1.

Delimitarea

Grupa Muntiilor Fagaras se afla in Carpatii Meridionali, spre E-V, avand o lungime de 70 km,
latime de 40 km, intinzandu-se pe o suprafata de 2000 kmp, reprezentand astfel cel mai puternic
masiv alpin din muntii Romaniei. Grupa Făgăraş este cuprinsă între valea Dâmboviţei (est) şi
valea Oltului (vest). Nordul este marcat de Depresiunea Colinară a Transilvaniei, iar sudul de
Subcarpaţii Getici.
2. Analiza geografică a zonei

Muntii Fagaras sunt formati dintr-o multime de piscuri si creste aliniate, care coboara catre
extremitati sub 2000 m, catre defileul Oltului si depresiunea Dambovitei.
Peste 20 de varfuri cu inaltimi mai mari de 2000 m se afla intre Suru si Ludisor, dintre care unele
depasesc 2500 m: Moldoveanu - cel mai inalt, Negoiu, Vanatoarea lui Buteanu, Lespezi, Dara.
Muchiile dinspre nord sunt scurte, puternic inclinate si se pierd in sesul Tarii Oltului, iar
muchiile dinspre sud coboara in ulucul depresionar al Lovistei.
Pe plan transversal, din varful muntelui pana in sesul Tarii Oltului povarnisul coboara cu peste
2000m pe mai putin de 10km, pe orizontala. De exemplu Coltul Vistei Mari are 2527m iar in
Vistisoara altitudinea coboara pana la 600m.
Din punct de vedere longitudinal Masivul Fagaras se vede ca un zid imens de piatra care coboara
catre extremitati, sub 2000 m alt. Aici intalnim varfuri cu altitudini peste 2400 - 2500 m cum ar
fi: Vf. Moldoveanu cu 2544 m, Vf. Negoiu cu 2535 m, Vf. Vistea Mare cu 2527 m, Vf. Lespezi
cu 2522 m sau Vf. Vanatoarea lui Buteanu cu 2507 m.
Sectorul central al Fagarasilor se imparte in sectorul glaciar de est (intre Fereastra Mare a
Sambetei si Muntele Buzduganu) si sectorul glaciar de vest (intre Saua Scarii si tarnita Apei
Cumpanite). Aici doar Dara ajunge la 2500 m, iar peste 2400 m varfurile: Ciortea si Boiu (catre
vest), Urlea, Iezerul, Fundul Bandei si Musetescu (catre est).Muntii Taga,Piatra
Craiului,Papusa,Iezerului,Chitu,Fruntii,Cozia,Fagaras.

HIDROGRAFIA: Dâmboviţa (limita estică a acestei grupe); Oltul (Depr. Loviştei) este limita
vestică a acestei grupe; Argeşul izvorăşte din M-ţii Făgăraş; Topolog afluent al Oltului izvorăşte
din M-ţii. Făgăraş,Barsa,Valsan,Raul Doamnei,Argesel,Raul Targului.
Lacuri alpine

Se intalnesc in caldarile si-n vaile glaciare, oferind turistilor locuri cu peisaje minunate pentru
popas. Apa din aceste lacuri alpine este buna de baut, fiind apa curata, stransa din zapezi si ploi,
de o transparenta uimitoare.
In Masivul Fagaras se pot intalni intre 30 - 70 lacuri glaciare, in functie de anotimpul in care ne
aflam.
Pe Versantul Nordic gasim: Lacul Urlea, Lacul lui Mogos, Lacul Vistisoara, Lacul Podragu
Mare, Lacul Podragu Mic, Lacul Podragel, Lacul Balea, Lacutul Taul Buteanului, Lacul
Doamnei, Lacul Avrigului.
Pe Versantul Sudic gasim: Lacul Ciortei, Lacul Caltun, Lacurile Paltinului, Lacul Capra, Lacul
Caprita, Lacurile din Museteica, Lacul Raiosu, Lacul Buda, Iezerul Podul Giurgiului, Lacul din
Valea Rea, Lacul Galbena Scarisoara, Lacul Galbena IV, Lacul Manastirii, Lacul Bindea, Lacul
Gemenu de Sus, Lacul Gemenu de Jos, Lacul Rosu, Lacul Zirna, Lacul Jgheburoasa.
Pe culmea Fagarasilor gasim: Lacul Cerbului, Lacul Bratila.

Căi de comunicații: Șoseaua Transfăgărășan este foarte bună pentru traversarea Munților
Făgărașului cu mașina, pe DN 7 C. Ea vine din nord din DN 1 între Scorei și Arpașu de Jos,
străbate Cârțișoara, apoi intră în masiv spre sectorul Bâlea prin Glăjărie, distanța fiind de 35 km
între DN 1 și cabana Bâlea Lac.
Drumul european E15A cunoscut si sub numele de Valea Oltului(Defileul Oltului) care face
legatura dintre Transilvania(Depresiunea Fagaras) si Subcarpati Getici.

Așezări umane: Satul Sebes, Comuna Voila, Comuna Sîmbata de Jos, Comuna Turnu Rosu,
Satul Greblesti,Satele din Depr.Lovistei numita si Tara Lovistei.
 3. Analiza militară a zonei:
a) Culoare de mobilitate și direcții de ofensivă
Trecători: Defileul Turnu Rosu-Cozia (sosea asfaltata, cale ferata) face legatura
intre Transilvania si Oltenia/Muntenia(Zona de Operatii din Vest cu Zona de Operatii din
Sud), strabate zona Grupa Fagarasului si Grupa Parangului, posibilitati de manevra spre
N cu Sibiu si Depresiunea Fagarasului, spre S cu Ramnicu Valcea.
Transfagarasanul(Balea) sosea asfaltata,face legatura intre Transilvania si
Muntenia,strabate Muntii Fagarasului,posibilitati de manevra spre N cu Podisul
Hartibaciului si Pod.Transilvaniei;spre S cu Localitatea Curtea de Arges-Pitesti.
Pasuri: Turnu Rosu 400 m.
Cozia 309 m.

Depr.Fagarasului lungime 70Km latime 20Km posibilitati de manevra(legatura)-E

Depr.Brasovului;-V Depr Sibiului;-N Pod.Hartibaciului;-S Muntii Fagaras.
Depr.Lovistei lungime 20km latime 15km posibilitati de manevra-N cu Sibiu si
Depr.Fagarasului,prin Pasul Turnu Rosu;-S cu Ramnicu Valcea si in general cu Zona de
Operatii din Sud(prin trecatoarea Turnu Rosu si Calimanesti).

b) Posibile aliniamente de apărare: datorita alinierii in linie a Muntilor Fagaras avem

posibilitatea amplasarii unei lini defensive a mai multor companii astfel se poate
apara cu eficienta zona de N respectiv Transilvania in cazul unui atac din sud, zona de
S respectiv impiedicarea inamicului de a ajunge cu uurinta catre sudul tarii respectiv
capitala Bucuresti in cazul unui atac din zona Ardealului.

c) Puncte-cheie în teren: pasurile și trecătorile, dar și punctele cele mai înalte din teren,
cum ar fi:
 Vârful Moldoveanu 2.544 m
 Vârful Negoiu 2.535 m
 Vârful Capra 2.494 m
 Vârful Roşu 2.489 m
 Vârful Arpaşul Mare 2.468 m
 Vârful Hârtopul Ursului 2.461 m
 Cozia - 1668 m.
 Frunti
 Ghitu - 1622 m.
 Iezer - 2462 m

d) Eventuale restricționări în desfășurarea operațiunilor militare: -linia crestelor este

compacta fara posibilitati de trecere.
-omogenitate masivilor ce depasesc 2500m.

4. Particularități ale ducerii luptei în zona geografică, rezultate în urma analizei

geografico-militare:
-asigura legatura intre Podisul Transilvaniei(Zona de Operatii de Vest) si Campia
Romana(Zona de Operatii de Sud).
-obstacol foarte greu de trecut.
-directioneaza actiunile de-a lungul trecatorilor transcarpatice Transfagarasanului si,mai
ales,Turnu Rosu.
-prezinta putine oportunitati de organizare a apararii si ofensivei,pentru
inchiderea(deschiderea) celor doua trecatori.
-actiunile vor fi cu un alt caracter de interdependenta datorita lipsei de comunicatii,de
repliere si rocada.
-trecatorile,si asa foarte putine,pot fi usor blocate,ceea ce complica foart
serios actiunile militare.De aici,necesitatea ducerii operatiilor cu forte specializate(V.M)
-rezervele pot fi dispuse de-a lungul trecatorilor,si mai putin in zonele depresionare.
-mentinerea Vai Oltului devine obiectiv de importanta vitala in dinamica operatiilor,
datorita posibilitatilor reduse de manevra dintr-o zona de operatii in alta pe o lungime de
100km E-V.

5. Posibilități de trecere din zona geografică analizată în zone geografice învecinate:

-Prin defileul Oltului (sosea asfaltata)-se poate face trecerea in Muntii Lotrului din Grupa
Parang in zona de V a Operatiilor.
-Prin Depr.Lovistei -se poate face trecerea in Muntii Capatanii din Grupa Parang in zona
de V a Operatiilor.
-Transfagarasanul (sosea asfaltata)-se poate face trecerea din Muntii Fagaras in
Depr.Fagaras din Zona de Operatii din Sud in cea de N.