Boala diareica acuta

Boala diareica acuta (BDA)

2.1.Definitie:
BDA este o boala infectioasa a tubului digestiv, insotita de pierderi de apa si electroliti, cu rasunet
asupra intregului organism, caracterizata prin scaune diareice si influentarea curbei ponderale.Diareea
este un simptom care se defineste ca eliminarea a trei sau mai multe scaune pe zi, al caror continut are
o consistenta scazuta.

2.2.Etiologie:
Cauze bacteriene:

- bacilul Coli (Escherichia coli),

-Shighella,

-Salmonella,

-alti germeni bacterieni, mai rar.

Cauze virale:

-virusul Coxsackie,

-virusul Echo,

-adenovirusuri,

-rotavirusul.

Alte cauze:

-anxietate,

-abuz de laxative,

-efect advers al medicatiei,

-boli nutritive cauzate de o proasta absorbtie,

-schimbarea stilului de viata,

-efecte secundare ale medicamentelor si interventii chirurgicale intestinale,

-fungi,

- paraziti,
-etiologii mixte.

Clasificare, tablou clinic/paraclinic:

Exista doua categorii de manifestari care determina doua forme de boala:

a) boala diareica acuta simpla (fara tulburarea starii generale),

b) boala diareica acuta cu sindrom de deshidratare acuta (cu tulburarea severa a starii generale).

a) Boala diareica simpla

BDA simpla se produce fie atunci cand germenele este mai slab, fie cand rezistenta

organismului este buna.

Tablou clinic:
BDA simpla se manifesta prin:

-scaderea apetitului,

-varsaturi, produse mai ales pentru ca parintii nu respecta primul semn,

-eritem fesier premonitoriu: apare inaintea aparitiei scaunelor modificate, pentru ca aceste scaune au o
compozitie neadecvata si sunt iritante chiar inainte de eliminarea lor,

-scaune modificate, cu consistenta scazuta, de la semiconsistenta la apoasa, mai frecvente decat de

obicei, ce pot confine mucus sau puroi,

-scaderea curbei ponderale.

Exista o tulburare (NU boala) care poate fi confundata cu BDA. Este vorba de diareea

postprandiala(numita in literatura americana„colici de 3 luni“). Aceasta se caracterizeaza astfel:

-apare la sugarul sub 3-4 luni; apare la sugarul alimentat exclusiv cu lapte matern;sugarul creste in
greutate. Aceasta este o tulburare digestiva care nu trebuie tratata. Nu se intrerupe alimentatia. Se
administreaza calmante (mai ales mamei)si eventual un alcalinizant per os (carbonat de calciu).

Tablou paraclinic:
-Coprocultura care poate evidentia si identifica eventualii germeni cauzatori.

2.4.Diagnosticul BDA:
Diagnosticul bolilor diareice acute se stabileşte în 2 etape:
I. - diagnosticul preliminar,

II. - diagnosticul confirmat.

Diagnosticul preliminar al BDA poate fi sindromal (topic), în funcţie de secţiunea tubului digestiv
afectată:

Gastrită acută − debut acut cu febră, dureri şi presiune în epigastru, greţ uri, vome repetate;

Enterita acută − garguismente, dureri abdominale difuze care apar periodic, scaune diareice apoase,
spumoase, voluminoase, nedigerate,de culoare galbenă sau galbenă-verzuie, cu miros

acriu, fără incluziuni patologice, cu miros fetid.

Gastroenterită acută − asociere de gastrită şi enterită. Enterocolită − asociere de enterită şi colită.
Gastroenterocolită-Se întâlneşte în shigelloză, salmoneloză, iersinioză, etc.

Colită distală − dureri spastice în zona infraombilicală stângă, tenesme, spasm sigmoidian, anus

beant (sau rezilent) la sugari, scaune afecaloide sărace, cu mucus şi striuri de sînge. Acest

sindrom este frecvent în shigelloză la copii mari şi adulţ i. La copiii mici şi sugari mult mai frecvent apare
sindromul enterocolitic.

La etapa a II-a se stabileşte diagnosticul confirmat bacteriologic, virusologic, serologic. Drept bază a
acestuia servesc datele investigaţ iilor specifice (izolarea agentului cauzal şi decelarea anticorpilor
specifici).

Boala diareica acuta cu sindrom de deshidratare acuta BDA cu SDA se mai numeste toxicoza. Incepe
cu o BDA simpla,care duce la deshidratare; daca

deshidratarea este mai mare de 10%, apare colapsul hipovolemic .

Tablou clinic:
Se manifesta prin:

-semne de BDA:-scaderea apetitului,- varsaturi,-scaune moi,-scadere ponderala.

-semne de deshidratare acuta de diverse grade:-gradul I (deshidratare usoara), caracterizat

prin sete moderata, pliu cutanat lenes, turgor usor diminuat, tahicardie.

-gradul al II-lea (deshidratarea medie), manifestat prin sete intensa, pliu cutanat persistent, fontanele
deprimate ,tahicardie mare, puls slab, hipotensiune.

-gradul al Ill-lea (deshidratare severa) manifestat prin pliu cutanat persistent, ochi infundati in orbite,
nas efilat, puls filiform, imperceptibil, hipotensiune marcata colaps,oligoanurie sau anurie, obnubilare,
coma.
-Semne de colaps:-puls slab,-TA scazuta,-timp crescut de recolorare capilara,-oprirea diurezei,-varsaturi
in „zat de cafea“.

- Semne de hipoxie cerebrala pana la coma:-somnolenta,-privire pierduta cu ochii intredeschisi care

determina uscarea coneei, ce poate duce la infectii si ulceratii (se cos pleoapele).

-Semne de acidoza metabolica:-respiratie de „ogar fugarit“ (respiratie profunda si rapida).

-Semne de insuficienta renala acuta:-oprirea diurezei.

-Semne de ileus:-abdomen mare, destins.

-Semne de afectare hepatica:-hepatomegalie prin incarcare grasa hepatica.

-Semne de infectie:-febra,-frisoane,-stare generala alterata.

Examenul fizic obiectiv: -evaluarea deficitului hidric, facand un paralelism intre pierderi si

alterarea starii generale astfel:

- pierderi de 5-7% - nu afecteaza starea generala,

- pierderi de 10% - semne de colaps,

- pierderi de 15% - coma,

- pierderi de 20% - exitus.

Setea:

-este semn de deshidratare intracelulara,

-repulsia fata de apa este semn de edem cerebral.

Uscaciunea mucoasei bucale:

-semn de deshidratare celulara care determina un semn clasic :- limba se lipeste de abeslang,

-elasticitatea tesutului cutanat:- persistenta pliului cutanat apare la o deshidratare de peste5% si este
din ce in ce mai accentuata pe masura ce deshidatarea este mai mare.

Evaluarea comportamentului neurologic al copilului:

-coma hipotona este o coma prin pierderi predominant de saruri, linstita, cu edem cerebral,

-coma hipertona este o coma prin pierderi predominant de apa, hiperexcitabila.

Tablou paraclinic:
-coprocultura care evidentiaza germenele patogen incriminat,

-ionograma serica evidentiaza: Na crescut sau scazut, K initial crescut, apoi normal sau scazut. Ca si Mg
scazute,

-proteinemia este fals crescuta,

-hematocritul este fals crescut,

-echilibrul acido-bazic arata acidoza metabolica,

-examenul sumar de urina arata albuminurie, hematurie microscopica,

-ureea serica usor crescuta.

Tratament:
Tratamentul BDA cu SDA se face in urmatoarele etape:

-combaterea colapsului (restabilirea volemiei ): in prima ora:

-administrarea de solutii macromoleculare: Dextran,

-corectarea acidozei: 1ora- bicarbonat de Na 8,4%,

-inlocuirea pierderilor patologice: in urmatoarele 6ore,

-acoperirea pierderilor fiziologice: 16 ore,

-restabilirea compozitiei lichidului intracelular:-K,-Mg,-P,-Ca.

2.5.Tratament:
Baza tratamentului este regimul dietetic!
Tratament – Se va tine seama ca, in tarile dezvoltate ,majoritatea cazurilor de diaree acuta sunt usoare
si autolimitate. Scopul terapiei este ,in primul rand, inlaturarea cauzei subiacente, in masura in care
aceasta poate fi identificata si tratata. Al doilea obiectiv este hidratarea (sau rehidratarea) adecvata,
pentru mentinerea volemiei si a balantei electrolitice si acidobazice.

Tratament:
Baza tratamentului este regimul dietetic!
 Tratament – Se va tine seama ca, in tarile dezvoltate ,majoritatea cazurilor de diaree acuta sunt usoare
si autolimitate. Scopul terapiei este ,in primul rand, inlaturarea cauzei subiacente, in masura in care
aceasta poate fi identificata si tratata. Al doilea obiectiv este hidratarea (sau rehidratarea) adecvata,
pentru mentinerea volemiei si a balantei electrolitice si acidobazice.