UBISTEZIN (ARTICAINĂ HIDROCLORICĂ)

Articaina este unul din cel mai des utilizat anestezic pe plan mondial, si
cel mai fecvent folosit in teritoriul nostru. A fost conceput de catre
Rusching in anul 1969 si introdus special si strict in practica
stomatologica şi chirurgia OMF (1974 Muschaweck si Rippel)
Este un anestezic local care face parte din grupa amidelor (Bucur) dar
care contine in lantul intermediar si un derivat esteric, imbinanad
proprietatile ambelor grupe (derivat amidat- asa apare in cursul
litografiat).

Actiunea anestezica este de 2x mai puternica decat a lidocainei (4-5 ori

mai mare decat a procainei), toxicitatea este mai mica decat a lidocainei
(0.6x lidocaina)- 1-1,5 ori mai mare decat a procainei. Difuzibilitatea in
tesuturi este excelenta, astfel timpul de inductie a anesteziei se scurteaza
semnificativ (1-3 minute). Durata anesteziei este de aprox 45 minute, dar
cu adaos de adrenalina aceast creste la 60-75 minute. Are efect
vasodilatator.
Prezintă o penetrabilitate foarte bună, inclusiv prin os, ceea ce reprezinta
un avantaj din punct de vedere stomatologic fata de celelalte tipuri de
anestezice. Mai mult, aceasta penetrabilitate este mentinuta si in cazul
tesuturilor imflamate (in conditii de ph acid) unde pot fi utilizate cu
acelasi siguranta.

În caz de supradozare (cantitate prea mare ajunsa în circulatia sanguina

sistemica), exercita efecte asupra sistemului nervos central:
- forme uşoare – ameţeli, gust metalic, zgomote în urechi, greţuri,
vărsături, nelinişte, anxietate, creşterea frecvenţei respiratorii;
- forme grave – confuzie, tremor, fasciculaţii musculare, contracţii
tonico-clonice, convulsii, până la paralizia centrilor cardio-respiratori
bulbari şi moarte.

!!! DE ACEEA ESTE IMPORTANT EVITAREA INJECTARII

INTRAVASCULARE. VERIFICAREA PRIN ASPIRARE.

Metabolizarea incepe intratisular la locul injectarii anestezicului, de

către esterazele plasmatice in proportie de 90% (contine si grupare de
derivat esteric – descompunerea va incepe astfel deja intratisular, de
aceea durata de anestezie este mai scurta decat de ex. a Mepivastezinei).
Metabolizarea se realizează și în ficat, in proportie de 8%, iar eliminarea
se face pe cale renală in forma nemodificata in proportie de 5%. Timpul
de injumatatire este 100-110 minute. Acesta se poate prelungi in caz de
afectiuni hepatice si renale severe; cazuri în care, doza trebuie redusă.

Adăugarea unui vasoconstrictor (Adrenalină) prelungeste prezenta

depozitului anestezic din preajma nervilor infiltrati, mărind durata de
acțiune, respectiv, încetinește pătrunderea anestezicului în circulația
generală, deci previne supradozajul cu apariția efectelor toxice amintite.

Posologie (doze, concentrații)

Se foloseşte in concentratie de 4% cu sau fără vasoconstrictor
(Adrenalină). In majoritatea cazului insa, este folosit cu adrenalina pentru
1. diminuarea efetelor toxice, 2. contracararea efectului vasodilatator a
sol. Anestezice (Mepivacaina este singurul care are efect vasoconstrictor
asupra arteriolelor).

In functie de concetratia vasoconstrictorului adjuvant se deosebesc:

1. forma simpla – 1/200000
2. forma forte – 1/100000
Doza maxima admisa la adulti sanatosi este de 7 mg/kg corp, fara a trece
de 500 mg. Aceast corespunde la 12,5 ml soluţie anestezică (echivalentul
a cca 7 carpule (solutia de 4% contine 40 mg substanta activa)
Se contraindica administrarea la copii sub varsta de 4 ani; la copii cu
varsta de peste 4 ani cu peste 20-30 kg doza recomandata variaza intre
0,25-1ml, copii de 40-45 kg – doza recomandata este de 0,5-2ml soluţie
(doza maxima admisa 0,175 ml/ kg corp).
Se recomanda eviterea administrarii la pacienti cu tare cardio-vasculare
grave, necompensate (tulburări de conducere cardiacă, insuficienţă
cardiacă decompensată, angină pectorală, infarct miocardic în
antecedente, by-pass coronarian recent, aritmii refractare, HTA
necontrolată) in primul rand din cauza vasoconstrictorului. Adrenalina are
efect pozitiv chrono-, dromo- ionotrop asupra miocardului. Se recomanda
limitarea adrenalinei sub 0,04 mg – aprox 2 fiole de anestezic cu
concentratie de adrenalina de 1/100000.

Conservantii sulfitici pot declansa reactii alergice si criza de astm

bronsic la pacientii susceptibili. Poate interactiona cu medicatia
antidepresiva, triciclica, provocand hipertensiune arteriala persistenta,
refractara. Efectul teratogen este de clasa C, solutia de anestezic
difuzeaza prin placenta. Se va evita administrarea in primul trimestru de
sarcina. De asemenea se secreta in cantitai mici si prin laptele matern.