DEFINIREA PUERICULTURII SI PEDIATRIEI

Puericultura si pediatria sunt domenii de activitate si totodata stiinte care au un

obiect comun de preocupare si studiu: copilul de la nastere la adoles-centa (pana la
varsta de 16-18ani).
PUERICULTURA(lat.puer═copil;cultura═crestere)
se ocupa de copilul sanatos;
este alcatuita din ansamblul de mijloace prin care se asigura dezvoltarea
somato-psihica normala si ocrotirea sanatatii prin masuri profilactice.
Puericultura antenatala - se ocupa de dezvoltarea intrauterina normala a produsului
de conceptie pana la nastere.
PEDIATRIA(gr.pais,paidos═copil ; iatreia═tratament).
-se ocupa cu descrierea, diagnosti-cul si tratamentul bolilor copilului de la nastere la
16-18ani.

Puericultura→
 alimentatie
 igiena
 buna dezvoltare psihica
 stabilirea criteriilor de dezvoltare fizica si psihica
 igiena mediului copilului
 profilaxia imbolnavirilor si mentinerea sanatatii.
Pediatria→
grupeaza bolile pe aparate si sisteme
 exista boli caracteristice copilariei : malformatii congenitale, afectiuni legate de
momentul nasterii, rahitismul carential si vitamino-rezistent, convulsii febrile,
boli infecto-contagioase, etc.
 sunt boli care se intalnesc si la varsta adulta insa la copil au uneori manifestari si
evolutie diferite : bronsita, pneumonia, insuficienta cardiaca, hepatita cronica.
Perioadele copilariei – impartirea pe perioade bine delimitate tine seama de
particularitatile de dezvoltare, de ritmul in care se desfasoara acestea si de patologia
specifica fiecarei perioade.
 1-28 zile – nou-nascut
 1-12 luni – sugar
 1-3 ani – anteprescolar sau copil mic
 3- 6-7 ani – prescolar
 6-7 -16 ani – scolar
 16-18 ani – adolescent.
Morbiditatea infantila reprezinta totalitatea imbolnavirilor la copii in decursul unei
anumite perioade.
Ea difera dupa grupele de varsta, astfel :
 la nou-nascut ; afectiun legate de traumatisme obstetricale sau incompatibilitate
feto-materna de Rh.
 la sugar : boli acute ale aparatului respirator in sezonul rece si ale aparatului
digestiv in sezonul cald.
 la anteprescolar : cele de la sugar si boli infecto-contagioase de etiologie virala.

1
 la prescolar: creste incidenta bolilor infecto-contagioase caracteristice
colectivitatilor, apar noi probleme legate de intoxicatii, accidente. Este “varsta
imprudentei”. Cazurile de bronhopneumonie devin mai rare, crescand incidenta
pneomoniilor ca urmare a imbunatatirii mecanismelor de aparare antiinfectioasa,
procesele infectioase fiind mai bine delimitate.
 la scolar : patologie mai complexa, incluzand afectiunile intalnite la adulti;
persista incidenta bolilor infecto-contagioase, ca rezultat al contactului din
colectivitati, apare R.A.A., sunt mai frecvente accidentele de circulatie, se
contureaza mai bine bolile psihice. Mai bine reprezentata este patologia renala,
hepatica, sangvina.
Mortalitatea infantila = nr.decese 0-1 an x 1000/ nr.total nascuti vii in aceeasi
perioada.
Cauzele mortalitatii infantile sunt, in principal, bolile acute grave ale aparatului
respirator, digestiv, malfor-matiile congenitale incompatibile cu viata.

PUERICULTURA ANTENATALA
Fecundarea ovulului de catre spermatozoid
↓
Produs de conceptie( ou, zigot)
↓ diviziuni celulare succesive
Embrion
↓factori teratogeni- determina malformatii congenitale la nou-nascut
↓
Fat
(dupa 3 luni de viata intrauterina)
↓
Nou-nascut
Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9 luni, pot apare
suferinta la nastere, nastere prematura, moartea fatului.

Factorii teratogeni :
 tulburari utero-placentare si hormonale materne;
 infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita, rujeola, herpes,
citomegalovirus, HIV, TORCH.
 infectii bacteriene : sifilis, TBC.
 infectii parazitare : toxoplasmoza.
 factori endocrini : diabetul zaharat
 factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli autoimune.
 factori mecanici
 factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron, progesteron.
 factori chimici - radiatii X, U.V.

2
 Durata totala a sarcinii: 280 zile.
Eliminarea produsului de conceptie
 inainte de 6 luni = avort
 28-37 saptamani = nastere prematura
 37-40 saptamani = nastere la termen
 dupa 280 zile = postmatur.
Factori care influenteaza evolutia fatului in viata intrauterina :
 Varsta mamei
 Starea de boala a mamei ( boli acute sau cronice decompensate )
 Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-rea de greutati )
 Alimentatia (subalimentatia, supraalimen-tatia, dezechilibrul in principii
nutritive );
 Iradierea
 Unele medicamente : tetraciclina, chinina
 Conditiile de igiena ale sarcinii
 Factori psihici, stresul familial sau social
 Factori de mediu
 Ereditatea
 Incompatibilitatea feto-materna de Rh.
PUERICULTURA NEONATALA
Definitie : Nou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamani de viata.
In aceasta perioada au loc transformari adaptative :
 trecerea de la temperatura intra-uterina, constanta, de aprox. 37°,la
temperatura mediului ambiant, mai scazuta si cu variatiuni;
 instalarea respiratiei pulmonare;
 modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de la cord
caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei pulmonare;
 instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie a aparatului
digestiv;
 aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere )
 incetarea functiei cordonului ombilical.

CARACTERE ANTROPOMETRICE:
Greutatea nou-nascutului la termen normoponderal se situeaza intre 3000 si
3500 g.
Intre 3000 si 2500 g. se vorbeste de nou-nascut subponderal.
Peste 4000g. este macrosom sau gigant.
Lungimea este intre 48-52 cm.
Perimetrul cranian are in medie 34 cm., fiind cu 3 cm mai mare decat cel toracic,
care masoara 31 cm.
Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult 1/8)

3
 Caractere morfologice :
 Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de viata pana apare icterul
fiziologic neo-natal.(eritrodermie neo-natala).
 Vernix caseosa: este o substanta grasa de culoare alb-galbuie ce acopera tegumentele
la nastere.
 Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie situate pe tegumentele
aripilor nazale si fetei.
 Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala, frunte si umeri.
Dispare dupa prima saptamana de viata.
 Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg. fesiere si sacro-
lombare. Este prezenta la populatiile hiperpigmentate, in special.
 Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical
imediat dupa nastere. Ulterior se va forma cicatricea ombilicala.
 Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula luio Bichat).
 La craniu : - craniotabes fiziologi(c 10-35% dintre nou-nascuti): oasele calotei sunt
moi si elastice la presiune.
-prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere, situate intre oasele calotei, pe
liniile suturilor) sunt expresie a mineralizarii incomplete a tesutului osos.
Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii, este larg
deschisa si masoara 4x4 cm.Poate persista pana la maxim 18 luni
Fontanela posterioara(lambdoida) este prezenta la 25-33%dintre nou-nascuti si
masoara 0,5-1 cm.Persista 1-2 luni.
La baieti testiculii sunt coborati in scrot.
La fetite labiile mari acopera pe cele mici.
Caracterele fiziologice :
 Rapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara cu o frecventa de
cca. 40/min. Tipatul este viguros.
 Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min.
 In prima ora dupa nastere copilul urineaza.
 In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este o masa verzuie-
negricioasa, lucioasa, semiconsistenta.
 Musculatura membrelor este hipertona.
 Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din 24.
 Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min. dupa nastere, cand si
pulsatii;e lui se opresc. Toate functiile indeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi
preluate de aparatele si organele nou-nascutului care intra in activitate.

“Crizele fiziologice” ale nou-nascutului :

1. Involutia cordonului ombilical – consta din uscarea treptata a bontului ombilical
ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la nastere. Bontul va fi
pansat cu comprese sterile muiate in alcool 70°.
2. Icterul fiziologic al nou-nascutului – apare la 2 – 3 zile dupa nastere prin virarea
culorii tegumentelor spre icter (coloratia galbena ). Urina si scaunele nu sunt
modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare, starea generala se mentine buna.

4
 Durata- 5-14 zile, max. 21 zile.Este un icter ce apare prin imaturitate hepatica
functionala tranzitorie; este cu BI crescuta. Nu necesita tratament.
3. Scadera fiziologica in greutate – datorita aportului redus de lichide si calorii si a
eliminarii de meconiu din primele ore si zile dupa nastere. Se pierde pana la max.
10% din greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe sa creasca, ajungand la
greutatea initiala in ziua a 8-10a de la nastere.
4. Criza genitala – aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente si al
baieti-tumefierea testiculelor. La ambele sexe- tumefierea glandelor mamare.
5. Descuamatia fiziologica a nou-nascutului – descuamatie fina, furfuracee ce are loc
in prima saptamana dupa nastere.
6. Febra tranzitorie a nou-nascutului – datorita aportului scazut de lichide din primele
zile de viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile, moderata, nedepasind 38°. Ca
tratament: adm. de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi.

Examenul clinic al nou-nascutului :

Se vor nota in foaia de observatie:
1. scorul Apgar in primele minute dupa nastere;
2. starea generala ulterioara a nou-nascutului;
3. aspectul cordonului ombilical;
4. tegumentele: culoare, leziuni, modificari ( cianoza, echimoze, edeme, pete);
5. craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile( bosa sero-sangvina,cefalhematomul);
6. restul sistemului osos cu eventuale malformatii ( polidactilie , sindactilie, picior
stramb congenital).
7. toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;
8. exam. cordului;
9. exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei;
10. eliminarea meconiului;
11. exam. organelor genitale externe;
exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate, unele reflexe arhaice prezente in mod normal
numai in primele luni de viata;
12. exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale mucoasei bucale;
13. exam. ochilor si urechilor : malformatii, cataracta congenitala.

PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE NOU-NASCUTULUI

1. Aparat respirator: n.n are ritm respirator neregulat,tahipnee(60 resp/min.),respiratii
superficiale,face tulburari de ventilatie si insuficienta respiratorie.
2. Aparat cardio-vascular: AV=130-150 b/min.
TA=70-80 mmHg.
3. Aparat digestiv:meconiul(VEZI CURSUL 1)
4. Aparat urinar:prima mictiune-in primele 24 ore dupa nastere.
5. Sistem hematologic: poliglobulie,leucocitoza.
6. Termoreglarea: se face cu dificultate.

5
 EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-NASCUTULUI
Cuprinde :
1. Aprecierea starii de alerta
2. Examinarea nervilor cranieni
3. Examinarea motilitatii
4. Examinarea reflexelor primare
5. Examinarea sensibilitatii.
1.Starea de alerta:arata integritatea anumitor segmente ale SNC. Este influentata de
varsta gestatiei si de factori externi.
N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe. In perioada de veghe,
n.n tipa viguros.
2. Examinarea motilitatii:la n.n la termen- tonusul muscular al grupelor flexoare este
crescut la toategrupele.
Examinarea reflexelor primare, tranzitorii:
Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se produc intotdeauna in acelasi fel.
Ele informeaza despre functia generala a SN.

Reflexe de pozitie si miscare:

1.Reflexul MORO: -se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de examinat.Se
executa o miscare brusca scutecului pe care sta asezat n.n. Apare reflexul in 2
timpi: abductia bratelor,extensia antebratelor si degetelor; apoi adductia
bratelor,flexia antebratelor.(REFLEX DE IMBRATISARE). La sfarsit copilul
emite un tipat viguros.
Este prezent la n.n la termen.Persista pana la 3luni.
Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN.
Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala.
2 .Reflexul de apucare palmara: se plaseaza un obiect in palma n.n. Acesta
flecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit. Poate ramane suspendat
cateva minute.
Absenta lui la nastere- leziune nervoasa periferica sau centrala.Presistenta peste
4luni-hemiplegie infantila.
3.Reflexul de apucare plantara:excitarea plantei duce la flexia tuturor degetelor.
Dispare la aparitia mersului.
4.Reflexul tonic al cefei:arata ca modificarea pozitiei capului fata de trunchi duce
la deplasari sau variatii ale tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim la 2luni si
dispare la 5-6 luni.
Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii sunt fixati pe planul mesei de
examinat. Examinatorul induce pasiv miscare de rotatie a capului n.n intr-o parte. Ca
urmare se produce extensia bratului si membrului inferior de partea spre care e
intoarsa fata copilului; flexia bratului si a membrului inferior de parte opusa.
5.Reflexul de pasire: n.n se sustine de axile.Va schita miscari alternante de mers
cand plantele ating planul mesei de examinat.Aceste miscari sunt reflexe.

6
 6.Reflexul de sprijin: n.n se sustine de axile; fata dorsala a piciorului vine in
contact cu marginea mesei de examinat. Copilul ridica piciorul, pune in contact fata
plantara a piciorului cu planul mesei si are loc extensia membrului inferior.
Este prezent in primele 2luni de viata.
Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii.
7.Reflexul LANDAU: copilul e asezat in decubit ventral, pe mana examinatorului:
capul, trunchiul si picioarele sunt in extensie. Daca se flecteaza capul copilului acesta
va flecta membrele inferioare.

B. Reflexe auditive:
1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.
2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la zgomot.

C. Reflexe optice:
Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a ochilor nn determina aruncarea catre inapoi
a capului, cu opistotonus.

D. Reflexe alimentare:
1.Reflexul de suctiune: atingerea buzelor sau obrazului in apropierea gurii e urmata
de declansarea miscarilor de supt.
Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-disfunctie corticala.Este absent la
marii prematuri sau la nn cu suferinta de truchi cerebral.
2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn : acesta va intoarce capul in
directia stimulului si va deschide gura.
Este prezent de la nastere si pana la 7luni.

EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE

Cuprinde:
 evaluarea starii n.n la nastere;
 aprecierea gradului de maturitate in functie de durata gestatiei
 identificarea n.n cu risc.

Evaluarea starii n.n la nastere:

 Scorul APGAR
 Greutatea la nastere
 Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei)
 Elemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul in categoria de “n.n
cu risc”.
SCORUL APGAR
Prima evaluare medicala a n.n are loc la 60 de minute dupa expulzie chiar in sala
de nasteri si cuprinde urmatorii parametrii:
-respiratia spontana
-frecventa cardiaca
-culoarea tegumentelor
-excitabilitatea reflexa
-tonusul muscular.

7
In functie de simptomatologia pe care o prezinta, n.n primeste o nota(scor).

SISTEMUL SCORULUI APGAR:

Ritm cardiac: -absent = 0
-sub 100 b/min.= 1
-peste 100 b/min. = 2
Efort respirator: -absent = 0
-slab (neregulat) = 1
-respira spontan, tipa viguros = 2
Tonus muscular: -hipotonie = 0
-usoara flexie a extremitatilor = 1
-miscari active ale membrelor = 2
Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0
-grimasa = 1
-tuse, tipat = 2.
Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0
-corp rozat, extremitati cianotice = 1
-roz-generalizat = 2.

Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare

masurabila a starii nn in sala de nastere.
Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa expulzie, la 5,10,15 min. dupa nastere daca
este necesar ( pana depaseste nota 6 ).

In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii se impart in 4 grupe:

1. Scor Apgar 8-10:
-respira spontan
-ritm cradiac peste 100 b/min.
-tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.
Acest scor il au 90% din nn la nastere.
2. Scor Apgar 5-7:
-apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevre tactile( frictiuni usoare pe
plante sau regiunea interscapulara)
-ritm cardiac peste 100b/min.
culoarea tegumentelor ramane cianotica.
3. Scor Apgar 3-4:
-nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile
-ritmul cardiac este sub 100 b/min.
4. Scor Apgar 0-2:
-nn care –nu respira
-nu are batai cardiace audibile
-este hipoton
-este cianotic
-nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene.

8
Peste 50% din prematurii cu varsta gestationala cuprinsa intre 25-26 saptamani au
scor Apgar 0-3, dar raspund foarte bine la resuscitare.
Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-10-15 min.dupa nastere indica un
viitor neurologic sumbru.
Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica risc de mortalitate crescuta,iar daca acesti
copii supravietuiesc au risc de paralizie cerebrala.

NOU-NASCUTUL CU RISC
Este acel nn care este in pericol de morbiditate si chiar mortalitate mai ridicat decat
ceilalti copii de aceeasi varsta.
Important:-anamneza corecta
-masuri de supraveghere diferentiata a nasterii,inclusiv internarea
mamei inainte de expulzie in serviciul cu posibilitati superioare de asistenta
medicala(unitati medicale de tip tertiar).
Exista o serie de conditii care pot pune in stare de alerta personalul medical de
neonatologie si obstetrica asupra unor posibile evenimente patologice ce pot apare in
evolutia acestei categorii de nn.
Cauze de aparitie a nn cu risc:

Cauze materne:
varsta mamei: -peste 40 ani
sub 16 ani.
factori personali: -nivel socio-economic scazut
-fumat
-consum de alcool
-consum de droguri
-subalimentatie
-traumatisme fizice.
-activitate profesionala a mamei (stress, activitate fizica prelungita si grea).
boli ale mamei: -diabet zaharat, boli renale,infectii urinare,boli cardiace,
pulmonare, hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocitopenie,medicatie
cronica(anticonvulsivanta), anamneza obstetricala patologica,
infertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-lea trimestru de sarcina,alte nasteri
premature, ruptura prematura de membrane amniotice.

Cauze fetale:
-gestatii multiple
-sdr. de insuficienta placentara
-macrosomie
-pozitii fetale anormale
-boli congenitale de cord
-aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la nastere
-acidoza
-polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare, atrezie de
esofag,chilotorax,hernie diafragmatica, omfalocel,anemie, hidrops,infectie
intrauterina).

9
-oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta placentara,agenezie renala,hipoplazie
pulmonara).

Conditii legate de nastere si expulzie:

-prematuritate
-febra,hipertensiune materna
-travaliu precipitat
-prolabare de cordon
-prezentatie anormala
-tetanie uterina
-lichid amniotic contaminat cu meconiu
-operatie cezariana
-analgezie obstetricala
-anomalii de placenta(mica,mare,vase previa).

Conditii imediate perinatale:

-prematuritate,postmaturitate
-scor Apgar mic la 1min. si la 5min. dupa nastere
-paloare
-soc neonatal
-infectia lichidului amniotic.

In functie de varsta gestationala si greutatea la nastere, nn cu risc se clasifica astfel:

PREMATUR: este nn viu cu GN sub 2500g si varsta gestationala sub 37 saptamani.
DISMATUR: nn viu cu GN sub 2500g dar nascut la termen.
POSTMATUR: nn la o varsta a sarcinii peste 40 saptamani.
MACROSOM: nn cu GN peste 4000g.

PREMATURITATEA
Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau egala cu 2500g si VG sub 37
saptamani.
Clasificare:
-gradul I - GN 2500-2000 g
-gradul II – GN 2000-1500 g
-gradul III – GN 1500-1000 g
-gardul IV – GN sub 1000 g.
Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu risc.

Caractere antropometrice ale prematurului:

-greutate: egala sau mai mica de 2500 g.
-lungime: egala sau mai mica de 47 cm.
-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic decat cel toracic.
-capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a corpului.

10
 Caractere morfologice:
 Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada prin transparenta venele superficiale;
lanugo abundent.
 Tesut adipos subcutanat neformat;
 Fontanelele larg deschise si suturile craniene dehiscente
 Unghiile nu ajung la marginea libera a falangelor
 La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot
 La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici
 Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.
 Pavilioanele urechilor au aspect si structura membranoasa; sunt aproape plisabile (nu
au scheletul cartilaginos format).
 La prematurii gravi, datorita absentei bulei lui Bichat, faciesul este triunghiular, cu
fruntea incretita (aspect de batran).
MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE PREMATURULUI:
1. Respiratorii:
-hipoventilatie pulmonara din cauza capacitatii vitale scazute, a musculaturii
respiratorii slabe si ineficiente, a imaturitatii centrului respirator
tendinta la colabare alveolara datorita deficitului de surfactant
lipsa reflexului de tuse, ducand la aspiratii de alimente si secretii si, astfel, la
bronhopneumonie de aspiratie
crize de apnee si cianoza datorita imaturitatii centrului respirator.
2. Circulatorii:
-tendinta la insuficienta circulatorie periferica (colaps)
tendinta la insuficienta cardiaca
-fragilitate capilara crescuta cu risc de hemoragii.
3. Digestive:
capacitate gastrica redusa ( nrmal 7 ml in prima zi, crescand apoi de 10 ori
pana in a 10 zi), impunand mese mici cantitativ si la intervale mai dese.
-reflex de supt redus sau absent ( in functie de gradul prematuritatii)
reflex de deglutitie slab sau absent, impunand alimentatia prin gavaj
-deficit de lipaza gastrica si pancreatica, facand dificila digestia lipidelor.
4. Hepatice:
deficit constant si prelungit de glucuronil-transferaza hepatica, ceea ce face ca
icterul fiziologic la prematuri sa fie mai intens si mai prelungit
deficit in excretia sarurilor biliare, ceea ce duce la diminuarea saponificarii si
emulsionarii grasimilor alimentare, contribuind la digestia dificila a lor.
5.Renale:
capacitatea de concentrare a rinichilor este scazuta, ducand la retentie cloruro-
sodica si la aparitia de edeme.
6. Hematologice:
anemie instalata la cateva saptamani dupa nastere, datorita depozitelor de fier
scazute la nastere.

11
 deficit de factori de coagulare sintetizati in ficat cu ajutorul vitaminei K
(deficitara la prematur): fact. II, VII,X.

7. De termoreglare
mare instabilitate termica (poikiloterm)
centrul termic imatur
termogeneza este slaba datorita regimului sarac in calorii in primele zile de
viata si slabei activitati musculare
protectia contra frigului este redusa datorita tesutului adipos subcutanat slab
dezvoltat, care, in mod normal, functioneaza ca un manson.
suprafata cutanata de iradiere este relativ mare.
8. Metabolice:
-hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin scaderea presiunii coloid-
osmotice
hipoglicemie
hipocalcemie - poate determina tetania neonatala.
9. Imunitare:
bariere tegumentare si mucoase subtiri si permeabile
prezenta plagii ombilicale, cu poarta de intrare pentru germeni
imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major in functiile de aparare
activitate fagocitara slaba a leucocitelor
deficit al factorilor imunitatii mediate umoral: anticorpi, complement seric,
properdina
tendinta la diseminare a focarelor infectioase
lipsa febrei in majoritatea infectiilor.
10.Ale sistemului nervos:
reactivitate foarte scazuta
tipat slab, urmat uneori de criza de apnee si cianoza
hipotonie musculara marcata
reflexe slabe, abia schitate sau absente.

DISMATURUL
Definitie: Este copilul nascut la termen, dar care are greutatea la nastere egala sau mai
mica de 2500 grame. (SGL= small for gestational age).
Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu GN mica.
Factorii materni si sindromul insuficientei placentare reprezinta cauzele determinante
ale dismaturitatii.
Dintre factorii fetali:
boli genetice
anomalii cromozomiale
malformatii (SN, schelet)
infectii intrauterine (rubeola, boala incluziilor citomegalice).
Dismaturul se deosebeste de prematur prin:
durata normala a sarcinii la dismatur
lungime peste 47cm. la nastere la dismatur.

12
 nu are caracterele morfologice pregnante ale prematurului.

POSTMATURUL
Este nn care a depasit 287 zile de varsta gestationala.
Are aspect caracteristic:
pielea de pe palme incretita (“miini de spalatoreasa”)
vernix caseosa redus
lanugo absent
prezenta descuamatiei fiziologice
Daca depasirea varstei sarcinii este peste 300 de zile atunci prognos-ticul devine
sever.
Se recomanda ca dupa scurgerea celor 42 saptamani de gestatie sa se efectueze
operatia cezariana.

MACROSOMUL
DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000 grame.Greutatea mare la nastere constitu-ie
factor de risc atat pentru mama cat si pentru fat.
Cauzele macrosomiei:
primitive: transpozitia de vase mari
secundare: - anom.metab.glucozei
(diabet insulino-dependent la mama,diabet gestational)
mame obeze
volum mare al placentei in caz de anasarca.

Risc fetal si complicatii:

 risc crescut de traumatism obstetrical (hemoragie intracraniana, hematom
cranian,fractura de clavicula, paralizie de plex brahial) → creste riscul de mortalita-
te perinatala si neonatala
 asfixie severa
 hipoglicemie postnatal (acesti copii nu rezista regimului hipocaloric tranzitoriu care
urmeaza pensarii cordonului ombilical).

RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN SALA DE NASTERE

Resuscitarea nn este initiata in sala de nastere de catre o echipa de personal medico-
sanitar antrenat special in acest scop.
Se porneste de la ideea ca, potential, orice nn poate avea nevoie de resuscitare la
nastere.De aceea, pentru orice nastere, trebuie sa fie pregatite atat echipamentul cat si
personalul medical capabil sa intervina eficient. Orice nastere este o expectativa
armata.
Se parcurg 3 etape (in maxim 30 secunde),intotdeauna succesiv in aceasta ordine:
 Permeabilizarea cailor aeriene superioare;
 Initierea respiratiei;
 Mentinerea circulatiei.

13
Nu in toate cazurile este necesara parcurgerea celor 3 etape, dar succesiunea lor este
obligatorie.

A.Permeabilizarea cailor respiratorii:

pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este plasat sub o sursa de caldura radianta
si se va sterge de lichid amniotic cu un scutec cald, steril, pentru prevenirea
pierderilor de caldura. Dupa folosire, scutecul se va schimba cu unul uscat si cald.
Aceasta reprezinta o manevra tactila care poate declansa prima respiratie. Nou-
nascutul se va pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara extensie.
Dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin aspiratia CRS.
Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).

B. Initierea respiratiei:
Stimulare tactila- cu gesturi blande:
-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;
-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana examinatorului.
Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste echipament pregatit dinaintea nasterii:
-balon cu masca;
-balon si sonda endotraheala.
Sursa de oxigen 100% este obligatorie.
Ventilarea nn se va face cu o frecventa de
40 respiratii/minut.

C. Mentinerea circulatiei:
Masaj cardiac extern
Medicamente.
Aplicarea intarziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le va scadea
eficienta, hipoxia prelungita fiind la originea leziunilor cerebrale.

Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva:

In orice apnee care nu raspunde la stimulare tactila;
La frecventa cardiaca sub 100/min.
Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cand:
Nn respira spontan
Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.
Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se mentine in jurul valorii de 80/min,se
trece si la C.(mentinerea circulatiei).
Masajul cardiac extern se va aplica totdeauna unui nn care este deja ventilat
(de circa 15-30secunde) si nu raspunde adecvat la aceasta manevra.
RITMUL:120 compresii/min.
Daca nn nu raspunde adecvat la ventilatie+masaj cardiac extern, se vor administra
medicamente.
Scopul administrarii de medicamente:

14
Stimulare cardiaca
Ameliorarea perfuziei tisulare
Restabilirea echilibrului acido-bazic.

Cai de administrare:
Vene periferice
Vena ombilicala (cea mai folosita cale de administrare a medicamentelor).
Instilare endotraheala.
Indicatiile medicatiei pentru resuscitare neonatala:
daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda ventilatiei cu oxigen 100% si a
masajului cardiac extern efectuat timp de 1 minut.
daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.
Medicamente utilizate:
adrenalina(epinefrina)
Bicarbonat de sodiu – la nn cu acidoza metabolica demonstrata ( pH sub 7,3)
Volum expanderi–in caz de semne de hipovolemie (paloare, puls slab batut +
frecventa cardiaca inadecvata),raspuns nesatisfacator la manevrele de resuscitare:
- sange integral OI,Rh;
-albumina umana;
-ser fiziologic ;
-sol. Ringer-lactat.
Efectul clinic anticipat→cresterea frecventei cardiace la minin 100/min, la 30
secunde dupa intreruperea administrarii.

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de crestere si
dezvoltare.
Copilul nu este un adult in miniatura. Spre deosebire de adult,copilul
reprezinta un grup biologic complex si in rapida transformare: nn, sugar, prescolar,
scolar, puber, adolescent.Fiecare etapa prezinta particularitati morfo-functionale,
imunologice, patologice.
La sfarsitul adolescentei cresterea este incheiata. Individul este considerat adult.
Studuil cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie.
Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma: organism sanatos + minte
cercetatoare + perso-nalitate stabila.

CRESTEREA cunoaste 3 sigmoide (accelerari de ritm):

intrauterin
postnatal, astfel: - la inceput, o scurta perioada de crestere si dezvoltare accelerata;
-urmeaza un ritm mai lent dar continuu, de-a lungul intregii copilarii.
o faza finala de accelerare- la pubertate.
urmeaza apoi o incetinire progresiva pana la oprirea cresterii.

La fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii. Exista 4 tipuri de
crestere a organelor si sistemelor.

15
 Cele care urmeaza tipul cresterii staturale: muschi,cord,ficat,rinichi.
Creierul are propria curba de crestere si dezvoltare: creste rapid in primii 2 ani de
viata cand atinge aproape dimensiunile adulte, NU insa si maturitatea.
Tesutul limfatic- atinge apogeul in perioada prepubertara, scade apoi progresiv.
Aparatul reproducator –atinge apogeul cresterii la debutul pubertatii.

CRESTEREA este:
Cantitativa – prin hiperplazia (multipli- carea) celulara;
prin hipertrofia celulara( este legata de sinteze proteice)=cresterea de volum
celular.
Calitativa – diferentiere celulara(speciali-zare celulara pentru o anumita functie).

LEGILE CRESTERII:
 LEGEA ALTERNANTEI: segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp, ci
alternativ (mem-brele superioare nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare).
 LEGEA PROPORTIILOR: pentru fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm
de crestere (mai accelerata la 0-3 ani, mai lenta intre 5-7 ani).
 LEGEA ANTAGONISMULUI MORFOLOGIC SI PONDERAL: in perioada de
crestere acumulativa, diferentierea celulara este redusa si, la fel, si invers.
 LEGEA CRESTERII INEGALE: fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de
crestere.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

FACTORI GENETICI:
Fiecare din cele 100.000 de gene (mostenite de la cei 2 parinti) influen-teaza o
anumita parte a embrionului si fatului. Nu toate genele sunt active de la nastere.
Patologia acestor gene determina o serie de afectiuni: aneu-ploidii,deletii, translocatii,
inversiuni.
Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite
varste, ca si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei.
Copii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie mare.
Factorii genetici au rol in deter-minarea inteligentei.
FACTORII DE MEDIU:
A.PRENATAL: pot modifica planul genetic al viitorului organism. Ei actioneaza din
momentul fertilizarii:
1.NUTRITIA: - deficite vitaminice
carente alimentare
Influenteaza negativ cresterea si dezvol-tarea.
2. FACTORII MECANICI: anom. de implantare,oligohidramnios,bride amnio-tice.
3. FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina, citostatice,antitiroidiene.
4. FACTORI ENDOCRINI: DZ matern, sdr. adrenigenital.
5. FACTORI ACTINICI: raze X, radium.
6. FACTORI INFECTIOSI: lues conge-nital,toxoplasmoza(in primele 3 luni).
7. FACTORI IMUNOLOGICI: incompa-tibilitate de grup sangvin si Rh.
8. ALTI FACTORI: variatii regionale si sezoniere, rangul nasterii, rasa.

16
 B.POSTNATAL: sunt, in parte, aceeasi care actioneaza si intrauterin:
1.FACTORII RASIALI SI ECOLOGICI:
Sezonul influenteaza cresterea si dezvoltarea:
primavara-crestere staturala
toamna-crestere ponderala.
2. NUTRITIA: subnutritia cronica are cele mai nocive consecinte.
3. FACTORII SOCIO-ECONOMICI, CULTURALI,POLITICI: actioneaza prin
nutritie, igiena, asistenta medica-la, conditii de locuit, educatie.
4. EXERCITIUL FIZIC: rol favorabil asupra cresterii si dezvoltarii prin tonifierea
musculaturii, intarirea articulatiilor, ameliorarea oxigenarii, facilitarea termogenezei.
5. FACTORII HORMONALI:
-h. somatotrop STH- act. anabolizanta
-h. tiroidieni- intervin in osteogeneza;
-glucocorticoizii - au act. Inhibitorie asupra cresterii;
-insulina - h. anabolizant;
-glucagonul - h. catabolizant;
-parathormon- intervine in mineraliza-rea sheletului;
-h. sexuali – au act. anabolizanta.

EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII

Se face prin compararea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi
de aceeasi varsta, sex si din aceeasi zona geografica. Masuratorile au stabilit curbe
dinamice derivate matematic si numite “percentile” sau “deviatii standard”. Curbele
au aspect gaussian (“de clopot”). Media va grupa cel mai mare numar de copii, iar
extremele reprezinta limitele normalului.
Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt: maturitatea
scheletica si dentara, talia,greutatea,perimetrul cefalic, starea de nutritie,fontanelele.

VARSTA OSOASA: este cel mai fidel indicator al cresterii. Evaluarea ei foloseste
radiografii ale mainii: se determina nr. si dimensiunile centrilor epifizari la varste
cronologice date.
Important! Osificarea boltii craniene!
La nastere raman neosificate fontanelele:
FA (fontanela mare):
intre osul frontal si oasele parietale
prezenta la toti nn.
la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.
in cond.normale se inchide pana la varsta de 18 luni.
forma de romb.
FP (fontanela mica):
-intre oasele parietale si occipital

17
 prezenta la nastere la 1/3 din nn.
forma triunghiulara
dimensiuni: 7/8 mm.
se inchide inaintea varstei de 4 luni.

DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare incepe din a 7-a luna de sarcina. Primii
dinti erup, de regula, la 6-8 luni de viata (incisivii mediani inferiori).
Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei mandibulari ii preced pe cei maxilari).
La 1 an – cca. 8 dinti.
La 12-18 luni – apare primul premolar
La 18-24 luni - caninii.
La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar; se completeaza cei 20 dinti ai dentitiei
primare ( “de lapte”).
DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu molarul “de 6 ani’, fundatie a intregii
dentitii. Cel de-al 2-lea molar apare la aprox.12 ani. Intre aceste 2 etape se schimba
progresiv dintii “de lapte”. Molarul al 3-lea (“de minte”) apare dupa pubertate, la
orice varsta, uneori niciodata.
ERUPTIA DENTARA – este fenomen normal.Este precedata de hipersalivatie, prurit
local,indispozitie.
Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-ta, ascensiuni febrile, scaune diareice
LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala.
Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)
apoi adauga – 4 cm. in prima luna
cate 3 cm. in lunile II-III.
2 cm. in luna a IV-a.
apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an copilul masoara 70-75cm.
In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de la 2 ani.
Formule pt. estimarea lungimii la diferite varste:
Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):
L= 80+5XV(varsta in ani).
Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa varsta de 13 ani la fete si 15 ani la
baieti si inceteaza la 17-19 la fete, iar la baieti poate continua f. lent, chiar dupa 20 de
ani.
Capul reprezinta ¼ din lung. Nn,1/3 la copil de 2 ani,1/8 la copil de 8 ani.
GREUTATEA: - reflecta cresterea tuturor dimensiunilor;
este un indicator valoros al cresterii.
GN-2,5-3,5 kg.
Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere – 5-10% din GN.
Cresterea in greutate:
750 g./luna in primele 4 luni
500 g./luna in urmatoarele 4 luni
250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
In al 2-lea an – spor mediu lunar de 200-250 g.
Dupa varsta de 2 ani, sporul ponderal este de aprox. 2-2,5kg/an.
Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al cresterii in lungime.

18
Formule de evaluare a cresterii in greutate: form. Herman( pt. copilul peste 1 an):
G=9+2XV (varsta in ani).
Perimetrul cranian(PC) reflecta, in primii 2-3 ani, cresterea encefalului.
PC la nastere = 34-37 cm
Se adauga 10-12 cm in primul an, si 10 cm in urmatorii 17 ani.
Perimetrul toracic(PT)
este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la nastere.( 31-34 cm.)
egaleaza PC la 1 an(47 cm.)
apoi creste mai rapid decat PC.
Perimetrul abdominal(PA)
38 cm la nastere
44 cm la 1 an
46 cm la 2 ani.
Suprafata corporala(SC)- este importanta pt. posologia medicamentelor.
Alte date somato(antropo)metrice:
plica cutanata
circumferinta gambei si ma bratului
grosimea tricepsului brahial
diam. pelvin.
diam. biacromial.
PUBERTATEA: - este perioada dezvoltarii caracterelor sexuale secundare si a
maturizarii biologice a organelor sexuale. Sfarsitul ei marcheaza debutul in
adolescenta (aici cresterea in lungime inceteaza).
incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la baieti.
debutul e influentat de factori genetici( modelul parintilor), de fact.
climatici( latitudine), de nutritie.
Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la
baieti.
Apoi apar succesiv:
la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea pubiana, apoi axilara,apar menstrele,se
modifica morfologic coapsele si trunchiul.
la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana, axilara, faciala; se dezvolta
testicolele; se pigmenteaza scrotul, se schimba vocea, se dezvolta
musculatura.
Fenomenele complexe neuro-endocrine din timpul pubertatii sunt determinate de
axul hipotalamo-hipofizo-gonadal care va determina acea “sexualizare psihica”,
proces care va determina intregul comportament sexual al individului.
Cresterea si dezvoltarea in adolescen-ta: implica o serie de modificari fizice,
sexuale, la care se adauga adaptari cogni-tive,emotionale, socioculturale.(cresterea
treptata a independentei,noi motivatii si comportamente, apar simtul datoriei si al
responsabilitatii).
DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE
Cuprinde: comportamentul motor+ comportamentul cog nitiv+ comporta-mentul
verbal+comportamentul social-afectiv.
PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR:

19
 la 1 luna: usoara hipertonie a muschilor flexori; reflexul de apucare prezent;
reactioneaza global la stimuli; urmareste cu privirea jucaria in miscare.
 La 2 luni: reactioneaza la sunete; zambeste persoanelor familiare; gangureste;
urmareste cu privirea.
 La 3 luni: isi tine capul ridicat; isi recunoaste mama;se joaca cu miinile; emite sunete
voioase.
 La 4 luni: sade sprijinit perioade scurte;intoarce capul spre persoana care vorbeste;
rade in hohote daca e stimulat.
 La 5 luni: deosebeste persoanele straine de cele cunoscute.
 La 6 luni: se intoarce de pe spate pe abdomen; trece jucaria dintr-o mana in alta; sta
mult timp in sezut usor sprijinit.
 La 7 luni: sta in sezut nesprijinit; se uita dupa jucaria care i-a scapat; emite silabe
sporadice; cauta contactul familial.
 La 8 luni: isi recunoaste numele; exprima bucurie; plange cand e certat.
 La 9 luni: sustinut de axile face miscari de mers; se ridica singur in picioare; apuca
obiectele cu 2 degete.
 La 10 luni: umbla in 4 labe; intelege interdictia.
 La 11 luni: merge tinandu-se de mobila;intelege ordine simple(per. co-municarii
preverbale);primul cuvant.
 La 12 luni: merge tinut de o mana; arata parti de corp;are vocabularul format din 2
cuvinte cu sens.
DUPA VARSTA DE 1 AN:
 La 15 luni: merge bine; se asaza si se ridica singur de pe podea;are vocabular
activ format din 4-6 cuv.; solicita atentia.
 La 18 luni: incepe sa alerge; urca si coboara trepte sustinut; aduce, la cerere, un
obiect familiar; spune 8-10 cuvinte; cere olita la timp.
 La 21 luni: merge inapoi; form. propo-zitii din 2 cuvinte.
 La 24 luni: urca si coboara singur scari; propozitii din 2-3 cuv.; executa treburi
casnice mici.
 La 27 luni: pune intrebari; stie si-si pronunta prenumele; isi vorbeste singur cand
se joaca.
 La 30 luni: prinde si arunca mingea; cunoaste sensul pluralului.
 La 36 luni: foloseste alternativ picioa-rele la urcat; pedaleaza; pune intrebari; se
apropie de alti copii.
 La 4 ani: numara corect 4-5 obiecte; executa miscari cu dificultate crescan-
da(sarit, catarat); se adapteaza la programul zilnic fixat de adulti.
catre 6 ani: functiile motorii sunt sta-panite fara dificultate; apare gandirea logica.
In per.scolara: odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult
timp in afara acesteia, la scoala sau la joaca; apar situatii conflictuale intre parinti si
copii.
La pubertate si adolescenta: insidios, apar modificari comportamentale, ce vor defini
comportamentul tanarului; efect.actiuni independente, creste spiritul de initiativa, se
dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare;apare interesul pt.sexul opus
Este per. de efort educational maxim, cu imprimarea unei discipline in munca si
gandire.

20
NUTRITIE SI ALIMENTATIE PEDIATRICA
NUTRITIA = totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dez-asimilare a
alimentelor in orgs. prin care se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunza-
toare varstei, o activitate fizica si intelectuala adecvata, promovand o buna stare de
sanatate
NECESITATILE ENERGETICE
(CALORICE):
Valoarea energetica a alimente-lor se exprima in kilojouli(kj) sau kilocalorii(kcal).
kilocal.reprez.cant de caldura necesara pt.a
creste temp. unui litru de apa de la 14,5°C la
15,5°C
1 kcal = 4,184 kj.
Surse de energie principale pt. orgs. sunt: glucidele si lipidele.
1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.
1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.
Necesitatile energetice la copil treb. sa acopere cheltuielile zilnice necesare pt.:
metab. de intretinere+pt. proc. de termoreglare+pt. activitatile fizice +pt.nevoile de
crestere.
METAB. DE INTRETINERE= METAB. BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE

NECESITATI ENERGETICE GLOBALE

nn. - 80 kcal/kg/zi
1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
3-6 luni – 110 kcal/kg/zi
6-12 luni – 100 kcal/kg/zi
copil mic – 90 kcal/kg/zi
prescolar – 80 kcal/kg/zi
scolar – 50-60 kcal/kg/zi
APORTUL ENERGETIC GLOBAL:
1-3 ani – 1300 kcal/zi
4-6 ani – 1700 kcal/zi
7-9 ani – 2200 kcal/zi
10-12 ani – baieti 2700 kcal/zi
fete 2300 kcal/zi
13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi
fete 2600 kcal/zi
16-19 ani – baieti 3600 kcal/zi
fete 2800 kcal/zi.
Accelerarea cresterii in per. prepu-bertara necesita un aport caloric supli-mentar.
La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi cresterea ponderala se opreste.
Ratia alim. hipercalorica la sugar det. stimularea sistemului enzimatic al lipido-
genezei, ceea ce va duce la hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase in perioada de
sugar. Aceasta va determina obezitate precoce, cu prognostic nefavorabil.

21
Ratia alim. hipocalorica va deprima sistemul nervos simpatic, copilul va economisi
energia pt. nevoile de intretinere si termoge-neza. Aceasta va fi urmata de diminuarea
pana la oprire a cresterii ponderale si staturale cu aparitia malnutritiei.

NECESARUL DE APA:
Cantitatea de apa din orgs. este invers proportionala cu varsta:
la embrion apa reprez. 90% din greutatea corporala
la copil – 70-75%
la adult – 60-65%.
Turnover-ul apei la sugar este mai rapid decat la adult. Ca urmare, si necesarul de
apa/ unitate de greutate este mult mai mare ca la adult( de cca. 3 ori mai mare).
Nevoile de lichide depind de varsta si de continutul caloric al alimentelor.
La sugar, consumul de lichide se realizeaza prin:
pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata corporala mare a sugarului;
incapacitatea de concentrare a urinei cu pierderi urinare care depasesc 40-
50% din vol. de lichide ingerat;
temp. ambianta crescuta/fototerapie;
cond. patologice( pierderi digestive, lipsa de aport).
ROLUL APEI IN ORGANISM:
intra in compozitia celulelor si tesuturilor;
reprez. mediul intern in care se desfasoa-ra reactiile biologice;
intervine in reactiile de cataliza, hidroliza, tamponare;
realizeaza solutii;
reprez. calea de transport a numeroase substante;
intervine in termoreglare;
face leg. intre mediul intern si cel inconju-rator.

NECESARUL DE PROTEINE:
Sursa de proteine in primele luni de viata este exclusiv lactata.
Alimentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v. cantitativ si
calitativ.
Laptele de vaca are un aport proteic crescut dar utilizare digestiva scazuta.
In alimentatia diversificata se recom. ca 50% din prot. din alim. sa fie de orig.
animala( lapte, carne,oua,branza,peste).
Nevoile de proteine:
La sugarul alim. exclusiv la san(in primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.
Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.
Peste 6 luni : 1,5-2 g/kg/zi.
Rolul proteinelor in organism:
constituenti ai tuturor celulelor;
asigura reinnoirea tuturor celulelor si tesuturilor;
intra in compozitia hormonilor si enzi-melor;
asigura forta fizica si intelectuala;
intra in compozitia anticorpilor, asigu-rand apararea orgs. impotriva infectiilor;

22
 mentine pres. coloid-osmotica si echilbrul acido-bazic;
rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co, Ca, Fe, I, Zn), sau al unor pigmenti
(bilirubina).
pot deveni sursa energetica (neeconomica insa).

Deficitul aportului proteic:

incetinirea cresterii;
scade sinteza de enz.,h.,Ig.
apar edeme hipoproteice si malnutritia proteica.
Excesul de aport proteic:
tulb. digestive( diaree de putrefactie);
suprasolicitarea functiei renale(cata-bolismul proteic crescut va det. form. de
uree in cantitate mare ce treb. eliminata renal, solicitand ,astfel, rinichiul);
amoniul rezulta din catabolismul proteic si este neurotoxic in cant. mare; daca
amoniemia este crescuta timp indelungat va determina un coeficient de
inteligenta scazut la acel copil;
se formeaza celule mari care se vor incarca, ulterior, cu grasimi.

NECESARUL DE LIPIDE
Surse de lipide pt. orgs.: alim. de orig. animala si vegetala.
Lipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride, fosfolipide, colesterol, derivati
metabolizati ai grasimilor (AG saturati, AG nesaturati, glicerol, corpi cetonici).
AG polinesaturati de tipul acid linoleic, acid arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi
sintetizati de catre orgs., sursa lor fiind exogena.
Trigliceridele pot fi:
cu lant scurt (au putere calorica scazuta – 5,3 kcal/g)
cu lant mediu (cu putere calorica medie - 8,3 kcal/g)
cu lant lung (cu putere cal. mare – 9 kcal/g).
TG cu lant scurt si mediu se absorb usor digestiv. De aceea intra in compozitia unor
preparate dietetice pentru sugari.
Rolul lipidelor in organism:
 principala sursa de energie pt. orgs.
 participa la formarea unor celule si tesuturi (membrane celulare, tes. nervos);
 intra in structura unor hormoni, prostaglandine, leucotriene,anticorpi;
 rol in mentinerea integritatii tegumentelor si fanerelor;
 transporta taurina care este absolut necesara integritatii fotoreceptorilor;
 favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;
 rol antitoxic.
 Minimum de lipide in ratia alimentara: 1,5 g/kg/zi.Lipidele acopera 35% din ratia
calorica.
 Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar pt. ca este nece-sar pt.
dezvoltarea SN.
Carenta de lipide in alimentatie determina: oprirea cresterii;lez.trofice ale
pielii,fanerelor si mucoaselor,lez. oculare; creste adezivit. plachetara.
Excesul de lipide in alimentatie determina: obezitate; steatoza hepatica; diaree.

23
Excesul de AG nesaturati – carenta de vitamina E si hemoliza.
Excesul de AG esentiali – formare de calculi biliari.

NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din aportul caloric total.
Glucidele sunt reprez. de:
monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)
polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-toza,lactoza, zaharoza)
polizaharide(amidon, glicogen, fibre alimentare).
Lactoza este principalul glucid din lapte
Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina. Ele
intra in alimentatia sugarului de la varsta de 4-5 luni.
Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca: ateroscleroza,
dislipidemii, litiaza biliara, diabet, obezitate,cardiopatie ischemica,apendicita,
diverticulita, cc. de colon.
ROLUL glucidelor in orgs.:
principala sursa de energie;
rol plastic: intra in structura glicoprot., glicolip.,participa la procesul de mielinizare si
dezvoltare a creierului;
sursa de caldura pt. organism;
sustinerea activitatii musculare.
Excesul de glucide determina: obezi-tate, diabet zaharat, carii dentare.

NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE:

Este mai mare in perioadele de crestere ale organismului,efort fizic, stari febrile.
SODIU:-principal cation extracelular
nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.
-surse:lapte de vaca,lapte matern,legume, fructe, carne ,peste.
-rol:in mentinerea echilibrului acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.
CLOR:-este anion extracelular;
-necesar: 0,3-0,5 g/zi.
POTASIU:- principalul cation intrace-lular;
nevoi: 2,5 mmol/100cal.
surse:carne,lapte,cartofi, fructe.
rol: - in mentin. echilibrului acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.
intervine in contractia musculara
CALCIU:- principal constituent al osului;
-rol: - reglarea excitabilitatii neuro-musc.;
participa la procesele de coagulare;
activ. tripsina si lipaza pancreatica;
transmite influxul nervos;
mentine echilibrul acido-bazic;
realiz. contractia miocardului.

24
 surse: - lapte si derivate de lapte;
-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe
nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar
deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteo-poroza, mineraliz. deficitara a
dintilor.

FOSFOR: - este constituent principal al oaselor si muschilor;

surse:lapte,carne,peste, viscere,galbenus de ou.
Absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D.
Raportul Ca/P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2 la adult, raport ce nu se
regaseste in majoritatea surselor alimentare.
FIER: - intra in structura Hb,mioglobinei,a unor enzime celulare, citocrom C, ATP.
necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg/zi la sugar cu GN normala; peste 4
luni- 0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24 mg/zi.
! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina. Ele
acopera nevoile sugarului in primele 3-4luni de viata. De aceea prematurii nu au/ au
rezerve reduse de fier la nastere.
surse:carne,ficat,galbenus de ou,lapte,legume,fructe.
Carenta de Fe – anem. hipocroma, microcitara.
Excesul de Fe in tesuturi – hemosideroza.
CUPRU: - rol in sinteza Hb;
stimuleaza cresterea;
surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.
FLUOR: - intra in structura dentara si osoasa.
deficitul de fluor – carii dentare;
surse: alim. vegetale,apa de baut.
MAGNEZIU: - este cation intracelular;
-surse: din abundenta in legume verzi;
rol: - in metabolismul Ca;
scade excitabilitatea neuro-musculara;
favoriz. patrunderea vitam.B6 in celula nervoasa;
are actiune trofica vasculara.
necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400 mg/zi la adolescent.
deficit de Mg: convulsii,osteoporoza, diaree.
ZINC: - constituent al unor metaloenzime si al unor depozite hepatice;
se gaseste in cantit. mare in colostru;
are efect protector impotriva acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii
intarcati.
IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab. energetic.
surse: sarea de bucatarie imbogatita cu iod;
absenta in alim.- gusa endemica.

NECESAR DE VITAMINE
VITAMINA A (retinol):
-rol: - la niv. celulei retiniene;
in troficitatea mucoaselor si tesuturilor;

25
 in proc. de crestere ale oaselor si dintilor.
surse: lapte,untura de peste,ficat, galbenus de ou,morcov,spanac, varza,ardei.
VITAMINA D: - rol: in metab. fosfo-calcic, ca factor antirahitic.
- surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat, ulei de peste.
endogene: sinteza in piele sub actiunea razelor UV.
nevoi: 400-800 UI/zi.
VITAMINA E (tocoferolii):
rol:-antioxidant,in metab. si functia org. de reproducere, ale glendelor
endocrine, muschi, SN, in procesele de crestere.
-surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.
VITAMINA K (K1-7):
rol: - in proc. de coag. a sangelui;
in biosinteza colesterolului.
surse: - spanac,urzici,ficat de porc..
VITAMINA C (acid ascorbic):
rol: - in formarea colagenului, substantei intercelulare.
favoriz. absorbtia fierului.
surse: citrice, fructe, legume verzi. Se distruge prin preparare termica a alim.
Deficit – scorbut. Excesul – oxalurie.

VITAMINA B1: - rol in asigurarea functiei SN; rol in proc.de oxidoredu-cere.

surse: cereale,ficat,peste,carne,oua.
VITAMINA B2: - rol: in proc. de oxidoreducere; in functionarea SNC, a aparat.
vizual, a epidermei.
surse; lapte,oua,viscere, crustacee, fasole, mazare verde,spanac,rosii.
VITAMINA B6: - rol in proc. de oxido-reducere.
surse: cereale, legume verzi,carne,peste,galbenus de ou;
deficit de B6: convulsii,anem. hipo-croma.
VITAMINA B 12: - rol in hematopoieza
surse: ficat, creier,splina, crustacee.
deficitul de B12 – anem.pernicioasa.

ALIMENTATIA COPILULUI
ALIMENTATIA SUGARULUI
In primele 4 luni de viata→alimentatia este exclusiv lactata.
Dupa modul de alimentare a sugaru-lui se descriu 4 tipuri de alimentatie:
ALIMENTATIE NATURALA: alim. cu lapte exclusiv matern in primele 4-6 luni de
viata.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in primele 4 luni de viata cu laptele altei
specii, de obicei un lapte adaptat, avand ca sursa laptele de vaca.
ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 luni de viata cu lapte de mama+ un
preparat de lapte adaptat, atunci cand secretia lactata a mamei este insuficienta.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea terptata de la o alim. exclusiv lactata la
o alim. variata. Sugarul primeste si alim. nelactate, de consistenta semisolida, ca o
etapa de trecere spre o alim. completa.

26
ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de mama:
Furnizeaza o ratie alim. echilibrata. Cuprinde toate principiile nutritive necesare
dezvoltarii somatice si cerebrale a copilului.
Asigura protectia antiinfectioasa si antialergica.
Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului.

Creaza o legatura afectiva fundamentala(mama-copil).

Are implicatii economice foarte importante.
Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice.
Compozitia laptelui de mama:
Laptele de mama se prezinta in 3 variante: colostru,lapte de tranzitie si lapte matur.
COLOSTRUL: - este un lichid galbui;
este secretat din ultimul trim. de sarcina si cateva zile dupa nastere
este produs in cantitate de 10-100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi progresiv.
Compozitia se modifica treptat spre laptele de tranzitie si apoi matur.
Caracteristici(colostrul):
are densitate crescuta;
este bogat in proteine;
are continut scazut in lactoza,grasimi si vitamine hidrosolubile;
are vitamine liposolubile si Ig in cant. mai mare decat laptele matur; Ig.asig.
aparare antiinfectioasa;
este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre rinichiul
imatur.
LAPTE DE TRANZITIE:
dureaza de la ziua 4-6-a pana la ziua 10-30-a de viata;
creste concentratia de lactoza, fosfor,vitamine din complexul B;
scade concentratia de proteine si saruri minerale.
LAPTE MATUR:
se formeaza intre a 10-30-a zi dupa nastere;
compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul
aceluiasi supt si intre cei doi sani ai mamei. Laptele de mama este mai apos la
inceputul suptului(atenueaza senzatia de sete a sugarului) si mai bogat in
grasimi la sfarsitul suptului (da senzatia de satietate sugarului).
Laptele matern contine:
87-95% apa
5-13% substanta uscata (proteine, glucide,lipide,saruri minerale).
Laptele uman este un lapte de tip albuminos.
PROTEINELE din laptele de mama:- nu sunt influentate de variatiile aportului alim.
al mamei.

27
 reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
sunt alcat.din- cazeina 40%
prot.lactoserului 60%
Acest raport(40/60) s-a demonstrat a fi variabil in functie de momentul lactatiei.
Cazeina: - este o fosfoproteina
este usor de digerat (este dispersata in micelii mici);
contine taurina (f. imp. in dezvoltarea creierului si meta-bolismul
colesterolului).
Proteinele lactoserului:
1.Alfalactalbumina- intervine in digestia lactozei;
2. Lactoferina: - este o glicoprot.
-are rol – bacteriostatic
in absorbtia Fe►protectia sugarului alimentat la san impo-triva anemiei
feriprive in primele 6 luni de viata.
3. Albuminele serice: conc. este max. in colostru.
4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor, IgM,IgG,IgE.
IgA secretor - este diferit de IgA seric
se gaseste in cant. foarte mare in colostru;
are rol in apararea antiinfectioasa a nn.,atat la nivelul mucoasei digestive cat si
respiratorii;
nu impiedica colonizarea tub. dig.cu flora saprofita.
In caz de deficit de IgA secretor in laptele matern este favoriz. aparitia inf. resp. si a
diareilor cronice.
5. Enzimele din laptele matern:
rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa;
sunt: - lizozimul – rol bactericid
alfa amilaza
lactoperoxidaza – rol bactericid asupra E.coli si Salmonelei.
Glucidele (hidratii de carbon) din laptele uman:
in cant. de 70 g/l – 60 g/l lactoza
10 g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid (glucoza+galactoza). Reprezinta principalul constituent
osmotic al laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa. Reprez. factor de crestere pt.
Lactobacilul bifidus.
Lipidele din laptele de mama:
in cant. de 38-40 g/l
sunt alcatuite din TG (98%), colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare.
Dintre AG din laptele matern cel mai imp. este acidul linoleic. Acesta este in cantitate
de 5 ori mai mare decat in laptele de vaca.El intervine in maturarea SN a copilului.
Sarurile minerale din laptele matern:
2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
Na – este in cantitate mai mica in laptele matern. Ca urmare scade riscul de
HTA.

28
 Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica decat in laptele de vaca, dar sunt in
raport optim absorbtiei Ca. (Ca/P este2/1 in l.m. si 1,2/1 in l.v.).
Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de l.v., dar cu absorbtie foarte buna.
Vitaminele din laptele de mama:
variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei.
Vitamina A: 1000 ui/L- este cantitate suficienta pt. a proteja nn. de infectiile
cutanate.
Vitamina D:- D3-22UI/l-cantitate insuficienta pt. a proteja sugarul de aparitia
rahitismului.
sulfat de vitamina D1 care este hidrosolubila; este in cant. de 850 UI/l
cantitate suficienta pt. a proteja sugarul alim. natural impotriva rahitismului.
Vitamina K – in cant. mica in colostru. De aceea se adm. Vit.K fiecarui nn., in doza
de 0,5-1 mg, pt. a preveni aparitia bolii hemoragice a nn.
Vitamine din grupul B:
B1,B3,B6 – in cant. mica in l.m.
B2, B12 –in cant. suficienta in l.m.
Vitamina C–acopera nevoile sugarului.
Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2 si F2; subst.exogene excretate prin lapte.

FACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI MATERN:

Factori celulari( macrofage, PMNn,limf.),Ig,lactoferina, lizozim,
lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4, factor antistafilococic( inhiba cresterea Staf.
auriu); subst. cu rol antiviral; factori bifidus( favoriz. coloniz. intestin. gros al
sugarului alim. la san cu lactobacilul bifidus).
Tehnica alimentatiei naturale
Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-ca
a viitoarei mame.
In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai
naturale si nn este sanatos,atunci acesta va fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere.
Cu cat copilul este mai precoce pus la san cu atat va creste in timp durata alaptarii.
In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-la
secretia lactata), cu pauza de 6 ore in cursul noptii. NU se va lua nn de la sanul mamei
dupa cele 5 min.(contact mama-copil).
In a 2-a zi nn va suge 10 min.
In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 20-30 min.
La inceput sugarul suge des,dupa meto-da“la cerere”.Se favorizeaza secretia
lactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele singur.
Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi.
Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi.
In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.
Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa;
2-3 luni – 150-170 ml/masa;
Peste 4 luni – 160-180 ml/masa.
Dar cantitatea de lapte ingerata nu este aceeasi la toate mesele. De aceea, pt.
aprecierea secretiei lactate a mamei se face media cant. de lapte primite/24 ore.

29
Pt. alaptare: - sugarul infasat in scutece curate;
mama – spala miinile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt.
in primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu
picioarele sprijinite pe un scaunel.
pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei
a.i.palma mamei sa cuprinda fesele sugarului.
Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-minate cu
germeni.Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt. supt -
mama va introduce mamelonul in gura copilului.
Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pt. a nu se obstrua
narinele sugarului.
Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa
eructeze.
Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favori-za evacuarea
stomacului si reaparitia senzatiei de foame.
La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a
lor si pt. a stimula secretia lactata.
Durata alimentatiei naturale
Alimentatia naturala este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima daca
dureaza pana la 6-9 luni.
Ablactarea se poate face brusc sau treptat.
Ablactarea treptata – este ideala;
se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare;
dureaza saptamani sau luni;
este bine suportata si de catre copil si de catre mama.
Ablactarea brusca
este mai greu suportata
se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al copilului;
necesita adm. de preparate medica-mentoase:antagonisti de prolactina
(Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).
CONTRAINDICATIILE alimentatiei. naturale:
Contraindicatiile materne permanente: TBC pulmonar activ, septicemie,eclampsie,
neoplazii,boli psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat, tireotoxicoza, sarcina peste
20 sapt., trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV
pozitiv.
Contraindicatiile materne tranzitorii: infectii ale sanilor, ragade mamelonare
sangerande,inf.acute tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-
clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin).
Contraindicatiile permanente din partea copilului:
galactozemie, intoleranta secundara la AG nesaturati.
Contraindicatiile tranzitorii din partea copilului: sd. icteric cu BI crescuta.

30
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:
apa 87,5%
substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos –precipita in flocoane mari;
-necesita un timp mai mare pt. digestie.
PROTEINELE din laptele de vaca:
34 g/l;
l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m. Excesul de prot. este
transformat la niv. ficatului determinand hipertrofie hepatica.
se solicita rinichiul pt. excretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand
hipertrofie renala.
cazeina reprez. 80% din prot. l.v.
Proteinele lactoserului:
imp.este βlactoglobulina – ea este puternic antigenica. Este incriminata in
alergia la prot. l.v.
Lactoferina este in cant. Redusa in l.v.→aparitia anemiei feriprive la sugarii
alimentati cu .l.v.
Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului.
Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore
de putrefactie bogata in E.coli.
GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. →l.v. se va zahara 5%
inainte de a fi administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG
nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE
in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand
osmolaritatea crescuta a l.v.
raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca.
L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor
pana la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi
alimentat cu o formula de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari).

FORMULE DE LAPTE:
Se administreaza in urmatoarele situatii:
hipogalactia materna;
mame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o alaptare prelungita;
sugari din leagane.

31
Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a
producatorului),form. de lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale
l.m.
Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari. Laptele
adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare
termica),nu necesita nici un fel de adaos.
Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a
l.v.,protejand functia renala redusa a sugarului mic.
Glicidele sunt reprez. de lactoza.
Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia,
cocos,germeni de griu).
Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului.

TIPURI DE FORMULE DIETETICE

FORMULE DE START(de inceput):
pt. sugari 0-4 luni
pot fi – adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1.
partial adaptate:difera de prep. adaptate prin compozitia in glucide→se adauga
polizaharide la lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.
FORMULE DE CONTINUARE:
pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana la varsta de 1 an:
Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite
afectiuni):
formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25, Morinaga
NL33.
preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.

TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE

PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale:
noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;
fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive.
Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena
suplimentara fata de alim. naturala, in ceea ce priveste pastrarea,prepararea si
manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine).
Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca
exista riscul aspirarii laptelui in caile respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei.
Biberonul se tine oblic astfel incat tetina sa fie plina cu lapte.
La sugarul alimentat cu lapte de vaca:
la sugarul mic NU se da lapte de vaca integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:
in prima luna dilutia este de ½ (o parte lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit
cu 5% zahar);

32
 in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte M.O. + 5% zahar);
in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).
din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral ( cand nu se poate adm. un
preparat de lapte adaptat).

ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele situatii:
nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata.
apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt.
Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:
Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administrate la intervale mari de timp).
Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de
odihna pt. mama,reducerea starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare
supt).
Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san.
In caz de hipogalactie reala se trece la alim. mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
complementara
alternativa.
Metoda complementara:
copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.
este o metoda fiziologica.
Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf.
Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in
sani).
Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia
lactata.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
Diversificarea pt. sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 6 luni.
Pt. sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la 3,5-4 luni.
Reguli pt.diversificarea alimentatiei:
diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;
se introduce alimentul nou pro-gresiv,prin tatonarea tolerantei digestive;
alimentul nou se adm. cu lingurita;
nu se adm. simultan 2 alimente noi;
daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta digestiva (diaree,
varsaturi), atunci se suprima acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea digestiva
si apoi se va incerca reintroducerea lui cu prudenta
nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza. Exista riscul
anorexiei psihogene la sugar.
Alimente pt. diversificare:
Fructe (citrice, mere, morcov)
bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric;
se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8 saptamani.
doza se creste treptat de la cateva picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.

33
 dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise.
dupa 6 luni: suc de pere pergamute.
dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici).
dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata).
- dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie 1-
2 lingurite de branza de vaci.

Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe.

NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi. Sunt alergizante.
masa de fructe se adm. imediat ce este preparata.
nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele.
Legumele:
se introduc in alimentatie de la 4 luni;
morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac, spanac,dovlecei, rosii, ardei
grasi, ceapa.
se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei vegetal;
piure de legume + unt si lapte (dupa varsta de 5 luni).
Fainoasele: - au valoare energetica mare.
!!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa
intestinala a sugarului (putand produce un sdr.celiachiform).De aceea se va introduce
in alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!!

Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine.

carnea de pui sau vita – se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul de
legume, de 3-4 ori pe saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau
mixata).
dupa 6 luni – ficat de pasare;
dupa 8-9 luni – perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie.
dupa 10 luni – peste alb: salau, pastrav,stiuca.
dupa 1 an – chiftelute de carne preparate in ulei.
dupa 3 ani – carne de porc sau oaie.
dupa 6 luni – galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).
dupa 1 an – albusul de ou (este alrgizant).
dupa 5 luni – branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV).
dupa 8-9 luni – mamaliguta cu branza de vaci.
dupa 5 luni – iaurt preparat in casa si zaharat 5%.
dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
Diversificarea este ablactarea in trepte.
PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:
INCIDENTE DATORATE MAMEI:
Engorjarea sanilor : apare in primele zile dupa nastere cand se produce “furia
laptelui”.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai
poate apuca mamelonul in gura; se form. un cerc vicios.

34
Se recomanda – golirea manuala a sanilor;
comprese calde pe san;
adm. de ocitocina.
Mastita: este produsa de stafilococul auriu.
Se recomanda trat. cu antibiotice.
Mamelonul ombilicat sau scurt:
poate determina abandonarea alaptarii;
se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii.
Hipogalactia – se verifica daca e reala prin “proba suptului”. Se va accepta ca fiind
reala numai daca se coreleaza cu o curba ponderala nesatisfacatoare.
Incidente din partea sugarului:
Malformatii ale cavitatii bucale a copilului: vor determina supt imposibil. Se va adm.
lapte de mama cu biberonul sau cu lingurita.
Prematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin gavaj sau cu
biberonul cu lapte de mama ( este cel mai bun lapte pt.prematuri, fiind f. bogat in
proteine).
Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox. 10 ml) in
timpul eructatiilor. Apare la sugarii lacomi, care inghit aer in timpul suptului.
Varsaturile – apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian;
apar intr-o ora dupa alaptare;
sunt diferite de varsaturile de origine organica;
tratament: - pozitia sugarului pe plan inclinat la 30°; antispastice.
Colicile abdominale: - sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de agitatia
sugarului, cu tipat strident, congestia fetei, emisie de gaze.
-apar in primele 4 luni de viata.
Diareea postprandiala (diareea de san): sunt scaune moi,de culoare galben-verzuie,
emise in jet,cu zgomot,in timpul mesei sau imediat dupa supt +/- eritem fesier.Apare
numai la sugarii alimentati natural.Curba ponderala este ascendenta.
INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA SI MIXTA:
Anorexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele praf.
Subalimentatia: apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui de vaca sau a
prepararii inadecvate a laptelui praf.
Supraalimentatia: se prepara l.p. in concentratii mai mari decat cele corespunzatoare.
Colicile abdominale: se datoreaza prezentei βlactoglobulinei in laptele de vaca.
Constipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de vaca.
Scaune de fermentatie: datorita excesului de fainoase.
Diareea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui.
Alergia la proteinele laptelui de vaca.

ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI

35
Nevoile energetice in aceasta perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile necesare
activitatii fizice.
Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.
Ratia de proteine: 2g/kg/zi.
Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou la 2-3 zile; 50 g carne de pasare,vita,peste;
ficat,creier; proteine vegetale.
Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca, margarina.
Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase, gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe,
legume, produse zaharoase.
Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei, mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.
Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.
Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi.
ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR
Se vor asigura zilnic prin alimentatie:
80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30% lipide, 55-60%glucide);
lichide 80 ml/kg/zi;
proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de orig. animala si 1/3 prot. de orig.
vegetala.
Surse de proteine: lapte si produse lactate, carne (de pasare,vita,porc, peste,mezeluri),
oua(1 ou la 2 zile) fierte sau ochiuri.
Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana, margarina,frisca,uleiuri vegetale.
Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de panificatie,paste
fainoase,prajituri,fructe, legume.
Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari.
ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR
50-60 kcal/kg/zi din care 15% proteine, 30% lipide, 55% glucide.
lichide 60 ml/kg/zi
3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.
Din alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si cruditatile.
ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Ratia calorica a adolescentului difera in functie de sex si activitatea fizica depusa.
In medie – pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;
pt. fete 2100-2400 kcal/zi.
Necesar de lichide:
50-60ml/kg/zi pt.fete;
60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica;
unt,uleiuri vegetale.
Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica.
sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale.
surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1 ou/zi).
Glucide: piine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in
proportie mica).
Se va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma, fara discutii
in timpul meselor.
Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari zilnice.

36
Sunt interzise la aceasta varsta: consumul de alcool, tutun, cafea, condimente.

37