Examen coproparazitologic:

Testul se efectueaza din scaun prin examinare microscopica.

Valori nomale:paraziti absenti
Analiza se efectueaza pentru diagnosticarea parazitozelor intestinale precum si a eficientei
tratamentului antiparazitar la 3-4 saptamini de la terminarea terapiei.
Se recomanda colectarea a 3 probe separate in interval de 10 zile.Fiecare proba se
pastreaza in solutie de formaldehida 10% la temperatura de 20-25ºC.
In cazul in care pacientul observa cu ochiul liber existenta parazitilor in scaun se va adresa
direct medicului.pentru instituirea terapiei.
Daca parazitul se vizualizeaza din prima proba se repeta analiza doar dupa terminarea
tratamentului.
Pentru evidentierea oxiurilor se utilizeaza metoda benzii adezive pe lama.(se aplica o
banda adeziva transparenta de aprox 4/1 cm pe tegumentul perianal.Dupa dezlipirea ei se
trece banda adeziva direct pe lama si se trimite la laborator pentru examinare.
Examenul chimic al scaunului
1.Determinarea pH-ului
In mod normal pH –ul scaunului este neutru sau usor alcalin:pH in jur de 8
La copilul mic Ph normal este insa intre 5-6
Cresterea aciditatii(scaderea pH-ului)te determinata de o concentratie mai mare de
acizi organici si acizi grasi sau de o diminuare a bazelor si amoniacului.
2.Examinarea scaunului pentru hemoragii oculte(reactia Adler)
Testul se recomanda pe scara larga ca examen screening pentru ulceratiile digestive
asimptomatice mai ales carcinomul de colon si adenoamele de mari dimensiuni.
Kiturile Hemoccult detecteaza pierderi sangvine de aprox .20 ml/zi
Important pentru pacienti:
Timp de 3 zile inainte de practicarea analizei se evita ingerarea de aspirina in doze
mari,sau alte antiinflamatoare,vitamina C(pot da rezultate fals pozitive),preparate din
fier administrat oral,carne rosie,pui,peste precum si alte fructe si legume ca:
(hrean,castraveti,conopida).
3.Determinarea pigmentiolr biliari:
De obicei in materiile fecale ale omului sanatos se gaseste stercobilina care rezulta din
reducerea bilirubinei.Daca bilirubina nu a fost redusa prezenta ei in materiile fecale se
traduce prin aparitia culorii verzi.care sugereaza un tranzit accelerat si o evacuare
rapida a scaunului.
4.Determinarea amoniacului si acizilor aminati
Amoniacul este unul dintre ultimii produsi de degradare ai proteinelor.Valorile mai mari
pledeaza pentru o exagerare a proceselor de putrefactie tot asa cum valorile mai mici
pledeaza pentru diminuarea acestora.Oricum cresterea valorilor amoniacului in fecale
poate atrage atentia asupra unui transit accelerat in intestinal gros.
5.Determinarea mucusului solubil-prezenta mucusului arata un proces de iritatie colica
6.Determinarea proteinelor soubile:
In mod normal nu se gasesc substante proteice in materiile fecale si reactivii folositi nu
precipita emulsia de materii fecale,reactiile raminind negative.Reactiile pozitive
pledeaza pentru un proces inflamator sau ulcerativ al mucoasei intestinale asa cum se
intimpla in diferite afectiuni digestive.
7.Determinarea grasimilor:
Uneori dozarea grasimilor in scaun este necesara Diferite tulburari de digestie si mai
ales de malabsorbtie care insotesc afectiunile digestive vor putea fi cunoscute si corect
interpretate prin prisma unor asemenea investigatii.O cantitate de peste 7 g lipide
fecale /24h este considerata anormala fara precizarea cauzei acesteia.