6.4.

Alegerea pompei de căldură pentru încălzire

Proiectarea instalaţiei de pompe de căldură constă din determinarea puterii sursei reci din
mediul înconjurător şi a puterii necesare de încălzire, şi alegerea pompei cu puterea electrică
necesară transferului de energie din mediul înconjurător către interiorul locuinţei. Proiectarea
pompei de căldură constă în alegerea acelei pompe de căldură care să răspundă cel mai bine
necesarului de energie (căldură, condiţionare, apă caldă) dar şi disponibilului de energie din mediu
Ca agent de lucru (agent frigorific) se iau substanţe care se vaporizează la temperaturi joase şi
totodată posedă o temperatură interioară ridicată. Influenţa agenţilor frigorifici asupra stratului de
ozon a determina folosirea unor noi tipuri de agenţi frigorifici, fără clor care nu are efecte asupra
stratului de ozon
Stabilirea necesarului de căldură pentru încălzire (puterea de încălzire) se face după
normativul C 107. În funcţie de necesarul de căldură se pot eefectua următoarele clasificări:
- case cu izolaţie mică > 75 W/mp
- case cu izolaţie bună 50 – 75 W/mp
- case eficiente < 50 W/mp.
Necesarul de căldură specific (W/mp) va fi multiplicat cu suprafata de încălzire, şi trebuie să
acopere pierderile de căldură prin transmisie (pereţi, uşi, ferestre etc.), prin aerisire şi prin
neetanşeităţi.
Aerisirea (mecanică sau naturală) a încăperilor se face cu pierdere de energie termică.
Controlul aerisirii diminuează pierderile de energie prin controlul fluxului de aer schimbat în limita
celui strict necesar şi montarea unor dispozitive de recuperare a energiei aerului viciat determină
reducerea consmului de energie necesare încălzirii aerului din încăpere.
Necesarul anual de putere absorbită pentru încălzirea în kWh/an arată de câtă energie pentru
încălzire avem nevoie pe parcursul unui an. De acest lucru trebuie ţinut cont la realizarea
colectoarelor de pământ şi alegerea pompelor termice potrivite.
După ce s-a făcut alegerea sursei de căldură s-a stabilit în principiu modul de funcţionare al
sistemului. Pentru stabilirea puterii de încălzire a pompei de căldură trebuie să avem în vedere
dimensionarea exactă a instalaţiei pompei de căldură. Foarte important: o supradimensionare a
instalaţiei cauzează cheltuieli mari cu investiţia, o eficieţă mai mică şi costuri mai mari de

150
exploatare. În cazul pompelor bibalente sau polivalente este important a se stabilii puterea
sistemului paralele sau alternativ de încălzire prin scăderea din necesarul total de energie a puterii
posibil a fi dezvoltată de către pompa de căldură.

6.5. Alegerea pompei de căldură pentru prepararea apei calde menajere

Pentru dimensionarea pompei de căldură pentru apă caldă se pleacă de la stabilirea

necesarului de putere termică în funcţie de consumul mediu de apă caldă per persoană, dar şo
necesarul de rezervă hidraulică. Pentru dimensionarea pompei de căldură se recomandă folosirea
următoarelor valori:
- necesar putere termica: 4 pers x 0,25 kWth/pers. = 1kWth;
- necesar rezerva hidraulica: 4 pers x 50 l/pers.zi (la 45 gradeC) = 200 l
(in calcul au fost luate normele DIN - identice cu normele actuale din Ro).
La prepararea apei calde menajere cu pompa de căldură pentru încălzire trebuie să se ţină
seama de faptul că la nivelul unei case necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajere
este de 0,25 kW/persoană.
Pentru a obţine o eficienţă maximă a instalaţiei este recomandat şă se folosească pentru
prepararea apei calde menajere o pompă de căldură independentă. Aceasta este dimensionată şi
instalată optim şi poate să îndeplinească şi funcţii suplimentare: ventilaţie, răcire, dezumidificare.
Pompa de încălzire care este folosită pentru apă caldă şi încălzire este vara
supradimensionată fiind folosită doar pentru prepararea apei calde menajere şi iarna va fi necesar
un ecart mai mare de temperatură pentru cele două operaţii: încălzire şi păreparare apă caldă.
Dacă se doreşte să se preparare apă caldă cu pompa de căldură pentru încălzire, trebuie avut în
vedere următoarele:
- mărirea necesarului de căldură a pompei de încălzire cu 1 – 1,5 kW;
- un boiler de 300 l pentru o gospodărie de 3 – 5 persoane;
- reglarea schimbătorului de căldură la T de 5 K şi o temperatură de tur de 55 C. Astfel
rezultă apă caldă menajeră la 50 C.
- în afară de acestea , schimbătorul de căldură trebuie să cedeze eficienţa produsă de pompa
de căldură;
- în cazul unui schimbător de căldură din interiorul pompei de căldură trebuie calculat per

151
 kW putere de încălzire o suprafaţă de schimb de cca. 0,4 mp până la 0,7 mp (la ţeava de
oţel).
- La calculul necesar de putere a pompei de căldură trebuie adăugat la puterea de încălzire,
0,25 kW/persoană pentru apa caldă (necesar de consum mediu).
Prepararea apei calde menajere în centrale pe gaze naturale s-a considerat a fi o acţiune
secundară care este o greşeală având în vedere supradimensionarea centralelor pentru a se putea
asigura atât necesarul de energie pentru încălzire cât şi pentru apă caldă.

În cazul pompelor de căldură bivalente paralele sau bivalent alternativ este impetuos necesară
determinarea atât a puterii pompei de căldură cât şi a echipamentului paralel/alternativ de
încălzire folosind graficul din fig…. De menţionat că aceste pompe de căldură sunt în special
pompele de căldură aer-apă.

18

16

14

12
Energie (KW)

10

0
-12 -10 -5 0 5 10 15 20
Temperatura exterioara (C)

Puterea de incalzire (kW) Necesarul de incalzire (kW)

Fig. 6.11 Puterea de încălzire a unei pompe de căldură aer-apă şi necesarul de căldură pentru
încălzire.

152
 6.6. Alegerea pompei de căldură pentru ventilaţia încăperilor

Preotul Kneipp spunea de acum 100 de ani: „... Acelaşi aer inspirat a treia oară, are efecte
nocive. Câte stări de sănătate proaste şi boli ar putea oamenii să evite prin aer curat, proaspăt
plin de oxigen ...”
Calitatea aerului din încăperi influenţează totodată buna noastră dispoziţie şi confortul
oamenilor într-o foarte mare măsură. Calitatea aerului are de asemenea o mare influenţă asupra
menţinerii construcţiei şi a provizilor din pivniţe şi cămări de alimente.
După mai multe studii, casnicele îşi petrec 87% din zi şi cei încadraţi în munca 56% din zi
în locuinţele lor. Această statistică arată că ar trebui îndeplinite cel puţin necesităţile minime de
atmosfera sănătoasă în încăperi. Prin atmosferă înţelegându-se cum se face alimentarea cu aer
proaspăt, compoziţia aerului, impurităţi, ceea ce înseamnă şi compoziţia aerului în ceea ce priveşte
substanţele nocive. Mai mult, trebuie ţinut cont şi de factorii de zgomot din afara casei. Toate
aceste elemente conlucra la confortul nostru de acasă, de la locul de muncă.
Sursele de încărcare nocivă a aerului sunt: materialele de construcţie, emisiile produse de
oameni (apa, bioxid de carbon, substanţe organice), fum de tutun, ciuperci şi bacterii, polen,
alimente, materiale depozitate, radon, aburi de apă care apar în timpul fierberii, spălării şi a băii,
gaze din timpul arderilor, substanţe chimice pentru curăţenia casei, spălare, spray-uri, cosmetice,
evaporarea substanţelor volatile la materialele de lipit, vopsele, lacuri, mobilă, covoare şi textile,
praf din gospodărie din textile şi mobiliar, animale de casă. Aceste substanţe nocive pot apare
concentrate în încăperi şi numai printr-un schimb de aer curat, pot fi îndepărtate.
Tabelul 6.7. Cedare de aburi de la diferiţi factori emitenţi – în grame pe oră.
Emitenţi Cedare de aburi (g/h)
Bucătărie Gătit, fiert 600 – 1000
Plante decorative De mărime medie 5 – 20
Maşina de uscat rufe Haine ude, 100 – 500
centrifugare 50 – 200
Baie Pt 1 baie 700
Duş Pt 1 dus 2500
Corpul omenesc In functie de gradul de activitate şi de 30 - 3000
îmbrăcăminte

153
 Materialele de construcţie din prezent, din motive de economie a energiei sunt foarte bine
izolate, la fel ca şi geamurile şi uşile, împiedică un schimb natural automat suficient de aer în
încăpere.
Aceasta conduce la :
- apariţia mucegaiului (nociv sănătăţii);
- o creştere a microorganismelor care duc la alergii;
- dureri de cap printr-o prea mare concentraţie de CO2 – ceea ce duce la lipsa de
concentrare şi de oxigen
- o umiditate relativă prea mare a aerului cu apariţia de condens/umezeală pe părţile de
construcţie expuse din punct de vedere constructiv/fizic.
Aerisirea prin ferestre înseamnă pierderi de energie termică (de la încălzire) şi totodată
pierderi de confort. La geamuri întredeschise se pierde de asemenea această energie. Dacă facem
curent, urmările asupra sănătăţii sunt programate şi acest mod de aerisire trebuie privit ca o aerisire
întâmplătoare. Zgomotul din stradă pătrunde în casă. Praf şi funingine ajung în încăperile
imobilului. Astfel singurul mod de ventilaţie este ventilaţia controlată a încăperilor este metoda
care îndeplineşte cerinţele noastre din ziua de azi.
Schimbul de bază al aerului se face cu o aerisire de intensitate minimă, care asigură o
calitate a aerului corespunzătoare în încăperile locuite pe timp mediu pentru schimbul de bază al
aerului este considerat şi recomandat astăzi un factor de cca. 0,5 ceea ce înseamnă că în 2 ore se
schimbă întregul volum al încăperii. Partea necesară de căldură al aerisirii faţă de întregul necesar
de căldură a fost ridicată printr-o nouă lege a construcţiilor.
Partea de necesar de căldură la aerisire din întregul necesar de căldură la o casă
unifamilială este pentru casele vechi cca 20%, astăzi 26% şi la casele eficiente energetic 40%.
Ventilaţia controlată a încăperilor se poate face fără recuperare de căldură (aspirare din
camerele umede sau introducerea dozată de aer din afară prin orificii practicate în perete) şi cu
recuperare de căldură din aerul viciat pentru prepararea apei calde menajere (aspirare din camerele
umede sau introducerea dozată de aer din afară prin orificii practicate în perete).
Necesarul de aer pentru locuinţe variază între 0,3 şi 0,8 ori faţă de valorile de referinţă:
pentu bucătărie 80 mc/h, pentru baie 60 mc/h, pentru WC 30 mc/h, pentru un imobil locuit de 4
persoane 120 mc/h etc.
Proiectarea unei instalaţii de ventilare cu recuperarea energiei aerului viciat cu sau fără

154
pompă de căldură trebuie să ia în considerare:
- curentul de aer viciat să fie mai mare cu 5 – 10 % decât curentul de aer proaspăt, pentru a
asigura evacuarea totală a aerului viciat;
- dacă avem o reţea ramificată începe proiectarea (calculul) de la locul de intrare a aerului
viciat care este cel mai departe de instalaţia de ventilaţie şi se stabileşte diametrul tubului.
Apoi se stabileşte curentul de aer pentru fiecare intrare care urmează.
- Se recomandă conductele inelare atât pentru aerul viciat cât şi pentru aerul proaspăt.
- De regulă din condiţii economice este suficient instalarea în fiecare cameră fie a conductei
de aer viciat fie a conductei de aer proaspăt
- Hota de aspiraţie a aerului viciat de la bucătărie se leagă separat
- Diametrul unui tub trebuie să fie de minimum 150 mm

6.7. Dimensionarea instalaţiei de captare a energiei din sol

Temperatura solului depinde de climat, stratul de zăpadă şi pământ, panta în care se

amplasează colectorii, de proprietăţiile solului, de anotimpul, altitudinea, latitudinea etc.

Fig. 6.12 Temperaturile solului depind de climat, stratul de zăpadă, pantele solului şi
proprietăţile solului.
Graphic: Canadian Building Digest

În funcţie de tipul solului şi a reliefului unde urmează a se monta pompa de căldură s-a stabilit
în tabelul 6.8. elementele care recomandă folosirea unui tip sau altul de extregere a energiei din
sol/apă.

155
Tabelul 6.8. Tipuri de legare la surse de căldură
Verticale Horizontale Apă subterană
 Teren stâncos  Mai mult teren folosit  Apă din puţuri +
 Mai scump  Mai ieftin Injecţie
 Puţin teren folosit  Clădiri mai mici  Cel mai ieftin
 Eficienţă ridicată  Temperatura sursei  Reglementări
variază  Ancrasare

a) Alegerea sursei de căldură

De regulă trebuie folosită sursa de căldură cu nivelul de temperatură cel mai riridicat, Astfel
se ating cei mai ridicaţi indici de eficienţă, şi respectiv cele mai reduse cheltuieli de exploatare.
a) Apă/apă Aceast sistem (sistem închis) se alege în cazul în care avem la dispoziţie apa
freatică la o adâncime şi de o calitate optimă, prin care se pot atinge indicii de
eficienţă maximă..
b) Sol/apă. În funcţie de mediul purtător de căldură din colectoarele din sol, distingem
între agent de lucru/apă şi vaporizare directă/apa. Dacă avem la dispoziţie o suprafaţă
destul de mare de teren, atunci colectoarele plane sunt cea mai ieftină soluţie. Se
recomandă în mod special la construcţii noi. Dacă avem o suprafaţă mică de teren la
dispoziţie se pretează sondele cu agent de lucru pentru folosirea căldurii pământului
(sistem închis)
c) Aer/apă În cazul în care nu intră în discuţie nici solul şi nici apa freatică, ca sursă de
căldură, este practic posibil oriunde să folosim aerul exterior ca sursă de căldură.
Aceasta alternativa este în special la reutilizarea unei construcţii existente sau la un
sistem.

156
 b) Serpentine orizontale
Solul este sursa ideală de căldură pentru instalaţiile care lucrează monovalent. Solul
acumulează energia solară şi se regenerează prin apa de ploaie. Din această cauză şi iarna când
cade zăpadă există energie la dispoziţie.
Instalaţia de captare a energiei din sol poate fi cu captatori plani, orizontali sau amplasaţi în
sonde, concepute ca sisteme închise. Lichidul transportator de căldură (apă sau un amestec pe bază
de apă) este transportat cu ajutorul unei pompe de circulaţie prin acest sistem. Se folosesc ţevi din
polietilenă neagră.
Pentru montarea colectorilor plani şi a sondelor este necesar ca solul să fie compact şi uniform,
pentru e se evita deteriorarea mecanică a acestora. Solul în care se montează trebuie să prezinte o
umiditate cât mai ridicată pentru a beneficia de avantajele conductive ale unui sol umectat. La
solurile argiloase umede este necesară o suprafaţă mai mică pentru extragerea căldurii decât la
solurile pietroase, uscate.

Tabelul 6.9. Energia posibilă a fi extrasă din sol prin montarea serpentinelor orizontale
Calitatea solului Distanţa între Puterea specifică de Suprafaţa colectorului
colectoare (cm) extragere mp/KWh
B=3 B=3,5 B=4
Uscat, 50 10 W/mp 66 mp 71 mp 75 mp
necompactat
Umed, compactat 50 20 – 30 W/mp 33-32 36-24 38-25
mp mp mp
Ud, nisip, pietriş 80 40 W/mp 17 mp 18 mp 19 mp

Instalarea colectoarelor se face de regulă în plan orizontal, pe o suprafaţă netedă sau cu o

uşoară înclinaţie laterală (în pantă). În pantă, ţevile colectoare se pun întotdeauna în sens invers
pantei, la o adâncime cuprinsă între 1,2 - 1,4 m şi se recomandă ca fiecare ţeavă trasă să aibă
aceeaşi lungime (cca. 100 m) pentru ca diferenţa de presiune să fie aproape egală (pentru o captare
echilibrată a energiei).
Calculul energiei disponibile a mediului cald

157
 Lt g  t w 
Qc 
R
unde:
Qc – energia disponibila (W/h)
L – lungimea conductelor (m)
tg – temperatura pământului (C)
tw – temperatura fluidului (C)
R – rezistenţa termică de transfer (m C/W)

c) Colectoare Kunette (în spirala)

Colectoarele spiralate au început a fi folosite deoarece necesită o suprafaţă mult mai mică
de teren în care urmează a fi amplasate pentru a capta energia.

Tabelul 6.10. Energia posibilă a fi extrasă din sol prin montarea serpentinelor spiralate
Calitatea solului Puterea specifică de extragere

Uscat, necompactat 50 W/mp

Umed, compactat 100 – 125 W/mp
Ud, nisip, pietriş 150 W/mp

Instalarea colectoarelor se face la adâncimi cuprinse între 1,6 – 2 m faţă de generatoarea

superioară. Se recomandă ca lăţimea spiralei să fie de minim 80 cm, lungimea de minim 20 m
pentru un circuit, iar distanţa între şanţuri de cel puţin 3 m.

158
 90 cm

80 cm
3m

Fig. 6.13. Dispunerea spiralelor în şaţuri

d) Sonde verticale
Sondele verticale prezintă avantajul reducerii suprafeţei ocupate de colectori şi posibilitatea
captării unei cantităţi mult mai mari de energie urmare a gradientului termic care creşte cu
adâncimea (1 Cla 33 m).

Tabelul 6.11. Energia posibilă a fi extrasă din sol prin montarea serpentinelor verticale
Calitatea solului Distanţa între Puterea Suprafaţa colectorului
colectoare specifică de mp/KWh
(cm) extragere B=3 B=3,5 B=4
Sedimente uscate 50 30 W/mp 22 m 24 m
Ardezie, bazalt 50 55 W/mp 12 m 13 m 25 m
Piatră densă cu conductibilitate 80 80 W/mp 8m 9m 14 m
termică ridicată
Sol cu circulaţie puternică a 100 W/mp 6,5 m 7m 9,5 m
apei freatice

Adâncimea sondei este limitată doar de caracteristicile de ordin economic, uzual ele fiind

159
de pănă la 100 m. Distanţa între sonde trebuie să fie de cel puţin 5 m.

Volumul agentului (l/h) de lucru pentru captarea energiei calde se calculează cu formula:
3600Psol
G
C  t
Unde:
Psol – puterea de extragere a căldurii din sol (kW)
C – căldura specifică a agentului de lucru (KJ/kg K)
Δt - diferenţa de temperatură (K)
Pentru stabilirea puterii pompei de circulaţie în circuitul exterior sunt necesare cunoaşterea:
rezistenţei ţevii colectoare, rezistenţa vaporizatorului, rezistenţa armăturilor (cca. 50mbar),
rezistenţanţa îngheţ pentru a stabilii factorul de corecţie în cazul unei vâscozităţi mai ridicate.
Valorile indicate în tabelele anterioare sunt valori acoperitoare pentru dimensionarea
circuitului de captare/cedare a energiei din/în sol. În continuare vom expune şi metodele de calcul
detaliate pentru captatorul de energie din sol.

e) Variaţia temperaturii gazelor naturale în conductele din circuitul de captare a

energiei din sol

În procesul de dimensionare a sistemului de captare a energiei din sol un rol important îl

are cunoastrea fenomenelor ce influenţează această activitate.
Variaţia temperaturii fluidului într-o conductă ingropată se produce sub influenţa unor
caracteristici ale solului, conductei şi ale fluidului transportat, după legile termodinamice
cunoscute privind schimbul de căldură între două medii.
Cantitatea de caldură Q cedată de fluidul din conductă solului este:
Q= Kt, unde: (Kcal/hm)
K - coeficient de transmitere a căldurii conductă sol (Kcal/h0Cm);
t - diferenţa de temperatura conductă sol;

2
K
De
ln
Di

160
unde:

Di = diametrul interior al conductei (cm)

De = diametrul exterior (inclusiv al izolaţiei conductei dacă există) (cm)
-coeficientul de conductibilitate calorică (Kcal/h0Cm)
Coeficientul de conductibilitate calorică se stabileşte prin măsurători pentru diferite
materiale.
Coeficientul  este influenţat de natura solului (nisip, argilă, amestecuri etc) şi de
umiditate. De aceea este greu de determinat un coeficient unic pentru tot traseul unei conducte şi
pentru toate anotimpurile.
Pentru a stabili cantitatea de energie care se poate extrage din sol este necesară cunoaşterea
caracteristiciilor solului şi calcularea aportului de energie.

Tabelul 6.12. Proprietăţile termice ale unor roci la o temperatură de 25 C

Tip de rocă % Conductivitatea Conductivitate Căldura Densitatea Difuzivitatea
Apariţiei la termică (W/m·K) a termică specifică (kg/mc) termică (mp/zi)
suprafaţa (W/m·K) 20% (W/kg·K)
k
solului impurităţi 
c p
Roci dense - 3,46 - 840 3200 0,111

Roci medii - 2,42 - 840 2800 0,089

Beton dens - 1,73 - 840 2400 0,073

Sol greu, saturat - 2,42 - 840 3200 0,056

Zidărie solidă - 1,30 - 880 2290 0,056

Sol greu umed - 1,.30 - 960 2100 0,045

Sol greu uscat - 0,87 - 840 2000 0,045

Sol afânat, umed - 0,87 - 1050 1600 0,045

Sol afânat, uscat - 0,35 - 840 1440 0,024

Roci eruptive
Granit (10% quartz) 10,4 1,9-5,1 2,3-3,3 879 2640 0,084-0,12

Granit (10% quartz) 10,4 1,9-5,1 2,6-3,6 879 2640 0,093-0,13

Amphibolite 1,9-4,7 2,9-3,8 2800-3129

Andezit 1,4-4,8 1,9-2,4 502 2560 0,1-0,16

Bazalt 42,8 2,1-2,4 712-879 2880 0,065-0,084

161
Diorites 11,2 2,1-3,3 2,1-2,9 920 2880 0,065-0,093

Roci sedimentare
Argilă pietrificată 1,9-2,9

Claystone
Dolomită 1,6-6,2 2,8-6,2 879 2720-2800 0,10-0,21

Limestione 1,4-6,2 2,4-3,8 920 2400-2800 0,093-0,13

Rocă de sare 6,4 837 2080-2160

Pietriş 1,7 2,1-3,5 1005 2560-2720 0,065-0,11

Aleurit (Rocă 1,4-2,4

sedimentară detritică,
neconsolidată)
Marnă umedă (25% 4,2 1,0-4,0 1,7-3,1 879 2080-2640 0,084-0,11

quarz)
Marnă umedă (fără 4,2 1,0-4,0 1,0-1,6 879 2080-2640 0,047-0,056

quarz)
Marnă uscată (25% 4,2 1,0-4,0 1,4-2,4 879 2080-2640 0,065-0,093

quarz)
Marnă uscată (fără 4,2 1,0-4,0 0,9-1,4 879 2080-2640 0,042-0,051

quarz)
Roci metamorfice
Rocă metamorfică 21,4 1,7-5,7 2,3-3,5 920 2650-2800 0,084-0,11

Marmură 0,9 2,1-5,5 2,1-3,3 920 2720 0,074-0,11

Cuarz 5,2-6,9 837 2560 0,20-0,28

Şist 5,1 2,1-4,5 2,4-3,8 2720-3200

Gresie 1,6-2,6 920 2720-2800 0,056-0,084

Umiditatea unui material îmbunătăţeşte conductivitatea oricărui material solid, de aceea

identificarea acesteia sub aspectul valorii minime, maxime şi medii este importantă în
determinarea conductivităţii termice a solului.

162
Tabelul 6.13. Conductivitatea termică şi difuzivitatea nisipului şi al solului argilos
Tip de sol Densitatea 5% Umiditate 10% Umiditate 15% Umiditate 20% Umiditate
probei uscate
(kg/mc)
K a K a K a K a

Nisip grosier 1900 2,1-3,3 0,089-0,14 2,4-3,5 0,086-0,12 2,8-3,8 0,085-0,11 - -

100% 1600 1,4-2,4 0,072-0,12 2,1-2,6 0,089-0,11 2,3-2,8 0,083-0,10 2,4-2,9 0,078-0,093
(0,075-5 mm) 1300 0,9-1,9 0,056-0,12 1,0-1,9 0,056-0,10 1,0-2,1 0,043-0,093 1,2-2,1 0,048-0,083
Granule fine 1900 1,0-1,4 0,045-0,06 1,0-1,4 0,037- 1,4-1,9 0,043-0,059 - -
100% marnă 0,049
< 0,075 mm 1600 0,9-1,0 0,045-0,054 0,9-1,0 0,037- 1,0-1,2 0,034-0,045 1,0-1,4 0,038-0,051
0,045
1300 0,5-0,9 0,033-0,056 0,6-0,9 0,03-0,047 0,7-0,95 0,032-0,044 0,7-1,0 0,028-0,042
K – conductivitatea termală (W/m·K); Difuzivitatea termică (mp/zi)

Alături de conductivitatea solului în care urmează a se monta colectorii foarte important este
adausul care se plaseză în jurul serpentinelor montate în sol, care influenţează cantitatea de energie
transmisă din sol agentului de lucru din circuitul de captare a energiei din sol.

Tabelul 6.14. Conductivitatea termică a adausului care se plasează în jurul serpentinelor montate în
sol pentru captarea energiei termice din sol.
Aditivi J/m·K Aditivi J/m·K
20% Bentonită 0,73 20% Bentonită- 40% Quarz 1,5
30% Bentonită 0,74 20% Bentonită- 30% Quarz 1,2-1,3
Ciment Mortar 0,69-0,78 20% Bentonită- 30% Minereu de fier 0,79
Beton 2100 kg/mc 1,04-1,38 30% Quarz-Ciment-Nisip 1,85
Beton (50% nisip de quarz) 1,9-2,9

Pentru un element de conductă, cu o lungime dx, ecuaţia schimbului de căldură conductă-sol va fi:

G0   0  Cp  dt x  K  Di    dx  (Tx  Tsol )

sau
dt x k    Di
  dx
Tx  Tsol G0   0  Cp
ecuaţie diferenţială din care prin integrare între limitele T0 şi Tx, rezultă în final relaţia1:

T0  Tsol
Tx  Tsol   K  Di  x 
 
 G0  0 Cp 
e
x-tronsonul de conductă luat în considerare (m)

1
Formulă preluată din normativul rusesc

163
Tx - temperatura fluidului în conductă la distanţa “x” (K)
Tsol - temperatura solului la adâncimea de îngropare a conductei (considerând aproximativ
constantă pe distanţa “x”) (K)
T0 - temperatura iniţială a fluidului la intrarea în tronsonul de lungime “x” (K)
K-coeficientul de transmitere a căldurii între conductă şi sol (Kcal/hm2K)
1
 d D 1
K ln  
 21 d  4 

   
2

   
2   d  
 4  0.65  
  
 h0  2  1     
d

    3 3   
 

unde:
d-diametrul interior al conductei neizolate termic (m)
4-coeficientul cedării de căldură de la conductă la sol (W/m2K)
-grosimea stratului de zăpadă (m)
2-coeficientul de conductibilitate termică a solului de terasament. Acesta trebuie determinat în
funcţie de temperatura solului şi regimul de temperaturi al conductei. La temperaturi pozitive ale
solului şi ale fluidului valoarea coeficientului de conductibilitate termică trebuie adoptată ca pentru
solul dezgheţat, pentru valori de temperatură negative, valoarea coeficientului de conductibilitate
termică trebuie adoptată ca pentru solul îngheţat.
3-coeficientul de conductibilitate termică a stratului de zăpadă depusă pe sol. Se admite adoptarea
în funcţie de starea zăpezii:
-zăpadă proaspătă căzută - 0,1 W/m K;
-zăpadă bătătorită - 0,35 W/m K;
-zăpadă topită - 0,64 W/m K.
3-coeficientul de cedare a căldurii de la suprafaţa solului în atmosferă (W/m2K)
3=6,2+4,2V; V fiind viteza vântului;
h0-adâncimea de aşezare a axei conductei faţă de suprafaţa solului (m)
Di - diametrul interior al conductei (m)

164
G0 - debitul de fluid ce trece prin conductă (m3/h)
0 - greutatea specifică a fluidului (Kgf/m3)
Cp - căldura specifică a fluidului (Kcal/KgK)
Experimental s-au determinat următoarele valori ale coeficientului de transmitere a căldurii
între conductă şi sol:
-sol format din nisip uscat k=0,0036 (Kcal/hm2K)
-sol format din nisip umed k=0,0109 (Kcal/hm2K)
-sol format din argilă puţin umedă K=0,0045 (Kcal/hm2K)
Din măsurătorile efectuate pe mai multe conducte de transport fluide a rezultat faptul că
după primii 10 Km temperatura fluidului din conductă tinde asimptotic către temperatura solului,
ritmul de scădere/creştere fiind în funcţie de debitul de fluid transportat (mai mic la debite mari) şi
de diametrul conductei (creşte cu diametrul). Rezultă că la o conductă cu diametrul relativ mic şi la
debite mari ritmul de scădere a temperaturii fluidului este scăzut.

Temperatura medie a fluidului într-o conductă îngropată

Împărţind lungimea unei conducte în “x” elemente şi scriind ecuaţia de debit pentru fiecare
element, prin însumarea acestor ecuaţii se obţine o relaţie de forma:

L
1
Tm   Tx  d x
L0

sau înlocuind în Tx se obţine:

1 T T
L L
1
Tm   Tsol  dx   0K  Dsol dx
L0 L 0  i x 

G  Cp 
e 0 0 

 
G0   0  Cp  1 
Tm  Tsol  (T0  Tsol ) 1   K  D x  
K    Di  L   Q  Cp  
 i 
 e  0 0 


165
 e) Calculul hidraulic de dimensionare al colectoarelor

Dimensionarea lungimii colectorului

Pentru a dimensiona lungimea conductei colectoare plecăm de la temperatura necesară a fi
colectată din sol, respectiv de la temperatura fluidului la ieşirea din circuitul colectorului.
Astfel, lungimea colectorului este:

G0   0  Cp  T0  Tsol 
L ln  
K    Di  Tx  Tsol 
L-lungimea tronsonului de conductă necesar (m)
Tx - temperatura fluidului în conductă la distanţa “x” (K)
Tsol - temperatura solului la adâncimea de îngropare a conductei (considerând aproximativ
constantă pe distanţa “x”) (K)
T0 - temperatura iniţială a fluidului la intrarea în tronsonul de lungime “x” (K)
K-coeficientul de transmitere a căldurii între conductă şi sol (Kcal/hm2K)
1
 d D 1
K ln  
 21 d  4 

   
2

   
2   d  
 4  0.65  
  
 h0  2  1     
d

    3 3   
 

unde:
d-diametrul interior al conductei neizolate termic (m)
4-coeficientul cedării de căldură de la conductă la sol (W/m2K)
-grosimea stratului de zăpadă (m)
2-coeficientul de conductibilitate termică a solului de terasament. Acesta trebuie determinat în
funcţie de temperatura solului şi regimul de temperaturi al conductei. La temperaturi pozitive ale
solului şi ale fluidului valoarea coeficientului de conductibilitate termică trebuie adoptată ca pentru
solul dezgheţat, pentru valori de temperatură negative, valoarea coeficientului de conductibilitate
termică trebuie adoptată ca pentru solul îngheţat.

166
3-coeficientul de conductibilitate termică a stratului de zăpadă depusă pe sol. Se admite adoptarea
în funcţie de starea zăpezii:
-zăpadă proaspătă căzută - 0,1 W/m K;
-zăpadă bătătorită - 0,35 W/m K;
-zăpadă topită - 0,64 W/m K.
3-coeficientul de cedare a căldurii de la suprafaţa solului în atmosferă (W/m2K)
3=6,2+4,2V; V fiind viteza vântului;
h0-adâncimea de aşezare a axei conductei faţă de suprafaţa solului (m)
Di - diametrul interior al conductei (m)
G0 - debitul de fluid ce trece prin conductă (m3/h)
0 - greutatea specifică a fluidului (Kgf/m3)
Cp - căldura specifică a fluidului (Kcal/KgK)

Dimensionarea diametrului conductelor ce formează colectorul

Calculul hidraulic de dimensionare al conductelor ce formează colectorul se face pe baza
ecuaţiei fundamentale a pierderilor de sarcină în conducte:
G 2  L 
p  6,25  10 4 4 
    (Pa)
d  d 
unde:
G – cantitatea de fluid ce trece în unitatea de timp prin conductă (kg/h)
 - densitatea fluidului (kg/mc)
d – diametrul interiro al conductei (mm)
L – lungimea conductelor (m)
 - coeficientul d efrecare hidraulic
 - pierderile de sarcină locale
Calculul de stabilire a diametrelor conductelor se face pe baza planurilor şi a schemei de
calcul a instalaţiei şi constă din următoarele etape:
- se stabileşte circuitul de captare a energiei cel mai dezavantajos (în cazul în care există
mai multe circuite) în raport cu pompa de circulaţie. Se consideră circuitul cel mai
îndepărtat şi cu adâncimea cea mai mare;

167
 - se determină presiunea necesară în acest circuit: H1  h1 g  r   d  , unde: h – diferenţa

de nivel (m), g – acceleraţia gravitaţională (kg/m s2), r – densitatea fluidului la intrarea în

circuit, d – densitatea fluidului la ieşirea din circuit.

- se determină pierderea de sarcină liniară ( R  ) pentru circuitul cel mai defavorizat
d
(1  a) H
considerat cu formula: Rm i  (Pa/m), unde s-au aproximat pierderile de sarcină
 Li
în rezistenţele locale cu formula  Z  aH , iar a se poate aproxima ca fiind 0,1.
- Se determină diametrele preliminare, din circuitul considerat în funcţie de viteza de
curgere a fluidului şi de necesarul de energie extras din sol, din nomogramele
producătorilor de ţeavă care prezintă pierderile de sarcină unitare.
- Se determină valoarea coeficienţilor de rezistenţă locală   , pe fiecare tronson plecând
de la configuraţia reţelei, în funcţie de care se stabilesc pierderile de sarcină Z.
- Se determină pierderile de sarcină pe fiecare tronson din circuitul considerat  RL  Z  şi
se compară cu presiunea disponibilă H; condiţia ca dimensionarea să fie corectă este ca
H   RL  Z  (Pa). Dacă nu se realizează condiţia se trece la redimensionarea unor tronsoane.

Diametrele conductelor trebuie să nu conducă la depăşirea vitezelor optime recomandate a

fluidului (V=0,5 ... 2,0 m/s).Circuitele trebuie astfel alese încât întreaga reţe să fie echilibrată din
punct de vedere hidraulic, în caz contrar fiind necesare modificări în configuraţia întregii instalaţii.

Dimensionarea pompei de circulaţie

Calculul hidraulic si de dimensionare al conductelor de captare a energiei din mediul ambiant
cu circulatie fortata (prin pompare) a apei, consta in determinarea diametrelor si a pierderilor totale
de sarcina (liniare si locale), cunoscând: configuratia retelei de conducte, lungimile tronsoanelor si
debitele de caldura transportate de apa calda prin fiecare tronson.
Pierderile totale de sarcina Rp se calculeaza cu relatia:
Rp = a (RL) + a Z (Pa)
in care:
R - este pierderea de sarcina unitara, care se poate determina cu ajutorul tabelelor sau
nomogramelor (Pa/m);

168
L - este lungimea tronsonului de conducta (m);
Z - este pierderea de sarcina în rezistentele locale (Pa), care se determina cu ajutorul tabelelor, in
functie de viteza apei V[m/s] si de suma coeficientilor de rezistente locale a .
Pentru circuitul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga instalatie
(circuitul cel mai îndepartat de pompa de căldură) se obtine valoarea maxima a pierderilor totale de
sarcina care trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu presiunea disponibila HT:
Presiunea disponibila HT in cazul circuitelor subterane se determina cu ecuatia:
HT = Hp + 0,5Hg = Hp + 0,5h(i - d) (Pa)
in care:
Hp este inaltimea de pompare (Pa)
Hg este presiunea gravitationala (Pa)
h este inaltimea masurata intre punctul aflat la cea mai mare adâncime a circuitului şi punctul aflat
la cea mai mare înălţime a circuitului (m)
i si d densitatea fluidului cald din conducta de tur respectiv cea de retur (kg/m3)
Inaltimea de pompare Hp se determina cu relatia:
Hp = a(RL + Z) (Pa)
Pompa de circulatie a apei calde de incalzire se alege cunoscând inaltimea de pompare Hp şi
debitul de fluid de circulat.

Agentul care urmează a capta energie din sol este un agent care trebuie să fie ieftin, să permită
preluarea unei cantităţi cât mai mari de energie din sol, să se evite îngheţarea fluidului etc..

Tabelul 6.15. Diametrele echivalente şi rezistenţa termică pentru tuburi de polietilenă folosite în
instalaţiile de captare a energiei termice din sol.
Diametrul SDR Rezistenţa termică a conductelor
tuburilor
Apă (debit 9 l/min) Apă + 20% glicol Apă + 20% glicol Apă + 20% glicol
(debit 13,6 l/min) (debit 22,7 l/min) (debit 45,4 l/min)
¾ in SDR 11 28,1 37,4 - -
SDR 9 34,3 46,8 - -
1 in SDR 11 28,1 43,7 31,2 -
SDR 9 34,3 43,7 37,4 -
1 ¼ in SDR 11 28,1 46,8 37,4 28,1
SDR 9 34,3 53,0 46,8 34,3
1 ½ in SDR 11 28,1 49,9 46,8 28,1
SDR 9 34,3 56,1 53,0 34,3

169
Tabelul 6.16. Soluţiile folosite în mod curent în serpentinele montate în sol pentru captarea
energiei termice din sol.
Fracţia masică % Temperatura medie (C) Punctul de îngheţ (C) Densitatea (kg/mc) Căldura specifică
(kJ/Kg·K)
Apă pură 100 25 0 999,6 4,184
Soluţie metanol 13,6 25 -9,4 980,2 4.232
10,0 30 -6,7 904,2 4,274
6,3 35 -3,9 989,0 4,296
2,0 40 -1,1 989,4 4,275
Soluţie etilen glicol 20,0 25 -9,4 1034,4 3,848
14,6 30 -6,7 1024,4 3,975
8,8 35 -3,9 1017,3 4,100
2,5 40 -1,1 1002,9 4,190
Soluţie propilen 23,5 25 -9,4 1024,5 4,023
glicol 18,3 30 -6,7 1017,3 4,065
12,9 35 -3,9 1012,5 4,107
5,9 40 -1,1 1005,3 4,149
Soluţie clorură de 13,3 25 -9,4 1103,6 3,627
sodiu 10,1 30 -6,7 1077,2 3,688
6,4 35 -3,9 1048,4 3,847
Soluţie clorură de 14,3 25 -9,4 1134,7 3,332
calciu 11,3 30 -6,7 1103,6 3,499
GS4 Solutie 100 -23,3 -59,4 1295,0 2,795
80 -15,0 -40,0 1262,5 3,089
60 -6,67 -21,1 1175,0 3,382
40 -2,22 -11,7 1125,0 3,709
20 -1,11 -5,6 1050,0 3,989

6.8. Dimensionarea instalaţiei de captare a energiei din apă

Pompele de căldură pot folosi energia apei freatice, a apei de suprafaţă sau a celei de răcire.
Cu apa freatică ca sursă de căldură pompa de căldură atinge un înalt grad de eficienţă. Temperatura
relativ constantă a apei freatice face ca aceasta să furnizeze o cantitate minimă de temperatură
pentru a fi folosită în scopul încălzirii. Adâncimea de la care se extrage apa freatică nu trebuie să
fie mai mare de 15 m.
Prin cele două foraje efectuate, forajul de captare a apei cu ajutorul pompei sumersibile şi
forajul de deversare a apei după trecerea prin pompa de căldură, constituie sursa de energie. Apa

170
freatică se răceşte cu cca. 4 grade în acest circuit. Se recomandă ca temperatura apei să nu fie mai
mică de 8 C. Calitatea apei trebuie să fie atent analizată, pentru evitarea coroziunii echipamentelor.

Tabelul 6.17. Recomandări privind condiţiile minime de calitate a apei freatice folosită în cadrul
pompei de căldură (la 20C)
Conductibilitatea electrică > 450 Nu este recomandabil forajul
(micr Siemens/cm)
pH <6 Pot apare coroziuni
6-8 Normal
>8 Nu este recomandabil forajul
Clorid (mg/l) <10 Normal
10-100 Normal
100-1000 Pot apare coroziuni
>1000 Nu este recomandabil forajul
Sulfat (mg/l) <50 Normal
50-200 Pot apare coroziuni
>200 Nu este recomandabil forajul
Nitrat (mg/l) <100 Normal
Bioxid de carbon (mg/l) <5 Normal
5-20 Pot apare coroziuni
>20 Nu este recomandabil forajul
Oxigen (mg/l) <1 Normal
1-8 Pot apare coroziuni
>8 Nu este recomandabil forajul
Amoniu (mg/l) <2 Normal
2-20 Pot apare coroziuni
>20 Nu este recomandabil forajul
Fier si Mangan >1 Pot apare coroziuni
Sulfit (mg/l) <5 Nu este recomandabil forajul
Clor liber (mg/l) <5 Normal

171
 Sonda de captare va avea un diametru minim 220 mm pentru pompa sumersibila, si trebuie
sa fie de tip inchise (se evita sondele de tip fantana deschisa) si trebuie sa acopere volumul de apa
care sa satisfaca necesarul de putere al pompei. Volumul mediu necesar pentru fiecare KW putere
de incalzire a pompei termice este de 160 l/h la temperatura de 8 C.
Forajul de deversare a apei trebuie să se realizeze în amonte de forajul de captare la minim
15 m. Viteza de curgere să nu depăşească să nu depăşească 0,8 m/s.
Pentru stabilirea volumului de apa este necesar cunoasterea:
- puterea de captare a pompei;
- ecartul de temperatura a sursei de caldura (minim t=4 C)
- caldura specifica a apei.

Pentru determinarea puterii pompei sumersibile este necesar:

- diferenta de nivel a oglinzii apei in timpul functionarii este relevant pentru perioada de
functionare, adancimea oglinzii apei pentru stabilirea marimii maxime a extractiei;
- rezistenţa vaporizatorului Pompei de căldură;
- rezistenţa conductelor
- rezistenţa armăturilor.

Calculul hidraulic si de dimensionare al conductelor de captare a apei din puţ, consta in

determinarea diametrelor si a pierderilor totale de sarcina (liniare si locale), cunoscând:
configuratia retelei de conducte, lungimile tronsoanelor si debitele de apa.
Diametrele conductelor se determina pe baza vitezelor optime recomandate (V=0,5 ... 2,0 m/s)
aplicând ecuatia de continuitate.

Pierderile totale de sarcina Rp se calculeaza cu relatia:

Rp = a (RL) + a Z (Pa)
in care:
R - este pierderea de sarcina unitara, care se poate determina cu ajutorul tabelelor sau
nomogramelor (Pa/m);
L - este lungimea tronsonului de conducta (m);

172
 Z - este pierderea de sarcina în rezistentele locale (Pa), care se determina cu ajutorul
tabelelor, in functie de viteza apei V[m/s] si de suma coeficientilor de rezistente locale a .
Pentru circuitul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga instalatie
(circuitul cel mai îndepartat de pompa de căldură) se obtine valoarea maxima a pierderilor totale de
sarcina care trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu presiunea disponibila HT:

Presiunea disponibila HT in cazul circuitelor subterane se determina cu ecuatia:

HT = Hp + 0,5Hg = Hp + 0,5h(i - d) (Pa)
unmde:
Hp este inaltimea de pompare (Pa)
Hg este presiunea gravitationala (Pa)
h este inaltimea masurata intre punctul aflat la cea mai mare adâncime a circuitului şi
punctul aflat la cea mai mare înălţime a circuitului (m)
i si d densitatea fluidului cald din conducta de tur respectiv cea de retur (kg/m3)

Inaltimea de pompare Hp se determina cu relatia:

Hp = a(RL + Z) (Pa)
Pompa de circulatie a apei calde de incalzire se alege cunoscând inaltimea de pompare Hp
şi debitul de fluid de circulat.

6.9. Dimensionarea instalaţiei de captare a energiei din aer

Aerul exterior este o sursă de căldură care se găseşte din abundenţă şi nu necesită aprobări
pentru a-l folosi. În cazul în care temperatura exterioară scade, necesarul de căldură a unei clădiri
creşte. În acelaşi timp scade puterea termică şi indicele de eficienţă al pompei termice. Printr-o
instalaţie de dezgheţ integrată pompa termică aer/apă poate asigura totuşi o funcţionare
ireproşabilă până la -15C.
Aerul din exterior va fi aspirat cu ajutotorul unui ventilator în vaporizatorul pompei de
căldură, în variantele split amplasate în exteriorul clădiri, care este conectat hidraulic cu
compresoul şi condensatorul amplasat în interiorul clădirii (fiind mai aproape de sursa de încălzire

173
se reduc pierderile de căldură).
Pompa de căldură aer/apă poate funcţiona în sistem monovalent pentru temperatura
maximă de tur de 55 C, prin instalarea unui sistem de dezgheţ. Pentru ca puterea de încălzire a
pompei termice aer/apă la o temperatură exterioară de +15 C este d etrei ori mai mare decât
puterea de încălzire necesară la -15 C, sunt aceste instalaţii pentru perioadele de tranziţie
supradimensionate şi de aceea puţin folosite (cheltuieli mari de investiţie).
Pentru a determina necesarul de caldura pentru incalzirea aerului, pot fi folosite urmatoarele
relatii:

Vh
Q [kW ]
3600

unde:
V - - Debitul de aer necesar a fi încălzit [mc/h]
ρ - Densitatea aerului (~1.2) [kg/m]
∆h - Diferenta de entalpie a aerului [kJ/kg]
sau o ecuatie simplificata ce poate fi folosita in conditii normale:

Vct
Q [kW ]
3600

unde:
c - Caldura specifica a aerului (kJ/kg K)
∆t=ti-te - Temperatura inainte si dupa racirea sau incalzirea aerului (º C)
Captarea energiei aerului nu presupune captarea doar a energiei aerului din exteriorul clădirii.
Pentru a asigura o bună vetilare a încăperilor se relizează un important schimb de aer între interior
şiexterior. Energia aerului ventilat poate fi captată prin intermediul unei pompe de căldură sau prin
intermediul elementelor de ventilare cu recuperarea căldurii. Pentru dimensionarea acestui element
se parcurg următoarele etape:
- se determină cantitatea de umiditate ce trebuie evacuată din aerul interior (vezi pc. 6.1.4.)
- se determină debitul de aer necesar a fi ventilat (vezi pc. 6.1.4.)

174
 - se calculează energia aerului evacuat:
Qv  c pV Ti  Te 

- se calculează cantitatea de energie recuperată în funcţie de coeficientul de recuperare a

energiei al aparatului folosit:
Qrecuperat  Qv

6.10. Calcul parametriilor tehnologici pentru diferite variante de pompe de

căldură

În cele ce urmează se prezintă rezultatele sub formă tabelară a calculului unei pompe de
căldură de 14 kWh pentru diferite situaţii de lucru.

Punct Apa-apa Sol-apa Aer-apa

t (C) t (C) t (C)

1 0 -10 -30

1’ 5 -5 -25

2 45 46 49

2’ 49 50 54

3 40 40 40

3’ 35 35 35

4 0 -10 -30

4’ 0 -10 -30

Fig. 6.14 Sistem de încălzire cu pompă de căldură Fig. 6.15.Temperatura teoretică în diferite
puncte ale pompei de căldură
Tabelul 6.18. Regimul de lucru monovalent, varianta aer-apa, agent termic R404A
P t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
unct
1 -30 1,99 350,26 1,632 0,097 1 Vapori saturati
1’ -25 1,99 353,4 1,647 0,099 - Vapori supraincalziti
2 78 32,21 405,53 1,632 0,055 - Vapori supraincalziti

175
 2’ 82 32,21 411,05 1,647 0,059 - Vapori supraincalziti
3 65 32,21 320,79 1,382 0,001 0 Lichid saturat
3’ 60 32,21 306,05 1,340 - - Lichid subracit
4 -30 1,99 320,79 1,509 0,080 0,864 Vapori umezi
4’ -30 1,99 306,05 1,449 0,074 0,771 Vapori umezi

Tabelul 6.19. Regimul de lucru monovalent, varianta sol-apa, agent termic R404A
P t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
unct
1 -10 4,28 362,24 1,62 0,046 1 Vapori saturati
1’ -5 4,28 366,84 1,637 0,047 - Vapori supraincalziti
2 75 31,93 401,38 1,62 0,005 - Vapori supraincalziti
2’ 79 31,93 407,37 1,637 0,005 - Vapori supraincalziti
3 65 31,93 319,87 1,379 0,001 0 Lichid saturat
3’ 60 31,93 306,05 1,340 - - Lichid subracit
4 -10 4,28 319,87 1,458 0,035 0,035 Vapori umezi
4’ -10 4,28 306,05 1,406 0,032 0,032 Vapori umezi

Tabelul 6.20. Regimul de lucru monovalent, varianta apa-apa, agent termic R404A
Punct T (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
1 0 6 368,22 1,62 0,03 1 Vapori saturati
3
1’ 5 6 372,83 1,63 0,03 - Vapori supraincalziti
4
2 7 31 400,46 1,62 0,00 - Vapori supraincalziti
5 ,93 5
2’ 7 31 405,99 1,63 0,00 - Vapori supraincalziti
8 ,93 5
3 6 31 319,41 1,37 0,00 0 Lichid saturat
5 ,93 1
3’ 6 31 306,05 1,340 - - Lichid subracit
0 ,93
4 0 6 319,41 1,43 0,02 0, Vapori umezi
4 712
4’ 0 6 306,05 1,39 0,02 0, Vapori umezi
1 633

Tabelul 6.21. Regimul de lucru monovalent, varianta aer-apa, agent termic R407A
Punct t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
1 -30 1,361 394,89 1,632 0,097 1 Vapori saturati
1’ -25 1,361 398,93 1,647 0,099 - Vapori supraincalziti
2 98 30,866 473,57 1,632 0,055 - Vapori supraincalziti

176
 2’ 104 30,866 480,64 1,647 0,059 - Vapori supraincalziti
3 65 30,866 316,21 1,382 0,001 0 Lichid saturat
3’ 60 30,866 304,1 1,340 - - Lichid subracit
4 -32 1,361 316,21 1,509 0,080 0,864 Vapori umezi
4’ -32 1,361 304,1 1,449 0,074 0,771 Vapori umezi

Tabelul 6.22. Regimul de lucru monovalent, varianta sol-apa, agent termic R407A
P t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
unct
1 -10 3,14 407,5 1,802 0,074 1 Vapori saturati
1’ -5 3,14 411,54 1,817 0,076 - Vapori supraincalziti
2 91 30,86 464,5 1,802 0,008 - Vapori supraincalziti
2’ 95 30,86 470,04 1,817 0,008 - Vapori supraincalziti
3 65 30,86 315,2 1,367 0,001 0 Lichid saturat
3’ 60 30,86 303,6 1,334 0,001 - Lichid subracit
4 -13 3,14 315,2 1,449 0,045 0,606 Vapori umezi
4’ -13 3,14 303,6 1,405 0,041 0,556 Vapori umezi

Tabelul 6.23. Regimul de lucru monovalent, varianta apa-apa, agent termic R407A
P t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
unct
1 0 4,52 413,55 1,79 0,052 1 Vapori saturati
1’ 5 4,52 417,59 1,80 0,054 - Vapori supraincalziti
2 88 30,58 460,46 1,79 0,008 - Vapori supraincalziti
2’ 92 30,58 466,01 1,80 0,008 - Vapori supraincalziti
3 65 30,58 316,21 1,37 0,001 0 Lichid saturat
3’ 60 30,58 303,6 1,340 - - Lichid subracit
4 -3 4,52 316,21 1,43 0,03 0,569 Vapori umezi
4’ -3 4,52 303,6 1,39 0,027 0,513 Vapori umezi

Tabelul 6.24. Regimul de lucru monoenergetic, varianta aer-apa, agent termic R404A
P t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
unct
1 -30 1,99 350,26 1,632 0,097 1 Vapori saturati
1’ -25 1,99 353,4 1,647 0,099 - Vapori supraincalziti
2 49 18,34 394,93 1,632 0,01 - Vapori supraincalziti
2’ 54 18,34 400,46 1,647 0,011 - Vapori supraincalziti
3 40 18,34 264,14 1,214 0,001 0 Lichid saturat
3’ 35 18,34 154,93 1,185 - - Lichid subracit

177
 4 -30 1,99 254,93 1,239 0,049 0,5 Vapori umezi
4’ -30 1,99 264,14 1,277 0,054 0,5 Vapori umezi

Tabelul 6.25. Regimul de lucru monoenergetic, varianta sol-apa, agent termic R404A
P t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
unct
1 -10 4,28 362,24 1,62 0,046 1 Vapori saturati
1’ -5 4,28 366,84 1,637 0,047 - Vapori supraincalziti
2 46 18,34 391,25 1,62 0,01 - Vapori supraincalziti
2’ 50 18,34 396,78 1,637 0,01 - Vapori supraincalziti
3 40 18,34 264,14 1,21 0,001 0 Lichid saturat
3’ 35 18,34 254,14 1,85 - - Lichid subracit
4 -10 4,28 254,93 1,21 0,01 0,035 Vapori umezi
4’ -10 4,28 264,14 1,246 0,021 0,032 Vapori umezi

Tabelul 6.26. Regimul de lucru monoenergetic, varianta apa-apa, agent termic R404A
P t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
unct
1 0 6 368,22 1,62 0,033 1 Vapori saturati
1’ 5 6 372,83 1,63 0,034 - Vapori supraincalziti
2 45 18,34 390,79 1,62 0,01 - Vapori supraincalziti
2’ 49 18,34 395,39 1,63 0,01 - Vapori supraincalziti
3 40 18,34 264,61 1,22 0,001 0 Lichid saturat
3’ 35 18,34 255,39 1,190 - - Lichid subracit
4 0 6 255,39 1,20 0,011 0,33 Vapori umezi
4’ 0 6 264,61 1,23 0,013 0,386 Vapori umezi

Tabelul 6.27. Regimul de lucru monoenergetic, varianta aer-apa, agent termic R407A
P t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
unct
1 -30 1,361 394,89 1,828 0,165 1 Vapori saturati
1’ -25 1,361 398,93 1,845 0,169 - Vapori supraincalziti
2 62 15,31 454,91 1,828 0,017 - Vapori supraincalziti
2’ 68 15,31 460,96 1,844 0,017 - Vapori supraincalziti
3 35 15,31 255,18 1,187 0,001 0 Lichid saturat
3’ 30 15,31 247,11 1,161 - - Lichid subracit
4 -35 1,361 247,11 1,215 0,066 0,405 Vapori umezi
4’ -34 1,361 255,18 1,248 0,071 0,438 Vapori umezi

Tabelul 6.28. Regimul de lucru monoenergetic, varianta sol-apa, agent termic R407A
P t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii

178
unct
1 -10 3,14 407,5 1,802 0,074 1 Vapori saturati
1’ -5 3,14 411,54 1,817 0,076 - Vapori supraincalziti
2 54 15,17 464,5 1,802 0,016 - Vapori supraincalziti
2’ 59 15,17 451,89 1,817 0,016 - Vapori supraincalziti
3 35 15,17 259,2 1,187 0,001 0 Lichid saturat
3’ 30 15,17 247,11 1,161 - - Lichid subracit
4 -15 3,14 247,11 1,187 0,003 0,313 Vapori umezi
4’ -15 3,14 255,18 1,218 0,026 0,348 Vapori umezi

Tabelul 6.29. Regimul de lucru monoenergetic, varianta apa-apa, agent termic R407A
P t (C) P (bar) H (Kj/kg) S (KJ/kgK) V (mc/kg) X Observatii
unct
1 0 4,52 413,55 1,79 0,052 1 Vapori saturati
1’ 5 4,52 417,59 1,80 0,054 - Vapori supraincalziti
2 52 15,31 443,82 1,79 0,016 - Vapori supraincalziti
2’ 56 15,31 448,86 1,80 0,016 - Vapori supraincalziti
3 35 15,31 255,18 1,19 0,001 0 Lichid saturat
3’ 30 15,31 247,11 1,16 - - Lichid subracit
4 -5 4,52 247,11 1,17 0,014 0,259 Vapori umezi
4’ -5 4,52 255,18 1,20 0,015 0,259 Vapori umezi

Tabelul 6.30. Comparaţie între pompele cu regim monovalent şi cele cu regim monoenergetic cu
agent de lucru R404A
Varianta Regimul de lucru monovalent Regimul de lucru monoenergetic
Qo (kW) P (kW) COP Qo (kW) P (kW) COP
Aer-apa 4,335 5,653 1,156 5,591 3,055 2,896
Sol-apa 5,683 4,099 2,158 6,546 1,997 4,43
Apa-apa 6,355 3,389 2,61 7,012 1,526 5,796
R407C
Aer-apa 4,887 4,398 2,012 6,009 2,668 3,317
Sol-apa 5,939 3,343 2,646 6,995 1,853 4,775
Apa-apa 6,496 2,86 3,093 7,237 1,492 6,193

Tabelul 6.31. Exemplu de calcul pentru o pompa de caldura verticala pentru diferite diametre si
fluide folosite

Racire Incalzire Racire Incalzire Racire Incalzire Racire Incalzire Racire Incalzire Racire Incalzire

Lungime totala 425,8 150,8 282,5 150,2 280 148,7 332,7 183,9 317,2 173,5 305,,5 165,7
Numar de orificii 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Lungimea orificiului 106,5 37,7 70,6 37,6 70 37,2 82,7 45,7 78,8 43,1 75,9 41,2

179
 Schimbul de
temperatura in sol 0,2 0,7 0,4 0,7 0,4 0,7 0,3 0,6 0,3 0,6 0,3 0,6
Temperatura de
intrare 24 10 29,4 10 29,4 10 29,4 10 29,4 10 29,4 10
Temperatura de
iesire 29 6,7 34,9 6,7 35,2 6,6 35,2 6,7 35 6,7 35 6,7
Capacitatea totala
KW 14,7 11,7 14,7 12,2 14,7 12,2 14,7 12,2 14,7 12,2 14,7 12,2
Varful de sarcina
kW 14,7 8,8 14,7 8,8 14,7 8,8 14,7 8,8 14,7 8,8 14,7 8,8
Varful de cerere
KW 3 2,3 3,4 2,3 3,4 2,3 3 2,3 3 2,3 3 2,3
Energia pompei 4,8 3,8 4,3 3,8 4,3 3,8 4,8 3,8 4,8 3,8 4,8 3,8
Debitul (L/min) 47,3 28,4 47,3 28,4 47,3 28,4 47,3 28,4 47,3 28,4 47,3 28,4
Glicol- Etilen Etilen Glicol- Glicol- Glicol-
Tipul fluidului 23% Glicol Apa Apa 20% 20% 23% Glicol 23% Glicol 23% Glicol
Energia specifica
(Kj/K kg) 4,011 4,011 4,182 4,182 3,848 3,848 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011
Densitatea (kg/mc) 1025,2 1025,2 999,6 999,6 1034,4 1034,4 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2
Conductivitatea
termica a solului
W/m K 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25
Difuzivitatea
termica mp/zi 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07
Diametrul tevi mm 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5 20 20 25 25 32 32
Rezistenta conductei
(m K/W) 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046 0,061 0,061 0,06 0,06 0,061 0,061
Diametrul orificiului
(mm) 152,4 152,4 152,4 152,4 152,4 152,4 152,4 152,4 152,4 152,4 152,4 152,4
Rezistenta termica
m k/W 0,112 0,112 0,112 0,112 0,112 0,112 0,156 0,156 0,143 0,143 0,133 0,133

Tabelul 6.32 Exemplu de calcul pentru o pompa de caldura orizontală pentru diferite diametre si
fluide folosite
1 teava intr-un 2 tevi in acelasi 3 tevi in acelasi 4 tevi in acelasi 2 tevi in acelasi 4 tevi in acelasi
sant sant sant sant sant sant

Orizontal Racire Incalzire Racire Incalzire Racire Incalzire Racire Incalzire Racire Incalzire Racire Incalzire
Lungime santului 350,3 188,4 129,6 78,2 95,1 60,3 66,8 37 130,6 76,1 74,5 41,9
Numar de santuri 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Lungimea unui
singur sant 116,8 62,8 43,2 26,1 31,7 20,1 22,3 12,3 43,5 25,4 24,8 14
Lungimea totala 350,3 188,4 259,2 156,4 285,3 181 267,3 148 261,1 152,2 297,9 167,7
Lungimea unei
conducte din sant 116,8 62,8 86,4 52,1 95,1 60,3 89,1 49,3 87 50,7 99,3 55,9
Temperatura de
intrare 29,4 10 29,4 10 29,4 10 29,4 10 29,4 10 29,4 10
Temperatura de
iesire 35 6,7 35 6,7 35 6,7 35 6,7 35 6,7 35 6,7
Capacitatea totala
KW 14,7 12,8 14,7 12,8 14,7 12,8 14,7 12,8 14,7 12,8 14,7 12,8
Varful de sarcina
kW 14,7 8,8 14,7 8,8 14,7 8,8 14,7 8,8 14,7 8,8 14,7 8,8
Varful de cerere
KW 3,3 2,1 3,3 2,1 3,3 2,1 3,3 2,1 3,3 2,1 3,3 2,1
Energia pompei 4,5 4,2 4,5 4,2 4,5 4,2 4,5 4,2 4,5 4,2 4,5 4,2
Debitul (L/min) 47,3 28,4 47,3 28,4 47,3 28,4 47,3 28,4 47,3 28,4 47,3 28,4
Tipul fluidului Glicol- Glicol Glicol- Glicol Glicol- Glicol Glicol- Glicol Glicol- Glicol Glicol- Glicol

180
 23% 23% 23% 23% 23% 23%
Energia specifica
(Kj/K kg) 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011
Densitatea
(kg/mc) 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2
Conductivitatea
termica a solului
W/m K 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25
Difuzivitatea
termica mp/zi 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07
Diametrul tevi
mm 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5
Rezistenta
conductei(mK/W) 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046
Zile reci 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34 34
Zile calde 225 225 225 225 225 225 225 225 225 225 225 225
Nr de santuri 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
Adancime sant 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1
Latime sant 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8 2,5 2,5 1,8 1,8 1,8 1,8
distante intre
santuri 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
Nr de conducte in
sant 1 1 2 2 3 3 4 4 2 2 4 4
Separarea pe
verticala intre
cond in acelasi
sant cm 0 0 61 61 61 61 61 61 0 0 61 61
Separarea pe
orizontala intre
cond in acelasi
sant cm 0 0 0 0 0 0 0 0 30 30 30 30

Tabelul 6.33. Exemplu de calcul pentru o pompa de caldura orizontală pentru diferite diametre si
fluide folosite
3 tevi in acelasi sant 6 tevi in acelasi sant Serpentine orizontala
Serpentine verticale

Racire Incalzire
Orizontal Racire Incalzire Racire Incalzire Racire Incalzire
39,2 22,8
Lungime santului 93,2 52 54,5 28,8 39,7 23,4
3 3
Numar de santuri 3 3 3 3 3 3
13,1 7,6
Lungimea unui singur sant 31,1 17,3 18,2 9,6 13,2 7,8
517,3 295,9
Lungimea totala 279,6 155,9 327 172,6 523,5 304,4
172,4 98,6
Lungimea unei conducte din sant 93,2 52 109 57,5 174,5 101,5
29,4 10
Temperatura de intrare 29,4 10 29,4 10 29,4 10
35 6,7
Temperatura de iesire 35 6,7 35 6,7 35 6,7
14,7 12,8
Capacitatea totala KW 14,7 12,8 14,7 12,8 14,7 12,8
14,7 8,8
Varful de sarcina kW 14,7 8,8 14,7 8,8 14,7 8,8
3,3 2,1
Varful de cerere KW 3,3 2,1 3,3 2,1 3,3 2,1
4,5 4,2
Energia pompei 4,5 4,2 4,5 4,2 4,5 4,2
47,3 28,4
Debitul (L/min) 47,3 28,4 47,3 28,4 47,3 28,4
Glicol- Glicol- Glicol-
Glicol-23% Glicol
Tipul fluidului 23% Glicol 23% Glicol 23% Glicol

181
 4,011 4,011
Energia specifica (Kj/K kg) 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011 4,011
1025,2 1025,2
Densitatea (kg/mc) 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2 1025,2
2,25 2,25
Conductivitatea termica a solului W/m K 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25
0,07 0,07
Difuzivitatea termica mp/zi 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07 0,07
37,5 37,5
Diametrul tevi mm 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5 37,5
0,046 0,046
Rezistenta conductei (m K/W) 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046 0,046
34 34
Zile reci 34 34 34 34 34 34
225 225
Zile calde 225 225 225 225 225 225
3 3
Nr de santuri 3 3 3 3 3 3
6,1 6,1
Adancime sant 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1
1,8 1,8
Latime sant 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8
0,2 0,2
distante intre santuri 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
6 6
Nr de conducte in sant 3 3 6 6 6 6
Separarea pe verticala intre cond in acelasi
61 61
sant cm 0 0 61 61 61 61
Separarea pe orizontala intre cond in acelasi
30 30
sant cm 30 30 30 30 30 30
25 25
Pasul cm 25 25
91 91
Diametrul serpentinei cm 91 91

Fig. 6.16 Comparaţie între diferite captatoare de energie din sol sub aspectul lungimii colectoarelor

6.11. Reglajul pompelor de căldură

182
 Scopul reglajului este să ţină constantă o temperatură individuală aleasă pentru încăpere.
Acest lucru are loc prin intermediul reglajului temperaturii d etur a încălzirii (valoare de reglaj). Ca
valori de ghidaj luăm în considerare temperatura camerei sau/şi temperatura exterioară. Reglajul cu
senzor exterior ia în considerare modificarea condiţiilor climaterice exterioare şi reglează în aşa fel
instalaţia încât temperatura interioară să fie constantă.
Regulatorul trebuie să preia pe lângă reglajul temperaturii de tur, respectiv de retur a încă
unei sarcini:
- funcţii de siguranţă
- limitarea numărului de cuplări
- dezgheţul vaporizatorului pompelor de căldură aer/apă
- opţiunea de preparare a apei calde
- opţiune de optimizare a circuitelor combinate de redare a căldurii
- instalaţii adiţionale de producere a căldurii.
6.4. Alegerea pompei de căldură pentru încălzire................................................................. 150
6.5. Alegerea pompei de căldură pentru prepararea apei calde menajere ............................. 151
6.6. Alegerea pompei de căldură pentru ventilaţia încăperilor ............................................. 153
6.7. Dimensionarea instalaţiei de captare a energiei din sol ................................................. 155
6.8. Dimensionarea instalaţiei de captare a energiei din apă ................................................ 170
6.9. Dimensionarea instalaţiei de captare a energiei din aer ................................................. 173
6.10. Calcul parametriilor tehnologici pentru diferite variante de pompe de căldură ........ 175
6.11. Reglajul pompelor de căldură .................................................................................... 182

183