Boli infecto-contagioase

E-coli
Eschierichia coli (numita de asemenea si E. coli) este o bacterie ce poate cauza infectii serioase. Mai multe
sute de tipuri sau specii de E. coli traiesc in mod obisnuit in tubul digestiv la oameni si animale. Unele specii
produc o toxina puternica care determina diaree sanguinolenta si rar pot cauza probleme hematologice grave si
chiar insuficienta renala. Cel mai comun tip de E. coli este E. coli O157:H7 (numerele si literele indica tipul de
E. coli). Alte tipuri de E. coli pot determina infectii ale tractului urinar sau alte infectii.

E.Coli este un microorganism foarte important, fiind considerata indicatorul sanitar cel mai frecvent folosit
pentru aprecierea contaminarii fecale a alimentelor. Semnificatia speciei E.Coli pentru sanatatea publica si
pentru igiena alimentara a crescut enorm datorita identificarii serotipului O157:H7 ca agent al unor imbolnaviri
grave la om. Acest serotip nu se gaseste in tubul digestiv al oamenilor sanatosi, dar e intalnit uenori la bovinele
sanatoase, considerate ca principal rezervor natural.

E.Coli este un bacil/cocobacil Gram negativ, aerob si facultativ anaerob, polimorf, nesporulat, necapsulat,
mobil/imobil; se dezvolta bine pe medii uzuale la temperatura de 37˚C; culturile degaja miros amoniacal-
fecaloid. Este sensibila la caldura, dar inglobata in straturi proteice/grasime poate rezista o ora la 55˚C si 15-20
min la 60˚C. De aceea, pentru a fi distrusa alimentele sunt supuse unui tratament termic la nivele peste 60˚C

Este sensibila fata de actiunea substantelor dezinfectante obisnuite in concentratiile folosite in practica curenta,
motiv pentru care ea se foloseste pentru verificarea eficientei operatiilor de spalare si dezinfectie aplicate in
industria alimentara si in adaposturile de animale.

Escherichia coli (nume abreviat: E. coli) este o bacterie care trăiește în intestinele organismelor
cu sânge cald. E. coli este o bacterie lactozo-pozitivă (descompune lactoza), gram-negatiză,
oxidazo-negativă, ce apare la microscop sub formă de bastonașe. El face parte din grupa
enterobacteriilor care trăiește ca epifit în tractusul digestiv. În unele cazuri de dezechilibrare a
microflorei intestinale, aceste bacterii pot produce îmbolnăviri, printr-o înmulțire masivă sau
apariția unor tulpini toxicogene. Bacteria a fost denumită în 1919 după numele bacteriologului
germano-austriac Theodor Escherich, cel care a descoperit-o.

Bacteriile E. coli nu sunt întotdeauna limitate la intestin, și abilitatea lor de a supraviețui pentru
perioade scurte de timp în afara corpului ce le face un organism-indicator ideal pentru a testa
probe de mediu de contaminare fecală. Bacteria poate fi, de asemenea, cultivata cu ușurință și
genetica sa este relativ simpla și ușor de manipulat sau duplicat printr-un proces metagenic,
făcându-l unul dintre cele mai bine studiate organisme procariote model, și o specie importanta
în domeniul biotehnologiei și microbiologie.

Copiii sunt mai predispusi decat adultii sa faca infectii digestive cu E coli O157:H7 (E. coli enterohemoragic).
Cei mai multi oameni cu infectie vor avea urmatoarele simptome:
- crampe severe la stomac si abdomen sensibil
- diaree apoasa initial care poate deveni in evolutie sanguinolenta
- greata si varsaturi.

Unele persoane care au infectie cu bacteria E. Coli pot sa nu aiba nici un simptom. Ei pot raspandi infectia fara
sa fie constienti de acest lucru. Sunt multe alte afectiuni care au simptome asemanatoare cu cele ale infectiei cu
E. coli. Diagnosticul infectiei cu E coli poate fi dificil pentru ca cele mai multe infectii bacteriene cu E. coli
care produc diaree sunt insotite de febra mare. Daca febra este de intensitate medie sau este absenta, medicul
poate suspecta ca o alta bacterie a produs simptomatologia.
Diareea sanguinolenta este obisnuita in cazurile confirmate de infectie cu E. coli dar bacteria poate produce si
diaree nesanguinolenta.
Simptomatologia obisnuita a infectiei cu E. coli se termina dupa aproximativ o saptamana fara alte complicatii.
Oricum, probleme hematologice grave si probleme renalepot sa apara la 2-14 zile dupa aparitia diareei. Aceste
probleme pot determina insuficienta renala si uneori alterarea starii de sanatate pe termen lung sau moarte la
unii copii si varstnici.
Infectiile cu E. coli se preteaza usor la confuzii cu alte afectiuni cu simptome similare precum bolile
infectioase. Medicul poate banui o persoana de infectie cu E. coli daca a fost expusa la bacterie.

Tratamentul infectiei cu E coli O157:H7 implica in principal tratamentul complicatiilor, in special

deshidratarea cauzata de diaree.
Daca apar simptome datorate alterarilor hematologice severe si disfunctiilor renale, precum anemia sau
insuficienta renala, tratamentul trebuie sa includa:
- reechilibrarea atenta a tulburarilor hidroelectrolitice
- dializa, pentru a filtra reziduurile din sange; unele persoane cu insuficienta renala datorata infectiei cu E. coli
necesita dializa
- transfuzia de sange, care trateaza anemia prin introducerea unor hematii fapt ce imbunatateste oxigenarea.

Tratament medicamentos
Majoritatea adultilor fara alte probleme medicale care fac infectie cu E. coli se vindeca in 5-10 zile fara
tratament medicamentos. Antibioticele nu sunt de obicei recomandate. Medicul trebuie anuntat daca o
persoana considera ca are infectie cu E. coli si face tratament cu antibiotice.
Medicamentele antidiareice eliberate cu sau fara reteta nu se utilizeaza pentru tratarea infectiei cu E coli. Multe
antidiareice incetinesc tranzitul intestinal ceea ce determina stationarea mancarii si rezidiurilor alimentare in
intestin. Aceasta permite ca din intestin sa se absoarba mai multe toxine produse de E coli datorita incetinirii
tranzitului intestinal, crescand astfel riscul complicatiilor precum tulburarile hematologice severe sau alterarea
functiei renale.

Tratament ambulator

Tratamentul la domiciliu al infectiei cu E. coli O157:H7 consta in mentinerea confortului individual si

prevenirea raspandirii bacteriei. Pentru a impiedica infectarea trebuie luate masuri de preventie. Atunci cand o
persoana crede ca ea sau un apropiat al ei are infectie cu E coli trebuie sa anunte de urgenta medicul.
Simptomele diareei nu trebuie tratate cu medicamente eliberate sau nu pe baza de reteta.
Nu trebuie folosite medicamente eliberate sau nu pe baza de reteta daca o persoana are diaree sau diaree
sanguinolenta cauzata probabil de infectia cu E. coli.

Pentru a preveni deshidratarea si a inlocui lichidele pierdute de organism se recomanda sa se bea putina apa
des sau alte bauturi rehidratante.

Prevenirea raspandirii infectiei prin contaminarea apei si alimentelor

Infectia digestiva cu E coli prin contaminare de la apa si alimente poate fi prevenita prin respectarea unor
masuri de igiena si de manipulare a alimentelor.
- Fierberea carnii se face pana la cel putin 71 grade C. Carnea trebuie fiarta pana pierde toata culoarea roza, dar
nu trebuie sa ne bazam numai pe culoare pentru a sti daca este gatita. Verificati temperatura cu un termometru
de carne. Despicati la restaurant si acasa hamburgerii pentru a va asigura ca au fost gatiti complet. Sosul
trebuie sa fie clar sau galbui, fara urme roze. Nu mancati niciodata carneacruda sau insuficient fiarta.
Cand preparam mancarea:
- spalarea mainilor chiar cu apa fiarta si sapun in special dupa ce s-a manipulat carne cruda
- totdeauna se spala ustensilele de bucatarie, marginile taietoare, vasele, masa de preparare, vasele de gatit
capacele, cu apa fiarta si detergent, imediat ce ele au venit in contact cu carnea cruda; nu se pune carnea fiarta
inapoi pe farfuria pe care a fost carnea cruda pana ce nu se spala cu apa fiarta, detergent si se usuca
- se foloseste masa de taiat carnea cruda separat de masa pentru alte alimente
- se pastreaza separat carnea cruda de animale, pasari, fructe de mare, fata de vegetale, fructe, paine si alte
alimente care au fost preparate pentru mancat
- se foloseste numai lapte, produse din lapte, sucuri ambalate, pasteurizate; la aceste produse se verifica
eticheta “pasteurizat”; produsele facute din concentrate sunt asimilate celor pasteurizate
- se recomanda numai apa de baut care a fost tratata (clorinata)
- calatorind in tarile in curs de dezvoltare nu se recomanda consumul de inghetata sau apa fara analiza
(eticheta); toata apa de consum trebuie sa fie fiarta sau imbuteliata
- se recomanda consumul de hrana cat mai fierbinte, evitarea fructelor si vegetalelor crude, pe care fiecare
persoana trebuie sa si le decojeasca singura.

Prevenirea raspandirii infectiei de la o persoana la alta

Masuri pentru prevenirea raspandiri infectiei cu E. coli de la o persoana la alta:

- spalarea cat mai des a mainilor si totdeauna dupa scaun sau schimbarea scutecelor
- daca acasa sunt mai multe bai, persoana cu infectie sa foloseasca numai una din bai care sa fie destinata
numai ei
- manipularea si indepartarea cu atentie a scutecelor murdare; daca infectia este la un copil mic se folosesc
scutece de unica folosinta in locul celor clasice pana la vindecarea copilului
- adultii sa fie siguri ca dupa folosirea baii, copilul se spala amanuntit pe maini; copiii infectati cu E. coli
trebuie sa evite contactul cu alti copiii in special in timpul inotului
- spalarea mainilor si pielii cu solutie dezinfectanta
- persoanele care au fost diagnosticate ca au infectie cu E. coli nu trebuie sa manipuleze mancarea ori sa
munceasca in centre de zi sau alte institutii pana cand examenul bacteriologic al scaunului nu este negativ; la o
persoana care a luat antibiotic examenul bacteriologic al scaunului trebuie luat la cel putin 48 de ore de la
ultima doza de antibiotic
- apa din bazinul de inot tebuie clorinata.

Cum sunt contaminate alimentele?

Alimentele pot fi contaminate prin urmatoarele metode:

- pe parcursul procesului de preparare. In mod normal organele si tesuturile animale pot fi colonizate de
diferite tipuri de microorganisme (in special la nivelul intestinelor), astfel ca acestea pot contamina persoana
care manevreaza carnea
- pe parcursul cresterii si anume in cazul fructelor si legumelor, care pot fi contaminate mai ales daca sunt
folosite ingrasamintele naturale sau daca este folosita irigatia cu apa dintr-o sursa contaminata
- in timpul procesului de preparare al alimentelor si anume in cazul persoanelor care sunt purtatoare a unui tip
de microorganism (de exemplu stafilococ) sau in cazul persoanelor bolnave, care de asemenea pot contamina
alimentul
- prin contaminare din mediul inconjurator, cu microorganisme patogene care se pot gasi in praf, pamant, apa.

Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar in intoxicatia alimentara.

Primul simptom ca apare este de obicei, diareea.
Alte simptome pot include greata, varsaturile si durerea abdominala (crampele intestinale).
Timpul necesar pentru aparitia simptomelor, severitatea acestora precum si durata acestora, depind de mai
multi factori si anume: tipul microorganismului care a determinat infectia, varsta pacientului si starea generala
de sanatate.
Persoanele cel mai frecvent afectate de toxiinfectii alimentare sunt copiii si varstnicii. Simptomele acestora pot
dura mai mult si chiar si infectiile care in mod normal nu sunt grave, in aceste cazuri pot fi uneori fatale. Acest
lucru este valabil de asemenea si in cazul femeilor insarcinate, in cazul persoanelor cu imunosupresie si in
cazul celor cu boli cronice asociate.

Factori de risc Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta toxiinfectii alimentare sunt: -femeile insarcinate
-copiii mici( sugarii si prescolarii) -varstnicii( frecvnet peste 65 de ani) -persoane cu sistem imunitar
compromis( persoane cu boli cronice precum diabetul zaharat sau persoane infectate cu virusul HIV)

Factorii responsabili de cresterea riscului de a dezvolta toxiinfectii alimentare, sunt: - consumul unor alimente
sau bauturi nepasteurizate, lapte nepasteurizat (nefiert), produse din lapte nepasteurizat precum branza sau
smantana- consumul carnii insuficient preparate (carnat crud, friptura in sange), peste sau pui infestat, scoici,
melci sau moluste contaminate si insuficient preparate- consumul unor alimente sau bauturi contaminate odata
cu procesare sau prepararea lor- calatoriile sau vacantele in tari in curs de dezvoltare- persoanele care lucreaza
in abatoare, pescarii sau in domeniul sanitar.