Amprenta funcţională

• Amprenta funcţională stabileşte conformaţia feţei interne şi a marginilor protezei fiind

negativul câmpului protetic înregistrat într-o portamprentă individuală cu un material
de înaltă fidelitate şi cu o tehnică adecvată

• OBIECTIVE
A. Biomecanice
B. Biologice
C. Funcţionale
Obiective biomecanice
Urmăresc asigurarea menţinerii ,stabilităţii şi sprijinului
Menţinerea :
- Contracararea sau frânarea forțelor care tind să desprindă proteza de pe câmpul protetic

• obţinerea corespunzătoare a adeziunii prin înregistrarea fidelă

a tuturor suprafeţelor plane de la nivelul câmpului protetic
• succiunea – etanşeizarea periferică se obţine printr-o compresiune în limite biologice a benzii
de mucoasă pasiv-mobilă, de la periferia
câmpului protetic (succiune internă) şi prin aplicarea intimă a mucoasei reflectate pe faţa
exernă a marginilor portamprentei
(succiunea externă)
• ocolirea formaţiunilor mobile : se va obţine în 2 timpi ; primul timp
constă în răscroirea marginilor PA individuale inspectând din cm
în cm şi reducându-se acolo unde este necesar ; finalizarea este obţinută în al doilea timp, cel
al amprentării funcţionale periferice
• folosirea tonicităţii musculare şi a echilibrului neuromuscular – buccinatorii, orbicularii,
trebuie să găsească pe faţa externă a AGP
amovibil concavităţile care să le permită contracţia fără discomfort,
de aceea este necesar ca PA individuală să fie foarte atent adaptată marginal

Stabilitatea :
= împiedicarea sau frânarea tendințelor de deplasare orizontală a protezei.
• prin înregistrarea tuturor suprafeţelor verticale ale câmpului protetic
• preia şi conservă din AP forma câmpului protetic deci şi suprafeţele verticale retentive care se
opun forţelor orizontale
• le completează atât printr-o înregistrare fidelă a detaliilor cât şi prin extinderea bazei în zonele
greu accesibile amprentării preliminare : zonele paratuberozitare, nişa Neill şi Bowen
Sprijinul :
= modalitatea de transmitere a presiunilor ocluzale prin intermediul protezei asupra
elementelor câmpului protetic.
• amprentarea corectă a zonelor câmpului protetic care se opun forţelor verticale de presiune
(zone de sprijin primar 1/3 versanţilor dinspre muchia crestei, zone de sprijin secundar,
versanţii pe 2/3 de la baza crestei + bolta palatină)
Obiective funcționale

Amprenta funcţională urmăreşte şi participă la restabilirea funcţiilor care de fapt nu se pot recupera
integral numai printr-o corectă amprentare

 Funcția fizionomică - se restabilește prin modelarea corespunzătoare a grosimii marginilor și

chiar a suprafețelor externe , astfel încât să se compenseze resorbția inegală a câmpului
protetic sau pierderile mari de substanță osoasă de etiologie diferită ( tumorală,traumatică ).

 Funcția fonetică - tehnici fonetice de amprentare funcțională; completarea tehnicilor clasice

cu teste fonetice.

 Funcția masticatorie – în cadrul amprentării funcționale se realizează prin asigurarea unui

sprijin netraumatizant ,pe o suprafață cât mai întinsă prin compresiuni selective ce
dispersează egal forțele.

 Funcția de deglutiție – este restabilită prin utilizarea testului de deglutiție în cazul

amprentării funcționale pe baza testelor lui Herbst.

Clasificarea amprentelor funcţionale

A. În raport de gradul de mobilizare a periferiei câmpului protetic, AF se clafică în :
- amprente funcţionale mucostatice
- amprente funcţionale mucodinamice
B. După poziţia mandibulei în timpul amprentării :
- amprente cu gura deschisă – sunt cele mai frecvent utilizate
- amprente cu gura închisă
- amprente combinate
C. După numărul de materiale utilizate :
- amprente funcţionale simple
- amprente funcţionale compozite

D. După gradul de compresiune :

- amprente funcţionale compresive
- amprente funcţionale decompresive
- amprente funcţionale cu compresiune selectivă

E. În raport de funcţia stimulată în declanşarea testelor automatizate :

- amprente funcţionale fonetice (Herve, Devin)
- amprente funcţionale de masticaţie
- amprente funcţionale de deglutiţie
F. După înregistrarea separată sau concomitentă
a celor două câmpuri protetice :
- amprente funcţionale unimaxilare
- amprente funcţionale bimaxilare
- amprente funcţionale globale
Portamprenta individuală
• baza
• accesoriile : mâner, butoni de presiune (la portamprentele mandibulare în
dreptul Pm ), întărituri
Baza portamprentei
Rol :
• suport rigid al materialelor de amprentare funcţională
 Caracteristici :
• acoperă suprafaţa de sprijin a câmpului protetic
• marginile trebuie să fie în contact intim cu periferia modelului pe anumite porţiuni
unde
se intenţionează o despovărare
• baza poate fi distanţată de model prin foliere
Accesoriile
BUTONII DE PRESIUNE
Rol :
• exercitarea unor presiuni cât mai uniforme
în timpul amprentării
• menţin degetele operatorului la distanţă
de marginile portamprentei permiţând modelarea corectă a materialului de amprentare
Caracteristici :
• localizaţi la mandibulă în zona premolarilor , perpendicular pe mijlocul crestei
faţa superioară trebuie să fie uşor concavă pt. a permite poziţionarea comodă
a degetelor operatorului
Materiale folosite
• Material termoplastic – placă de bază
• Placă de polistiren
• Răşini acrilice autopolimerizabile
– tip Duracrol (SPOFA) ce permit
orice tip de amprentă
• Răşini acrilice termopolimerizabile
• Răşini compozite
fotopolimerizabile
• Metal
Mişcări efectuate în amprentarea funcţională
Mişcări efectuate de medic
• sunt puţin permise în amprentarerea funcţională
se admit uşoare compresiuni şi tracţiuni la periferia câmpului protetic când materialul
de amprentare este vâscos, când pacienţii nu pot efectua mişcările necesare datorită
unor paralizii, hipotonii musculare, în imposibilitatea coordonării unor grup
Mişcări efectuate de pacient (1)
• sugerate, comandate şi dirijate de medic sunt cele mai uzuale

Testele lui Herbst pt. maxilar

• deschiderea uşoară a gurii – pune în tensiune periferia CP

la nivelul premolarului 2 şi molarului 1
• deschiderea largă a gurii – pt. punga Eisenring
• surâs forţat – pt. zona vestibulară laterală;realizează și o tracțiune posterioară a plicui
alveolo-jugale
• sugere, suflat, fluierat, sărut – pt. zona vestibulară frontală ;se realizează și o tracțiune
spre anterior a plicii alveolo-jugale
• mobilizarea periferiei câmpului proteic în zona distală
prin proba Valsalva, tuse, test fonetic (A / Ah)
 • balansarea mandibulei dreapta-stânga – pt. zona distală
a pungii Eiseinring prin intermediul apofizelor coronoide

Testele lui Herbst pt. mandibulă

• deschiderea uşoară a gurii - pt. zona mezială a pungii FISCH

• deschiderea largă a gurii - pt. zona distală a pungii FISCH
şi versantul vestibular al tuberculului piriform prin contracţia marginii anterioare a
maseterului
• umezirea roşului buzelor( de la o comisură la alta ) modelează zona milohioidiană în
dreptul molarilor
• vârful limbii într-un obraz şi în celălalt- modelează aceeași zonă milohidiană între C-
Pm
• limba către nas –pune în tensiune zona Slack în porțiunea sa anterior de canin
,modelând mai cu seamă zona genioglosului.
• sugere, fluierat - pt. zona vestibulară centrală
• deglutiţia - pt. zona pungii Neill şi Bowen

Mişcări automate efectuate de pacient

• teste fonetice de masticaţie şi de glutiţie

Mişcări combinate

• pt. cazurile de amprentare cu materiale vâscoase sau

în cazurile în care colaborarea bolnavului nu este posibilă (hipotonii, paralizii)

• se referă la combinarea mişcărilor efectuate de medic

cu mişcările automatizate practicate de bolnav

Tehnica amprentării funcţionale

A. Verificarea şi adaptarea portamprentelor
• odată venite din laborator medicul controlează portamprentele extraoral pe modele şi
detaşate
de pe modele, ulterior realizându-se verificarea intraorală statică şi dinamică
• se efectuează pe baza testelor Herbst
B. Amprenta funcţională periferică
• cu ceară bucoplastică modelată sub formă
de rulou cu diametrul de 2 mm aplicata pe toată periferia postamprentei îmbrăcând
marginea atât în interior cât şi în exterior
• în zona AH şi zona tuberculului piriform, materialul este aşezat numai pe faţa
mucozală
Amprenta funcţională centrală
• realizează amprentarea suprafeţei de sprijin ,a zonelor de adeziune şi a zonelor
retentive.
• înainte de amprentare se realizează orificiile pentru despovărarea muchiei crestei, a
torusului palatin sau a rafeului median, a papilei retroincisive, a liniei oblice interne, a
exostozelor şi a zonelor de mucoasă balantă,
• se tapează suprafaţa postamprentei cu material de amprentă aplicată în strat uniform
de 2 mm, îmbrăcând şi marginile,
• se centrează, se plasează pe câmp prin presiuni intermitente
şi se trece la executarea în ordine a testelor Herbst;
Portamprenta individuală Md trebuie susținută pe butonii de presiune pe toată durata
manoperei
• Dezinserția amprentei se face ușor prin tracțiunea verticală a portamprentei
individuale,iar după spălarea sub jet de apă se trece la controlul acesteia.
• Se verifică centrarea amprentei,acoperirea în totalitate cu material de amprentă a
portamprentei individuale,modelarea marginală,aspectul neted sau încrețit al
materialului
• Transportul amprentelor în laborator se face în cutii,evitând atingerea lor cu
mâna pentru a nu le deteriora.