Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
zapada
1
Cuprins
I. Scopul lucrării……………………….…………………..….3
V. Concluzii…………………………...……….………….…..….19
Bibliografie……………...…………………………………....….20
2
I. Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări este de a înțelege funcționarea pulverizatoarelor
(turbofrezei) de zăpadă de capacitate mare.
II. Cerinţe impuse maşinilor (instalaţiilor)
4
III. Analiza constructivă și funcţională a maşinilor
1.1 Concept
Acest autovehicul purtător a fost special construit pentru folosirea echipamentului
rotativ pentru curățarea zăpezii. Fiind dotată opțional cu o placă de cuplare frontală
mărimea 3 și cu priza de putere (PTO) mărimea 1 ¾ (conform standardului DIN 76060,
formularul B), este posibilă utilizarea mai multor echipamente pentru folosirea
autospecialei tot timpul anului. Viteza axului prizei de putere a autovehiculului poate fi
ajustată până la maxim 1300 rpm. Poate ajunge la o putere de până la 180 kW.
Sistemul articulat de virare al autovehiculului purtator oferă multe avantaje la
îndepărtarea zăpezii:
asigură urmărirea cu mare precizie a unui traseu prestabilit de
curățare a zăpezii, pe măsură ce aceasta este tăiată cu ajutorul turbofrezei;
este posibilă de asemenea curățarea zăpezii tasate sau înghețate
în curbe strâmte (foarte potrivită pentru întreținerea pe timp de iarnă a
drumurilor de munte);
forța de tracțiune acționeazăîn direcția de înaintare a turbofrezei la
fiecare unghi de cotire a utilajului;
permite folosirea unor axe robuste cu diferențiale blocabile și
reductoare planetare exterioare;
suprapunerea turbofrezei peste traiectoria roților este minimă.
Autovehiculul purtător și turbofreză sunt acționate cu ajutorul unui singur motor
diesel de înaltă performanță. Întregul sistem alcătuit din motor, transmisie și pompe
hidraulice, este montat în spatele vehiculului și este ușor accesibilă prin ridicarea
hidraulică a capotei de la motor. Un oblon instalat pe capota poate fi acționat electric
pentru prevenirea pătrunderii zăpezii, frunzelor sau apei când autospecială nu este
folosită. Oblonul este acționat automat la o temperatură corelată a motorului pentru
disiparea căldurii.
Cabina șoferului este foarte confortabilăși oferă o vizibilitate excelentă. Aceasta
dispune de un sistem de basculare ce oferă acces rapid la motorul hidraulic, la
transmisia mecanicăși la părțile de comandăși frânare hidraulică.
Odată cu îmbunătățirea modelului SUPRA 4000, ținta cea mai importantă a fost
acționarea cât mai ușoarăși sigură a utilajului ținând cont de standardele medicale și
ergonomice, chiar șiîn condiții dificile de muncă.
Rezervorul de motorină folosește drept ajutor pentru virarea la mersul cu spatele și
protejează caroseria autovehiculului purtător împotriva deteriorărilor la
ciocnire.Protecțiile roților conțin compartimente de depozitare pentru accesorii și lanțuri
pentru zăpadă.
5
1.2 Motor
Motor diesel Mercedes-Benz OM 501 LA;
Putere: 315 kW (428 CP) la 1800 rpm;
Răcire cu apă, 6 cilindri în V la 90°;
Supraalimentat cu răcire intermediară;
Injecție directă de înaltă presiune cu sistem pompă-duză pe fiecare
cilindru;
Management complet electronic al motorului;
Reguli privind emisiile de noxe “EUROMOT II”;
Ungere la presiune cu ulei, până la o pantă de maxim 40°;
Radiator pentru răcirea apei, a uleiului hidraulic, filtrarea aerului;
Pompe și motoare hidraulice pentru manevrarea vehicolului și a
frezei, ca și sisteme de comandă hidraulice;
1.3 Direcție
Datorită construcției articulate a mașinii se obține un unghi de cotire dreapta sau
stânga de până la 35°; sistem de manevrare hidraulic cu transmisie hidrostatică a
puterii către cei 2 cilindri pentru virarea utilajului. În cazul unei funcționări defectuoase a
motorului, o pompă de urgență pentru manevrare permite virarea autovehiculului.
1.4 Axe
Două axe rigide cu reductoare planetare exterioare, diferențiale blocabile ce pot fi
cuplate sau decuplate pe ambele axe, suspensii cu arcuri lamelare pe ambele axe
(fațăși spate), cauciucuri late cu profile specifice.
1.5 Transmisie
Transmisia hidrostatică are posibilitatea reglării liniare a vitezei. Sunt disponibile 3
game de viteze selectabile printr-un sistem electrohidraulic, 2 pentru "regim de lucru" și
cealaltă pentru "regim de deplasare".
În "regimul de lucru", multitudinea posibilităților de ajustare a vitezei este
datoratăunei pompeși a unui motor pentru deplasare cu debit variabil la o viteză
constantă a motorului autovehiculului. Eficiența optimă a acesteia este obținută datorită
unei funcționări reglate automat a tracțiunii în "regimul de lucru".
Transmisia hidrostaticăeste complet reversibilă. Aceasta ajută foarte mult la o
curățare rapidă de zăpadăa intersecțiilor.
În "regim de deplasare", reglarea vitezei este realizată proporțional cu viteza
motorului. Ajustarea pompei hidraulice depinde în acest moment de viteza motorului.În
"regim de deplasare" se dezvoltă o putere de aproximativ 180 kW.Ca urmare, poate fi
atinsă o viteză de până la 40 km/h chiar șiîn timpul urcării unei pante. Datorită instalării
unui schimbător de viteze “ECO”, este posibilă scăderea turației motorului cu 300 rpm.
Ca urmare, emisia de zgomote și consumul de carburant sunt scăzute simțitor. Ca
opțiune, este de asemenea posibilăși o vitezăîn "regim de deplasare" de 50 km/h.
În cazul funcționării defectuoase sau a defectării unui sistem electronic, este
posibilă totuși curățarea zăpezii într-un mod restrictiv, precum și deplasarea
autovehiculului.
6
1.6 Sistemul de franare
Sistem de frânare hidrostatică activ la oprirea motorului cu 3 circuite și sistem
servo, frâne cu lamele integrate în axe, frână pentru parcare activă pe toate roțile,
lumini de control, lampă de avertizare pentru presiune.
7
Opțional: ștergător parbriz spate, regulator de tensiune pentru
stație emisierecepție, pregătire instalare radio;
Opțional cabina se poate ridica până la 700 mm.
Instrumente
Lămpi martor pentru presiunea uleiului din motor, al temperaturii apei și al nivelului
uleiului hidraulic, plus oprire automată a motorului diesel la supraîncălzire. Când este
depășită temperatura de răcire maximă admisă, aceasta este reglată automat pe o
viteză foarte scăzută de funcționare. Defecțiunile apărute sunt memorate pentru a fi
evaluate ulterior cu ajutorul unui aparat de diagnosticare. Panoul de bord mai cuprinde:
Vitezometru (analog);
Turometru (analog);
Afișaj multifuncțional cu 8 butoane cu simboluri;
Lămpi de control adiționale și comutatori pentru acestea;
2.Turbofreza
Utilajul este echipat standard cu o turbofreză pentru curățarea tuturor tipurilor de
zăpadă de pe drumuri, din parcări, etc. și pentru încărcarea zăpezii în camioane.
8
Inclinarea hidraulică a turbofrezei față de axul mașinii:
Unghiul de înclinare:
3° către spate
8° către față
9
Auto-turbofreză tip SUPRA 4001 pentru spulberarea
și încărcarea zăpezii – SCHMIDT
Date tehnice
Dimensiuni autovehicul purtător
Lungime aprox. 6500 mm
Înălțime de spulberare aprox. 2400 mm
Lățime (cu/fără freză) aprox. 1940 mm
Înălțime (cu/fără semnal de avertizare) aprox. 2860 mm
Înălțime de lucru tambur 1500 mm
Ampatament 2300 mm
Cauciucuri 405/70 R 20 MPT
Lățimea de curățare a frezei aprox. 300 mm
Bracaj unghi de pivotare 35° de fiecare
rezervor motorină cu capacitate de 530 l
ce permite o operațiune de curățare
Capacitate rezervor neîntreruptă a zăpezii timp de aproximativ
8 ore, depinzând de construcția și
echipamentul adițional
Greutate proprie 9200 – 9700 kg
Diametru de bracaj <9m
Motor
Producator Mercedes-Benz
Tipul OM 501 LA
motor cu 6 cilindri în V la 90°, injecție
Construcție directă de mare presiune, PLD
supraalimentare cu răcire intermediară
Capacitate 11950 cm³
Performanță 315 kW (428 CP) la 1800 rpm
Cuplu maxim 2000 Nm la 1080 rpm
management complet electronic al
Reglaj
motorului
Reguli privind emisiile de noxe “EUROMOT II”
Răcire recircularea apei, aprox. 14,5 l
Lubrifiere lubrifiere prin circulatie la presiune
Sistem electric
Alternator 28 V, 100 A
Demaror 24 V, 6.2 kW
Acumulatori 2 x 12 V, 143 Ah fiecare
Iluminare Becuri cu halogen H4
10
Transmisie
Hidrostatica cu pompa și motor hidraulice
cu debite variabile, cutie de viteze
Tipul mecanica cu 2 viteze
i1 = 5.53
i2 = 1.84
Până la aprox. 40 Km/h în "regim de
lucru", aprox. 40 Km/h în "regim de
Viteza
deplasare" (standard), aprox. 50 Km/h în
”regimul de deplasare" (optional)
Turbofreza
Capacitate de aruncare până la 3500 t/h
Latime lucru freza 2600 mm
Diametru tambur 1100 mm
Diametru turbine 1150 mm
Inaltime de lucru aprox. 1500 mm
Inaltimea de ridicare aprox. 350 mm
Distanta de aruncare a zapezii ajustabila intre 5 – 40 m
Culoare:
Sasiu și parti ornamentale: RAL 5010 (albastru)
Motor auxiliar: RAL 2011 (portocaliu)
11
• Motor izolat fonic cu pompe hidraulice (vezi capitolul "Date tehnice") pentru
regimurile hidrostatice de deplasare și de lucru ale turbofrezei
• Capota a motorului cu sistem de inclinare hidraulic și oblon ajustabil automat
• Turbofreza (vezi capitolul "Date tehnice")
Documente
• 1x manual cu instructiuni de folosire, mai multe copii pot fi de asemenea
comandate
• 1 x lista cu piese de rezerva, mai multe copii pot fi de asemenea comandate
• Culoare: RAL 2011, dispozitivul de ridicare – RAL 7021 (gri inchis)
• Certificat de calitate CE și declaratie de conformitate
12
Fig.1. Schema de calcul pentru ventilatorul- aruncator (b)
𝑏∗ℎ2
Vp≅ ∗ (𝑡𝑔𝛽 + 𝑡𝑔Ѱ0) [m3](3)
2
unde:
- b este lăţimea unei palete (lăţimea carcasei ventilatorului);
- Ѱ0 - unghiul de taluz natural al materialului;
- b - înăiţimea materialului de pe o paletă;
- h=R-r (r -raza interioară a paletelor rotorului).
Din egalitatea relaţiilor (1) şi (3) se deduce debitul ventilatorului, în situaţia în care
se cunosc parametrii constructivi ai acestuia şi caracteristicile materialului de lucru
(zăpada):
(𝑅−𝑟)² 𝑏∗𝜌𝑣∗𝑧∗𝑣𝑝∗(𝑡𝑔𝛽+𝑡𝑔Ѱ0)
Q= ∗ (4)
𝑅 4𝜋
Valoarea debitului Q data de aceasta relatie reprezinta debitul teoreticde material
al ventilatorului-aruncator, considerand un coefficient de umplere ku egal cu unitatea.
ku<1, debitul real este egal cu:
13
Qr= ku*Q (5)
Valoarea debitului Qrnu trbuie sa depaseasca valoarea debitului determinate din
conditia de inainte a masinii cuviteza vm:
Qr=B*Hz*vm*ρv (6)
unde:
- B - inaltimea de lucru a turbofrezei;
- Hz - inaltimea zapezii din fata acesteia.
Viteza materialului la capatul conductei de transport depinde de viteza periferică a
rotorului ventilatorului-aruncător, deci de turația acestuia.
Viteza periferică a rotorului se determină din condiția ca rotorul să fie capabil să
refuleze materialul dincolo de conducta de transport prevăzută cu deflectorul curb, la o
distanță corespunzătoare.
Considerându-se că viteza de aruncare inițială a particulelor v0 este egală cu
viteza periferică a rotorului vp, în cazul neglijării pierderilor de viteză, la capătul porțiunii
verticale a conductei de transport H, viteza particulelor este:
vH=√𝑣₀2 − 2 ∗ 𝑔 ∗ 𝐻 (7)
unde:
- g este accelerația gravitațională
Viteza aerului în conductă (fără material) este dată de relația:
2∗𝜂∗𝑘
va=v0*√ (8)
𝜀+1
unde:
- η este randamentul ventilatorului(η=0,4-0,5);
- ε este coeficientul pierderilor de viteză în conductă;
- k este coeficientul de viteză.
Coeficientul k are valoarea rezultată din expresia:
1
k= (9)
1+𝑡𝑔𝛽∗𝑡𝑔𝛼
unde:
- α este unghiul format de direcția vitezei absolute a particulelor de material cu
direcția vitezei periferice.
Coeficientul pierderilor de viteză prin frecare ε poate fi calculat cu relația:
𝜆∗𝐻
ε= (10)
𝑑
unde:
- λ este coeficient de rezistență;
- d este diametrul conductei de transport.
0,011
λ=0,125+ (11)
𝑑
În cazul particulelor grele, curentul de aer frânează, în prima fază, deplasarea în
conductă, în timp ce în faza finală ajută la deplasarea particulelor.
Considerând că pierderea de viteză a particulelor în conducta de transport la cota
H este egală cu pierderea de viteză a curentului de aer, rezultă că viteza acestora poate
fi calculată cu relaţia:
14
2∗𝜂∗𝑘
vH=√𝑣₀2 − 2 ∗ 𝑔 ∗ 𝐻 ∗ √ (12)
𝜀+1
Deplasarea particulelor de material pe zona curbăa conductei de transport
seconsideră că se face în flux continuu, cu alunecare pe peretele conductei, chiar de la
începutul zonei curbe, neglijându-se rezistenţa aerului asupra particulelor, fiind mică.
Forţele care acţionează asupra unei particule de masă m, în această zonă sunt:
forţa degreutate -m*g;
forţa centrifugă - F c = m*R 1 *Θ 2 ;
forţa de inerţie – F i =m*R 1 *Ӫ;
reacțiunea normală a conductei - N;
forţa de frecare cu conducta- F=μ*N, μfiindcoeficientul de frecare dintre
particule și conductă (fig.2).
(13)
15
unde R1este raza de curbură a conductei circulare de transport.
Expresia vitezei particulei pe zona curbă a conductei de transport este:
𝑅1∗𝑣1
v= (15)
𝑅1+𝜇∗𝑣1∗𝑡
Spațiul parcurs la un moment dat de o particulă până la capătul zonei curbe este:
𝑅1
S= *(lnv1-lnv2) (16)
𝜇
unde v2 este viteza de evacuare a particulei (în punctul 2 al porţiunii curbe).
Dar, spaţiul parcurs de particule până la ieşirea din zona curbă este:
S=R1* θ2 (17)
Din egalitatea celor două expresii ale spaţiului S rezultă relaţia vitezei particulei la
ieşirea de pe zona curbă a conductei de transport:
v2=v1*e-μ*θ2 (18)
care arată că pierderea de viteză la deplasarea particulei pe această zonă este
proporţională cu coeficientul de frecare al particulelor cu carcasa şi cu unghiul la centru
al zonei curbe (porţiunea 1-2).
Având în vedere că în acest calcul s-au neglijat pierderile de viteză pe traseu
datorate greutăţii proprii a particulelor de material se introduce un coeficient de corecţie
k’<1 care să arate această influenţă (k’se determină experimental):
v2=k’v1*e-μ*Θ2 (19)
La ieşirea din zona curbă particulele trebuie să aibă o viteză suficient
demarepentru a putea parcurge în zbor o distanţă apreciabilă astfel
încâtmaterialulevacuat să nu se aglomereze pe marginea străzii.
Calculul distanţei de aruncare a materialului. Ajunse la capătul porţiunii curbe a
conductei de transport (punctul 2 – fig.2), particulele de material au viteza v2 cu direcţia
tangentei la carcasa circulară, cu unghiul G2la centru. Din punctul 2 până când ating
solul particulele parcurg traiectorii parabolice (curba 2 -3).
Alegând un sistem de axe cu originea în punctul de lansare 2, se pot
scriecomponentele vitezei v2pe cele două direcţii:
(20)
unde: 𝜑=θ- 𝜋/2 este unghiul corespunzător punctului de lansare (fig. 3).
Scriând teorema energiei cinetice pe zona 2-3 (perioada de zbor):
(21)
(22)
unde: Ha este înălţimea de
16
dispunere a conductei circulare faţă de sol.
Aplicând principiile mecanicii analitice pe zona de zbor se obţin ecuaţiile
parametrice ale traiectoriei particulei de masă m:
(23)
(24)
(25)
Pentru o distanţă La impusă, calculul invers ne poate conduce la viteza particulei
în punctul 2 şi mai departe la viteza periferică a rotorului.
Puterea necesară antrenării ventilatorului-aruncătorpoate fi calculată ca o sumă de
puteri:
Pa*v=P0+Ps+Pf (26)
unde: P0 este puterea necesară pentru mersul în gol al ventilatorului; P s -puterea
necesară imprimării energiei cinetice materialului; Pf - puterea necesară deplasării
materialului cu frecare pe carcasă.
Puterea necesară la mersul în gol poate fi calculată cu relaţia:
P0=A*ω+B*ω3 [W] (27)
în care: A este lucrul mecanic al forţelor de frecare (J); ω - viteza unghiulară a rotorului,
(s-1); B*ω2 - lucrul mecanic necesar învingerii rezistenţei aerului.
A=μ0*Gr*rf [J] (28)
(29)
17
unde: μ0 este coeficientul de frecare în lagăre; Gr - greutatea rotorului; rf - raza fusului
lagărului; ρa - densitatea aerului (1,24 kg/m3); Sp - aria suprafeţei frontale a unei palete;
zp - numărul de palete; ξ - coeficient de proporţionalitate (raportul între viteza medie a
curentului de aer şi viteza centrului suprafeţei frontale a paletei); r c - raza centrului
suprafeţei frontale a paletei; g - acceleraţia gravitaţională; (ξ=0,55-1).
Puterea Ps pentru dezvoltarea unei energii cinetice materialului astfel încât acesta
să primească într-un interval scurt de timp (infinit mic) o viteză egală cu viteza periferică
a rotorului, considerând că viteza iniţială a particulelor pe direcţia lui vr este nulă, se
poate scrie:
𝑄∗𝑣²𝑝 𝑚∗𝑣²𝑝 𝑚
Ps= [W] ; Ec= [W]; Q= (30)
2 2 𝑡
unde: Q este debitul de material al ventilatorului (kg/s); vp - viteza periferică a rotorului
(m/s).
Puterea necesară învingerii forţelor de frecare dintre particule și carcasa
ventilatorului este egală cu:
Pf=Ff*vp[W] (31)
unde Ffeste forţa de frecare rezultantă dintre particule și carcasă:
Ff=μ*mc*Rc*ω2 [N] (32)
unde: mc - masa de material existentă la un moment dat în carcasă; Rc - raza centrului
de masă al materialului de pe o paletă; u - coeficientul de frecare dintre material și
carcasă.
Considerând că la un moment dat numai jumătate din numărul paletelor sunt
încărcate cu material și Rc≈ R, se poate scrie:
Pf=μ*𝜋*Q*vp2 (33)
18
V. Concluzii
În concluzie, degajarea drumurilor de acces acoperite cu zăpadă constituie o
problemă deosebit de importantă, atât pentru economie cât şi pentru siguranţa
circulaţiei, îndepărtarea zăpezii de pe carosabil poate fi realizată cu mijloace mecanice
de diverse tipuri, de la plugurile cele mai simple, care depun zăpada pe marginea
carosabilului, până la maşinile cele mai complexe, de tipul frezelor şi turbofrezelor de
mare capacitate, capabile să arunce zăpada degajată la distanţe foarte mari
(pulverizatoare de zăpadă).
Mijloacele de apărare împotriva pericolului de înzăpezire în timpul viscolelor pot fi
cu caracter permanent sau temporar. Cele cu caracter permanent, curent utilizate, se
referă la realizarea unor perdele de protecţie din arbori şi garduri fixe, la o distanţă de
15-35 m de marginea drumului, în timp ce mijloacele cu caracter temporar se aplică
numai pe timpul iernii şi constau din realizarea unor panouri montate în mod provizoriu
(parazăpezi).
Odata cu instalarea iernii turbofrezele sunt foarte utile, atât pentru șosele cât și
pentru trotuare.
19
Bibliografie
http://www.xlab.ro/files/firefighters/Auto-
turbofreza_Supra_4001.pdf
20