1 Teste nonparametrice - 2

 Testul Kruskal-Wallis (echivalentul nonparametric al ANOVA pentru mai

mult de 2 eșantioane independente)
 Testul Friedman (test nonparametric pentru mai mult de 2 eșantioane
dependente)
 Testul nonparametric Kruskal-Wallis (H) pentru mai mult de
2
două eşantioane independente

Utilizare:

1. Datele sunt măsurate la nivel ordinal sau mediile valorilor nu pot

fi calculate.
2. Date sunt măsurate la nivel de interval/raport însă condițiile de
aplicare ANOVA sunt grav încălcate.
3. Procedurile de normalizare a distribuțiilor au eșuat.

Condiții de aplicare:

1. Observațiile să fie independente, grupurile să fie independente

2. Forma distribuțiilor în eșantioane este asemănătoare
 Testul nonparametric Kruskal-Wallis (H) pentru mai mult de două
3
eşantioane independente

Formula de calcul a coeficientului (H)

H= ∑ ( )-3(N+1)
( )
= numărul cazurilor în eșantionul i (i= 1, 2, 3, …., k)
= suma rangurilor pentru fiecare grup în parte
= numărul grupurilor
N= numărul total al cazurilor

Forma ipotezei statistice

H0= Distribuțiile celor k eșantioane sunt aceleași.
H1= Există cel puțin o distribuție din cele k, care tinde să fie diferită de cel
puțin o altă distribuție din cele k.

Dacă valoarea calculată este mai mare decât valoarea critică se respinge H0
4
5 Valori tabelare complete pentru
3 respectiv 4 grupuri la adresa:
http://www.faculty.virginia.edu/kruskal-wallis/
 Distribuția H este o distribuție care se apropie de distribuția χ2, astfel se folosește
6 această distribuție pentru a compara valoarea calculată H cu valoarea critică χ2
tabelară pentru k-1 grade de libertate și α ales, n fiind numărul de grupuri.

Exemplu:

k=3 grupuri
α = 0,05

H (ν, α) =H (2, 0,05) =5,991

7
Așadar valoarea Hcritic este echivalată cu valoarea χ2critic
din distribuția χ2 pentru k-1 grade de libertate, k =
numărul de grupuri. SPSS utilizează de fapt chiar această
procedură.

Mărimea efectului este:

η2=

unde N= ∑ numărul total de cazuri din toate

grupurile/eșantioanele.
8
Exemplu practic:

Un studiu asupra performanțelor sportive în funcție de

metoda de antrenament pentru 14 sportivi a condus la
următoarele performante exprimate în ranguri.

E1: 3, 8, 9, 2, 10 (metoda 1)
E2: 7, 5, 13, 14, 6 (metoda 2)
E3: 1, 11, 4, 12 (metoda 3)

Să se testeze la un α=0,05 dacă tipul de metodă folosită are

un efect asupra performanței sportive.
9
Ipoteza statistică

H0: indiferent de metoda de antrenament folosită, performanța este

aceeași.
H1: performanța sportivă depinde de metoda de antrenament
folosită.

Dacă H > H critic atunci respingem H0

10

Metoda 1 Metoda 2 Metoda 3

3 7 1
8 5 11
9 13 4
2 14 12
10 6
n1=5 n2=5 n3=4
R1=32 R2=45 R3=28
R12= 1024 R22= 2025 R32= 784
R12/n1= 204,8 R22/n2= 405 R32/n3= 196 ∑ = 805,8
 H= ∑ ( )-3(N+1)
( )
11
H= ∑ ( )-3(14+1)
( )

H= ( + + )-3(15)
( )

H= (204,8 + 405 + 196)-45

( )

H= (805,8)-45= (805,8)-45= (805,8)-45

( ) ( )

H= 53,72 - 45 = 8,72
--------------------------------------------------------------------
= numărul cazurilor în eșantionul i
= suma rangurilor pentru fiecare grup în parte
= numărul grupurilor
N= numărul total al cazurilor
12
13
H critic = 5,666 din tabelul valorilor critice H

H = 8,72

H > H critic, adică 8,72 > 5,66

H0 se respinge și concluzionăm că performanța

sportivă depinde de metoda de antrenament folosită.
14
15
H critic = 5,991 din tabelul valorilor critice χ2

H = 8,72

H > H critic, adică 8,72 > 5,991

H0 se respinge și concluzionăm că performanța

sportivă depinde de metoda de antrenament folosită.
16

Mărimea efectului este:

, ,
η2= = = = 0,67

mărime a efectului importantă

17 Rezultat

Au fost evaluate cu ajutorul testului Kruskal-Wallis

diferențele de performanță în funcție metodele de
antrenament. Rezultatul este semnificativ χ2 (2, N = 14) =
8.72, p < .05. Mărimea efectului, evaluată cu coeficientul
η2 = 0,67, indică o valoare mare, diferențele între metode
fiind semnificative.
18
Testul nonparametric Friedman (Fr) pentru mai mult
de două eşantioane dependente

Utilizare:

1. Datele sunt măsurate la nivel de interval/raport, însă

condițiile de aplicare sunt grav încălcate sau nu poate fi
calculată media.
2. Măsurători repetate ale unei caracteristici măsurate.
3. Procedurile de normalizare au eșuat.
 Testul nonparametric Friedman (Fr) pentru mai mult de două
19
eşantioane dependente.

Condiții de aplicare:

1. Cazurile (subiecții) sunt mutual independenți.

2. Forma distribuțiilor asemănătoare.
3. Datele sunt ordonabile.
20
Formula de calcul a coeficientului Fr este una asemănătoare cu
cea folosită în cazul mai multor eșantioane independente (K-W)

Fr= ∑ ( 2)-3 ( + 1)
( )( )

χr2= ∑ ( 2)-3 ( + 1)
( )( )

k= numărul grupurilor(măsurătorilor)
N= numărul cazurilor la una dintre măsurători (i)
Ri= suma rangurilor în măsurătoarea i
21

Exemplu:

k=4 măsurători repetate

ν = k-1
α = 0,05

H (ν, α) =H (3, 0,05) =7,815

 Forma ipotezei statistice
22
H0: VD nu este afectată de măsurătorile repetate (VI) /
Măsurătorile sunt asemănătoare ca rezultat

H1: VD este influențată de măsurătorile repetate (VI) /

Există cel puțin o măsurătoare care diferă de o altă măsurătoare

Dacă Fr > χr2 critic atunci respingem H0

Mărimea efectului

Este dată de coeficientul de concordanță Kendall’s W care se obține

cu ajutorul SPSS.
23
Exemplu:

Patronul unei crame a dorit să știe dacă oamenii preferă

vinul roșu, roze, sau alb, din respectiva cramă. A invitat în
acest sens 12 persoane care au gustat pe rând și în orice
ordine un vin roșu, unul roze și unul alb. Între degustări a
existat un timp adecvat. Fiecare persoană a evaluat apoi,
pe o scală de la 1 la 10, fiecare din cele 3 tipuri de vin.
(α utilizat)=0,05.
24

Ipoteza statistică

H0: Vinul din crama este la fel de apreciat indiferent de

culoare.
H1: Vinul din cramă este apreciat în mod diferit în funcție de
culoare.

Dacă Fr > χr2 critic atunci respingem H0

25

Exemplu:

k=3 măsurători repetate

ν = 3-1
α = 0,05

Fr (ν, α) =Fr (2, 0,05) =5,991

26 Cazul Roșu Roze Alb
1 10 7 8
2 8 5 5
3 7 8 6
4 9 6 4
5 7 5 7
6 4 7 5
7 5 9 3
8 6 6 7
9 5 4 6
10 10 6 4
11 4 7 4
12 7 3 3
 Cazul Roșu Roze Alb
27 1 3 1 2
2 3 1,5 1,5
3 2 3 1
4 3 2 1
5 2,5 1 2,5
6 1 3 2
7 2 3 1
8 1,5 1,5 3
9 2 1 3
10 3 2 1
11 1,5 3 1,5
12 3 1,5 1,5
R1=27,5 R2=23,5 R3=21
R12=756,25 R22=552,25 R32=441 ∑ Ri2= 1749,5
 Fr= ∑ ( 2)-3 +1
28 ( )( )

Fr= ∑ ( 2)-3(12) 3+1

( )( )

Fr= ∑ ( 2)-144 = (756,25+ 552,25 + 441)-144

Fr= (1749,5)-144 = 1,7916

k = numărul grupurilor (măsurătorilor)

N= numărul cazurilor la una dintre măsurători (i)
Ri= suma rangurilor în măsurătoarea (i)
29 Concluzie:

Fr=1,7916

χ2(ν, α) = χ2 (2, 0,05) =5,991

Fr=1,7916 < 5,991 prin urmare nu putem respinge H0. Adică vinul din
această cramă este la fel apreciat, indiferent de culoare

Mărimea efectului:
Kendall W =0,083 (vezi output spss)
30

Mărime a efectului
neglijabilă
31

Rezultat

Au fost evaluate cu ajutorul testului Friedman diferențele dintre

medianele între cele 3 tipuri de vin (roșu, roze, alb). Rezultatul nu
este semnificativ χ2 (2, N = 12) = 1.79, p < .05. Mărimea efectului,
evaluată cu coeficientul de concordanță Kendall’s W = 0,083, indică o
valoare neglijabilă, diferență între aprecierile celor 3 tipuri de vin
fiind nesemnificativă.