea unei eficiente ridicate.
-Pompe de caldura cu comprimare cinetica, prevazute cu compresoare cu jet (ejectoare) şi
care utilizeaza energia cinetica a unui jet de abur. Oatorita randamentului foarte scazut al
ejectoarelor şi al consumului ridicat de abur de antrenare acest tip de pompe de caldura este din ce
in ce mai putin utilizat.
-Pompe de caldura cu comprimare termochimica sau cu absorbtie care consuma energie
termica, electrica sau solara. Ele prezinta avantajul de a utiliza caldura recuperabila cu un pret
scazut şi nu prezinta parti mobile in mişcare
-Pompe de caldura cu compresie-resorbtie se afla inca in stare experimentala dar sunt foarte
promitatoare deoarece combina avantajele sistemelor cu compresie cu cele ale sistemelor cu
absorbtie. Aceste pompe sunt capabile sa atinga temperaturi ridicate de pana la 180 °C şi valori
ridicate ale eficientei. Agentă termici de lucru pot fi solută binare inofensive.
-Pompe de caldura termoelectrice bazate pe efectul Peltier şi care consuma energie electrica.

65
 Fig.5.6. Principiul de funcţionare al pompelor de căldură

Dupa puterea instalata pompele de căldura pot fi cu puterea :

-instalată mici: folosite pentru prepararea apei calde sunt realizate in combinatie cu
frigiderele avand 0 putere de pana la 1 KW.
-instalată mijlocă: destinate in principal pentru climatizare şi incalzire pe intreaga durata a
anului in locuinte relativ mici şi birouri. Puterea necesara actionarii este cuprinsa intre 2 pana la
20 KW iar puterea termica poate ajunge pana la 100 KW.
-instalată mari: pentru conditionare şi alimentare cu caldura. Aceste instalată sunt cup late
de regula cu instalată de ventilare, de multe ori avand şi sarcina frigorifica servind la racirea unor
spată de depozitare sau servind patinoare artificiale. Puterea de actionare este cuprinsa intre
cativa zeci şi sute de KW iar puterea termica depa~e~te in general 1000 KW.
-instalată foarte mari: folosite in industria chimica, farmaceutica pentru instalată de
vaporizare, concentrare, distilare. Puterea termica depa~e~te cateva mii de KW şi din aceasta
cauza sunt actionate numai de compresoare.
În funcţie de domeniul de utilizare a pompelor de căldură se pot clasifica in:
-Pompe de caldura utilizate pentru incalzirea şi conditionarea aerului in cladiri. Aceste
pompe de caldura utilizeaza aerul atmosferic ca sur sa de caldura, fiind recomandabile in regiunile

66
cu climat temperat.
-Pompe de caldura folosite ca instalată frigorigice şi pentru alimentarea cu caldura. Aceste
pompe de caldura sunt utilizate succesiv pentru racire in timpul verii şi pentru incalzire in timpul
lernn.
-Pompe de caldura folosite ca termocompresoare. Acestea sunt utilizate in domeniul
instalatălor de distilare, rectificare, congelare, uscare, etc.
-Pompe de căldură utilizate in industria alimentarii ca termocompresoare precum şi in
scopuri de conditionare a aerului sau tratare a acestuia in cazul intreprinderilor de produse
zaharoase, respectiv cel al antrepozitelor frigorifice de carne.
-Pompe de căldura destinate industriei energetice. In acest caz, ele sunt folosite pentru
incălzirea camerelor de comandii, sursa de căldură fiind, spre exemplu, apa de riicire a
-Pompe de căldură utilizate pentru recuperarea căldură din resursele energetice secundare
Se recomandii valorificarea prin intermediul pompelor de căldură a caldurii evacuate prin
condensatoarele instalatălor frigorifice sau a energiei apelor geotermale
-Pompe de căldură folosite in industria de prelucrare a laptelui - acestea sunt utilizate
simultan pentru riicirea laptelui şi prepararea apei calde

Dupa felul surselor de caldura utilizate pompele de căldură pot fi:

-aer-aer: au ca sursă de căldură aerul atmosferic şi folosesc aerul ca agent purtător de căldură
in clădirile in care sunt montate. La acest tip de instalată inversarea ciclului este deosebit
de uşoară astfel in sezonul rece instalatia este utilizată pentru incălzire iar in sezonul cald pentru
conditionare.
-apă-aer: folosesc ca sursă de căldură apa de suprafată sau de adancime, apa caldă evacuată
din industrie, agentul purtător de căldură fiind aerul.
-sol-aer: folosesc ca sursă de căldură solul iar agentul purtător de căldură este aerul.
-soare-aer: folosesc ca sursă de căldură energia termică provenirta de la soare prin radiatie
iar agentul purtător de căldură este aerul.
-aer-apă: folosesc ca sursa de căldură aerul iar ca agent purtător de căldură apa.
-apă-apă: folosesc ca sursă de căldură apa iar ca agent purtător de căldură tot apa.
- sol-apă: folosesc ca sursă de căldură solul iar ca agent purtător de căldură apa.
-soare-apă: folosesc ca sursă de căldură radiatia solară iar ca agent purtător de căldură apa

67
Tabelul 5.1 Clasificarea de baza a pompelor de căldură
Agent termic
Sursa de caldura Destinatia pompelor
Pe partea sursei Pe partea incalzita
Apa Apa Apa Apa – Apa
Apa Apa Aer Apa – Aer
Aer Aer Apa Aer – Apa
Aer Aer Aer Aer – Aer
Energie geotermala Saramura Apa Sol – Apa
Energie geotermala Saramura Aer Sol – Aer
Energie solara Saramura Apa Soare – Apa
Energie solara Saramura Aer Soare – Aer

Fig. 5.7. Pompele de căldură şi mediul care furnizează energia

68
 5.3. Modul de funcţionare al pompelor de căldură

Pompele de caldura utilizeaza pentru incalzirea cladirii energia de la soare care este
inmagazinata in pamant. Curentul electric de la retea este folosit numai pentru actionarea
compresorului din pompa de caldura si pentru pompa de recirculare.
Funcţionarea pompelor de căldură are la bază principiul al doilea al termodinamicii care
afirmă că, căldura nu trece, de la sine, de la un mediu cu o temperatură mai scăzută la un mediu cu
o temperatură mai ridicată. Pentru a face posibilă trecerea căldurii de la un mediu cu o temperatură
mai scăzută la un mediu cu o temperatură mai ridicată este nevoie de un consum de lucru mecanic.
Prin utilizarea unei instalaţii termice sub forma unei pompe de căldură se face posibilă
preluarea energiei termice solare, înmagazinată sub formă de căldură, în apă, sol sau aer şi
folosirea ei pentru încalzirea locuinţelor. Toate aceste surse de căldură, mai sus menţionate,
reprezintă un acumulator al energiei solare, astfel încât utilizând aceste surse se utilizează, de fapt,
indirect, energia solară. Pentru mediul din care se extrage căldura, apa, solul sau aerul, se foloseşte
denumirea de mediu răcit, sau sursă caldă. Mediul în care se valorifică căldura este denumit mediu
încălzit sau sursă rece. În componenţa unei pompe de căldură se regăsesc în mod obligatoriu
următoarele aparate: un compresor, un vaporizator, un condensator şi un ventil de laminare, fară
acestea instalaţia nu ar putea funcţiona. Pe lângă aceste aparate mai pot exista şi altele în funcţie de
specificul instalaţiei, dar acestea vor fi regăsite în orice instalaţie termică sub formă de pompă de
caldură. Alte componente care mai pot fi regăsite într-o pompă de căldură sunt schimbătoarele de
căldură intermediare a caror importanţă le face să fie folosite frecvent, precum şi elementele de
automatizare care realizează o creştere a randamentului instalaţiei precum şi o uşurinţă mare în
utilizare.
Elementul esenţial în procesul de captare şi cedare a energiei este agentul termic din circuitul
interior al pompei de căldură. Acesta are proprietatea de a trece din stare lichidă în stare de vapori
reci la temperaturi scăzute.
În interiorul unei pompe de căldură agentul termic suferă patru transformări ale stării
termodinamice. Cele patru faze ale procesului de transfer termic care are loc în interiorul pompei
de caldura se desfăşoară astfel. Agentul termic lichid la aflat la o temperatură mai scăzută decât
cea a mediului răcit intră în vaporizator unde se produce transferul de căldură de la sursa caldă la
agentul termic. La iesirea din vaporizator agentul termic este în stare de vapori reci. Vaporii reci de

69
agent termic intră în compresor unde, cu ajutorul energiei electrice, se produce cresterea de
presiune şi temperatură a acestora. La iesirea din compresor vaporii calzi de agent termic vor avea
o tempeatură mai mare decât cea a mediului încălzit.

Fig. 5.8 Principiul de funcţionare al pompei de căldură

Vaporii calzi de agent termic intră în condensator unde se produce transferul de căldură de la
vaporii calzi la apa din circuitul închis al sistemului de incalzire al casei. La ieşirea din
condensator, în urma cedării căldurii, agentul termic este în stare lichidă cu o temperatură şi o
presiune mai mare decât cae a mediului răcit. Agentul termic, lichid intră în ventilul de laminare,
unde temperatura şi presiunea acestuia scade până la o valoare inferioară celei din mediul răcit.
Din acest moment ciclul se reia.
Raportul dintre puterea de încălzire a unei pompe de căldură şi puterea electrică absorbită de
la reţea reprezintă coeficientul de performanţă al acesteia, respectiv COP. În cazul pompelor de
căldură de tip aer - apă, sol - apă sau apă - apă, coeficientul de performanţă este cuprins între 5,4 şi
5,5. Aceasta înseamnă că 1 kWh de energie electrică absorbită produce, prin intermediul pompei
de căldură, 5,4 până la 5,5 kWh energie termică.
Pe scurt sistemul consta intr-o instalatie asemanatoare unui frigider. In cazul frigideriui,
agentul de racire scoate caldura cu ajutorul vaporizatorului, prin intermediul condensatorului
aparatului, aceasta se transfera in incapere. In cazul pompei de caldura, caldura se extrage din

70
mediul inconjurator (sol, apa, aer) şi se conduce la sistemul de incalzire. Circuitul agregatului de
racire se realizaeza conform legilor fizică. Agentul de lucru, un lichid care atinge punctul de
fierbere la o temperatura redusa, se conduce intr-un circuit şi consecutiv se evapora, se comprima,
condenseaza şi se destinde.
In vaporizator se afla agent de lucru lichid la presiune redusa. Nivelul de temperatura al
caldurii ecologice din vaporivator este mai ridicat decat domeniul de temperaturi de fierbere
corespunzator presiunii agentului de lucru. Această diferenţă de temperatura conduce la o
transmitere a căldură ecologice asupre agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe şi
vaporizeaza. Caldura necesara se preia de la sursa de caldura.
Vaporii rezultaţi din agentul de lucru se aspira continuu din vaporizator de către compresor
şi se comprima. In timpul comprimării cresc presiunea şi temperatura vaporilor
Vaporii agentului de lucru ajung din compresor in condensator care este inconjurat de agent
termic. Temperatura agentului termic este mai redusa dedit temperatura e condensare a agentului
de lucru, astfel incat vaporii se racesc şi se lichefiaza din nou. Energia preluata in vaporizator şi
suplimentar, energia electrica transferata prin comprimare, se elibereaza in condensator prin
condensare şi se transfera agentului termic.
In continuare se recirculă agentul de lucru prin intermediul unui ventil de destindere in
vaporizator. Agentul de lucru trece de la presiunea ridicata a condensatorului la presiunea redusa a
vaporizatorului. La intrarea in vaporizator se ating din nou presiunea şi temperatura initiala, astfel
circuitul se inchide.
Cu cat diferenţa de temperatură dintre sursa de căldură şi instalaţia de utilizat căldura este
mai mică cu atât mai mare (mai bun) este indicele de putere.
Se pot construi sisteme de captare a energiei din mediu cu vaporizare directă a agentului
frigorific al pompei de căldură în care agentul de lucru este vehiculat prin colectoarele din sol unde
ajunge să se vaporizeze. Prin această vaporizare directă se ating cei mai înalţi indici de eficienţă şi
siguranţă cea mai înaltă de funcţionare, pentru că elimină schimbătoarele de căldură intermediare
şi pompa de recirculare a agentului de lucru. Sursa de energie este în acest caz formată din
colectoare plane.
Vara procesul se inverseaza si caldura este preluata in interiorul pamantului prin
intermediul lichidului.Compresorul scazand temperatura la temp de lucru de 10-12 grade.
Exista mai multe tipuri de circuite inchise:

71
 - Bucla orizontala este de regula cea mai eficienta atunci cand exista suficient spatiu
disponibil in apropiere (in curte) si santurile se sapa usor. La circa 0,7-1,9 m sub pamant se dispun
o serie de tevi de plastic in paralel. Santul este acoperit apoi cu grija pentru a nu deteriora tevile.
- Bucla verticala este preferata in cazurile in care nu exista suficient spatiu in curte sau
trebuie pastrata configuratia terenului. Se foreaza gauri verticale cu adancimi de 45-135 m. Fiecare
gaura contine o singura bucla in forma de U la capatul din pamant. Apoi gaura este umpluta cu
pamant sau cu substante speciale pentru a imbunatatii transferul de caldura. Fiecara bucla verticala
este conectata la o teava orizontala de unde se face legatura la pompa de caldura.
Instalarea buclelor verticale este mai costisitoare datorita forajului, dar necesita mai putina teava
decat la bucla orizontala.
- Bucla in spirala este utilizata pentru micsorarea numarului de santuri pentru o capacitate
termica data, dar necesita mai multa teava. Teava este dispusa in spirala, suprapusa si apoi
ingropata in sant. Lungimea santului scade cu cresterea numarului de tevi din sant si cu gradul de
suprapunere a spiralei.
- Bucla de lac este asemanatoere cu bucla orizontala, tevile asezandu-se pe fundul
lacului. Costurile de instalare sunt minime si nu exista nici un impact asupra mediului.
Circuitul deschis foloseşte apa unui put obijnuit drept sursa de caldura. Apa este pompata
in pompa de caldura, iar apoi apa este evacuata intr-un alt put (de retur). Ambele puturi vor fi
dimensionate si executate dupa un calcul prealabil de catre un specialist.
Pompa de caldura primeste energia acumulata in apa din panza freatica si o cedeaza, cu
ajutorul energiei electrice, catre circuitul de incalzire al casei. Elementul esential in procesul de
captare si cedare a energiei este agentul frigorific din circuitul interior al pompei de caldura.
Acesta are proprietatea de a trece din stare lichida in stare de vapori reci la temperaturi scazute.
Cele 4 faze ale procesului de transfer termic care are loc in interiorul pompei de caldura
sunt:
• Agentul frigorific lichid la T= -2 C si p=1,7 bar intra in vaporizator (schimbator de
caldura) unde se produce transferul de caldura de la sursa de energie la agentul frigorific (apa din
panza freatica intra in vaporizator cu T= cca. 12 C si iese cu T= cca. 8 C). La iesirea din
vaporizator agentul frigorific este in stare de vapori reci (T=3 C si p=1,7 bar).

72
 • Vaporii reci de agent frigorific intra in compresor unde, cu ajutorul energiei electrice, se
produce cresterea de presiune si temperatura a acestora. La iesirea din compresor vaporii fierbinti
de agent frigorific vor avea T=73,5 C si p=13,4 bar.
• Vaporii fierbinti de agent frigorific intra in condensator (schimbator de caldura) unde se
produce transferul de caldura de la vaporii fierbinti la apa din circuitul inchis al sistemului de
incalzire al casei (T tur a apei in circuitul de incalzire este de 35C pentru incalzirea in pardoseala si
de 50 C pentru calorifere). La iesirea din condensator, in urma cedarii caldurii, agentul frigorific
este in stare lichida cu T=48 C si p=13,4 bar.
• Agentului frigorific lichid intra in ventilul de expansiune unde temperatura acestora scade
la (-2) C iar presiunea scade la 1,7 bar. Din acest moment ciclul se reia.
Coeficientul de performanta COP al unei pompe de caldura reprezinta raportul dintre puterea de
incalzire a acesteia si puterea electrica absorbita de la retea, respectiv :
COP = PUTEREA DE INCALZIRE : PUTEREA ELECTRICA ABSORBITA
In cazul pompelor de caldura tip apa - apa, coeficientul de performanta este COP = 5,4 - 5,5.
Aceasta inseamna ca 1 kWh de energie electrica absorbita produce, prin intermediul pompei de
caldura tip apa-apa, 5,4 - 5,5 kWh energie termica.

Fig. 5.9 Principiul de funcţionare al pompelor de căldură penmtru alimentarea unor locuinţe

73
 5.4. Medii de captare a energiei termice din natură

Pentru utilizarea practica a surselor de energie pe linga o temperatura cat mai constanta pe
parcursul intregului an mai trebuie respectate urmiitoarele criterii:
- disponibilitate suficienta
- capacitate cat mai mare de acumulare
- nivel cat mai ridicat de temperatura regenerare suficienta
- captare economică timp redus de aşteptare
- sa nu fie coroziva

Fig. 5.10. Pompele de căldură şi mediul care furnizează energia

74
Tabelul 5.2. Tipuri de pompe de căldură
Aerul exterior
In cantitate nelimitata,
prin instalatia de
dezghetare inclusa in
pompa termica se
realizeaza o functionare
ireprosabila pana la -
18°C. Module
suplimentare pot fi
amplasate ulterior
oriunde.Pompa termica
se instaleaza in casa iar
vaporizatorul in aer liber.
(fara
pierderi).Ventilatorul
special are o turatie lenta,
functionand
silentios.Mod de
intrebuintare recomandat:
monoenergetic, bivalent,
nu mai este nevoie de
inca o centrala termica
aditionala (traditionala)

Apa
Sursa cea mai eficienta
pentru o incalzire
ecologica este apa
subterana, daca aceasta
se afla la o adancime si
are o calitate
corespunzatoare.O
temperatura constanta de
+8 °C pana la +12 °C
face ca apa subterana sa
fie purtator de energie
termica de-a lungul
intregului an la preturile
cele mai
scazute.Randamentul
acestei surse de energie
este inegalabil.Apa
subterana va fi
transportata de la putul
de extractie la pompa de
caldura.

Caldura directa a solului

Colectorul plan al
sistemului de incalzire cu
caldura solului este
extrem de eficient,
furnizand caldura si in
timpul noptii sau
iarna.Solul, ca si captator
de caldura, furnizeaza
energie termica mai mult
decat suficienta pentru
incalzire, in cazul unei
proiectari
competente.Adancimea
de plasare a colectoarelor
plane este intre 100 – 120
cm.La incalzirea directa,
agentul de lucru al
pompei termice este

75
 agentul de transport al
caldurii in colectorul
subteran (vaporizare
directa), transformatorul
intermediar de caldura si
pompa de circuit
devenind
inutile.colectorul
subteran este alcatuit din
tevi de cupru continue,
cu pereti grosi, prevazuti
cu un strat protector din
masa plastica.Sistemul
este economic si sigur

Caldura solului transportata de un agent de lucru

Colector plan: solutia
cand avem o gradina
suficient de mare.Se
plaseaza la o adancime
de 120-140
cm.Colectorul este un
sistem de tevi prin care
circula un agent de lucru
care preia energia solara
acumulata in pamant si o
transporta la pompa
termica.
Colector Kuenette:
structura spiralata, se
amplaseaza la o
adancime de 180 cm.
Sonde subterane: de la o
adancime de 15 m, exista
o temperatura anuala
geotermica
constantadirect
proportionala cu nivelul
de adancime.Doua
circuite paralele
alcatuiesc o sonda
subterana ce necesita un
loc minim.

Pe lângă sursele naturale de energie care reprezinta de fapt acumulatori de energie solara se
mai poate utiliza şi caldura evacuata din diferite procese tehnologice
Aerul ambient şi cel evacuat din sistemele de climatizare, solul şi apa freatică sunt surse de
caldura pentru pompele de caldura de puteri mici, în timp ce apa de mare, lac sau din roci, apa
goetermala şi apa tehnologica sunt utilizate pentru pompe de caldura de puteri mari.

76
 25

20

15

10
Grade celsius

0 e
rie

ie
tie

lie
ai

t
ie

ie

ie
ie

ie
us
ni
ril

M
ar

br

br
br

br
Iu
ar
a

Iu

g
Ap
nu

em

em
m
Au
M
br

te

o
Ia

oi

ec
ct
Fe

N
O
Se

D
-5

-10

Temperatura aerului Temperatura pamantului Temperatura apei subterane

Fig. 5.11. Variatia medie a temperaturii pentru sol, aer şi apa freatică pe parcursul unui an.

In figura 3.3 este prezentata variatia medie a temperaturii pentru sol, aer şi apa freatică pe
parcursul intregului an.
Se observa ca apa freatica (reprezentata cu verde) are temperatura cea mai constanta pe
parcursul intregului an. Solul (reprezentat cu galben inchis) prezinta o variatie mai mare de
temperatura fata de apa freatica . Aerul (reprezentat cu galben deschis) prezinta cele mai mari
variată de temperatura pe parcursul intregului an de aceea nu este recomandat pentru incalzirea
cladirilor.

5.4.1. Aerul exterior

Pentru a alege aerul exterior ca sursa de caldura este necesar sa fie cunoscute conditiile
climatice si meteorologice pentru localitatea respectiva Trebuie sa fie cunoscute variatiile de
umiditate precum si variatiile zilnice si lunare de temperatura.

77
 Marele avantaj al aerului este ca se gaseste oriunde. Pompele de caldura care utilizeaza aerul
drept sursa de caldura ating insa coeficienti de performanta sezonieri cu 10-30% mai reduşi decat
in cazul utilizării apei ca sursă de căldura. Aceasta se datorează in special scăderii rapide a
randamentului şi puterii odată cu scăderea temperaturii exterioare, a diferentei relativ mari de
temperaturii din vaporizator şi a energiei suplimentare necesare pentru degivrare şi pentru
3
functionarea ventilatoarelor. Debitul de aer necesar pentru 1kW căldură extrasă este ~1200m /h.
In condiţi climatice blande şi umede, pe suprafata vaporizatorului se acumulează gheată,
ceea ce duce la scaderea puterii şi a randamentului pompei de caldurii. Degivrarea bateriilor se
realizează prin inversarea ciclului functional al pompei de căldura sau prin intrarea in functiune a
unei rezistente electrice. In acest mod creşte consumul de energie, iar COP-ul total al pompei de
căldură va scădea odată cu creşterea frecventei degivrărilor. Eficienta totală poate fi mărita prin
controlul frecventei cu care se face degivrarea mai degrabă decat prin controlul timpului de
functionare.
Utilizarea aerului drept sursa de caldurii se recomandă în special în cazul clădirilor existente,
unde pompele de căldură aer-apă sau aer-aer işi pot aduce contributia la incălzire prin functionarea
in sistem bivalent, completand deci incălzirea clasică bazată pe arderea unui combustibil.
Puterea termică a agregatelor de pompa de căldură functionand cu aer ca sursă de caldură
este stabilita de catre constructorul acestora incă din fabrica.
Pompele de caldură aer-apa pot functiona pe perioada intregului an, intocmai ca şi pompele
de căldură ce extrag caldura din sol sau din apa freatica.
Trebuie insa observat faptul că puterea termică de incălzire a unei astfel de pompe de caldura
variaza foarte mult in functie de temperatura aerului sursa de caldura. Astfel, la inceputul şi
sfarşitul perioadei de incalzire (toamna şi primavara), puterea termică de incalzire este mult mai
mare decat in cea mai rece zi a anului şi simtitor mai mare decat necesarul de caldura al clădirii
(daca pompa de căldură a fost gandită sa functioneze in regim monovalent).
Din acest motiv, un astfel tip de pompa de caldura trebuie dotata cu un sistem de reglare a
puterii termice livrate consumatorului de caldura.

78
 a) b)
Fig. 5.12. Schema de principiu a pompei de caldura a) aer-aer , b) aer - apa

In cazul surselor de căldură pentru aer, dimensionarea sursei de căldură se stabileşte in functie
de tipul constructiv şi de dimensiunea aparatului. Cantitatea necesarii de aer este dirijată de către
un ventilator incorporat in aparat, prin canale de aer către vaporizator, care extrage căldura din aer.
Schema unei asemenea instalată este prezentată in figura 3.8
Caracteristic acestei pompe de caldura este faptul ca poate functiona foarte uşor atât in
incalzire in sezonul rece, dar şi in conditionare in sezonul cald. Datorită temperaturilor scăzute ale
aerului in sezonul rece eficienta pompei scade considerabil fată de eficienta pompelor care felosesc
ca sursii de căldură solul sau apa.
Costurile de instalare ale acestor sisteme sunt mai mici decat ale celorlate tipuri de pompe de
caldura.
Temperatura de incalzire si apa calda poate fi de 55°C, 65°C sau maximum 75°C la
temperaturi exterioare situate intre -20°C si +35°C.

79
 racire incalzire
Fig. 5.13. Schema de principiu a pompei de caldura aer-apa
1. Compresor
2. Schimbator de caldura suplimentar
3. Preparare eficienta a apei calde
4. Utilizarea caldurii reziduale din procesul de racire
5. Supapa reversibila in patru sensuri
6. Ventilator
7. Condensator
8. Evaporator
9. Supapa de expansiune
10.Convector
11.Incalzirea de suprafata sau sistem de racire

Pompa de caldura reversibila aer-apa, este raspunsul inovativ si ecologic la problemele

ecologice actuale, cat si a resurselor de energie limitate si din ce in ce mai scumpe.

80
 Fig. 5.14. Schema tehnologică de caldura aer-apa reversibile

Aerul evacuat din sistemele de climatizare reprezintă o sursă de caldura obişnuita pentru
pompele de caldura din cladirile comerciale şi rezidentiale. Prin recuperarea caldurii din aerul
evacuat, pompele de caldura pot realiza incalzirea/racirea încaperii si / sau incalzirea apei calde.
Unele tipuri de pompe de caldura sunt astfel proiectate incat sa utilizeze atat aer ambiant cat şi aer
evacuat.
In cazul clădirilor mari, pompele de căldură avand ca sursă de caldură aerul evacuat sunt de
multe ori cuplate cu sisteme de recuperare a caldurii de tipul aer-aer.
Pompele de caldura sunt foarte potrivite pentru utilizarea caldurii deseu. La temperaturi de
la 10°C la 20°C, aceasta caldura se afla la parametri inutilizabili in mod direct. Prin utilizarea
pompelor de caldura aceasta temperatura poate sa creasca la peste 55°C.

5.4.2. Recuparatoare de căldură din aerul viciat

Deşi nu fac parte din categoria pompelor de căldură având în vedere adiţionarea acestora în
circuitul unor pompe de căldură complexe le vom prezenta în cadrul acestui capitol.
Recuparatorul de caldura este un echipament care este folosit pentru realizarea confortului.
Este un schimbator de caldura aer-aer. In aplicatii pentru realizarea confortului schimbatorul de
caldura aer - aer scade entalpia aerului proaspat in timpul sezonului cald si o mareste in timpul
sezonului reci prin transferarea energiei intre aerul proaspat introdus si aerul evacuat.
Dispozitivele de recuperare a caldurii aer-aer, pentru realizarea confortului, pot fi
dispozitive de recuperare a caldurii sensibila (transferand doar energie sensibila) sau dispozitive de

81
recuperare a caldurii totale (transferand atat energie sensibila cat si umiditatea).
Schimbul ideal de caldura aer-aer indeplineste urmatoarele functiuni:
- Permite modificarea temperaturii intre curentii de aer participanti
- Permite transferul umezelii datorita presiunii partiale intre cei doi curenti
- Blocheaza total transferul de aer intre cei doi curenti incrucisati, contaminati biologic sau
cu impuritati
Recuperatoarele de caldura sunt recunoscute ca echipamente importante in recuperarea
energiei din aerul evacuat, care altfel ar fi irosita Doua tipuri generice de schimbatoare de caldura
aer-aer sunt considerate pentru recuperarea caldurii sau caldurii si umiditatii. Unul dintre acestea
este schimbatorul de caldura regenerativ, numit in mod uzual schimbator de caldura rotativ.
Celalalt este recuperatorul de caldura cu placi plate. Cele mai obisnuite tipuri folosite pentru
realizarea confortului la cladirile publice sunt cu placi fixe, rotativ si cu tuburi termice.
Aerul uzat nu este evacuat direct in exterior, ci este trecut printr-un schimbator de caldura,
iar o parte a caldurii este extrasa si transferata la aerul proaspat venit de afara. Din cauza ecartului
de temperatura necesar, la aceste schimbatoare de caldura aerul proaspat nu poate ajunge la
temperatura dorita. Din acest motiv, schimbatorul de caldura se poate combina cu o pompa de
caldura.
În cele ce urmează vom prezenta o tehnologie de ventilaţie a încăperilor cu recuperarea
căldurii din aerul viciat, care nu funcţionează pe principiul pompei de căldură, dar care este benefic
pentru încăperile cu ferestre şi uşi cu grad mare de etanşare pentru eliminarea umezelii din
ăncăpere, a noxelor, a aerului viciat cu recuperarea unei părţi importante din energia acestuia.

82
 Fig. 5.15. Sistemele de vetilaţie cu recuperare de căldură Dispozitivele Meltem

Fig. 5.16. Sistemele de vetilaţie cu recuperare de căldură Principiu de funcţionare

Sistemele de vetilaţie cu recuperare de căldură se montează individual în fiecare cameră pe

un perete exterior fiind dotate cu un dispozitiv care conţine susţine dou filtre ce se montează în
două orificii practicate în zidărie. Acestea au rolul de a permite realizarea circuitului de aspiraţie a
aerului proaspăt (2) şi de refulare a aerului viciat din încăpere (1). Aerul proaspăt şi cel viciat
circulă în contracurent în tubulatura din interiorul aparatului determinănd recuperarea a 75% din

83
căldura aerului viciat şi transmiterea acestuia aerului proaspăt. Punerea în mişcare a aerului se
realizezază cu ajutorul unui ventilator cu motor antrenat cu energie electrică.
Schimbatoarele tip placa fixa pe suprafata nu au parti de miscare. Straturi de placi
alternante, separate si etanse formeaza coridoare pentru introducerea aerului proaspat si aerului
viciat. Caldura este transferata direct din curentul de aer cald in curentul de aer rece prin placile de
separare ale schimbatorului.

Figura 5.17 Recuperator de caldura cu placi fixe

In mod normal, atat caldura latenta de condensare cat si caldura sensibila sunt recuperate
prin placa de separare in curentul de aer rece (proaspat). Astfel, energia este tranferata, dar nu si
umiditatea. Placile de schimb de caldura fixe pot transfera in mod economic caldura recuperata si o
energie totala mare pentru ca ele au doar suprafata de transfer elementara pentru separarea
curentilor de aer. Se poate atinge o recuperare a 70 % sau mai mult din caldura evacuata care in
mod normal ar fi irosita. Simplitatea si lipsa partilor in miscare, se adauga la trainicia, durata de
viata mare, energie mica consumata auxiliar si siguranta in exploatare a acestor recuperatoare.
Un schimbator de caldura rotativ aer – aer are un cilindru rotativ umplut cu un mediu
permeabil la aer avand o suprafata interioara mare. Aerul introdus respectiv aerul evacuat, curg
fiecare printr-o jumatate a schimbatorului, in contracurent.
Suprafata de schimb termic poate fi selectata sa recupereze doar caldura sensibila sau
caldura totala (caldura sensibila si caldura latenta).
Caldura sensibila este transferata in momentul in care schimbatorul de caldura rotativ

84
acumuleaza caldura de la curentul de aer cald cedand-o celui rece. Caldura latenta este transferata
in momentul in care in schimbatorul de caldura condenseza umiditatea din curentul de aer cu
proportia de umiditate cea mai mare (fie ca temperatura mediului este sub punctul de roua, fie prin
mijloace de absortie pentru medii lichide sau adsorbtie pentru medii solide), cu o eliberare
simultana de caldura, si elibereaza umiditatea prin evaporare (si cresterea caldurii) curentului de
aer cu proportia de umidate mai mica. Intr-un schimbator de caldura rotativ, un strat de substanta
absorbanta de umiditate aplicat pe suprafata cilindrului rotativ absoarbe umiditatea in timp ce
acesta trece prin curentul de aer mai umed. Odata absorbita de stratul aplicat, umiditatea se
deplaseaza impreuna cu cilindrul rotativ in miscare pana cand ajunge in curentul de aer mai putin
umed, unde se evapora din stratul aplicat in curentul de aer. Astfel, curentul de aer umed este uscat
in timp ce aerul uscat capata umiditate. In transferul de caldura total, atat caldura sensibila cat si
caldura latenta functioneaza simultan. Deoarece schimbatoarele de caldura rotative functioneaza pe
principiul contracurentului si in mod normal utilizeaza guri de trecere a aerului cu diametre mici,
sunt destul de compacte si pot avea randamente de transfer ridicate.

Figura 5.18 Schimbator de caldura rotativ

Impuritatile aerului, punctul de roua, temperatura aerului evacuat, si proprietatile aerului

85
introdus influenteaza in alegerea materialelor pentru carcasa, structura rotorului, si a materialului
schimbatorului de caldura rotativ. Aluminiul, otelul si polimerii sunt elementele de constructie
uzuale ale carcasei rotorului pentru sistemele de ventilatie destinate asigurarii confortului.
Suprafata de schimb termic este fabricata din metal, minerale sau materiale produse de om si
asigura prin constructia ei fie curgere aleatoare fie curgere controlata.
Contaminarea incrucisata sau amestecarea curentilor de aer introdusi si evacuati are loc in
toate schimbatoarele de caldura rotative prin doua procese: transfer si dispersie. Transferul apare
atunci cand aerul este prins in interiorul volumului mediului de rotatie si este transportat in celalalt
curent de aer. Dispersia apare pentru ca presiunea statica diferentiala dintre cei doi curenti de aer
duce la migrarea aerului de la o zona cu presiune statica mai mare la una cu presiune statica mai
mica.
Un schimbator de caldura cu tuburi termice este un dispozitiv de recuperare a energiei
pasive. In exterior arata ca o teava normala cu aripioare sau spirale, doar ca tevile nu sunt
interconectate si tubul termic este impartit in doua sectiuni: de evaporare si de condensare de catre
o lamela despartitoare (Fig.5.19.). Aerul cald trece prin sectiunea de evaporare a tubului termic iar
aerul rece trece prin sectiunea de condensare a tubului termic. Transferul de caldura se face prin
vaporizarea lichidului in partea calda, de unde preia caldura, si condensarea acestuia la partea rece
a recuperatorului, unde cedeaza caldura de condensare. Lichidul condensat se intoarce in zona
calda prin gravitatie, in cazul pozitiei verticale si prin capilaritate in cazul pozitiei orizontale, dupa
care ciclul se repeta.

Tuburile termice orizontale (Figura5.19) sunt fabricate cu o structura capilara integrala,

umpluta cu un lichid corespunzator si in permanenta inchis. Fluidul de lucru este in mod normal un
agent frigorific de clasa I, dar alti fluorucarbonati, apa, si alti compusi chimici sunt folositi pentru
aplicatii in functie de cerintele de temperatura.
Modelele cu aripioare includ lamele continue ondulate, lamele continue netede, si aripioare
in spirala. Modificand forma aripioarelor si dimensiunile tevii se schimba pierderea de presiune la
o viteza frontala data.

86
 Figura 5.19 Schimbatorul de caldura cu tuburi termice
Debitul de aer cald plutind deasupra capatului sectiunii de evaporare a tubului termic
vaporizeaza fluidul de lucru. Diferenta de presiune conduce vaporii rezultati in sectiunea de
condensare a tubului termic unde vaporii se condenseaza.

5.4.3. Apa panzei freatice

Sursa cea mai eficienta pentru o incalzire ecologica este apa din panza freatica. O temperatura
constanta de 7 ºC pana la 12 ºC face ca apa subterana sa fie purtator de energie termica de-a lungul
intregului an, fara influente din partea schimbarilor meteorologice. Randamentul acestei surse de
energie termica este cel mai ridicat comparativ cu celelalte tipuri de surse de energie
neconventionala (aerul si solul). Este necesara realizarea a doua puturi: dintr-unul se va extrage
apa care va fi adusa in schimbatorul de caldura din pompa iar in cel de-al doilea va fi deversata apa
racita. Distanta dintre cele doua puturi va fi de minim 15 m.
Apa freatica este adecvata ca si sursa de căldură la pompele de căldură, pentru că are o
adâncime şi un nivel al temperaturii relativ stabile. Dezavantajul constă că pânza de apă freatică nu
există pretutindeni si mai ale la adancimi relativ mici are diferite caracteristici. La pompele de
căldură, la care energia termică se obţine prin forare, este necesar să se facă analiza apei.
Rezultatul analizelor se recomanda sa se discute cu producătorul de pompe

87
 Fig. 5.20. Pompa de caldura având sursa de căldură în pânza apă freatică

Pentru utilizarea apei freatice sunt utilizate sisteme închise sau deschise. In sistemele
deschise, apa subterana este pompată, răcită şi apoi reinjectata intr-un put separat sau returnată
către apa de suprafată. Sistemele de suprafată trebuie proiectate cu mare atentie, pentru evitarea
problemelor legate de inghet, coroziune şi colmatare. Sistemele inchise pot fi sisteme cu detenta
directă (in care agentul termic de lucru vaporizeazii in interiorul tevilor montate subteran), sau
sisteme cu agent intermediar.
Sistemele cu agent intermediar prezintă in general performante tehnice mai scăzute, dar
sunt mai uşor de întreţinut. Dezavantajul major al acestor pompe de căldură este costul ridicat al
lucrărilor pentru exploatarea sursei de căldură.
Sondele de captare injectie apa freatica trebuie sa fie in număr de doua, cu un spaţiu intre
ele de la 10 la 15 metri.
O sonda se utilizează pentru consum, iar cea de-a doua este folosita pentru reinfiltrarea apei

88
utilizate. In astfel de cazuri circulatia apei trebuie sa fie asigurata de pompe montate in serie.
Debitul de apa subterana necesar pentru extragerea unei puteri de 1 kW,este de 0,02~0,03 l/s.
Temperatura apei din panza freatica are un nivel constant, aproape independent de
conditiile meteorologice din timpul anului. Acesta este motivul principal pentru care pompa de
caldura apa-apa este ideala pentru functionarea monovalenta.
In cazul pompelor de caldura tip apa - apa, coeficientul de performanta este COP = 5,4 -
5,51. Aceasta inseamna ca 1 kWh de energie electrica absorbita produce, prin intermediul pompei
de caldura tip apa-apa, 5,4 - 5,5 kWh energie termica. Aceste valori mari ale COP sunt atinse
atunci cand incalzirea casei se face cu sistemul "in pardoseala", si scad cu cresterea temperaturii
agentului termic din circuitul de incalzire al casei.
Pentru reducerea la minim a costurilor cu energia electrica pe care le implica o pompa de
caldura, se recomanda cuplarea acesteia cu un sistem de incalzire solara care sa produca apa calda
in zilele insorite ale anului.

Fig. 5.21. Schema de funcţionare a pompei de căldură având sursa de căldură în pânza apă freatică

Cele 4 faze ale proceselor care au loc în pompa de căldură schematizată mai sus, sunt:

1
http://www.pompedecaldura.ro/pompe3.php

89
 - Agentul frigorific lichid cu temperatura de -2 0C intră în vaporizatorul instalaţiei unde se
produce transferul de căldură de la apa prelevată din pânza freatică la agentul frigorific (apa din panza
freatica intră in vaporizator cu temperatura de 12 0C si iese cu temperatura de 7 0C).

La iesirea din vaporizator agentul frigorific este în stare de vapori cu temperatura de 3 0C.

- Vaporii reci de agent frigorific intră în compresorul instalaţiei unde, pe baza consumului de
energie mecanică, se produce cresterea de presiune şi temperatură a acestora.

La ieşirea din compresor vaporii fierbinţi de agent frigorific vor avea temperatura de 73 0C.

- Vaporii fierbinţi de agent frigorific intră în condensatorul instalaţiei unde se produce

transferul de căldură de la vaporii fierbinţi la apa din circuitul închis al sistemului de incălzire al casei
(temperatura apei în circuitul de încălzire este de 35 0C pentru încălzirea în pardoseală şi de 50 0C
pentru calorifere).

La iesirea din condensator, în urma cedării căldurii, agentul frigorific este în stare lichidă cu
temperatura de 48 0C.

- Agentului frigorific lichid, cu temperatura de 48 0C, intră în ventilul de laminare unde, prin
laminare, se va destinde până la valoarea corespunzătoare temperaturii de -2 0C.

In cazul apei freatice fără continut de oxigen, dar cu continut ridicat de fier şi mangan se
îngălbenesc puţurile. In acest caz apa nu trebuie sa vina in contact cu aerul sau trebuie tratata
corespunzator. Pentru a reduce coroziunea vaporizatoarelor acestea trebuie realizate din otel
inoxidabil.

5.4.4. Apa de suprafaţă

Apa de râu şi de lac este in principiu o sursă foarte buna de caldura dar are ca principal
devavantaj o temperatura scazuta in timpul iernii (apropiata de 0 0C). Din acest motiv trebuie luate
masuri de siguranta pentru a evita inghetarea vaporizatorului.
Apa de mare este o sursa excelenta de caldura şi este utilizata in special pentru pompe de
caldura de puteri medii şi mari. La adancimea de 25-50 m, apa de mare are temperatura constanta
5-8 0C, iar formarea ghieţi nu constituie o problema (Punctul de inghet este la -2 0C).
Se pot folosi atat sistemele cu detenta directa cat şi sistemele cu agent intermediar. Pentru
preintampinarea coroziunii şi a colmatarii cu substante organice trebuiesc luate masuri constructive
speciale in realizarea schimbatoarelor de caldura a pompelor şi a conductelor.

90
 Apa tehnologica se caracterizeaza prin temperaturi constante şi relativ ridicate in tot timpul
anului. Principalele probleme sunt legate de distanta pana la utilizator şi de variatia ftuxului de
caldura transportat. Ca posibile exemple privind sursele de caldura din aceasta categorie sunt: apa
provenind din canalizare (apa de canalizare tratata şi netratata), apa industrială, precum şi apa de
racire (pentru condensare) de la procese industriale sau din producerea de energie electrica
Noaptea energia radiantă transferată din apă către cerul rece poate determina o răcire
semnificativă (radiant heat transfer to a cool dark sky can provide significant cooling). De exemplu
energia termică cedată de apa unui lac este de 135,6 kcal/mp dacă temperatura lacului este
inferioară cu 13 0C faţă de temperatura cerului într-o noapte senina.

5.4.5. Pamantul (solul)

Solul este un "acumulator periodic" de căldură provenita de la radiaţia solara. Aceasta

căldură se acumulează în timpul sezonului de vara in straturile superioare ale solului. Ea poate fi
folosita in perioada sezonului de încălzire.
Solul prezintă aceleaşi avantaje ca şi apa freatică, şi anume are temperaturi medii anuale
ridicate. Căldura este extrasă cu ajutorul unor conducte ingropate orizontal sau vertical in sol, iar
sistemele pot fi de asemenea cu detentă directă sau sisteme cu agent intermediar.
Capacitatea termica a solului depinde de umiditatea acestuia şi de conditile climatice.
Datorită extragerii de căldură din sol, temperatura acestuia va scădea in decursul perioadei de
încălzire. In regiunile foarte reci, cea mai mare parte a caldurii este extrasă sub forma de căldură
latentă, atunci cand solul ingheată. Cu toate acestea in timpul perioadei de vara, radiatia solara
incălzeşte solul, iar refacerea potentialului termic este posibila in totalitate.
Solul prezintă capacitatea de a inmagazina sezonier căldura provenita de la soare, lucru care
conduce la obtinerea unei temperaturi relativ constante a acestei surse de caldurii şi la atingerea
unor coeficienti sezonieri de performantă de valori ridicate
Contributia energiei geotermice - adica a acelui flux de caldura indreptat de la interiorul
catre exteriorul pamantului - este în cele mai multe regiuni atât de redusă încât poate fi neglijata.
Rezulta deci ca energia extrasa din sol de către acest tip de pompe de căldura provine aproape
exclusiv de la soare.

91
 Curent electric

Curent electric
Energie solara
Caldura
acumulata

Energie solara
Caldura
acumulata

Fig. 5.22. Energia solară acumulată în pământ în zilele însorite poate furniza căldură inclusiv în
nopţiile de iarnă

Fig. 5.23. Variatia de temperatura in straturile superioare in functie de anotimp

Variatia de temperatura in straturile superioare sunt influenţate de anotimp. Imediat ce se

coboara sub nivelul de inghet aceste variaţii sunt mult mai reduse Cantitatea de caldura care se
poate utiliza şi prin aceasta marimea suprafetei necesare depinde foarte mult de proprietăţile
termofizice ale solului (compozitia şi de proprietatile solului ) şi de energia radiata Aceste valori
mici ale puterii de extragere a caldurii din sol conduc la suprafete foarte mari ale colectoarelor.

92
 Consideraţii privind pompele de căldură sol - apă:
 in pamant este acumulata destula energie solara: nu numai pentru noapte ci pentru
intreaga iarna
 pamantul (optim folosit) este cel mai bun, mai convenabil si natural acumulator de
energie (astfel energia din pamant este superioara celei furnizate de instalatiile termice solare)
 la sondele in pamant de la o adancime de 15 m (cca 10°C) nu mai exista diferente de
temperatura in functie de anotimpuri. Temperatura apei se ridica cu cate 1° per 30 m adancime.
 sistemele care folosesc caldura din pamant cu colectoare plane iau in proportie de 98%
energia de la soare (prin radiatii) cat si din apa de ploaie.
 numai 1 –2 % din energie este la colectoarele plane/spiralate energie geo-termica, 3/4
energie – gratuită de la soare
 folosirea pompelor de căldură permite reducerea consumului de energie cu 2/3 fata de
tehnica conventionala de incalzire
 energia solara este si ramane gratuita – cu fiecare crestere a costurilor de energie se ridica
economia cu pompa de căldură
Din punct de vedere tehnic căile de obţinere a căldurii din sol sunt :
1. Transferul de căldură are loc cu ajutorul unui agent termic intermediar
2. Pompele de caldura cu circulatia directa a agentului frigorific. Prin tevile montate in sol
2
circula agent frigorific. Este nevoie de o suprafata colectoare de aproximativ 100 m pentru a
obtine o putere termica utila de 1 kW. Utilizarea solului ca si sursa de caldura depinde de existenta
unor suprafete disponibile.

 Sonde verticale
In unul sau mai multe puturi paralele cu adancime de cca. 100 m, se introduce cate o sonda
prin care circula un agent de lucru (de tipul apa cu antigel). Acest tip de colectoare ocupa un spatiu
restrans. Functionarea sistemului se bazeaza pe faptul ca la o adancime de 15 m temperatura
geotermica este constanta tot timpul anului; cu cat adancimea creste, temperatura solului este mai
mare. Colectoarele tip sonda reprezinta sistemul cel mai stabil din randul colectorului de caldura.

93
 Fig. 5.24. Pompe de căldură cu colectori verticali
Datorita suprafetei mari necesare pentru montarea colectorilor orizontali pentru sol, este
dificila realizarea chiar şi in cazul locuintelor noi din motive de spatiu. In special in oraşele
aglomerate, cu suprafete foarte mici spatiul este limitat. Din acest motiv in prezent se monteaza cu
preponderenta sonde verticale de caldura pentru sol, care se pot introduce la adancime de 50 pana
la 150 m.
Se utilizeaza diferite modele tehnice şi modalitati de instalare. Sondele sunt fabricate de
obicei din tuburi de polietilena
De regula se monteaza patru tuburi paralele, (sonda cu tub dublu cu profit U). Apa sarata
curge în jos din distribuitor în doua tuburi şi este recirculata în sus, prin celelalte doua tuburi spre
colector. Toate golurile dintre tuburi se vor umple cu un material termoconductor numit betonit.
Distanta dintre doua sonde pentru sol trebuie sa fie de 5...6 m.
O alta varianta este formata din tuburi coaxiale cu un tub interior din material plastic
pentru alimentare şi un tub exterior din material plastic pentru recircularea apei sarate în acele
regiuni cu soluri ce pot fi uşor forate sondele din polietilena sunt puse in opera cu ajutorul unor
instalaţi de foraj cu spalare cu apa. Pentru aceasta se utilizeaza o sapa de foraj cu diametrul de cel
putin 90 mm. Apa este pompata cu mare presiune prin aeeasta sapa de foraj şi aduce la suprafata

94
materialul dislocat. Materialul dislocat este depozitat intr-o groapa in apropierea forajului. Apa in
exces este preluata de la partea superioara a aeestei gropi şi reutilizata in procesul de forare. In
momentul atingerii adancimii de foraj prevazute se introduce in gaura de foraj o sonda deja
pregatita verifieata la presiune şi plina cu apa. Apoi sonda de foraj este ridicata şi demontata
bucata cu bucata. In final gaura forata se umple din nou cu pamant. Ca material de umplere se
poate folosi betonitul. Daca in timpul forajului au fost perforate straturile impermeabile, aeestea
trebuiesc refacute la umplere. Pentru procedeul mai sus amintit costurile estimate pentru conditi
geologice forabile sunt apreeiate la 35-40$ pe fieeare metru de sonda.
Aceste costuri sunt insa puternice dependente de structura subsolului şi de procedeul de foraj
utilizat.
Numeroasele instalaţii cu pompe submersibile pentru sonde de caldura, functioneaza de câţiva
ani în ţară au prezentat puţine defecţiune. Conform măsurătorilor efectuate în condiţii
hidrogeologice bune, mai ales in cazul in care exista apa freatica curgatoare, este posibila
funcţionarea monovalentă a pompelor de căldură fără răcirea pe timp îndelungat a solului.
Premisa pentru proiectarea şi montarea sondelor de caldura pentru sol reprezinta:
-cunoasterea exaceta a caracteristicilor solului
-modului de asezare a straturilor
-rezistenta mecanica a solului
-existenta apei subterane, cu stabilirea nivelului aeesteia şi a directiei de curgere

 Colectoare plane
Caldura prin sol este obtinuta prin montarea de conducte orizontale (colectoare montate in
sol). Pentru aceasta este necesar ca aria colectorului, sa fie de la 1 la 1,5 mai mare decât aria
încălzită.
La o adancime de cca. 1,3 m se plaseaza serpentine de teava (distanta dintre acestea va fi de
min. 50 cm) prin care circula un agent de lucru care preia energia solara acumulata in pamant si o
transporta la pompa de caldura. Ideal este ca tevile sa fie ingropate in nisip sa humus. Colectorul
plan reprezinta solutia avantajoasa daca suprafata gradinii casei este suficient de mare. Acest tip de
collector nu "deranjeaza" plantele din gradina .

95
 Căldura preluată de la sursa de căldura este transportată cu ajutorul unui amestec antigel, al
cărui punct de inghet se situeaza la circa -15 0C. Prin aceasta se asigura faptul ca sonda nu va
ingheta in timpul functionarii.
Atunci când este necesara o capacitate termica ridicata, forajele se fac inclinat pentru a
cuprinde un volum mai mare de sol. Acest tip de pompa de căldură este intotdeauna conectat la un
sistem de agent intermediar realizat din conducte din plastic. Unele dintre pompele de caldura de
acest tip destinate cladirilor comerciale utilizeaza solul pentru acumularea caldurii sau a frigului.

Fig. 5.25. Montarea sistemului de conducte orizontale pentru captarea energiei din sol

Preluarea de caldura din sol se realizeaza prin intermediul tuburilor din material plastic cu
suprafata mare montate in sol (polietilenă neagră).
Tuburile din material plastic (PE) se amplaseaza paralel, in sol, la o adancime de 1,2...1,5 m şi
in functie de diametrul ales al tubului, la o distanta de 0,5...0,7 m astfel incat pe fiecare metru
patrat de suprafata de absorbtie sa fie montat 1,43 pana la 2 m de tub
Lungimea tuburilor nu trebuie sa depaşeasca o lungime de 100 m deoarece in caz contrar
cresc pierderile de presiune.
Capetele tuburilor sunt introduse in colectoare pe tur şi pe retur, care trebuie amplasate la un
nivel mai ridicat decat tuburile, pentru a se putea aerisi intregul sistem de tuburi.

96
 Fig . 5.26 Aşezarea colectorilor orizontali

Fig. 5.27 Pompa de căldură având cu colectori plani

Apa sarata se pompeaza prin tuburile din material plastic cu ajutorul unei pompe de circulatie,
astfel aceasta preia caldura acumulata in sol. Prin intermediul pompei de caldura se utilizeaza
caldura pentru incalzirea incaperilor Inghetarea temporara a solului in zona din jurul tuburilor de
obicei in a doua jumatate a perioadei de incalzire nu are efecte secundare asupre functionarii
instalatiei şi asupra creşterii plantelor. Dar totuşi nu trebuie plantate plante cu riidacini foarte
adanci in jurul tuburilor pentru apa sarata.
Regenerarea solului incalzit se realizeaza incepand cu a doua jumatate a perioadei de incalzire
prin radiatie solara şi precipitată mai puternice, astfel incat se poate asigura faptul ca pentru
perioada urmatoare de incalzire acumulatorul sol este pregatit din nou pentru incalzire conditţile

97
climatice.
Lucrarile de sapaturi necesare, se realizeaza in cazul constructorilor noi fara costuri
suplimentare foarte mari dar in cazul construcţilor deja existente, costurile sunt de regula atât de
ridicate incât de cele mai multe ori se renunta la aceasta varianta.

 Colectoare spiralate
Colectoarele spiralate necesită un spaţiu mult mai mic pentru a capta energia din sol ceea
ce le recomandă adesea în aplicaţiile cu pompe de căldură. Deşi prezintă un randament mai mic
comparativ cu sistemele orizontale, suprafaţa mică a terenului din marile aglomerări urbane le-a
propulsat în ultima perioadă.

 Combinaţii
Având în vedere importanţa obţinerii energiei verde, pentru satisfacerea cerinţelor
consumatorilor s-au proiectat diverse combinaţii ale instalaţiilor de pompe de căldură. În fig.
5.25 se prezintă combinaţiile realizate de firma Ochshner – Austria.

Fig. 5.28.Constructia modulara permite alternativa optima pentru cerintele dvs.

98
Fig. 5.29 Încălzirea combinată a încăperii prin folosirea a două tipuri de pompe de căldură

Fig. 5.30 Principiul de funcţionare al pompei de căldură Patent Combi 3 in 1

Sistemele combinate, aţa cum este şi sistemul Combi 3 în 1 este o instalaţie gata de dat în
funcţiune pentru încălzire, apa caldă menajeră şi ventilaţie, totul într-un singur aparat. O soluţie
viabilă cu cele mai mici cheltuieli de exploatare garantate şi de confort prin creerea unei atmosfere
de climatizate.
Rezervorul Combi patentat asigura atat pompa termica pentru aerul viciat (primar pt.
prepararea apei calde), cat si modulul de incalzire al pompei termice sa lucreze tot timpul cu un
ecart de temperetura optim si cu cheltuieli minime de intretinere.
Energia din aerul viciat este folosit pentru prepararea apei calde menajere, când s-a încălzit
apa menajeră, surplusul de energie din aerul viciat, care a ajuns deja în boilerul instalaţiei Combi,
este automat transferat sistemului de încălzire (la vasul de expansiune) în momentul în care este
necesară energia pentru încălzire. Energia din aerul viciat se poate folosi în perioadele de tranziţie
(primăvara, toamna şi când nu este foarte frig), pe lângă încălzirea apei la încălzirea băii, a unui

99
radiator pentru uscarea prosoapelor, fără ca sursa de căldură propriu-zisă, pompa sol/apă să fie
pusă în funcţiune.
Folosirea unei singure pompe de căldură pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră,
face necesară obţinerea unei temperaturi înalte (de la 0 0C la 55 0C) cu influenţe negative asupra
factorului de eficienţă a pompei de căldură. Pompa 3 în 1 optimizează eficienţa prin cuplarea a 3
pompe de căldură într-una singură care are avantajul a fi folosite punctual în funcţie de condiţiile
exterioare şi necesarul de energie. În fig. 5.28 se prezintă cazul utilizării unei singure pompe de
căldură atât pentru prepararea apei calde şi pentru încălzire datorită ecartului mare şi varianta
folosirii unei pompe pentru încălzire – sol-apă sau apă-apă, care necesită un ecart de temperatură
de 35 0C (de la 0 0C la 35 0C) şi a unei a doua pompă aer-apă care necesită un ecart de 34 0C (de la
21 0C la 55 0C).

Fig. 5.31. Avantajele pompei Combi 3 în 1 faţă de sistemul clasic de încălzire

Ventilaţia încăperii controlată are în vedere ca permanent să fie aer proaspăt, curat în
căminul dvs şi scoate aerul viciat în afară acestuia.
Aerul viciat este aspirat din încăperile umede (bucătărie, baie, WC) sau/şi din unele din
celelalte încăperi. Se alimentează cu aer proaspăt de afară, dozat şi controlat, prin ventilele murale.
Aceasta se poate realiza prin sistem:
- Unitubular – fără schimbător de căldură
- Bitubular – cu schimbător de căldură aer/aer. Aerul preîbcălzit ajunge printr-un system
tubular în încăperile de locuit. Se recomandă aspirarea aerului exterior printr-un tub de
pământ , astfel aerul exterior va fi răcit vara şi preâncălzit iarna.

100
Fig. 5.32. Modul de incalzire şi preparare a apei calde folosind căldura solului şi a aerului exterior
incalzit printr-un tub montat în pământ şi cu recuperarea energiei aerului viciat evacuat în exterior
(Ochshner CP320)
Descrierea centralei de încălzire Combi Patent
Centrala de încălzire Combi Patent constă din aparatul de bază CP 320, care în funcţie de
necesităţi poate fi completat cu un modul de ventilaţie şi un modul de ventilaţie şi un modul de
pompa de căldură de încălzire:
- aparatul de bază CP 320 , conţine un boiler cu pompele de căldură de 200 l pentru apă
caldă şi un vas tampon de 100 l pentru încălzire. Pompa de căldură integrată aer/apă are
o putere de 2,4 kW (aer 21 0C / apă 15 – 55 0C), preia energia ecologică din aerul viciat
şi/sau din exteriorul imobilului. Aerisitorul radial funcţionează independent de
funcţionarea pompei de căldură şi crează împreună cu carcasa spiralată un sistem de
aerisire unitubular foarte eficient. Energia obţinută din aerul viciat se transmite
componentei de apă caldă a rezervorului Combi, direct şi fără pierderi. Ca rezervă în
boilerul de apă caldă este integrat din construcţie o rezistenţă electrică de 2 kW. În
aparatul de bază există de asemenea pompa de recirculare şi accesorile pentru încălzire.
- modulul de ventilaţie LM (opţional), are în dotare un schimbător de căldură aer/aer cu
curent în cruce şi două ventilatoare, cât şi un registru de încălzire apă/aer sau o
rezistenţă electrică pentru încălzire suplimentară
- modul de pompe de căldură pentru încălzire pentru folosirea optimă a energiei din
mediul înconjurător se va adăuga modulul de pompe de căldură potrivit. Aceasta este
cuprins în domeniile de puteri de la 5 la 8,9 kW, în cazul în care se foloseşte ca sursă de
căldură solul (vaporizarea directă sau colectori în sol) sau apă. Integrate în acest caz
sunt de exemplu (apa+antigel), cât şi reglajul temperaturii interioare în funcţie de
temperatura exterioară. Ca sursă de încălzire alternativă poate fi opţional montat în
vasul tampon o rezistenţă electrică de 4,5 , 6 şi 7 kW.

101
Fig. 5.33. Modul de incalzire şi preparare a apei calde folosind căldura solului şi a aerului exterior
fără recuperarea energiei aerului viciat şi evacuarea acestuia în exterior (Ochshner CP320)

Fig. 5.34 Modul de incalzire şi preparare a apei calde folosind căldura solului şi a aerului exterior
incalzit printr-un tub montat în pământ şi cu recuperarea energiei aerului viciat evacuat în exterior
(Ochshner CP320)

102
Fig. 5.35. Modul de incalzire şi preparare a apei calde folosind căldura solului şi a aerului exterior
incalzit printr-un tub montat în pământ şi cu recuperarea energiei aerului viciat evacuat în exterior
(Ochshner CP320)

Fig. 5.36. Modul de incalzire şi preparare a apei calde folosind căldura solului şi a aerului exterior
incalzit printr-un tub montat în pământ şi cu recuperarea energiei aerului viciat evacuat în exterior
(Ochshner CP320)

103
Fig. 5.37. Modul de incalzire şi preparare a apei calde folosind căldura solului şi a aerului exterior
incalzit printr-un tub montat în pământ şi cu recuperarea energiei aerului viciat evacuat în exterior
(Ochshner CP320)

Fig. 5.38. Modul de incalzire şi preparare a apei calde folosind căldura solului şi a aerului exterior
incalzit printr-un tub montat în pământ şi cu recuperarea energiei aerului viciat evacuat în exterior
(Ochshner CP320)

104
Fig. 5.39. Modul de incalzire şi preparare a apei calde folosind căldura solului şi a aerului exterior
incalzit printr-un tub montat în pământ şi cu recuperarea energiei aerului viciat evacuat în exterior
(Ochshner CP320)

Fig. 5.40. Modul de incalzire şi preparare a apei calde folosind căldura solului şi a aerului exterior
incalzit printr-un tub montat în pământ şi cu recuperarea energiei aerului viciat evacuat în exterior
(Ochshner CP320)

105
Fig. 5.41. Modul de incalzire şi preparare a apei calde folosind căldura solului şi a aerului exterior
incalzit printr-un tub montat în pământ şi cu recuperarea energiei aerului viciat evacuat în exterior
(Ochshner CP320)

Modul de incalzire Golf Midi Ochshner Austria2

Pentru folosirea optima la incalzire a fiecarei energii ecologice pe care o avem la dispozitie,
va fi adaugat modulul potrivit de pompa termica. Aceasta cuprinde, pentru o putere de la 5 pana la
8,9 kw, instalatia Golf Midi pentru folosirea alternativa a sursei de caldura din pamant cu
vaporizare directa, colectoare cu agent de lucru sau apa. In acest caz sunt integrate de ex. pompele
recirculatorii si accesoriile pentru agentul de lucru cat si senzorii de temperatura la reglajul
incalzirii. Pentru o putere de 2,2 pana la 4,8 kw este prevazut un modul Midi MMDD-E (caldura
solului prin vaporizare directa)..
Ca o alternativa la sursa de caldura sau ca suplimentare poate fi optinal adaugata la vasul
tampon o rezistenta electrica de 3,75 pana la 9 kw.

Tabelul 5.3. Date tehnice, instalatia de baza CP 320

Dimensiuni (HxLxl mm) 1770 x 695 x 695
Legaturi aer proaspat/aer viciat DN 150
Greutate kg 165
Putere electrica pompa termica aer viciat (21 2,4

2
Pompele de căldură Ochshner sunt distribuite în Romănia de Ost-West Timişoara, CONSULT ENRG Mediaş

106
°C) kW
Putere electrica pompa termica aer consumat 0,6
(incl. Aerisire) kW
Indice de randament E 3,8
Curent A 3,15
Puterea rezistentei electrice (rezerva/serie) kW 1,8
Putere electrica aerisire individual (250 mł/h, 0,09
165 Pa) kW
Curent de aer independent mł/h 400
Presiune exterioara Pa 80
Tensiune/frecventa V/Hz 230/50
Curent la siguranta de contact A 10
Temperatura minima exterioara (topirea gazului - 15
fierbinte) °C
Temperatura maxima exterioara°C + 40
Temperatura maxima apa calda cu pompa + 52
termica °C
Temperatura maxima apa calda cu rezistenta + 65
electrica °C
Agent frigorific/cantitate incarcata in instalatie 0,5
kg R134a;
Vaporizator tub lamelar
Condensator Rohrwendel
Nivel fonic dB(A) 49
Boiler emailat (volum) l 200
Vas-tampon de incalzire (volum) l 100
Pompa de recirculare (3 trepte)(volum) l/h 400 bis 500
Izolatie termica – din tehnica fonica – reciclabil Styropor 80-15
Reglaj electronic Tiptronik- pentru apa calda, aerisire, cicluri
Reglaj termostatic in incaperi a circuitului de
incalzire

107
 Fig. 5.42. Pompa de căldură aer-apă CP 320

Modul compact pentru aerisirea controlata a incaperilor in sistem bitubular, schimbator de

caldura lamelar pentru recuperarea caldurii din aerul viciat si incalzirea aerului proaspat 2
ventilatoare radiale cu volum de aer de 100 pana la 300 mł/h, fara trepte, 2 filtre de aer G3
(optiunea F5) (optiunea controlul diferentei de presiune), grad de recuperare a caldurii 80 pana la
95%, apa calda 0,5 kw (optiunea W) sau cu rezistenta electrica de 0,5 kw (optiunea E).
Comutator in 3 trepte pentru aerisirea obisnuita, functionare normala, aerisire spontana,
(treapta de functionare normala adaptabila la marimea locuintei), incalzire ulterioara a aerului
(optional) prin reglaj termostatic.
Utilizabil la temperaturi exterioare de –20°C pana la +40°C, senzorul de inghet vegheaza
temperatura minima si impiedica formarea chiciurii printr-un reglaj corespunzator al aerului.
Tabelul 5.4. Descriere – Modulul de aerisire LM242
Legaturi la canalul de aer DN 160, conducta de condens 15 Ř, Tensiune curent 230
V
Functionare vara model standard care permite aspirarea aerului si racirea lui la temperaturi
exterioare ridicate ale aerului.
Dimensiuni 550 x 400 x 695 mm (Carcasa izolata fonic si termic)
Greutate 35 kg

108
Curent 230V/50Hz

Tabelul 5.5. Date tehnice, variante ale randamentului de incalzire

Combi Sursa de caldura Capacitate Putere Putere Pt aer Pt incalzire
Patent utilizata pt proaspat
WW
1. Combi
Patent
Instalatia de
baza CP 320
PT cu aer aer viciatt 400 mł/h 2,4 kW *) cca. 1 **) bis pana la 1,5
viciat alternativ aer 2,4 kW **) kW
exterior/aer
combinat(150 ř)
Rezistenta 220 V Rez. El. (in 1,8 kW 1,8 kW pana la 1 **)
electrica boiler) kW
(Rezerva)
2. Combi Aer viciat 100-300 cca 1,5 kW cca. 1,5 kW
Patent Modul mł/h
de aerisire (160 ř)
LM242 cu
curent advers
WT
Scala (apa calda sau cca 0,5 kW cca. 0,5 kW
(Optional) electro)
3. Combi
Patent
Modulul de
incalzire WP
3.1. MMDD- Pamant (DV): 2,2 pana la 2,2 pana la
E Colectoare plane 4,8 kW 4,8 kW

3.2 GMDW Pamant (DV): 5 pana la 8,9 5 pana la 8,9

Colectoare plane kW kW

3.3 Pamant (agent de 4,8 pana la 4,8 pana la

GMSW lucru): 8,2 kW 8,2 kW
-2 Colectoare
plane
-3 Colectoare
Künette
-4 Sonde
-5 Absorbant
masiv
3.4 Apa 6,1 pana la 6,1 pana la
GMWW 10,6 kW 10,6 kW
3.5 L/W WP Aer exterior 4 pana la 8 4 pana la 8
(Split) kW kW

3.6 Modul de 220V rez. 3,75 pana la 3,75 pana la

incalzire electrica (ca 7,5 kW 7,5 kW
Electro sursa principala
de incalzire sau

109
 rezerva) ***
3.7. Modul de instalatie dupa dupa
incalzire Solar solara/caldura suprafete suprafete
radianta dupa
supraf. Soare

*) - La o temperatura exterioara de cca. 21°C

- Functionare si la o temp. ext. de sub 0 °C, posibila totusi reducerea randamentului
la un volum mai ridicat de aer din exterior
- la aspirarea aerului exterior prin tubul de energie/tubul de pamant se reduce minima
de randament
**) - la incalzire economica - fara sursa principala de incalzire
***) - nu este posibil la MMDD-E

Fig. 5.43. Instalatia pompa de caldura sol-apa cu modul de baza CP 320 si modul de aerisire LM
242

Instalatia contine un rezervor-combi patentat in care se afla pompe termice adecvate: de 200 l
pentru apa calda (emailat) si de 100 l ca vas tampon pentru incalzire. Pompa termica aer/apa

110
integrata are o putere de 2,4 kw (aer 21/ apa 35), luindu-si energia din aerul viciat si/sau din aerul
exterior.
Sistemul de aerisire radial functioneaza independent de pompele termice si ofera impreuna cu
spirala integrata un sistem de ventilatie monotubular foarte eficient. Energia obtinuta din aerul
consumat va fi transmisa direct si fara pierderi in sectiunea de apa calda a rezervorului combi.
Pompa termica are un sistem de dezghetare cu gaz fierbinte. Reglarea are loc independent prin
intermediul partii electronice Triptonic. Exista diferite programe pentru incalzirea apei, ventilatie
si cuplare a protectiei sanitare anti Legionella si alte bacterii daunatoare. Ca rezerva exista o
rezistenta electrica de 2 kw, din constructie si un rezervor de apa calda.
Cand s-a incalzit apa, energia suplimentara din aerul evacuat, nefolosita din interiorul
rezervorului combi, va fi data mai departe sistemului de incalzire in momentul in care este
necesara pentru incalzire. Astfel, energia obtinuta din aerul evacuat va fi folosita in modul cel mai
rational, in anotimpurile de tranzitie putand fi folosita la incalzirea baii sau la uscatorul de maini
fara a se pune in functie sursa de caldura propriu-zisa (de ex. caldura din pamant).
In instalatia de baza este deasemenea integrata o pompa de circulatie si accesoriile de
incalzire.
Modulul de aerisire LM 242
Modulul de aerisire LM242 (Optional) are un schimbator de caldura aer/aer cu curent
incrucisat si doua ventilatoare , de asemenea un reglaj apa/aer sau un reglaj electric al incalzirii
suplimentare: acesta va fi montat lateral pe instalatia de baza. Cele 4 legaturi la tevile cu diametrul
de 160 mm se gasesc in partea superioara a instalatiei.Este vorba aici de un sistem bitubular in care
aerul curat va fi preincalzit de aerul viciat. Gradul de recuperare termica al schimbatorului de
caldura este intre 80 si 95%, pana la o putere de cca. 1,5 kw.
Caldura din aerul viciat va fi extrasa a doua oara prin pompa termica a aerului viciat din
instalatia de baza de care este legat modulul.
Reglajul modulului de aerisire se face independent printr-un comutator in 3 trepte. Scala
treptelor de incalzire (optional) se poate largi prin termostat (optional.) in vederea incalzirii
suplimentare a aerului .

Sistemul complet GOLF - OCHSNER

Sistemul complet GOLF exista in multiple variante, fiecare adaptat optim unei instalatii de

111
sursa termica (apa, agent de lucru, incalzire directa cu caldura solului, aer) si intotdeauna
coordonat sistemul de redare a caldurii incaperii (radiatoare, incalzire in podea, in perete, etc.)
potrivit necesitatilor.
Pentru condiţionarea aerului în sezonul cald pompa termica de incalzire este o pompă termică
cu functionare reversibila, care funcţionează ca şi pompă termică de climatizare.
Sistemul Europa. Aparatele multifunctionale Europa au rolul de incalzire a apei cu caldura
din aerul evacuat. Pe langa acestea va puteti folosi de avantaje suplimentare gratuite: functia de
aerisire, de exemplu, care evacueaza aerul umed si poluat. Sau functia de ventilatie care va
mentine alimentele proaspete, sau cea de uscare ce usuca mai repede rufele si preia umiditatea din
subsol. Toate sunt dotate cu un rezervor avand capacitatea de 300 l.
Pompele termice care incalzesc aerul proaspat valorifica aerul consumat evacuat, dupa
necesitati, asigurand energia suficienta pentru incalzire in anotimpurile de tranzitie, cu un indice de
productie egal cu 6 (aceasta se rasfrange asupra faptului ca se plateste doar 1/6 din caldura
folosita).

Fig. 5.44 Pompe de căldură Ochsner - Austria

112
5. POMPE DE CĂLDURĂ – ELEMENTE GENERALE .......................................................... 59
5.1. Generalităţi ............................................................................................................................ 59
5.2. Clasificarea pompelor de căldură.......................................................................................... 62
5.3. Modul de funcţionare al pompelor de căldură ...................................................................... 69
5.4. Medii de captare a energiei termice din natură ..................................................................... 74
5.4.1. Aerul exterior ........................................................................................................... 77
5.4.2. Recuparatoare de căldură din aerul viciat ................................................................ 81
5.4.3. Apa panzei freatice .................................................................................................. 87
5.4.4. Apa de suprafaţă ...................................................................................................... 90
5.4.5. Pamantul (solul) ....................................................................................................... 91

113