INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

OLIMPIADA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Etapa locală, 18 februarie 2017,
Clasa a XI- a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu şi / sau motto.
 Timp de lucru: 3 ore.
 Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos.

A. S-ascultăm poveştile, căci ele cel puţin ne fac să trăim şi-n viaţa altor oameni,
să ne amestecăm visurile şi gândirile noastre cu ale lor ... În ele trăieşte Archaeus ...
Poate că povestea este partea mai frumoasă a vieţii omeneşti. Cu poveşti ne leagănă
lumea, cu poveşti ne adoarme. Ne trezim şi murim cu ele ... Auzit-ai tu vrodată povestea
regelui Tlà?
- Niciodată ... Dar aş dori să ştiu mai întâi cine-i Archaeus?
- Hm! Cum .... să ţi-o spun dacă n-ai priceput pân-acuma. Măi băiete! Cu toate
schimbările ce le doreşte un om în persoana sa, totuşi ar vrea să rămâie el
însuşi...persoana sa. Am cunoscut oameni ce doreau a fi mai frumoşi (câte femei!), mai
cuminţi (câţi oameni de stat!), mai geniali (câţi scriitori!),am cunoscut unii cari aveau
dorinţe de Cezar, în cari se grămădeau visurile de glorie a lumii întregi...dar ei vroiau să
fie tot ei. Cine şi ce este acel el sau eu care-n toate schimbările din lume ar dori să
rămâie tot el? Acesta este poate tot misterul, toată enigma vieţii. Nimic n-ar dori să aibă
din câte are. Un alt corp, altă minte, altă fizionomie, alţi ochi, să fie altul ... numai să fie el.
Ar voi să se poată preface în mii de chipuri, ca un cameleon...dar să rămâie tot el. ....
Ei, ai priceput ce-i Archaeus?
- Ba nu. Mai puţin decât oricând.
- Nici nu-i uşor de priceput – pentru că-i etern. Şi etern este tot ce este întotdeauna de
faţă ... în acest moment. Nu ce au fost, căci au fost stări de lucruri, nu ce va fi, căci vor fi
iarăşi stări de lucruri. Ce este. Numai dacă vremea ar sta locului am putea vedea lămurit
ce-i etern ....
- Ce-mi folosesc mie espunerile acestea când eu tot nu ştiu ce-i Archaeus?
- Hm! Eşti greu la cap. Când gândeşte cineva că neînsemnata mărime a corpului
omenesc nu stă defel în raport cu puterea, cu imensitatea voinţei (gândeşte la
Napoleon), cum că omul e numai prilejul, adesea slab, abia suflat, pentru nişte patimi
cumplite, când gândeşti cum că purtătorul acestor patimi poate în orice moment să
devină o coajă, ca un vas pe care l-a spart vinul, apoi când vezi că unul şi acelaş princip
de viaţă încolţeşte în mii de mii de flori din cari cele mai multe se scutură la drumul
jumătate, puţine rămân, şi aceste puţine au în sfârşit aceeaşi soarte, atuncea vezi cum
că fiinţa în om e nemuritoare. ....
- Şi este într-adevăr vecinică.
- În fiece om se-ncearcă spiritul Universului, se opinteşte din nou, răsare ca o nouă rază
din aceeaşi apă, oarecum un nou asalt spre ceruri. Dar rămâne-n drum, drept că în mod
foarte deosebit, ici ca rege, colo ca cerşitor. .... Asaltul e tinereţea, rămânerea-n drum?
decepţiunea, recăderea animalului păţit – bătrâneţea şi moartea. Oamenii sunt probleme
ce şi le pune spiritul universului, vieţile lor – încercări de deslegare. Chinul îndelungat,
Olimpiada de limba și literatura română-etapa locală, clasa a XI-a
Propunător, prof. Vişan Ramona, „Colegiul Național Octavian Goga” Sibiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

vecinica goană după ceva necunoscut nu samănă cu aviditatea de a afla răspunsul unei
întrebări curioase? (Mihai Eminescu, Archaeus)

B. Într-o vreme, m-a preocupat foarte mult Turnul Babel. Mi se părea că legenda
acestei construcţii ratate era mai semnificativă decât aceea a zborului lui Icar. Dacă Icar
vrusese să ajungă la soare, iniţiativa Turnului Babel pornise din orgoliul de a ajunge la
zei. Nicio utopie, credeam eu pe atunci, n-a fost atât de nebunească şi atât de
ambiţioasă. A fost, în fapt, singura încercare practică de a lua cu asalt cerul. Grecii nu s-
au suit într-un Olimp care se află totuşi sub nasul lor, piramidele s-au oprit la o sută
patruzeci şi şase de metri, cât măsoară piramida lui Keops, romanii, cei mai mari
constructori ai antichităţii, s-au ocupat de probleme puse de viaţa terestră, edificând
şosele şi viaducte, în vreme ce antreprenorii Turnului Babel au forţat imposibilul. Ei au
vrut să violeze misterul, să smulgă vălurile, să cotrobăiască prin absolut, pentru a se
lămuri, o dată pentru totdeauna, ce se ascunde acolo. Turnul imaginat de ei este unica
tentativă inginerească de a face inutilă filosofia.
Pe atunci, eram convins că iniţiativa ridicării Turnului Babel a reprezentat un
moment de exaltare unică în care omul nu a mai fost dispus să cerşească un răspuns, să
se roage, să aştepte. Voia să bată cu pumnul în porţile cerului, poruncind zeilor să-şi
dezvăluie tainele şi să-şi explice nemurirea. Când în sufletul constructorilor s-a cuibărit
teama că asaltul cerului era fără obiect ..., au fost lansate câteva salve de săgeţi, care
au căzut pe pământ pătate cu sânge. Truc ingenios, bine regizat. Astfel a fost făcută
dovada că lucrul trebuia continuat şi că zeii sunt vulnerabili.
(Octavian Paler, Rugaţi-vă să nu vă crească aripi )

Subiectul I 30 de puncte
Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare din următoarele cerințe:

1. Explică rolul notaţiilor dintre paranteze, prezente în fragmentul de text de la punctul A.

6 puncte
2. Ilustrează, cu câte un exemplu din fiecare text dat, rolul poveştilor sau al legendelor,
aşa cum se reflectă în viziunea celor doi scriitori citaţi. 6 puncte
3. Prezintă semnificaţia archaeului, aşa cum reiese din textul de la punctul A. 6 puncte
4. Explică opinia exprimată în următorul fragment de la punctul B: Pe atunci, eram
convins că iniţiativa ridicării Turnului Babel a reprezentat un moment de exaltare unică
în care omul nu a mai fost dispus să cerşească un răspuns, să se roage, să aştepte.
Voia să bată cu pumnul în porţile cerului, poruncind zeilor să-şi dezvăluie tainele şi
să-şi explice nemurirea. 6 puncte
5. Evidenţiază comparativ rolul elementelor intertextuale (a aluziilor culturale), prezente
în fiecare dintre textele citate. 6 puncte

Notă!
Niciun răspuns de la subiectul I nu va depăşi 100 de cuvinte.

Subiectul al II-lea 30 de puncte

Redactează un schimb de replici, de 150-300 de cuvinte, care să reprezinte o continuare
logică a problematicii abordate în fragmentul citat la punctul A.

Subiectul al III-lea 30 de puncte

Olimpiada de limba și literatura română-etapa locală, clasa a XI-a
Propunător, prof. Vişan Ramona, „Colegiul Național Octavian Goga” Sibiu
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre judecăţi şi prejudecăţi umane, pornind de la

cele două fragmente citate şi valorificând experienţele tale culturale (literatură, arte
plastice, muzică, cinematografie etc.)

Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza,
constând în formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu
3 argumente / raţionamente logice / exemple concrete etc.) şi concluzia / sinteza.

Redactare 30 de
puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900
de cuvinte.
Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris – 6
puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6
puncte; ortografia – 4 puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2
puncte, respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte – 2 puncte).

Olimpiada de limba și literatura română-etapa locală, clasa a XI-a

Propunător, prof. Vişan Ramona, „Colegiul Național Octavian Goga” Sibiu