Sunteți pe pagina 1din 7

IMPORTANŢA PROGRAMULUI KINETIC DUPĂ ARTROPLASTIA TOTALĂ DE ŞOLD

Rezumat
Obbiectiv. Scopul acestei cercetari a fost sa scoatem in evidenta importanta si necesitatea
urmarii unui program kinetic, atat preoperator cat si postoperator, in recuperarea artoplastiilor
totale de sold.
Metode. Aceasta lucrare este bazata pe o gama larga de cercetari stiintifice care vizeaza
artoplastiile totale de sold, precum si mijloacele de recuperare.
Rezultate. Tratamentul terapeutic de recuperare poate creşte calitatea vieţii acestor pacienţi,
în ceea ce priveşte momentul optim al debutului tratamentului de recuperare, toate studiile efectuate
în acest scop au demonstrat că inţierea preoperatorie, în general în intervalul 4-6 săptămâni înaintea
intervenţiei chirurgicale, îmbunătăţeşte complianţa pacienţilor la programul de recuperare
postoperator, forţa musculară şi mersul, permiţând reluarea mai rapidă a funcţiei .
Concluzii. Pacientii care au suferit o interventie chirurgicala de artoplastie totala de sold si
care au urmat un program kinetic atat properator cat si postoperator, au inregistrat rezultate
remarcabile si au reusit sa revina mult mai rapid in activitatile de zi cu zi.

Cuvinte cheie: artroplastie totală de şold, program kinetic, properator, postoperator,


recuperare funcţională
THE IMPORTANCE OF THE KINETIC PROGRAM AFTER TOTAL HIP ARTHROPLASTY

Abstract
Objective. The aim of this research was to evidence the importance and necessity of
kinetotherapy(preoperative, postoperatively) in recovering patients who have suffered from total hip
arthroplasty.
Methods. This study is based on wide range of researches of total hip arthroplasty as well
as the methods used in recovery.
Results. The therapeutic treatment for recovery may increase the quality of life of these
patients,with regard to the optimal time for onset of recovery treatment, all studies performed for
this purpose have demonstrated that preoperative initiation, generally 4-6 weeks before surgery,
improves patient compliance To the postoperative recovery program, muscle strength and walking,
allowing faster resumption of function.
Conclusions. Patients who underwent a full hip arthroplasty surgery and followed a kinetic
program(preoperative, postoperative) had remarkable results and managed to recover more rapidly
in daily activities.

Keywords: total hip arthroplasty, kinetic program, preoperative, postoperative, functional


recovery

Varsta milenara a kinetoterapiei (in scrierile chinezesti acum 4700 de ani) pledeaza pentru
importanta acesteia in terapeutica generala, atât de particulară prin principii, tehnici si metode de
realizare1
Kinetoterapia şi importanţa acesteia în recuperearea pacienţilor diagnosticaţi cu coxartroză
de şold, care au suferit o intervenţie chirurgicală de artroplastie totală de şold, este o temă de
cercetare mereu actuală având în vedere gravitatea şi incidenţa crescută a acestei afecţiuni, precum
şi a gradului de invaliditate pe care îl creează.

1
Sbenghe, T.,2002- Kinesiologie-Ştiinţa mişcării, Editura Medicală Bucureşti.
Artroza soldului este o degradare articulara cu o individualitate definitiva,caracterizata
printr-un dezechilibru morfologic dependent de un dezechilibru functional2.
Cu toate progresele pe care le-a cunoscut medicina, în ultimii ani, studiile pe termen lung au
demonstrat că există o limitare a funcţiei după endoprotezare a şoldului şi se caută încă protocoale
optime de recuperare.
Tratamentul terapeutic de recuperare poate creşte calitatea vieţii acestor pacienţi, în ceea ce
priveşte momentul optim al debutului tratamentului de recuperare, toate studiile efectuate în acest
scop au demonstrat că inţierea preoperatorie, în general în intervalul 4-6 săptămâni înaintea
intervenţiei chirurgicale, îmbunătăţeşte complianţa pacienţilor la programul de recuperare
postoperator, forţa musculară şi mersul, permiţând reluarea mai rapidă a funcţiei .
Un aspect ce nu trebuie neglijat este faptul că a crescut numărul artroplastiilor de şold la
pacienţii tineri cu vârstă între 45 şi 64 de ani; acesta fiind motivul pentru care se încearcă
recuperarea funcţională cât mai rapidă prin diverse metode ce includ: protocoale de recuperare
accelerată, utilizarea tehnicii chirurgicale minim invazive, managementul agresiv al durerii,
revenirea asupra restricţiile postoperatorii (cu renunţarea la restricţii în cazul abordului antero-
lateral), tratamentul fizical- kinetic cu debut preoperator.
Scheletul şoldului
La alcătuirea articulaţiei şoldului participă două segmente osoase: osul coxal şi femural.
1.Osul coxal
Este un os plat, voluminos şi neregulat, de formă patrulateră alcătuit din trei piese:
 Iliacul, situat în sus şi în afară;
 Pubisul, situat înainte;
 Ischionul, situat în jos3.
Osul coxal are două feţe:
- laterală şi medială
- patru margini: superioară, anterioară, inferioară şi posterioară
Faţa laterală a osului coxal prezintă în centrul ei o cavitate mare numită acetabul, care serveşte la
orientarea osului. La formarea acetabului contribuie corpul celor trei oase constitutive ale coxalului.
2 Femurul
Este cel mai lung os al corpului, pereche şi nesimetric,care alcătuieşte scheletul coapsei.Pe
schelet este oblic, îndreptat de sus în jos şi latero-medial. Femurul prezintă un corp si două epifize.

2
Gheorghe,I 1982-Coxartroza, Editura Scrisul Romanesc, Craiova
3
Baciu, Cl., 1981- Aparatul locomotor, Editura medicală, Bucureşti
Extremitatea superioara a femurului este formata de un cap articular, un gat, o mare si o mica
tuberozitate4.
Articulatia coxo-femurala este o enartroza, are deci trei grade de libertate si permite
efectuarea miscarilor de flexie, extensie, abductie, adductie, rotatie, circumductie. Datorita lungimii
colului si inclinarii sale pe diafiza, miscarile de flexie, extensie, abductie, adductie se asociaza cu
miscari de rotatie.
De cand Charnley a introdus proteza totala de sold, s-a deschis o noua era in ortopedia
reconstructoare a soldului. Inceputa sub indicatia formala de a fi utilizata pe persoane foarte
varstnice, aceasta tehnica a ajuns sa fie aplicata si la tineri sub 20 de ani prin cuprinderea a noi
domenii de patologie a soldului(mai ales reumatismale cronice inflamatorii). Astazi proteza totala
de sold este indicata in toate marile degradari anatomofunctionale ale soldului:
-coxartrozele secundare sau primitive decompensate,
-sechele postraumatice
-artrodeze vechi executate de necesitate la o varsta tanara si care sunt transformate in artoplastie
atunci cand coloana, genunchiul, soldul opus, dintr-un motiv sau altul, nu mai pot compensa
functional anchiloza soldului,
-reumatismul cronic inflamator,
-boala Legg-Perthes,
-sechelele unor coxite infectioase dupa cel putin 6-8 luni de la dipsaritia completa a procesului
inflamator5.
Exista mai multe tipuri de proteze totale care se deoseesc intre ele prin modalitatea de fixare a
noului cotil: cimentate sau necimentate.
Scopul tratamentului de recuperare al artroplastiilor totale de şold este redobândirea independenţei
bolnavului în activităţile de zi cu zi. În acest sens, se fac eforturi constante pentru creşterea
eficienţei recuperării acestei afecţiuni şi a complianţei pacienţilor la programele de recuperare.

Exemplu de program de recuperare pentru pacientii cu proteze totale de sold:

a)Preoperator. Pacientul in decubit dorsal:


-invatarea contractiilor cvadricepsului;
-invatarea contractiilor fesierului mijlociu si fesierului mare.

4
Gheorghe,I 1982-Coxartroza, Editura Scrisul Romanesc, Craiova
5
Sbenghe, T 1981-Recuperarea medicala a sechelelor postraumatice ale membrelor, Editura Medicala Bucuresti.
-exercitii cu rezistenta pentru muschii aratati mai sus, ca si pentru tricepsul sural si latisssimus
dorsi. Toti acesti muschi participa la ortostatism.
Toate grupele musculare se lucreaza bilateral.
-gimnastica respiratorie.
b) Postoperator.
-zilele 1-4: pacientul la pat. Executa exercitiile invatate preoperator.
-ziua a 5-a : pacientul in decubit dorsal. Se incep mobilizarile asistate ale soldului, genunchiului si
gleznei. Poate fi suportata propia greutate. Se admite numai flexia si abductia pentru sold. Adductia
si rotatiile sunt periculoase, putand luxa capul femoral.
Pacientul in decubit heterolateral. Coloana lombara delordozata( prin flectarea puternica a soldului
sanatos), se executa ridicarea( abductia ) membrului afectat metinut intins( eventual se asigura un
usor ajutor de catre kinetoterapeut). Exista uneori situatii cand marele trochanter a fost sectionat in
timpul interventiei si fixarea lui este inca insuficienta. Contractia puternica a fesierului mijlociu ar
putea sa il deplaseze. In aceste cazuri abductia cu incarcare va fi amanita circa 5-6 saptamani.
Programul va continua fara aceste exercitii.
-zilele 5-7: pacientul este asezat la marginea patului cu picioarele pe sol. Greutatea corpului este
astfel transferata pe sezut si picioare. Din aceasta pozitie se executa extensii antigravitationale de
genunchi si mobilizarea gleznei.
-ziua a 7-a: pacientul este invatat sa treaca din pat pe un scaun alaturat, incarcandu-si membrele
inferioare. Se executata flectarea soldului pana la 90° prin aplecarea in fata a trunchiului.
-ziua a 8-a: se incepe mersul progresiv in carje sau cadru. Membrul afectat se sprijina partial pe sol.
Se cauta ca acest mers sa respecte cat mai mult pasul normal.
-ziua a 9-a : se continua antrenarea tolerantei la mers prin antrenamentul intre bare parallel, cu
control visual in oglinzi. Exercitiul nu depaseste o jumatate de ora.
-zilele 9-10: mers circa doua ore pe zi(fragmentat)
-zilele 11-12: mers cu cresterea incarcarii. Se urmareste accentuarea flexiei- extensiei6.
Se lasa complet liber intiativa pacientului de a se deplasa in functie de necesitatile si dorintele sale.
-zilele 13-14: pacientul este instruit asupra programului recuperator pe care il va executa acasa7 .

Obiectivele programului recuperator sunt:


-cresterea fortei musculare
-mentinerea mobilitatii postoperatorii

6
Sbenghe, T 1981-Recuperarea medicala a sechelelor postraumatice ale membrelor, Editura Medicala Bucuresti.

7
Sbenghe, T 1981-Recuperarea medicala a sechelelor postraumatice ale membrelor, Editura Medicala Bucuresti.
-evitarea instalarii unor atitudini vicioase
-recuperarea completa a genunchiului
-lupta impotriva edemului
-reluarea activitatilor de zi cu zi.

BIBLIOGRAFIE
1.Sbenghe, T 1981-Recuperarea medicala a sechelelor postraumatice ale membrelor, Editura
Medicala Bucuresti.
2.Gheorghe,Ivan 1982-Coxartroza, Editura Scrisul Romanesc, Craiova
3.Baciu, Cl., 1981- Aparatul locomotor, Editura medicală, Bucureşti
4.Sbenghe, T.,2002- Kinesiologie-Ştiinţa mişcării, Editura Medicală Bucureşti.