ANESTEZIA LOCO-REGIONALA

Sef Lucrari Dr Iulia CHISCOP

 ANEXA nr. 3 la metodologie
FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați
1.2 Facultatea / Departamentul Medicină și Farmacie / Științe Morfologice și Funcționale
1.3 Catedra -
1.4 Domeniul de studii Sănătate
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Medicină dentară / medic dentist

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Anestezie si sedare in dentistica
2.2 Titularul activităţilor de curs SL Dr Iulia Chiscop
2.3 Titularul activităţilor de seminar SL Dr Iulia Chiscop
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei OB

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3
3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie si notițe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 8
Tutoriat -
Examinări 5
Alte activităţi................................... 2
3.7 Total ore studiu individual 50
3.9 Total ore pe semestru 120
3. 10 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum  Nu este cazul
4.2 de competenţe  Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a  sală de curs cu videoproiector, ecran de proiecție, computer, boxe audio, internet
cursului
5.2. de desfășurare a  laborator, videoproiector, internet, ecran de proiecție, aparate, instrumente și materiale
seminarului/laboratorului dentare necesare desfășurării lucrărilor practice specifice

6. Competenţele specifice acumulate

curs
 1. Definitia, istoricul şi dezideratele anesteziologiei în
medicina dentară
 2. Sistematizarea teritoriului oro-maxilo-facial şi inervaţia
senzitivă a acestuia
 3. Substante anestezice locale si corective
vasoconstrictoare utilizate în medicina dentară.
Proprietăti, doze, indicatii
 4. Tehnica anesteziei loco-regionale în medicina dentară.
Anestezia topică, anestezia prin infiltratie, anestezia
intraligamentară, anestezia plexală.
 5. Anestezia tronculară periferică la maxilarul superior.
 6. Anestezia tronculară periferică la mandibulă.
 Anestezia simultană a mai multor nervi prin aceeasi
injectie.
 7. Anestezia regională. Anestezia ganglionară. Anestezia
plexului cervical
 8. Accidente si complicatii locale ale anesteziei loco-regionale:
etiopatogenie, forme clinice, simptome, tratament.
 9. Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale: etiopatogenie,
semne clinice, tratament. Resuscitarea cardio-respiratorie în
medicina dentară.
 10. Terenul în condiţii fiziologice particulare şi terenul tarat --
implicaţiile acestuia în chirurgia dento-alveolară de ambulator.
Indicatiile anesteziei loco-regionale în raport cu terenul pacientului:
obez, denutrit anemic, vârstnic, infantil, cardiac, pulmonar, alergic,
renal, hepatic,terenul canceros iradiat, boala citostatică.
 11. Anestezia loco-regională în raport cu terenul pacientului.
Terenul cu tulburări de coagulare endocrino-metabolice, alcoolic,
neuropsihic, corticodependent
 12. Anestezia generală în stomatologie: indicaţii, substanţe
anestezice generale, tehnici de anestezie. Anestezia generală în
ambulatorul de stomatologie şi chirurgia maxilo-facială
 13. Accidentele şi complicaţiile anesteziei generale în stomatologie
şi chirurgia maxilo-faciala
 14. Indicatiile inhalosedarii in medicina dentara. Premedicaţia şi
preanestezia în chirurgia dento-alveolară de ambulator.
 Lucrari practice
Examen clinic si evaluarea gradului de risc in vederea efectuarii
anesteziei loco- regionale (5 pacienti)

Tehnica anesteziei plexale

Tehnica anesteziei prin infiltratie locală
Tehnica anesteziei tronculare periferice la gaura infraorbitara
Tehnica anesteziei tronculare periferice la tuberozitate
Tehnica anesteziei tronculare periferice la gaura retroincisivă
Tehnica anesteziei tronculare periferice la gaura palatina posterioară
Tehnica anesteziei tronculare periferice la Spina Spix

Tehnica anesteziei tronculare periferice la gaura mentonieră

Tehnica anesteziei terminale a nervului bucal

Tehnica anesteziei terminale prin infiltratie la distantă

Cunoaşterea de către studenţi a tehnicilor de anestezie regionala

:ganglionară şi a plexului cervical
Cunoaşterea de către studenţi a indicaţiilor anesteziei loco-regionale în
raport cu terenul pacientului şi cu intervenţia ce urmează a fi efectuată,
a complicatiilor si accidentelor anesteziei loco-regionale

Cunoaşterea de către studenţi a indicatiilor anesteziei generale pentru

intervenţiile de chirurgie maxilo-facială, de durată la bolnavul spitalizat
Bibliografie
1. Alexandru Bucur, Carlos Navaro Vila - Compendiu de chirurgie orala si maxilo-
faciala,vol.I Ed. Q. Med. Publishing, 2009
2. Maria Voroneanu, Carmen Vicol, Dan Gogălniceanu - Chirurgia orală şi maxilo-facială ;
anestezia generală şi loco-regională, Ed. Cariatide, 1994.
3. Ganuta N., Canavea I., Anestezia în chirurgia oro-maxilo-facială si stomatologie şi Ed
National Bucureşti, 2009
Definitie
 ANESTEZIA este
metoda prin care se
suprima in mod
temporar si
reversibil perceperea
sau transmiterea durerii,
prin introducerea in
organism a unor
substante chimice sau
agenti fizici.
Deziderate: Patrulaterul anestezic
Analgezia

Protecţia
Relaxarea
vegetativă
musculară
(antişoc)

Hipnoza - facultativ
Combaterea durerii

 Orice intervenţie
chirurgicală reprezintă o
agresiune asupra ţesuturilor
vii şi deci presupune durere.
 Anestezia loco-regională
sau generală de calitate
asigură analgezia.
 Protecţia vegetativă
(protectia antisoc)
Orice act chirurgical determină o mobilizare neuro-endocrină
importantă, în special la nivelul medulosuprarenalei determinând:

 Vasoconstricţie
 Hipoxie
 Ischemie
 Acidoză

Agresiuni majore
pentru
o funcţionalitate
normală
 Medulosuprarenala – adrenalina
(epinefrina) si noradrenalina
(norepinefrina)
 Corticosuprarenala
◦ Glucocorticoizi - cortizolul
◦ Mineralocorticoizi - aldosteronul
◦ Sexosteroizi – hormoni androgeni, estrogeni
 Relaxarea musculară

 Nu constituie o preocupare
deosebită pentru medicii
stomatologi şi nici pentru
chirurgii maxilo-faciali,
deoarece în zonele în care
se intervine nu sunt mase
musculare mari, puternice,
ca în chirurgia membrelor,
abdominală sau pelvină.
 Hipnoza

 Reprezintă un deziderat
facultativ
 Protejează bolnavul în timpul
actului operator din punct de
vedere psihic.
 În anestezia modernă poate fi
înlocuită de ataraxie,
neuroleptanalgezie şi
neurolepsie.
 Clasificarea metodelor de anestezie
utilizate în stomatologie, chirurgie orală
şi maxilo-facială
 Anestezie loco-
regională
Anestezie Metode
generală Anestezie Anestezie intermediare
locală regională

Analgezia Prin
Neuroleptanalgezie
generală refrigeraţie

Anestezie
generală De contact Tronculară
periferică
de scurtă durată
Sedare conştientă
Anestezie
generală Prin injecţie
de durată
 Istoric

 Extracţia dentară a fost una din primele

intervenţii chirurgicale practicate la om şi
de aceea şi descoperirea anesteziei s-a
făcut tocmai în acest domeniu.
 Recunoaşterea oficială a statutului de
specialitate pt Anestezie s-a aprobat în
anul 1948.
 Perioada primitivă
 Opium, beladonă, haşiş, băuturi
alcoolice
 Asirienii – strangularea copiilor inainte de
circumcizie sau lovirea cu un obiect dur in
cutia craniana pt producerea temporara a
pierderii cunostintei
Evul mediu
 Tratatul “De trinitate” de Saint
Hillaire - anul 350 e.n –
”sufletul poate fi trecut in somn
cu ajutorul unor medicamente
care inving durerea si produc in
minte o stare de uitare a puterii
de a simti, asemenea mortii”
 1250 – Hugh si Teodoricus
folosesc ”buretele somnifer” pe
baza de opium
 1275 - Raymundus Lullius –
chimist si filosof catalan –
descopera eterul, pe care il
numeste vitriol dulce
 1540- Valerius Cordus
sintetizeaza eterul

 Numele de eter a fost dat

substantei in 1729 de catre
August Sigmund Frobenius
 Paracelsus – descopera ca puii
de gaina carora li se administreză
eter adorm și se trezesc in stare
bună
 1600 - Marco Aurelio
Severino din Napole –
anestezia prin refrigeratie
Anestezia prin compresiune
Tablou prezentând amputaţia unui
membru, Amfiteatrul Spitalului Saint
Thomas, Londra, 1775.
 Perioada moderna
 1772 – Joseph Priestly
descopera protoxidul de azot
(NO2)
 1799 – Humprey Davy – gaz
ilariant
 inhaland gazul pt tratarea
cefaleei si a durerilor dentare,
descrie proprietatile anestezice
ale NO2.
 1804 - Seishu Hanaoka -
prima mastectomie folosind
un extract din mai multe
plante numit tsūsensan
 1831 – Samuel Guthrie
descopera cloroformul
 1839 Alfred Velpeau - ”a opera
fără dureri este o himeră care
spiritul uman nu se va putea
apropia”

La Leçon d'anatomie de Velpeau à la Charité by Auguste Feyen-

Perrin
 1842 - Crawford
Williamson Long (chirurg si
farmacist american)– excizeza
o tumora cervicala cu
anestezie cu eter
 descoperitorul anesteziei
 Cercetarile sale au ramas
nepublicate
 1836 - G.V.Lafargue – primul dispozitiv
de injectie
 1841 – A. Jayne – perfectionaza
dispozitivul, dar ambele dispozitive nu
aveau ace
 1844 - G.Q.Colton face
d demonstratii publice in
câare care publicul putea sa
experimenteze efectele ilariante
ale protoxidului de azot
 Samuel A. Cooley, o persoana
din public, se raneste accidental
fara a-si manifesta suferinta
 1844 - Horace Wells, dentist din
Hartford, Connecticut, se supune unei
anestezii cu protoxid de azot
administrata de Colton, in vederea
unei extractii dentare efectuate de
John Riggs
 Wells hotaraste sa faca publica experienta
sa, organizand in ianuarie 1845 o
demonstratie la Spitalul General din
Boston, demonstratie ratata.
 1846 – William Morton incepe o
serie de experiente care au culminat
in 30 septembrie 1846 cu
demonstrarea eficientei eterului in
realizarea analgeziei la un pacient
caruia i se extrage un dinte
 Este invitat la Spitalul General din
Massachusetts pt a efectua o serie de
anestezii in cadrul spitalului
 La 16 octombrie 1846, Morton
anesteziaza cu vapori de eter pe
Edward Gilbert Abbot, caruia
chirurgul John Collins Warren ii
extirpa o tumora de mandibula

Ether Dome
Prima narcoză: 16 octombrie 1846
 sec XIX – doar chirurgia orala si chirurgia
generala aplica anestezia generala in
practica
Horace Wells William Morton
 1846 - Oliver Wendel Holmes
Sr - creaza si introduce termenul
de anestezie = fara durere
 1847 – James Y. Simpson
administreaza prima anestezie
cu eter unei parturiente
 1847 – John Snow utilizeaza eter si
cloroform pentru analgeziile
obstetricale
 Administreaza cloroform reginei
Victoria in timpul nasterii ultimilor 2
copii Leopold (1853) si Beatrice
(1857).
 1850 – utilizeaza pt prima data un
circuit cu reinhalare pt administrarea
substantelor anestezice
 1853 – Alexander Wood
inventeaza acul de seringa
 1853 -Charles Gabriel Pravaz
inventeaza seringa moderna
 Joseph Clover
 1862 primul aparat pt
administrarea cloroformului
in concentratii controlate
 1877 – inhalator de eter
portabil
 1862 – Schraff descopera proprietatile
anestezice ale cocainei
 1868 - Edmond Andrews
popularizeaza folosirea
protoxidului de azot combinat
cu oxigen
 1869 - Thomas W. Evans,
chirurg dentar din Paris,
introduce anestezia generala cu
NO2 in Europa
 Concepe un aparat pt
administrarea anesteziei generale
cu NO2
 1871 – Friedrich
Trendelenburg – prima
intubatie traheala prin
traheostomie
 1879 – Sir William
Macewen – prima intubatie
oro-traheala
 1884 – Karl Köller,
oftalmolog austriac,
utilizeaza cocaina pt
anestezia locala a
globului ocular
1884 - William S. Halsted– chirurg oral
american - prima anestezie tronculară
periferică a nervului mandibular utilizand
solutie de cocaina
 1885 – James Leonard
Corning
– primul blocaj epidural cu
solutie de cocaina
  Descriu independent tehnicile anesteziei
prin infiltratie

1890 – Paul Reclus 1892 - Carl Ludwig Schleich

 1898 – August Bier – prima
rahianestezie cu solutie cocaina
 1905 – Alfred Einhorn chimist
german sintetizeaza Novocaina
(procaina hidroclorida)
 1905 - Heinrich Braun
chirurg german introduce
novocaina in practica medicala,
cu rezultate excelente
 Parintele anesteziei loco-
regionale
 1908 – Ombredanne –
modernizeaza un dispozitiv
pt administrarea eterului
 1910 – Mac Kesson -
modernizeaza un
dispozitiv pt
administrarea
protoxidului de azot
 1917 – Henry Boyle –
primul aparat de anestezie
generala
 1920 - Ivan Magill prima
sonda de intubatie endotraheala
 1932 - Wesse şi Scharpf folosesc
primul barbituric (Evipanul)
 1934 - John Silas Lundy introduce
Pentotalul
 1942 – introdusa tubocuranina
 1943 – Nils Löfgren sintetizeaza
lidocaina, primul anestezic local modern
 1943 - Macintosh descrie
laringoscopul cu lama
curbă.
 1950 – Charles Walter
Suckling, sintetizeaza
halotanul (folosit ca narcotic
prin inhalare)
 1959 – Raventos foloseşte
pentru prima dată halotan la
om
 1959 – pentran
 1969 – ethan
 1972 – enfluran
 1981 – izofluran
 1990 – sevofluran
 1992 – desfluran
 1959 – Mundeleer si Castro descriu
neuroleptanalgezia
 1962 – Jean de Caillar – narco-ataralgezia
 1968 – De Castro si Viars comunica
tehnica anesteziei analgetice
 1973 – Jean de Caillar defineste
diazanalgezia
 1969 Rusching sintetizeaza articaina,
introdusa ca anestezic local in 1975
 Primul examen pt diploma de anestezist –
1935
 Prima catedră de anestezie în Europa,
condusă de profesorul Macintosh, s-a
înfiinţat în 1937.
 recunoaşterea oficială a statutului de
specialitate s-a petrecut în anul 1948.
Romania
 1957 - Anesteziologia este recunoscuta ca
specialitate
 George Litarczek – creatorul scolii de
anesteziologie din Romania -1975 prima
catedra de anesteziologie
 Zorel Filipescu
 Sergiu Crivda
 I. Curelaru
 E. Cristea
 IASI

 Ion Tanasescu
 Anatolie Untura
 Elisabeta Gheorghiu
 Iulia Pastia
 Virgil Nour
 Iulian Stratan
 Zenaida Gheorghita
 Analgezie – pierderea sensibilitatii la
durere
 Neuroleptanalgezie metoda de anestezie
care asociaza un analgezic si un
neuroleptic.
Anestezia obtinuta, subconstienta, este
denumita in stare de veghe: pacientul este
treaz, dar calm si indiferent, insensibil la
durere.
Utilizarea de curara permite eventual
obtinerea unei relaxari musculare
Anestezia generală - indicaţii
 Copii
 Handicapaţi neuromotori
 Marii anxioşi
 Intervenţii chirurgicale de durată,
sângerânde, cu tracţiuni importante
pe vase şi nervi
 Alergici la anestezicele loco-
regionale
 Indicaţii ale anesteziei
generale în stomatologie

 În condiţii de spitalizare, într-o clinică sau serviciu de

chirurgie orală sau maxilo-facială, se operează bolnavi la
care intervenţia chirurgicală este de amploare mijlocie sau
mare, dar şi intervenţii de chirurgie orală laborioase, chiar
îngrijiri stomatologice de rutină la bolnavi taraţi sau care se
pot efectua numai sub anestezie generală.
 În condiţii de ambulatoriu se efectuează intervenţii
stomatologice minore, sub anestezie generală de scurtă
durată sau se intervine în cazul pacienţilor cu teren tarat
dar echilibrat.
 Anestezia loco-regională deţine majoritatea
indicaţiilor în practica stomatologică, atât
pentru tratamente odontale, parodontale,
gnatoprotetice, ortodontice, cât şi pentru
intervenţiile de chirurgie orală. Se poate asocia
cu o bună premedicaţie pentru condiţii bune de
lucru şi în operaţii mari sau mijlocii.
 Alegerea metodei de anestezie
Se face în raport cu :

 Starea psihică şi generală a pacientului

 Vârsta
 Natura şi durata intervenţiei
 Modificările patologice locale
 Locul unde se intervine (ambulatoriu
sau spital)
 Condiţiile de dotare tehnică
 Competenţa şi experienţa medicului care
administrează anestezia
 Preferinţe personale
Vă mulţumesc pentru atenţie!