Clasificarea bolilor reumatismale

Clasificarea bolilor reumatismale a creat numeroase dificultati medicinei, deoarece nu

exista un criteriu unic dupa care sa se poata face ordine in varietatea nesfarsita a acestor boli.
Cea mai acceptabila clasificare la noi in tara (elaborate de Academia de Stiinte Medicale si
Ministerul Sanatatii in 1963) imparte reumatismul, ca boala in doua mari categorii:
reumatism articular, care intereseaza articulatiile, si reumatismul nearticular sau abarticular,
care priveste tesutul conjunctiv. La randul sau reumatismul articular cuprinde doua mari
grupe:

 reumatismul inflamator si infectios

 reumatism degenerativ

1. Reumatism articular Artrite - R. Bouillaud - Sokolski

- R. secundar
(caracter inflamator) infectios

- P.C.E. (poliartrita cronica

evolutiva sau poliartrita
reumatoida) - Spondilita
anchilozanta
Artroze (caracter - Spondiloze -
degenerativ) Artroze -
Poliartroze
2. Reumatism abarticular - Periatrite
(nearticular)
- Nevralgii - Nevrite
inflamator sau
- Mialgii - Miozite
degenerativ
- Neuromialgii

- Tendinite

- Bursite

- Tenosinovite

Artrozele reprezinta cea mai frecventa boala articulara din intreaga lume. Dintre
afectiunile artrozice, coxartroza este deosebit de frecventa. In stadiul actual al cunostiintelor
noastre putem admite ca artroza soldului este o degradare articulara cu o individualitate
definita, caracterizata printr-un dezechilibru morfologic dependent de un dezechilibru
functional.

De-a lungul anilor aceasta afectiune a fost cunoscuta sub numele de artrita cronica a
soldului (coxartrie), artrita deformata, morbus coxae senilis sau juvenilis(in functie de varsta),
malum coxae senile, osteoartroza a soldului, artroza hipertrofica sau degenerativa, osteoartritis,
artritis sau artrosis deformans, termeni care sunt utilizati inca si astazi si care au incercat sa
defineasca ceea ce numim azi coxartroza. Artrozele cuprind o serie de manifestari care au ca
substrat anatomic o degenerescenta mai mult sau mai putin intinsa a tesutului mezenchimal.
Acest tip lezional-produs in primul rand prin uzura, intereseaza de predilectie articulatiile
memberelor inferioare si ale coloanei vertebrele supuse prin functia lor unei uzuri mai intense.

Artrozele sunt afectiuni neinflamatoare ale articulatiilor mobile, caracterizate prin

deteriorarea si abraziunea cartilajului articular precum si prin leziuni hipertrofice ale
extremitatilor osoase. Monoarticulare, uneori bilaterale, artrozele cresc ca frecventa paralel
cu varsta; neansotite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare, ele se traduc clinic
prin dureri, impotenta functionala si prin deformari articulare, iar radiologic prin pensarea
spatiului articular, osteofitoza subcondrala si uneori zone circums0rise de osteoporoza.
Avand in vedere tendinta actuala de crestere a proportiei subiectilor de varsta a treia, de
imbatranire a populatiei, este de asteptat o crestere a prevalentei coxartrozelor. De aceea orice
contributie cat de modesta, adusa in planul modalitatilor de tratament si recuperare in aceasta
boala, poate fi benefica.

Coxartroza: numită şi artroza coxo-femurală sau artroza soldului, este o afectiune

cronica ce reprezinta distrugerea progresiva a cartilajului articular de la nivelul soldului. Este
o boala cu un debut lent, o evolutie progresiva, continua care duce in final la anchiloza
(blocarea) articulatiei soldului, insotita de dureri foarte mari. Adesea este o boala prezenta
persoanelor de varsta a doua si a treia, dar nu este acceptat ca toti oamenii fac artroza, sau ca
boala are legatura cu varsta.