omite ideea de moralitate "mp#rind

șț

persona1ele "n dou# ta-ere "n !uncie de posesia scrisorii.

8iind destinat# repre%ent#rii scenice creaia dramatic impune anumite limite "n ceea ce pri/ete

țș

amploare

timp

ului i a

spaiu

lui de des!#urare a aciunii. Aciunea comediei este plasat# 3"n capitala

șțț

unui 1ude de munte "n %ilele noastre4 adic# la s!âritul secolului al 9I9$lea "n perioada campaniei

țș

electorale "ntr$un inter/al de trei %ile :''$'2 mai '((2;.

Conflictul

dramatic principal const# "n con!runtarea pentru puterea politic# a dou# !ore opuse5

repre%entanii partidului a!lat la putere i gruparea independent# constituit# "n 1urul lui +ae Caa/encu.

țșț

Conflictul secundar

este repre%entat de grupul 8ar!uridi < ,rân%o/enescu care se teme de

tr#darea pre!ectului. Tensiunea dramatic# este susinut# gradat prin lanul de e/enimente care conduc sp
re
țț

re%ol/area con!lictului "n !inalul !ericit al piesei. Este utili%at#

tehnica amplificării treptate aconflictului

:a -ulg#relui de %#pad#;. O serie de procedee compo%iionale :modi!icarea raporturilor

dintre persona1e r#sturn#ri -rute de situaie elemente surpri%#; menin tensiunea dramatic# la un ni/el

șțț

ridicat.Piesa este alc#tuit# din

patru acte

"mp#rite pe

scene

constituite pe -a%a

schimbului de replici

dintre persona1e= pe parcursul acestora se pre%int# gradat con!lictul dramatic principal de

natur# politic#. Cele dou# ta-
ere sunt repre%entate de dou# partide !iecare susinând câte un candidat. +ae

Caa/encu lider al unei grup#ri independente desprins# din partidul de gu/ern#mânt "i dorete s#

țșș

câtige alegerile dei pre!ectul oraului te!an Tip#tescu i e!ul partidului >a6aria Tra6anac6e "l

șșșȘșș

susin pe 8ar!uridi.

Expoziiunea
ț

piesei :

actul I

; const# "n sc6im-ul de replici dintre dou# persona1e pre!ectulte!an Tip#tescu i poliaiul oraului ?6i#
Pristanda. Tip#tescu se arat# re/oltat de tirile citite cu glas

Șșțșțș

tare din %iarul

Răcnetul Carpailor

al c#rui proprietar este ri/alul s#u politic +ae Caa/encu. Autoritatea

pre!ectului se a!l# "n constast puternic cu slug#rnicia a!iat# de poliai care "l apro-# "ntru totul dei de

șțș

multe ori acesta se do/edete ignorant :

„Ce ! aia bampir"#$

sau !olosete ticul /er-al

„curat#.

Dup# ceTip#tescu se calmea%# este dispus s# asculte 3istoria4 lui ?6i# re!eritoare la seara
precedent# "nainte

aratându$i acestuia c# tie despre modul "n care i$a rotun1it /eniturile prin a!acerea cu steagurile.

șș

Lamentaiile poliaiului

țț
„famelie mare, renumeraie mică % după bu&et#

sunt sancionate /er-al de

pre!ect5

„dacă nu cur&e, pică%Las că tim noi'#

Intriga

piesei este introdus# su- !orma relat#rii de c#tre Pristanda a unei "ntâmpl#ri -anale5 cu
oseara "nainte se oprise s# asculte la !erestrele casei lui Caa/encu unde erau adunai susin#torii

țțț

acestuia i$l au%ise pe a/ocat spunându$le c# a intrat "n posesia unei scrisori compromi#toare pentru

șț

-ampir. Trasul cu urec6ea este intrerupt de un c6i-rit aprins aruncat pe !ereastr#. Tip#tescu nu tie

despre ce poate !i /or-a i p#r#sete nel#murit "nc#perea "n timp ce ?6i# printr$un monolog sugesti/

șșț

!ace re!eriri la di!icultatea 3misiei de poliai4 dar o citea%# pe soia sa dup# /or-ele c#reia se g6idea%#5

țț

3pup#$l "n -ot i pap# tot c# s#tulul nu crede la #l !l#mând4. Apoi meditea%# la situaia pri/ilegiat# a

șț

st#pânului caracteri%ându$l ast!el5 3Conu 8#nic#5 moia$moie !oncia$!onie coana @oiica$coana

șșțțț

@oiica trai neneaco cu -anii lui Tra6anac6e.4 Este intrerupt "ns# de intrarea lui Tra6anac6e
re/oltat de

ț
corupia

soietăii

țț

i de pre%ena unora care se g6idea%# dup#

șț

enteres.

Desfăurarea aciunii

șț

de-utea%# aadar cu pre%entarea unui alt persona1 memora-il >a6aria

Tra6anac6e. Atins de senilitate utili%ând !rec/ent ticul /er-al al amân#rii 3ai puintic# r#-dare4

Tra6anac6e "i comunic# pre!ectului c# ad/ersarul lor politic Cata/encu deine o scrisoare

compromi#toare scris# c6iar de pre!ect pentru >oe Tra6anac6e. De o scandaloas# !amiliaritate

Tip#tescu o in/it# pe soia prietenului s#u la el acas# 5 3/ino tu la cocoelul t#u care te ador# ca

țș

totdeauna i te sprut# de o mie de ori.4 Comicul de situaie < triung6iul con1ugal$ este !oarte sugesti/

șț

c#ci soul "ncornorat se str#duiete s#$l calme%e pe amantul ner/os a!irmând c# totul e o
3plastogra!ie4

țș

cu toate c# scrisul seam#n# leit cu al pre!ectului. Scena scoate "n e/iden# impulsi/itatea pre!ectului i

țș
diplomaia lui Tra6anac6e cel care este "ngri1orat doar pentru reacia soiei sale. Aceasta ascultase

țțț

"ntreaga discuie i este sup#rat# nu pentru c# a!lase soul ei ci pentru c# scrisoarea urmea%# s# !ie

țșț

pu-licat#. Prin anta1 Cata/encu urm#rete o-inerea susinerii partidului pentru !uncia de deputat "n

șșțțț

timp ce 8ar!uridi candidatul desemnat "l -#nuiete de tr#dare pe Tra6anac6e i$i solicit# pre!ectului o

șș

e&plicaie5 3tr#dare s# !ie dar s$o tim i noi4.

țșș

n timp ce "n scen# se a!l# Tip#tescu i >oe apare cet#eanul turmentat care p#trunde su-

șț

aparena "ntre-#rii 3eu cu cine /ote%B4 dar care l#murete traseul scrisorii5 dup# ce >oe o pierde el o

țș

g#sete dar e surprins de Caa/encu "n timp ce o citea i este in/itat la o 3uic#4. Adormind uit# de

șțșț

scrisoarea care "i este sustras# de Cata/encu. ?6i# Pristanda aduce /eti de la ad/ersar care pretinde "n

țș

sc6im-ul scrisorii 3ori o mie de poli ori deput#ia4 iar Tra6anac6e anun# i el g#sirea unor acte

țțș

!alsi!icate de Cata/encu r#spun%ând aadar santa1ului tot cu un anta1.