mis organelor de drept, de asernenea, trebuie de cfectuat perchezitia corporala a

persoanei retinute, in pofida faptolul ca falsificatorul putea deja sa se debarascze

de probelc respective. insa acest Iucru putea fi scapat din vedere de catre infractor
sau neavand posibilitatea sa arunce unele obiecte.
b) Perchezitia corporala a banuitului. Persoana care a fost prinsa in mo-
mentul fabricarii banilor sau hartiilor de valoare false. prccum si 111 momentul
punerii in circulatie a acestor obiecte, trebuie supusa imediat perchczitiei corpo-
rale la locul rctinerii.
Scopul acestei perchezitii este depistarea asupra banuitului a banilor sau har-
tiilor de valoare false. precurn si a alter obiecte sau documente care au servit la
cornitcrea in [ractiunii date. In aceste cazuri trebuie de arras atentic la locul unde se
aflau bancnotelc false. daca se aflau imprcuna cu originalele sau in alte Iocuri (bu-
zunare. despartituri diferire), starea !or exterioara, valoarea etc. Totodata, trebuie de
mentionat daca au fost depistate locuri special amenajate pentru pastrarea banilor
falsi (in imbracaminte, in genti sau alte obiecte portabile). Aceste circumstante pot
dernonstra latura subiectiva a realizatorului sau falsificatorului de bani falsi.
Dupa examinarea corporala $i a hainelor, obiectelor persoanei banuite de fal-
sificarea sau punerea 111 circulatie a banilor sau hartiilor de valoare false. trebuie
de cercetat si locul unde aceasta actiune a fost efectuata, ca nu cumva faptuitorul
sa fi aruncat unele obiecte dernascatoare.
rn
c) Cercetarea la fata locului. conforrnitate cu a11. J l8 CPP RM, pe aceasta
categorie de infractiuni pot fi efectuate urmatoarelc tipuri ale cercetarii la fata
locului:
cercetarea teritori ilor unde a fost retinut realizatorul de bani sau de titluri de
valoare false;
cercetarea lncaperilor unde se falsificau banii sau titlurile de valoare false;
cercetarea locului unde se pastrau banii sau titlurile de valoare false;
investigarea utilajului $i rnaterialelor consurnabile utilizate de infractor
pentru falsificarea banilor sau titlurilor de valoare false;
analiza bancnotelor sau titlurilor de valoare false depistate la infractor sau
in diverse locuri de pastrare a lor;
cercetarea diverselor obiecte, rnijloacelor de transport special amenajate cu
ascunzisuri in cle pentru transportarea productiei false etc.
La efectuarea oricarei din aceste tipuri de cercetari trebuie sa participe specia-
lisrul crirninalist, iar in siruatie de caz - si specialisrul in dorneniul poligrafiei, teh-
nici i de calcul, programarii si altii. Anume ei pot acorda ajutor ofiterului de urma-
rire penala �i pot asigura cercetarea calificata a locului, imprejurarilor, obiectelor,
utilajului �i materialelor in scopul depistarii si ridicarii probelor, De exemplu, in

320
 cadrul examinarii locului (incaperilor) unde posibil se falsificau ban ii falsi, trebuie
de stabilit: daca putea f folosita incaperea concrete pcntru falsificarea banilor �i
ce fel de urme, imprejurari confirms acest fapt; daca au acccs in incaperea data
persoanele straine sau este special amenajata pentru a falsifica bani �i nimcni nu
poate intra acolo: care este sistemul incuietorilor �i izolarea peretilor. Totodata,
se examineaza obiectele. utilajul poligrafic, daca este. matritele. semifabricatele,
bancnotele originale de pe care se copiau rechizitele: diferite chimicale si co-
loranti: hartie pregatita pentru falsificarca banilor �i titlurilor de valoare false etc.
Examinarea tchnicii de calcul va fi efectuata in mod obligatoriu cu partici-
parea specialistului in domcniul tchnologiilor computerizate. prograrnatorului �i
proprietarului sau utilizatorului acestei tehnici.
La examinarea tehnicii de calcul se <listing cateva etape specifice:
examinarea exterioara a tehnicii de calcul;
examinarea unor blocuri, picse-componerue din ansarnblul tehnicii cornpu-
rationale in scopul depistarii urmelor materialc - reflectarilor, imaginilor;
examinarea si analiza mijloacelor de prograrnare si documentatici din
mcmoria calculatorului, precum si a purtatorilor de inforrnatie: dischete,
stick-uri etc.
Concomitcnt cu examinarea exterioara a tehnicii de calcul trebuie de intre-
prins masuri pentru dcpistarea urmelor materiale - arnprcntelor digitale ale utili-
zatorului calculatorului (pe uncle blocuri, tastatura, mouse etc.).
Dupa exarninarea exterioara se trece la vizionarea, cautarea �i extragerea (ri-
dicarca) informatiei, care prezinta interes pentru cercetarca cauzei din fi$ierele
calcu latorului.
In astfel de situatii, ca si la cercetarea infractiunilor in domeniul informaticii,
specialistuJ participant la examinarea tehnicii de cakul trebuie sa poscde un com-
plet de tchnica speciala, care Ti da posibilitatea de a citi �i pastra informatia din
calculatorul supus examinarii.
Varietatile urmelor materiale, care pot f dcpistate la cercetarea locului faptci,
111 cazurile cercetarii falsificatorilor de bani sau harti i lor de valoare, sunt cele
mai diferite. Acestea pot fi urme de reflectare (imagini), unne de obiecte, urme
de substante. Cele mai des intalnite din ele sunt urmcle de obiecte si urmele de
substante. Mai rar sc depisteaza urmele de reflectare.
Examinarea obiectelor si documentelor presupune, Intai de toate, studierea
bancnotelor descoperite si dispozitivelor, substantelor (acizilor, vopselelor) uti-
lizate la falsificarea banilor sau hartiilor de valoare, precum si examinarea docu-
mentelor (imaginilor) pe purtatorii rnagnetici,
Banii sau hartiile de valoare false se exarnineaza imediat dupa depistarea lor,
cu participarea obi igatorie a specialistului �i cu respectarea rnasurilor de precau-

321
tie, care exclud posibilitatile de nimicire a urmelor pe aceste obiecte. La incepu-
rul examinarii banilor sau hartiilor de valoare ele trebuie fotografiate in ansamblu
si apoi, in mod separat, fiecare bancnota conform regulilor fotografiei de detaliu.
Dupa aceasta, specialistii respectivi vor evidentia falsurile existente �i vor depis-
ta $i ridica posibilele unne de pe obiectele examinate. Urmele depistate. de ase-
menea, trebuie fotografiate inainte de ridicarea lor de pe bancnotele sau hartiile
de valoare.
Pe parcursul examinarii trebuie folosite iluminatie suplirnentara, mijloace teh-
nice (optice de marire, in radiatii invizibile etc.) care permit detectarea indicilor
de falsificare ce nu pot f observati in conditii obisnuire.
f n procesul-verbal de examinare trebuie de indicat: cantitatea si calitatea bane-
noielor ( hartii lor de valoare) false: valoarea acestora: seria �i numarul fiecareia:
dimensiunile ]or; particularitatile imaginilor $i ornarnentului: calitatea inscripti-
ilor. inclusiv a celor mai marunte, culoarea si nuanta imaginii aversului si rever-
sului: existenta sernnelor de protectie, culoarea si particularitatile acestora; cali-
tatea, proprietatile hartiei: existents �i particularitatile filigranului. altor semne
de securitate (protectie); gradul de uzura si rnurdarie a bancnotelor: prezenta sau
lipsa unor defecte ale hartiei etc.
d) Pe1·chezitia la domiciliul �i locul de munca al banultului. Pe aceasta
categorie de infractiuni, perchezitiei pot fi supuse incaperile unde locuieste sau
munceste falsificatoru] sau realizatorul de bani sau de hartii de valoare false. pre-
cum �i incaperile rudelor, cunoscutilor cu care el mentine relatii bune si se poate
folosi de serviciile acestora.
Scopul acestor percheziti i consta in depisrarea si ridicarea obiectelor, dispozi-
tivelor. materialelor, substantelor ce pot continua falsificarea sau punerea in cir-
culatie a banilor sau hartiilor de valoare false. 1n calitate de obiecte care certifies
fapta falsificarii, pot fi:
- bancnote falsificate sau semifabricate (hartie taiata dupa dimensiunile
bancnotelor. vopsele, acizi etc.):
bancnote, hartii de valoare cu semne de razuire. radiere, corodare. spalare,
numere, serie taiata;
bancnote originale de bani, care se foloseau ca mostre de falsificatori (de
obicei. ele au aceeasi serie �i numere ca �i banii falsificati);
- tehnica de multiplicare $i calculatoare folosite in scopul falsificarii banilor
si hartiilor de valoare;
rechizite cu ajutorul carora se falsificau banii, hartiile de valoare (forme
metalice, matrite, uumaratoare, garnituri, zat etc.):

322
323
 consumabile, utilizate in scopul falsificarii banilor si hartiilor de valoare
false (vopsea tipografica, acizi, tus, lacuri, clei etc.):

322
323
 diverse obiectc cu urme si pcte, aparute in procesul falsificarii banilor sau
hartiilor de valoarc (haine, lncaltaminte. carpc ale banuitului);
literatura c.lin domcniile tipografiei. fotografiei, galvanizarii etc.:
caiete, carnete de note. agende cu inscrisuri, calcule. inrcgistrari, care pol
confirma activitatca ilicita;
corespondents persona la scrisa, diverse inrcgistrari audio. v idco cu carac-
ter instructiv sau rczultatc in activitatca de falsificare!",
e) Audierea marto,-ilor. in calitate de rnartori pe accste categorii de cauze
pot f audiaie: pcrsoancle carora li s-au realizat bani sau hartii de valoare false:
persoanelc care au fost martori oculari la punerea in circulatie a banilor falsi �i la
retinerea banuitului; pcrsoancle care au retinut rcalizatorul banilor sau hartiilor
de valoare false; pcrsoanele din institutiile, organizatiile care au depistat banii
sau hartiile de valoare false; proprietarii sau adrninistratorii cdificiilor. incapcri-
lor unde a fost aranjata falsificarea banilor sau pastrarea acestora: rudele, colegii,
cunoscutii lalsificatorului sau realizatorului de bani falsi �i altc pcrsoane.
Persoanele carora li s-au rcalizat bani falsi pentru cumparare de la ele a unor
obiecte, produse sau prin schirnb valutar neoficial si care au depistat falsitatea
bancnotelor primite trebuie audiate in primul rand. Ele au de, enit , ictime ale
infractiunii. Cu ajutorul accstor martori trebuie stabilite informatii cat mai ample
despre realizatorul banilor Ialsi: sernnalmentcle exterioare ale persoanei banuite
si posibililor cornplici, prccum $i date despre locul, timpul si alte circumstantc ale
operatiuni i savarsite: nurnarul de bancnote false primite si suma totala a lor: seria
si nurnarul fiecarei bancnote; ce fcl de maria a procurat banuitul: era el singur sau
imprcuna cu alte persoane; cc prezinta insotitorii infractorului: cu ce se ocupau
acestia in timpul cand banuitul procura rnarfa sau schirnba banii: daca nu curnva
ei supravegheau imprejurimca din locul dat sau se ocupau cu distragcrea atentiei
celor prezenti etc.
La audicrea pcrsoanclor din randul martorilor oculari ai cazului de punere in
circulatie a banilor falsi sau retinerii acestora, trcbuie de stabilit unde se aflau
acestca si cc concret au vazut sau auzit, cc prezinta persoana sau persoanelc care
au incercat sa puna in circulatic bani i sau hartii de \ aloare false (numarul $i sem-
nalmentele lor exterioare), in ce directie a disparut sau de cine �i cum a fost retinu-
ta. daca a intreprins insusi martorul anumitc actiuni in cazul dat sau daca ar putea
sau nu sa-l recunoasca pe banuit dupa unele sernnalrnente, voce, mers etc.
Dupa datele obtinute din audierile martorilor norninalizati mai sus trebuie de
intocmit portretul vorbit al persoanei banuite de punerea in circulatie a banilor
111
Kp11M11Ha_,11cT11Ka: ) •1e6H11K 1-ui CT).1e11 ros B) 100 Ilo.i pea, A.<l>. Bonuucxoro.
B.n. Jlaapoaa. 2 ma-e. nepepafi. 11 non. Mocxsa: IOHI fTll-.[lAHA. 3aKoH II npaso, 2013.
c. 703-70-L
322
323
sau hartiilor de valoare false, cand ea a disparut de la locul faptei, pentru a orga-
niza cautarea sa operative. precum si verificarea acesteia dupa evidentele crirni-
nalistice respective.
in cazul in care banii falsi au fost depistati de lucratorii instirutiilor bancare
sau intreprinderilor, indiferent de forma lor de organizare, in calitate de martori
se audiaza persoanele care ncmijlocit au primit si descoperit banii falsi. La audi-
erea lor trebuie de clarificat: cand �i cum au descoperit falsul banilor, de unde au
fosr ei primiti, cantitatca si suma banilor falsi, starea exterioara a acestora si cine
sau cum se poate confirma fapta data.
Cand falsificatorul de bani sau hartii de valoare false a fost retinut in mornen-
tul fabricarii obiectelor date, ln anumite locuri inchiriate de infractor, 111 calitate
de martor trebuie audiat proprietarul sau administratorul acelor edificii, incaperi
unde a avut loc infractiunea. La audierea acestor martori trebuie de stabilit: de cat
timp martorul ti cunoaste pe banuit: in ce relatii se afla cu el: de cand si In ce baza
falsificatorul de bani se foloseste de edificiul, incaperea data: ce cunoaste mar-
torul despre activitatile banuitului; daca acesta lucra in orele de noapte, zile de
odihna; avea el careva angajati sau activa singur; daca a observat ceva suspicios
(conspirariv) in comportamentul sau activitatea banuitului; daca achita anumite
plati in casieria institutiei sau nemijlocit proprietarului etc.
In toate cazurile trebuie de identificat si audiat colegii, vecinii, cunoscutii,
rudele banuitului in privinta unor sau altor circurnstante ce necesita a ti clarifi-
cate in caz. Unii dintre ei pot cunoaste anumite fapte importante care direct sau
indirect ar confirma activitatea falsificatorului sau realizatorului de bani sau hartii
de valoare false.
f) Audierea banuitului. in calitate de banuit poate ft audiata persoana care (ne-
mijlocit) se ocupa cu falsificarea banilor sau hartiilor de valoare false, precum �i
persoana care le punea in circulatie (realiza). In unele cazuri. aceasta poate ti una si
aceeasi persoana, iar in altele - persoane diferite,
Cand in flagrant a fost retinut falsificatorul in momentul fabricarii banilor sau
hartiilor de valoare false, in cadrul audierii acestuia se clarifica urmaroarele cir-
cumstante importante:
- rnotivul aflarii lui la locul unde a fest retinut;
d\ti bani sau titluri de valoare au fost fabricate de el sau de alte persoane Ill
cazul concret �i in ce scop;
daca au mai avut loc astfcl de cazuri anterior;
- prin ce metode au fost fabricati banii, valorile respective sau titlurile de
valori:

324
325
 ce mijloace tehnice, utilaje, consumabile au fost utilizate pentru fabricarea
banilor sau titlurilor de valoare false;

324
325
 - cui apartinc tehnica, utilajul $i consumabilcle respective. de unde si cand
elc au fost procurate. prirnite sau inchiriate:
cine csie stapanul (proprictarul) incapcrii unde se fabricau banii ctc.:
cine �i cui transmitea banii sau titlurilc de valoarc false pcntru punerca )or
in circulatic;
- daca se aflau anumiti bani sau titluri de valoare false depozitate, transmise
sau pregatite pcntru punerca acestora in circulatie. in caz pozitiv, unde anu-
me se pasireaza;
- in ce locuri si cum anume se puneau in circulatic banii sau titlurile de va-
loare false.
La audierea banuirului rctinut in flagrant in momentul punerii in circulatie a
banilor sau hartiilor de valoare false, trebuic identificata, in primul rand, persona-
litatea realizatorului, iar apoi, clarificate urmatoarelc circumstante escntiale:
- de unde. de la cine �i cand a primit banii sau titlurilc de valoare false:
de unde provin banii sau titlurile de valoare false:
cine a fabricat banii sau titlurile de valoare pe care banuitul le punca in
circulatie;
daca a primit de la cine, a ban ii falsi pcntru punerea lor 111 circulatie: care
au fost conditiile acestei activitati:
arc sau nu complici realizatorul banilor sau titlurilor de valoare false, daca
da, atunci cine sunt ei si undc se afla la moment, cum intretin legarurile
lntre ei:
ce suma de bani sau titluri de valoare false a primit, cand �i unde, in ce
bancnote, cine poate confinna acest fapt:
ce suma de bani Ialsi a realizat deja si daca are bani sau hartii de , aloare
false depozitate;
are sau nu fixata Intalnirc cu fumizorul de bani falsi. daca da, atunci pe
cand �i unde. cu cine anume:
care sum datele sau semnalmcntelc exterioare ale furnizorului de bani sau
titlurilor de valoare false:
- daca anterior a mai pus in circulatie bani sau titluri de valoarc false: in caz
pozitiv. cand, unde, in ce surna �i cu cine:
ce masuri de precautie a intreprins pentru a masca activ itatea sa infractio-
nala etc.
g) Examinarea corporala a banuitului. La actiunile initialc de urmarire pe-
nala, pe aceasta categorie de infractiuni, se atribuie si examinarea corporals a
banuitului. atunci cand cl a fost retinut in flagrant in mornenrul fabricarii banilor
sau hartiilor de valoare false. Accasta actiune. indeosebi. poate da rezuliate pozi-
tive in cazurile in care falsificarea de bani sau a harriilor de valoare se cfectueaza
prin metoda poligrafica, prin fotografiere sau picrura.

324
325
 in astfel de situatii, trebuie de atras o deosebita atentie hainelor �i corpului
banuitului, depistarii si constatarii urmelor utilizarii de catre acesta a materialelor
�i substantelor (vopselelor, acizilor, reactivilor, diluantilor).
h) Prezentarea spre recunoastere a banuitulul. in cazurile in care banuitul
incerca sa puna in circulatie sau a pus in circulatie bani, hartii de valoarc false
�i a disparut dupa accasta, martorii sau victimele acestor actiuni, dupa audierea
respectiva privind semnalmentele exterioare ale infractiunii, pot recunoaste fap-
tuitorii dupa fotografie sau in natura, daca el cste retinut. Pentru aceasta trebuie
de obtinut �i acordul martorului sau victimei de a participa la recunoastere.
i) Examinarea bancnotelor sau hartiilor de valoare false. Aceste obiecte
ale infractiuni i date, de obicei. se examineaza imediat dupa depistarea lor. cu res-
pectarea stricta a regulilor criminalistice pentru a nu nimici posibilcle amprente
pe bancnote ale infractorilor. Totdeauna, la inceputul examinarii, banii sau hartii-
le de valoare suspectc de fals trebuie fixate dupa regulile fotografiei de detaliu. in
accstc situatii, trebuie de atras specialistuJ criminalist �i de aplicat rnijloace tch-
nice de mare capacitate, care permit relevarea indiciilor (semnelor) de falsificare,
precum 9i prelevarea amprentelor infractorului.
Nuse exclude ca. pe parcursul cercetarii, poate aparea necesitatea efectuarii
unei examinari repetate, mai meticuloase a bancnotelor sau hartiilor de valoare
false, depistate 9i ridicate in urma perchezitiilor, ridicarii de obiecte si documcnte
sau retinerii banuitului. Trebuie de avut in vedere ca, in cadrul cercetarii la fata
locului, retinerii banuitului. perchezitiei sau ridicarii de obiecte si documente, nu
sunt conditii necesare de a examina atat de meticulos obiectele depistate $i tehni-
ca respective la indemana. Scopul exarninarii repetate a bancnotelor sau bartiilor
de valoare false este tocmai acela de a releva $i prelev a urmcle de refiectare a
infractorului $i de a evidentia indicii de falsificare. in procesul-verbal se introduc
toate acele date despre bancnotele sau hartiile de valoare examinate, dupa cum
este indicat in pct. ,,c'' al prezentului paragraf
La expertiza, bancnotele sau hartiile de valoare suspecte de fals pot fi indrep-
tare doar dupa examinarea lor de catre ofiterul de urmarire penala.
j) Experimentul in procedura de urmarire penala. La cercetarea infractiu-
nilor de categoria data, poate aparea necesitatea efectuarii diferitelor cxperimente
in procedura de urmarire penala. Scopul acestor expcrimente consta 'in verificarea
si precizarea declaratiilor obtinute de la banuit, invinuit despre modul si conditi-
ile fabricarii bancnotclor sau harti i lor de valoare false.
Deseori experimentul se efectueaza cand apar suspiciuni in posibilitatile per-
soanei concrete, pentru a verifica daca intr-adevar banuitul poseda anumite dex-

326 327
teritati practice si abilitati de fabricare a banilor sau harti ilor de valoare false prin
contrafacere sau prin alterare, fapt despre care el a declarat.

326 327
 Prin efectuarca experimenrului in procedura de urrnarire penala, se mai poate
verifica daca persoana in cauza, in anumite conditii �i cu materiale. mijloacc con-
crete, este capabila sa produca bani sau hartii de valoare false.
in unele cazuri, experimentul poate dura �i cateva zile, cand banii sau hartiile
de valoare false au fost fabricate dupa tehnologia clasica de marcare a hartiei
(materiel prime), prin uscare, pictare, scriere cu cemeli sau vopsele, din nou us-
care si imbunatatire etc. in realitate, timp de o zi falsificatorii nu reusesc toate
aceste operatii, de aceea si in cadrul experimentului trebuie de acordat banuitului,
invinuitului atara timp cat el solicits pentru a demonstra si confirma cele relatate
anterior la audieri. Din aceste considerente. este foarte irnportanta etapa de pre-
gatire a experimentului in procedura de urmarire penal a, pentru ca odata inceputa
aceasta actiune, sa poata fi efectuata in conditi i asemanaroare cu cele reale.
in cazul in care rezultatul experimentului s-a dovedit a fi pozitiv, banuitul sau
invinuitul a fabricat bancnote sau hartii de valoare false, cu aceasta actiunea se
finalizeaza. Atunci cand banuirul, invinuitul n-a reusit sa produca falsificarea in
conditiile �i cu materialele respective puse la dispozitia Jui, de obicei, el incepe a
se emotions. a se revolta, fi indca in realitate nu el a falsificat ban ii, de exemplu.
in asa situatie, dupa experiment, persoana respectiva trebuie audiata 111 scopul
stabilirii celui care totusi a falsificat banii sau hartiile de valoare.
Banii sau hartiile de valoare false confectionate ca rezultat al experimenrului
trebuie trimise la expertiza pentru exarninarea comparativa a lor!" cu cele depis-
tate la retinerea banuitului sau 111 unna altor actiuni de urmarire penala, similare
dupa modul de confectionare.
Procesul-verbal al experimentului in procedura de urmarire penala se intoc-
meste indiferent de rezultatul acesruia. T n afars de aceasta, este foarte important
�i util ca insusi procesul derularii experimentului sa fie documentat si prin foto-
grafiere a celor rnai importante mornente, operatii sau prin inregistrare video.
k) Dispunerea si efectuarea expertizelor iudiciare. La depistarea banilor
sau hartiilor de valoare false, dupa examinarea lor, imediat urmeaza dispunerea
si efectuarea expertizei bancnotelor sau hartiilor respective. Aceasra expertiza
poarta un caracter complex si se efectueaza, de obicei, de expertii Ministerului
Afaceri lor lnterne. Pentru solutionarea sarcinilor de diagnosticare �i identificare
se cer cunostinte speciale ale expertilor criminalisti, dar �i chimistilor, biologilor
si altor specialisti.

1
�"
Kypc Kp1t.\111Ha,1ncT1tK11. To» III. KpHMJ1Ham1cT11<tec1<a.ll MCTO.D.IIKa: MeTO..lHKa paccne-
npecrynnesua B cdiepe "3KOHOMHKII, B'3HTO'iHH<tecTBa
110BaH11.si f1 KOMnhroTepHblX 11peCTya.J1e-
HIIH I Ilon pen. O.H. Kopuryxoaoii II A.A. Crenairosa. CrT6.: IOp1111H'tecK11ii uerrrp Ilpecc,
2004. c.336.

326 327
 2.4. Probleme pe care trebui sa le lamureasca cercetarea cauzei
Cercetarea cauzei trebuie sa lamureasca urmatoarele probleme:
1. Daca a avut loc fapta fabricarii in scopul punerii in circulatie a banilor falsi,
a valutei straine, a valorilor mobiliare de stat sau a altor titluri de valoare
false sau daca acestea au fost aduse in Republica Moldova din afara tarii;
2. Cate bancnote, monede sau valori mobiliarc de stat sau titluri de valoare au
fost contrafacute (aduse), in ce sums si cand;
3. Unde a avut loc fabricarea banilor, valorilor, titlurilor;
4. Cine a fabricat concret banii, valorile rnobiliare sau titlurile de valoare;
5. Au mai avut loc ori nu alte fapte de fabricare a banilor si titlurilor de valoa-
re false;
6. Ce metode de fabricare a banilor, valorilor sau titlurilor au fost utilizate in
cazul dat:
7. Ce mijloace tehnice, utilaje, consumabile au fost folosite de infractori pen-
tru contrafacere sau alrerare a banilor, valorilor mobi I iare sau titlurilor de
valoare;
8. De unde si cum infractorii au acaparat tehnica respectiva, utilajul si consu-
mabilele necesare;
9. Cui apartine incaperea si tehnica, utilajul folosit pcntru fabricarea banilor,
valorilor mobiliare sau titlurilor de valoare;
I 0. Cine a fost initiatorul fabricarii si cand a fost crcata prirna partida a banilor,
valorilor sau titlurilor de valoare false:
1 I. Cine a participat la fabricarea banilor, valorilor mobiliare sau titlurilor de
valoare si 111 ce consta rolul fiecarui complice;
12. Unde �i in ce mod sc pastrau banii, valorile, titlurile false:
13. Cine �i cum concrct punea sau trebuia sa puna in circulatie banii, valorile
sau titlurile de valoare false;
14. Cum se caracterizeaza fiecare individ (infractor) �i care a fost aportul sau
in activitatea de fabricare sau punere in circulatie a banilor falsi. valorilor
mobiliare sau titlurilor de valoare false;
15. Care este caracterul relatiilor dintre mernbrii grupului criminal:
16. In cazul in care fabricarea banilor, valorilor mobiliare sau titlurilor de
valoare avea loc 111 afara tarii, cum s-a efectuat introducerea acestora In
Republica Moldova. pe ce cale, cu ce transport. prin care puncte vamale
sau sectoare ale frontierei;
17. Daca anterior au mai avut loc cazuri de contrabanda cu bani falsi;
18. Cine dintre lucratorii mijloacelor de transport intemationale, ai serviciului
vamal sau politiei de frontiera a fost irnplicat in reteaua de contrabands cu
ban ii, valori le si titluriJe false;
19. Ce circumstante au generat sau favorizat savarsirea infractiunii date!".

328
329
 l-4.i Aeepnaaosa TB.. Ge.'lKHH P.C, Kopyxos lO.f.. PocctLHCK,UJ E.P. Kprn11rna.111crnKa. Y<1e6-
IIILK .u.rrn0y100. Mocxsa: HOPMA. 1007. c. 738.

328
329
 § 3. Cercetarea contrabandei

3.1. Modelul criminalistic al contrabandei

Contrabanda ca infractiune este determinata in arl.2�8 din Codul penal �i
art.244 din Codul varnal al Republicii Moldova si prezinra fapta prejudiciabila
de trecere peste frontiera varnala a \arii noastre a rnarfurilor, obiectelor si a altor
valori in proportii mari �i deosebit de mari, cludandu-se conrrolul varnal ori tai-
nuindu-le de el, prin ascundere in locuri special pregatite sau adaptate in acest
scop, ori cu folosirea frauduloasa a documentelor sau a mij loacelor de identifica-
re varnala, ori prin nedeclararc sau dcclarare neautentica in docurnentele \ amalc
sau in alte documente de trecere a frontierei.
Totodata, este considerata ca contrabands trecerea in orice volurn in acclasi
mod pestc frontiera varnala a RM a substantelor narcotice, psihotropc, cu efecte
putcmice. toxice, orravitoarc, radioactiv e �i explozive. precum �i a deseurilor
nocive si a produselor cu destinatie dubla (alin.(2) al art.248 CP RM).
Trecerea peste frontiera vamala a Republicii Moldova a armamenrului, a dis-
pozitiv elor exploziv e !?i muniti ilor in acelas mod. indiferent de cantitatea lor, con-
stituie, de asemenea. infractiunea de contrabands (alin.G) al art.248 CP).
Tot ca contrabanda se considcra treccrea peste frontiera \ arnala a Ry1 a va-
lorilor culturale, evitand controlul varnal ori tainuindu-le de cl prin ascundere in
locuri special pregatitc sau adaptate in acest scop, precum si ncreturnarea pe tcri-
toriul \ amal al Republicii Moldova a v alorilor culturale scoase din tara. in cazul
in care intoarccrea Jor este obligatorie (alin.t-l) al art.248 CP R\,1 ).
in asa mod, contrabanda tcnicaza la relatiilc socialc prix ind sccuritaiea sau
regimul vamal al tarii $i relatiile sociale pri\ ind circulatia Iegala a substante-
lor narcoiice, psihotrope, cu cfecte puternicc. toxicc, otravitoare. radioactiv e sau
explozive ori a deseurilor nocix e, a armamentului, a dispozitiv elor exploziv e, a
rnunitiilor $i valorilor culturale.
Practicarea contrabandei constituic o amenintare atar pentru economia Repu-
blicii Moldova. cat si penrru securitatea publica a tarii, Ea poate fl sa\'ar:;,ita atat
de persoane fizice, cat si juridice.
Persoancle fizice savarsesc contrabanda in interese personale sau cornerciale.
in interese personale. ele intcntioncaza sa rreaca ilegal pestc frontiera , arnala
unele marfuri, obiecte sau alte , alori in proportii mari sau deosebit de rnari. iar
in scopuri comcrciale, sih 8$CSC diverse opcratiuni cu rnarfuri de contrabands.
inclusiv cele interzisc prin lege.

328
329
 Persoanele juridice in interese cornerciale. de asernenea, sa, arsesc di, erse
operatiuni de contrabanda cu marfuri, obiecte sau v alori in proportii deosebit de
mari, precum si interzise prin lege.

328
329
 lnfractiunea darn poatc fi depistata in timpul efecn.arii controlului vamal sau
controlului ulterior (pct.21 ), 21 II) al art.I din Codul vamal al RM). in unele ca-
zuri. contrabanda se depisteaza �i ca rezultat al activitatii spcciale de investigatic.
La cercetarea contrabandci totdeauna trebuie sa se tina cont de modelul crirnina-
listic al acestei infractiuni, care ofera date ce au rol practic important in depistarea.
ccrcetarea si prcvcnirea faprelor de contrabands. La baza elementclor modelului
criminalistic al contrabandei stau procesc obiective ale activitatii criminale de acesr
gen. procese care determina legitatilc rcflectarii indiciilor infractiunii date, precum
�i practica organelor de drept �i specialc, care lupta cu contrabanda.
Modclul criminalistic al contrabandei include urrnatoarele elernente compo-
ncnte:
I. Date despre caile (canalelc) �i modul de trecere a contrabandei peste
frontiera vamala, Frontiera vamala nu intotdeauna coincide cu frontiera de stat
a Republicii Moldova. Frontiers de stat este linia ce desparte pc uscat si pe apa
tcritoriul Rcpublicii Moldova de teritoriile statelor vecine, iar in plan vertical de-
limiteaza spatiul acrian $i subsolul Rcpublicii Moldova de spatiul aerian $i subso-
lul siatclor vecine. Frontiera vamala este frontiera de stat a Republicii Moldova,
perimctrul zonclor libere $i al depozitelor vamale libere. Notiunea de frontiers
varnala estc mai larga decat frontiera de stat
Contrabanda poate fi savar�ita trecaud obiectele infractiunii prin punctele de
control vamal (frontiera vamala) si ocolind controlul vamal prin trecerea ilega-
la a frontierei de stat. Deci, infractiunea de contrabands poaie fi sa,·ar$ita pe caile
(canalele): tcrestra, aeriena sau navala.
Controlul varnal se efectucaza la frontiera varnala toideauna dupa trecerea
frontierei de stat. La iesire din tara, prin punctele stabilitc de control, frontiera
vamala conventional se regaseste dupa frontiera de stat, atunci cand la intrare in
tara frontiera varnala se afla in interiorul teritoriului tarii. Si la iesire, �i la intra-
re. intai de toate sc efecrueaza controlul documentelor la frontiera de stat. apoi
urmeaza controlul vamal al persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si
obiectclor la frontiera vamala.
Frontiera teresrra contrabandistul o poate trece pe jos, cu masina, cu trenul,
cu caruta sau pe anirnale. Bineinteles ca, in asa mod. el poate trece personal �i
obiectclc de contrabands pestc fronriera vamala sau ocolind punctele de control.
Contrabanda poate fi trecuta peste frontiera varnala cu mij loacele de transport $i
fara insotirea lor. in cazul in care infractorul a trecut cu obiectele de contraban-
da frontiera de stat ilegal, este prezent cumulul de infractiuni: lrecerca ilegala a
frontierei de stat si contrabanda.

330
331
 Frontiera aeriana de stat, care nu coincide cu frontiera varnala, infractorul
o poate trece cu aparatele respective de zbor (a, ion, elicopter, delroplan), in

330
331
mod legal sau ilegal. insa la intrarea in tara. dupa trecerea frontierei de stat in
mod legal, urrneaza frontiera vamala si controlul varnal. Dar daca infractorul a
trccut frontiera aeriana de stat ilcgal, atunci el nu poate f supus $i controlului
vamal. Practica a inregistrat si cazuri cand infractorii aruncau pe calea aerului
obicctelc contrabandei de rnici dirnensiuni, fara ca singuri sa treaca froruiera
de stat.
Frontiera navala de stat, de asemenca. nu coincide cu fronticra vamala, lnsa
de aceasta cale (canal) contrabandistii deseori se folosesc in scopuri criminale.
Obiectcle de contrabanda sunt trecutc pe calea navala atat personal de infracrori,
cat si f5ra insotirea 1or.
Deci, contrabanda poate r, sa, ar!;iita prin caile (canalele) indicate mai SU!:>.
uiilizand doua procedec: a) trecerea obiectclor de contrabanda concomitcnt cu
traversarea frontierei varnale a Republicii Moldova de catre contrabandist (cu
insotirea acestora) si b) trecerea obiectelor de contrabands pcste frontiera varnala
a RM fara insotirea lor, cand ele au Jost ascunse in locuri special pregatite sau
adaptatc In acest seep, in bagaje. mijloace de transport, colete etc. sau. pur $i sim-
plu, au fost aruncate peste frontiera de stat a RM pe teritoriul tarii vecine.
2. Date despre obiectul (obiectele) atentatului criminal. in calitate de
obiectc ale contrabandci, legca numeste, in primul rand, marfurilc.
Codul varnal al RM (art. I) prezinta notiunea de rnarfuri, adica orice bun mo-
bil: obiecte $i alte valori, inclusiv , alori valutare (valuta strains si moneda natio-
nala in numerar, instrurnente de plata $i valori mobiliare materializate exprimate
in valuta straina $i moneda nationals ). gaze naturale, energie electrics. energic
termica, alt fcl de energie, precurn $i mij loace de transport, care fac obiectul unei
tranzactii econornice extcme. cand acestea sunt rrecute in proportii mari.
1 n al doi lea rand, obiectc ale contrabandei sunt: substantele narcotice. psiho-
trope, cu efccte puternice, toxice, otra» itoarc, radioactive �i exploziv e, precum $i
deseuri le nocive si produscle cu destinatie dubla, in orice cantitate.
in baza Lcgii RM cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotro-
pe $i a precursorilor, adoptata de Parlarnentul \ari1 la 06.05.19991+1.
notiunile mentionate supra trebuie intcrprctate in felul urrnator:
- substantele narcotice sunt substantele de origine naturala sau sintetica sau
preparatele cc contin astfel de substante, care provoaca dereglari psihice si de-
pendenta fizica la consumul lor abuziv (criteriul medical) si care sunt nominali-
zate in mod exhaustiv in Lista nr. I a Tabelului nr. I. in lista nr.l a Tabelului nr.Z,
in lista nr. l a Tabelului nr.3, aprobate prin Hotararea Cornitetului permanent de
control asupra drogurilor (CPCD, proces-verbal nr. 7 din O 1.12.19881 �' (criteriul
1 1
� l\1onitorul Oficial al Rcpublicii Moldov a. 1999. nr, 73- 77.

330
331
14
' 'vlonirorul Oficial al Rcpublicii Moldov a. 1999, nr, 16-18.

330
331
juridic)). Ca substante narcoticc foarte raspandite pot f nominalizate: canabisul,
heroina, opiul, cocaina, morfina etc.;
substantele psihotrope sunt substantele de origine naturals sau sintetica sau
preparatele ce contin astfe1 de substante, care provoaca dereglari psihice $i
dependents fizica la consumul lor (criteriul medical) si care sunt nominali-
zate in mod exhaustiv in Lista nr.2 a Tabelului nr. I, in Lista nr.2 a Tabelului
nr.2. in Lista nr. 2 si 3 a Tabelului nr.3, aprobate prin aceeasi Hotarare a
CPCD ( criteriul juridic). Ca substante psihotrope pot fi norninalizate: mes-
caline, psilocibina, amfetamina, fenciclina etc.;
prin substante cu efecte puternice se au 10 vedere mijloacele medicamen-
toase �i alte mijloace, a caror utilizare. fara prescriptia medicului sau cu
lncalcarea normelor de dozare, poate cauza daune grave organismului
urnan (criteriul medical) $i care suut nominalizate in mod exhaustiv In
Lista nr.2 a Tabelului nr.5, aprobata prin aceeasi Hotarare a CPCD (crite-
riul juridic). Ca exemple de substante cu efecte puternice pot fi nornina-
lizate: clofelina, cloroformul, diazepamul. eterul pentru narcoza, spirtul
etilic sintctic etc.;
substantele toxice sunt acele subsiante a carer utilizare de carte o persoa-
na, chiar �i in conditiile unei neinsernnate depasiri a dozei, poate provoca
moartea acesteia (criteriul medical), $i care sunt nominalizate axhaustiv in
Lista nr.l a Tabelului nr.S, aprobata de CPCD (criteriuljuridic). Ca exem-
pJe de substante loxice pot fi nurnite: fenolul, cianura de potasiu, veninul de
albina purificat. spirtul metilic, sarinul, veninul de sarpe purificat etc.
Substantele orravitoare prezinta acele substante care nimerind in organism (in
cantirati relativ reduse) provoaca prin actiunea Jor chimica tulburari importante,
leziuni grave etc. si uneori moartea. Ele pot fi de distrugere in masa, care contin
combinatii chimice de inalta toxicitate. prevazute pentru vulnerarea fortei vii in
timpul actiunilor militate (de exemplu, iperita, luizita, fosgenul etc.).
Prin substante radioactive se au in vedere substantele care contin radionu-
clizi in concentratii superioare limitelor admise, atomi grei (radiu, uraniu, mercur
etc.), cu proprietatea de a emite, prin dezagregare spontana, unele radiatii corpus-
culare �i radiatii electromagnetice.
Substantele explozive sunt niste cornbinatii chimice sau amestecurile de sub-
stante capabile sa declanseze o reactie chimica rapida si violenta, care este inso-
tita de degajarea unei mari cantitati de energie termica, lumina si de formarea de
gaze, provocand o crestere mare a presiunii la locul exploziei.

332
333
 Deseurile nocive sunt substantele, materialele. obiectele. resturile de materii
prime provenite din activitati economice, menajere si de consum, care si-au pier-
dut integral sau partial valoarea initiala de intrebuintare, dintre care unele sunt

332
333
utilizabile dupa prclucrare, si care. venind in contact cu organismelc \ ii. le pot
cauza prejudicii .ui_
In al treilca rand, ca obiect al contrabandei sc considera oricc tip de armament.
dispozitive exploziv c si rnunitiile. indifercnt de cantitatca $i costul lor.
Prin armament se subintelcge toralitatea mijloacclor de lupta: div ersc arme,
tehnica militara $i utilaj militar, Arma prezinta un obiect, unealta, aparat. ma;,ina
care serveste in lupta impotriva inamicului. la \ anar, in unele probe sponiv e etc.
Dispozitivcle explozive sum mijloacclc tehnicc destinate efcctuarii exploziei
sau dirigarii ei in scopuri militare. industriale. hidrologice etc.
Munitiile prczinta denumirea generics data cartusclor pcntru armamentul de in-
fanteric. grenadelor de tot fclul, proicctilelor de artilcrie, bornbelor de av iatie etc.
in al patrulea rand, obiccte ale contrabandei sum si \ alorile culturalc. indife-
rent de costul lor.
Prin valori culturale se au in \ edere \ alorile cu caracter religios sau laic, pc
care ficcare stat le considers ca prczentand intercs pentru arheologie, pcrioada
preistorica, istorie. literatura, arta $i $tiin\a (de exernplu. colectiile rare �i mostre
ale florci si faunei, mineralogiei. anatornici. precum $i obiectclc care prezinta
intcres pentru paleontologi: comorilc arheologice $i descopcririle arheologice:
incunabulele �i manuscrisele rare. cartilc, docurnentele srravechi $i publicaiiilc
care prczinta un intercs deosebit; arhivelc, inclusiv arhivcle de fonograme. de
cinema si de fotografii etc.!"),
Acesre obiccte pot apartine persoanei fizice, care urmeaza sa treaca frontiera,
sau cu consimtarnantul sau i-au fost inmanate. mcredintate pentru treccrea lor
peste frontiera vamala de catre alte personae. organizatii.
Provenienta obiectclor de contrabands pentru aceasta infractiune nu are 111-
scmnatate. dar in caz de sesizare a furtului obiectelor sau altor incalcari. aceste
fapte urmeaza a fi stabilite $i calificaie suplimentar,
3. Date despre metodele de s�h ar�ire �i procedeele de ascundere (camu-
flare) a obiectelor de contrabands. De regula. etapelc contrabandci constau
in pregatirea ci (alegcrea obiectului atentatului. determinarca cailor, modului de
sav arsire a infractiunii, ascunderea sau carnuflarea obiectelor de controlul , arnal)
si treccrea ilcgala a marfurilor, obicctelor peste frontiera varnala a Republicii
Moldova.
Potrivit Codului penal $i Codului \ arnal al RM. infractiunea de contrabands
se produce prin doua metode:
1) trecerca marfurilor, obiectelor si al tor \ alori peste frontiera vamala prin
punctele de control, tainuind, prio ascundere in locuri special pregatite sau
141
' Brinza S .. Ulianovsc'ii X. s.a. Drept penal. Panea speciala, vol.ll. p.362-363. r1.

332
333
 •�- Ibidem. p.471--472.

332
333
 adaptate. ori cu folosirea frauduloasa a documentelor sau a mijloacelor de
idcntificare vamala, ori prin nedeclarare sau declararc neautentica in docu-
mentele vamale sau in alte documentc de trecere a frontierei:
1) trecerea peste Ironticra vamala a marfurilor, obiectelor �i alter valori in
proportii rnari si deosebit de rnari. eludandu (ocolind) punctele de control
vamal sau prin acestea, in afara orelor de lucru.
La trecerea marfuri lor, obiectelor sau alter valori prin punctele de control va-
mal, infractorii din tirnp Intreprind anurnite activitati, masuri, procedee de ascun-
dere, carnuflare a obiectelor de contrabanda. pentru ca acestea sa nu fie depistate
si retinute. In accst scop, ei folosesc uncle ascunzisuri si alte modalitati (docu-
mente false, nedeclarare a obiectelor sau declarare neautenrica in documentc etc.)
care ingreuncaza identificarea obiectelor de contrabands.
Este cunoscut ca, dupa cc infractorul a ales obiectcle contrabandei, a deter-
minat calca �i modul de savarsire a acestei infractiuni, el purcedc la ascunderea,
camuflarea marfurilor, obiectelor pentru a nu fi obsev ate. descoperite la contro-
lul vamal, si in asa mod le trece ilegal peste fronticra varnala. Pentru accasta el
poate pregati, amenaja locuri speciale in imbracarninte. incaltaminte. obiecte
portabile (valize, genti, mape), mijloace individuale sau comune de transport
etc. sau poate folosi (adapta) anumite spatii, locuri goale constructiv existente.
De exemplu, practicii sunt cunoscute urmatoarele modalita]i de ascundere a
obiectelor de contrabanda: camuflarea lor in spatiile goale constructiv, cu pe-
reti dubli, ale mijloacelor de transport; in captuseala interioara a vagoanelor,
avioanelor, elicopterelor, autovehiculelor; in rezcrvoare de alimentare cu apa,
benzina, motorina; in pneuri; in bagaje, colete, in diverse recipiente; 10 haine,
incaltaminte cu Jocuri special amenajate: pe corpul uman si in cavitatile fizio-
Jogice ale acestuia etc.
Ca procedee de ascundere a obiectelor de contrabanda (sernne ale infractiunii
prevazute de art.248 CP RM), la trecerea !or prin punctul de control vamal, pot
f numite:
a) iainuirea obiectelor de controlu] vamal, prin ascunderea )or in locuri speci-
al pregatite sau adaptate in acest scop;
b) folosirea frauduloasa a documentelor sau a mijloacelor de identificare va-
mala:
c) nedeclararea obiectelor care trebuie obligatoriu declarate;
d) declararea neautentica in documentele vamale sau in alte documente de
trecere a frontierei.
In cazurile savarsirii contrabandei, oco1ind punctele de control vamal sau prin
acestea, 111 afara orelor de lucru, prin trecerea ilegala a frontierei de stat si vamale,

334
335
unele procedee de ascundere a obiectelor infractiunii date nu au nici o irnportan-

334
335
ta. fiindca acolo nu sc prevcde nici un control varnal al documentelor sau mijloa-
celor de transport utilizate de contrabandisti.
4. Date despre locul �i timpuJ savar�irii contrabandci. Stabilirea locului
unde a fost savar$ita contrabanda prezinta importanta din mai multe considerente.
in primul rand, in locul savarsirii infractiunii rotdeauna pot f depistate urme si
altc rnijloace materiale de proba. in al doilea rand. cunoasterea locului unde a fost
saviir$ita contrabanda constituie punctul de plecare in deierminarea cercului de per-
soane banuite de infractiunca concreta si a martorilor acesteia.
Locul comirerii contrabandei este locul irecerii obiectelor infractiunii date peste
frontiera vamala a Republicii Moldova: l) prin biroul sau postul vamal concret:
2) trecerea acestora ocolind punctele de control , amal - prin trecerea ilegala a
frontierei de stat.
in prima varianta, cand marfurile in cantitati mari sau deosebit de mari, sau
obicctele respective interzise prin lege au fost depistate in punctul de control al
trecerii frontierei de stat. unde se afla si biroul sau postul vamal, este \ orba doar
de infractiunea de contrabanda, Atunci cand rnarfurile sau obiectelc interzise prin
lege au fosr retinute la trecerea ilegala a frontierci de stat, este deja o alta situatie
si contrabandisrul trcbuie sa raspunda pentru cumulul de infractiuni,
Birourile si posturile vamale concrete, ca unitati ale Serviciului Varna! al Re-
publicii Moldova. indeplinesc formaliratile prevazute de reglamentarile vamale
si anumc asigurarea si respectarea reglementarilor vamale la treccrea pcrsoane-
lor, marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera varnala a RM.
Cunoasterea timpului savarsirii contrabandei da posibilitate reala organu-
lui de urmarire penala de a stabili corect cercul de martori ai infractiunii date
si de a verifica declaratiile acestora, precum si ale complicilor contrabandistu-
lui, iar prin activitatile procesuale si speciale de investigatie - sa administreze
probele necesare in vederea inlaturarii alibiurilor invocate de unii infractori,
mai cu seama. cand contrabanda a fost sih ar�ita prin trecerea ilegala a fronti-
erei de stat.
5. Date despre tipologia criminalistica a contrabandistilor, in calitate de
subiect al infractiunii de contrabanda poate f orice cetatean al Republicii Moldo-
va, inclusiv persoane cu functii de raspundere, cetatean strain sau apatrid. Con-
trabanda poate f practicata de persoana in mod individual sau in grup. in afara
de aceasta. ea poate fi savar$ita si de persoane juridice care practica activitatea de
in-
treprinzator, Acestea pot forma �i anumite grupuri organizate de contrabandisti.
Cercetarile efectuate au stabilit doua tipuri mai frecvente de contrabandisti:
infractori inveterati �i infractori situativi 14�.
14
' Feopnnrs M. Me10..wxa paccnenoeauua Ko1:1rpa6aH.JbJ. Y•1e6Hoe 11oco611e .J.:u1 rrpasruse-

334
335
cKJ1x pa6oTHHKOB. Mocssa. 1989. c.82.

334
335
 Contrabandistul inveterat cornite actiuni ilegale si se caracterizeaza printr-o
orientarc infractionala cu caractcr pronuntat de acaparare si cu un grad inalt de
pericol social. El crecaza singur premise si cauia posibilitati pentru savarsirea
contrabandci, participa personal, activ la pregatirca infractiunii (selectarea �i pro-
curarea rnarfurilor, obiectelor, amenajarea ascunzisurilor, executarea documente-
lor false etc.), atragerea altor persoane in activitaica criminala si dcseori conduce
grupe criminale de contrabandisti.
Oricntarca antisociala pronuntata a acestor contrabandisti, care constituie
aproximatix 63° o din numarul infractorilor gruparilor criminale de contraban-
disti, :,,C manifesra in savarsirea sisternica a infractiunilor date, in conducerea
unor grupc permancnte de infractori, Aceasta categoric de contrabandisti inrot-
deauna srudiaza minutios imprejurarile in care 1$i , or desfasura operatiunca de
trccere peste fronticra vamala a marfurilor, obiectelor sau altor valori, analizand
profund factorii obiectiv i si subicctiv i la un anumit moment, precum $i conditiile
concrete 111 punctul de trecere a frontierei, apreciind posibilitatile realc si invo-
cand propria expericnta criminala in aces, sens.
in mornentul rctinerii, contrabandistii invcterati pot opunc rezistensa fcrma
urmaririi pcnalc, inclusiv annatci 111 cazul trccerii ilegale a frontierei de stat. Pe
parcursul cercctari i cazului, aceste persoane se cornporra nesincer, incercand in
tot fclul sa se eschiveze de la raspunderc. Ei depun dcclaraiii doar sub presiunea
unor probe incontestabi le, iar uneori neaga chiar �i ceca cc cste ev ident.
Contrabandistul situutiv se caracterizcaza prin abaieri ternporare. dar pozitivc
din punctul de vedere al personalitatii. El savarseste acre de conirabanda episodic
sau intr-un anumit concurs de circumstante, fiind adernenit de dorinta de a obtinc
uncle bunuri rnateriale in scopuri personale sau din dorinta de a-i acorda cuiva
un sen iciu. Decizia de a incalca legea are la baza motive de profit personal, rara
anumitc prejudicii, ca rezultat al situatiei obicctiv c fav orabile.
Fiind rctinut in flagrant ori in baza alter materiale. de rcgula, de la inceputul
cercctarilor, contrabandistul situativ i$i recunoaste , ina �i da declaratii sincere
despre imprejurarile pregatirii si comiterii infractiunii, cercul de persoane impli-
cate si profitul obtinut.
6. Date despre parricularitattle urmelor contrabaudei. lndifcrent de me-
todelc savarsirii contrabandci, canalele trecerii rnarfurilor, obiectelor si a altor
valori peste frontiera , amala a Republic ii Moldova, procedcele de ascunderc
a acestora de controlul vamal sau in cazurile trecerii contrabandei prin ocoli-
rea controlului varnal, la toate etapele acestci infractiuni raman anumite urmc
tipice. Mai intai de toatc, insesi obiectele conrrabandci sunt urme materiale ale

336 337
infractiunii date. Apoi, pc obiecicle infractiunii se pot depista urmc de maini ale
contrabaudistilor, altor persoane care i-au ajutat la selectarea. ascunderea si tre-

336 337
cerea peste frontiera a marfurilor, obiectelor sau altor valori. De asemcnea, unne
pot rarnane pe mijloacele de transport, utilajele folosite la camuflarea obiectelor.
pe docurncntele prezentatc de contrabandist la controlul vamal etc. In afara de
acestea se pot depista si urme ideale ale contrabandei savarsite, care se regascsc
in constiinta martorilor care. intr-un fel sau alrul, au perceput pregatirea si/sau
comiterea infractiunii de contrabands de anumiie persoane, in anumite locuri $i
tirnp, cu anumite rnijloace, prin anumite metode si procedee etc.
7. Date despre cauzele �i cenditiile savar�irH contrabandei. La savarsirea
acestor infractiuni contrabandistii, de obicei, au un singur rationament - de a
obtine un anumit profit material in urma trecerii peste frontiera a obiectelor
de contrabanda, costul carora in diferite tari cste alrul. in mai purine cazuri,
contra- banda poate f savar$ita pentru satisfactia intereselor nemateriale.
Aceasta cauza principals de profit genereaza contrabanda cu diverse obiecte,
care 111 anurnite perioade sunt solicitate intr-o masura sau alta.
Conditiile contrabandei depind de anumiti factori obiecrivi si subiectivi. La
primii se refera existenta libera a unor rnarfuri, obiecte sau valori pe piata unei
tari si pretul lor rezonabil, atunci cand acestea se regasesc in alta tara cu o di-
ferenta esentiala de pret sau prezinta un deficit de oferta. Factori i subiectivi ai
contrabandei se formeaza In constiinta persoanelor care intampina disconfort sau
greurati materiale si cred ca prin activitatea de contrabands vor reusi sa redreseze
siruatia sau sa obtina profit in proportii mari $i deoscbit de rnari. La acestca sc pot
adauga si neindeplinirea constiincioasa a obligatiilor de seviciu ale reprezentan-
tiler organelor vamale si politiei de frontiers, ba chiar $i interesele lor meschine
ln sustinerea contrabandistilor, ei devenind, in unele cazuri, cornplici la infracti-
unile de contrabanda.
Clarificarea cauzelor si conditi ilor care au determinat si favorizat savarsirea
faptelor de contrabands este de natura sa ofere organelor de urmarire penala si
speciale de investigatie posibilitatea realizarii sarcinilor preventive in anumite
perioadc de timp $i locuri concrete de trecere a persoanelor, mijloacelor de trans-
port si marfurilor peste frontiera vamala a Republicii Moldova.
Aceste elemente ale modelului criminalistic au, de regula. legatura directs cu
problemele solutionate pe parcursul cercetarii oricarei cauze penale cu privire la
contrabanda.
Constatand un caz concret de contrabanda, ofiterul de urmarire penala studiaza
si evalueaza urmele �i informatia stransa in legarura cu cazul dat. Analizand da-
tele obtinute. el le colationeaza cu totalitatea elementelor modelului criminalistic
al contrabandei, evalueaza suficienta �i valoarea probelor adunate. De exemplu,
dateJe ce caracterizeaza anumite tipuri de coutrabandisti, urmele lasate de acesria

336 337
in diverse siruatii concrete permit, deja la etapa initiala a cercetarilor, sa se de-

336 337
terminc cercul persoanelor printre care ar trebui sa fie cautat infractorul, iar daca
contrabandistul este identificat. trebuie aleasa tactica corecra de efecruare a acti-
unilor de urmarire penala, a masurilor speciale de investigatie �i de solutionare a
altor probleme de cercetare a infractiunii.

3.2. Siruatiile tipice, versiunile generale si actiunile Initiale

de urmarire penala
Sarcinile ce urmeaza a fi indeplinite pe parcursul cercetarii cauzelor cu privire
la contrabanda, totalitatea actiunilor procesuale si a altor masuri ce trebuie intre-
prinsc 111 acest scop la etapa initials a cercetarii, depind in mod direct de situatiile
de urmarire penala. in calitate de punct de pomire. avern, de regula, urmatoarele
si ruati i tipice de urmarire penala:
I) exista date irecuzabile despre o contrabands deja savarsita (semnele aceste-
ia sunt constatate la trecerea unei persoane concrete a controlului vamal sau
a celui de frontiera sau pe parcursul instrumenrarii administrative a cazului
cu privire la incalcarea normelor varnale):
2) exista date despre fapta care contine semnele unei contrabande. sadr$ita
prin eludarea controlului varnal (inclusiv prin trecerea ilegala a frontierei
de stat), despre persoana contrabandistului. insa locul aflarii acesruia nu
este cunoscut sau el se afla peste hotare:
3) exista date care contin semnele unei contrabande. insa informatia despre
persoana vinovata fie ca lipseste, fie ca este insuficienta pentru a o identifi-
ca (avem de a face cu asa-zisa contrabanda ..anonirna").
in fiecare din situatiile indicate de urmarire penala (in fond, la prima etapa a
cercetarilor), exista o serie de particularitati care sunt determinate de obiectul si
de caracterul datelor primare referitoare la contrabands.
Sarcinile principale ale cercerarilor in prima situatie tipica sunt urmatoarele:
constatarea si documentarea faptei savarsite de contrabands de catre per-
soana concreta:
- identificarea etapei de pregatire a contrabandei (locul procurarii sau primi-
rii si ascunderii, camuflarii obiectelor de contrabands, persoanele implicate
in aceasta etc.);
colectarea, examinarea si analiza tuturor probelor infractiunii:
clarificarea motivelor si scopurilor contrabandistului;
constatarea vinovatiei banuitului (invinuitului):
stabilirea masurii preventive fata de infractor,
Versiunile de urmarire penala decurg din sarcini le enumerate mai sus $i tin de

338
339
motivele, scopurile $i de posibilii complici la contrabanda etc.

338
339
 Pentru indcplinirea sarcinilor etapei initiale a ccrcetarilor, in prima situatic
trcbuic planificatc si cfcctuate urmatoarelc actiuni de urmarire penala:
I) ascultarea martorilor din randul pcrsoanelor care au dcpistat contrabanda
sau care au asistat la accst fapt (lucratorii vamei, politic] de frontiers. lnso-
iitori de , agon, sofcri de autobuze, pasageri etc.):
2) audierea banuitului de savar$irca contrabandci:
3) cxarninarca ascunzisurilor $i a mijloacelor <le transport, bagajelor, undc
acestca au lost prcgatite in scopuri de contrabanda:
4) rctincrea banuitului;
5) pcrchezitia corporala a pcrsoanei banuite;
6) pcrchezitii la domiciliul banuitului si al rudclor $i cunosiintelor acestuia:
7) examinarea obiectelor $i documentclor retinutc $i ridicate in urma perche-
zitiilor:
8) dispunerea cxpertizclor neccsare;
9) ridicarea de obiectc si documcnte pe cazul cercctat;
I Ojinterceptarea $i inrcgistrarca comunicarilor:
11) sechestrarca corcspondentci etc.
Totodara, la aceasta etapa initiala de ccrcctare trcbuie de solutionat problerna
aplicarii masurii preventive fata de banuit (una din masurilc prevazutc in art.175
CPP. dupa caz). prccum si a altor masuri procesuale de constrangerc.
Sarcinile principale pe parcursul cercetarii in cazul celei de a doua situatie ti-
pica de urnuirire pcnald (cand exista date despre fapta care contine sernnele unei
contrabande si despre persoana , inovata, al carei loc de aflare nu esic cunoscut
sau ea sc afla pcstc hotare) sun t:
- colcctarca informatiilor necesare despre contrabandist, desprc rudele sale
�i despre alte cunostinte apropiatc, despre unii posibili complici, identifica-
rea locului aflarii contrabandistului:
- clarificarea ctapei de savarsire a contrabandei, identificarea locului de pas-
trarc a obiectelor contrabandei:
idcntificarca martorilor infractiunii:
exarninarea obiectelor contrabandei, inregistrarea urmclor ei in calitatc de
probe ale activitatii infractionale a contrabandistului care se ascunde:
- colectarea alter probe de vinovatie a banuitului, clarificarea motivelor �i
scopurilor infractiunii, a caracterului si marimii prejudiciului cauzat:
- constatarea imprejurarilor care au favorizat plccarea banuitului de la locul
permanent de trai pcste hotarc, a cauzelor si conditiilor care au favorizat sa-
varsirea contrabandci si posibilitatea de a se ascunde de urmarirea penala.
Io aceasta situatie, ofiterul de urmarire penala trebuie sa foloseasca activ po-
sibilitatilc organelor speciale de investigatic, precum si relatiile stabilite cu orga-

338
339
nele de drept de peste hotare. El va trebui sa realizeze, fiira participarea persoanei

338
339
vinovate, toate actiunile procesuale si masurile speciale de investigatie pentru
documentarea infractiunii. Jntru indeplinirea sarcinilor situatiei date, estc necesar
de a efectua:
I) cercetarea la fata locului undc a fost savar$ita contrabanda:
2) audierca martorilor respectivi;
3) efectuarea perchezitiilor la domiciliul contrabandistului. al rudelor si al
apropiatilor lui ( acolo ar putea Ii gasite atat probe de contrabands, cat $i
persoana cautata);
4) dispunerea �i efecruarea unor expertize criminalistice �i de alta narura;
5) prezentarea spre recunoastere a unor obiecte si mijloace de contrabands
banuitului etc.:
6) interceptarea �i inregistrarea cornunicarilor;
7) sechestrarea corespondentei
A treia situatie tipica de urmarire penala, in care contrabandistul nu este cu-
noscut (contrabanda ,,anonima''), este cea mai cornplicata. Particularitatea aces-
tei categorii de cauze penale consta in faptul ca la etapa initiala nu intotdcauna
este clar daca fapta cercetata este sau nu un rezultat al unor actiuni infractionale
;;i daca ea contine cornponentele unei infractiuni, Sarcina principala in astfel de
situati i consta in aflarea persoanei care a savar�it acesre actiuni.
La depistarea unei contrabande .anonime'', in primul rand, se inainteaza ver-
siuni cu privire la cercul persoanelor implicate in ea. la locul aflarii acestora, la
motivele si scopurile contrabandei, la sursele de obtinere a bunurilor de contra-
banda, la modalitaiile de camuflare si de deplasare a lor, la locurile de pastrare si
de comercializare a bunurilor de contrabanda. la existents complicilor, la legatu-
rile faptei de contrabands cu alte delicte.
Verificarea versiunilor se efectueaza atat pe cale procesuala, cat �i speciala de
investigatii, pentru prirnirea unor raspunsuri la urrnatoarele intrebari:
1. Care a fost cauza principals ce a determinat producerea evenimentului
cercetat?
2. in ce mod contrabanda .anonima" este legata de actiunile sau de inactiunile
anumitor persoane?
3. Cine sunt aceste persoane? Exists in actiunile lor elemente constitutive ale
infractiunii?
4. Care au fost imprejurarile de descoperire a contrabandei?
5. Ce evenimente au precedat aceasta descoperire?
6. Ce s-a intamplat dupa descoperirea faptei de contrabanda?
7. Unde trebuie sa fie cautate urmele infractiunii?
8. Care subiecti dispun de informatii importante sub aspect criminalistic pri-
vind fapta de contrabands?':"

340
341
 ,�� Hw.eHKO E.IT., Tonopsoa A.A. Kp11MMHan11cT11Ka: Y4e6mnJ Ilon pea. Efl.l lruenno.
Mccxsa. 2003, c.585-586.

340
341
 Pentru solutionarea operative si efcctiva a sarcinilor accstci situatii <le urma-
rire penala, estc ncccsar de a efectua urmatoarcle actiuni initiale procesualc si
masuri spccialc de invcstigatic:
a) ccrcetarca la fata locului si cxarninarca obiectclor de contrabanda:
b) examinarea mijloacclor de transport, bagajelor, corespondentei uncle a fost
dcpistaia contrabanda:
c) audicrea martorilor (persoanelor care au depistat infractiunca sau care au
asistat la depistarca ci);
d) dispunerea $i efecruarea expertizelor necesarc asupra obicctclor de contra-
banda �i urmclor descopcrite in procesul actiunilor initialc de urmarire pe-
nala:
c) interccptarea si inregistrarea comunicarilor;
f) sechestrarea corcspondcntci etc.
in cauzele cu priv ire la contrabanda ,,anonima'', cand este clar chiar de la in-
ceput d\ motivul acesteia rezida in actiunile intentionate ale unei anurnite persoa-
ne necunoscute inca. cforturile principale sunt orientate spre identificarea ei. fn
aceasta situatic, actiunile initiate de urmarire penala. de regula, sunt: cercetarea
la fata locului; examinarea obiectelor de contrabanda: audierca martorilor (in-
clusiv a functionarilor varnali �i a politici de frontiera, alte servicii la frontiera):
ridicarea actelor corespunzatoare: dispunerca cxpertizclor judiciarc.
Dintre toatc actiunile de urmarire penala de neamanat, o irnportanta deosebita
in aceasta situatie o arc exarninarca locului faptei $i a obicctelor de contrabands.
Deseori, in ascrncnea cazuri, accasta siruatic este singura care ne da posibilitate
sa stabilim legarura dintre obiectcle gasirc la locul cxaminarii urmelor materiale
$i evenirnentul cercetat. Pentru examinarea locului faptei �i a obicctelor de con-
trabanda sunt solicirati crirninalisri $i alte persoane avizate in functic de tipul con-
trabandei $i de modul savarsirii ei. Datele obtinute sunt folosite pcntru urrnarirea
si dcmascarea infractorului.
in rnornentul retinerii $i exarninarii la frontiers a contrabandei, se va face o cxa-
minare la fata locului a mijloacelor de transport �i a ascunzatoarclor. Accasta poate
pune la dispozitie informatii valoroase din punct de vedere criminalistic nu numai
despre urmcle materiale. dar si despre cornponcnta infractiunii: In ce mod a fost
savar$ila contrabanda. cand. de catre cine, cu ce scop. cu ajutorul cui, ce dauna a
fost cauzata, cine putea sa sric desprc cele intamplate, de unde au fost achizitionate
sau prirnite obiectele de contrabanda, cand �i in ce mod ele au fast ascunse pentru
a f trecute ilegal peste frontiera Republicii Moldova. Se va afla, de asernenea.
daca a fost pregatita 'in acest scop o ascunzatoare specials sau daca au fost folosite
particularitatilc de constructie a unui vehicul concret, particularitatilc bagajului sau
ale incarcaturii, se va mai afla daca contrabandistul si-a manifestat in acest sens
340
341
dexteritatile sale profesionale si daca a aplicat anumite tertipuri pentru a-si realiza
intentiile criminale.
Daca de la savarsirea contrabandei a trecut nu prea rnult timp, iar la exami-
narea locului faptei si a obiectelor de contrabands a fost obtinuta o inforrnatie
suficienta pentru a stabili directia deplasarii infractorului, trebuie organizata ur-
rnarirea Jui ,,pe urme proaspete", precum si organizate actiuni de cautare tn ca lea
unei eventuale retrageri a contrabandistului de la locul faptei.
Daca toate actiunile de urmarire penala $i masurilc speciale de investigatie,
care sunt posibile in lipsa banuitului, vor fi indeplinite, iar contrabandisrul va
ramane neidentificar, cercetarea cauzei va trebui suspendata.
in momentul identificarii contrabandistului, acesta trebuie retinut si perchezi-
tionat corporal. Dupa aceasta trebuie efectuata audierea lui in calitate de banuit,
indeplinindu-se 9i celelalte actiuni procedurale. In acest caz, situatia de urmarire
penala examinata se va transforma in una dintre varietatilc celei dintai.
in practica cercetarii cauzelor cu privire la contrabands se intalncsc ca-
zuri in care sunt combinate elemente din situatiile despre care am vorbit rnai
sus. in aceste circumtante, ofiterul de urrnarire penala trebuie sa tina cont
de lmprejurarile concrete. Dupa clarificarea situatiei respective de la care
trebuie de pornit, succesul va depinde, in mare partc, de interactiunea stran-
sa cu subdiviziunile operative ale organelor vamale �i altor organe de drept,
inclusiv din afara tarii.

3.3. Interactiunea in cadrul cercetarli cauzelor de contrabanda

Pcricolul economic si social al contrabandei. precum si dificultatile de care
deseori este legata descoperirea �i cercetarea ei, ccr ca cforturile organelor de
urmarire penala $i ale serviciilor speciale de investigatie sa fie coordonate intre
ele, uneori si cu alte organe de drept, cu politia de frontiera. chiar �i cu cele ale
organelor de drept din alte stale. Prin coordonarea eforturilor trebuie sa intele-
gem nu doar simpla unire a fortelor acestora, ci interactiunea functionarilor cu
delimitarea clara a drepturilor si obligatiunilor de serviciu ale acestora, prevazute
de Jege.
Potrivit Codului de procedure penala (art.253) 111 vigoare, Serviciul vamal al
Republicii Moldova este organ de urmarire penala. in cauzele cu privire la con-
trabanda �i eschivarea de la achitarea platilor varnale, Serviciul vamal, prin in-
lermediul subdiviziunii sale de urmarire penala, efectueaza pe deplin urmarirea
pcnala �i transmite cauza in judecata,
Organele de urmarire penala si speciale de investigatie ale Serviciului vamal
desi au sarcioi comune in lupra lor impotriva contrabandei. le solutioneaza inde-

342
343
pendent unele de altele, prin mijloacele specifice lor. �i exclud inlocuirea unora

342
343
 cu altele sau dublarea lor. Drept baza juridica a interactiunii ofiterului de urmarire
penala cu reprezentantii al tor subdiviziuni ale Serviciului vamal, inclusiv cu alte
organe de drept, serveste legislatia procesual-penala 'in vigoare, precum si actele
normative departamenrale, interstatale si internationale.
in corespundere cu practica stabi lita a organelor de urmarire penala �i speciale
de investigatie, interactiunea poate fi efectuata pana la pornirca cauzei penale pe
fapta retinerii contrabandei, in timpul cercetarii infractiunii date si dupa termi-
narea urmaririi penale si rrimiterii cauzei in judecata. Initiator al interactiunii la
cercetarea contrabandei poate fi: la prima etapa - lucratorul operativ al organului
vamal, la a doua etapa - ofiterul de urmarire penal a, iar la a treia etapa, in aceasta
calitate pot evolua ori unul, ori altul.
Codul vamal punc ln sarcina organelor varnale ale Republicii Moldova lupta
impotriva comrabandei, a incalcarii reglernentarilor varnale $i legislatiei fiscale,
care se refera la treccrea marfurilor peste frontiera varnala, curmarea trecerii ile-
gale peste frontiera vamala a substantelor narcotice, armamentului, obiectelor de
arta, obiectelor de valoare istorica $i arheologica, obiectelor proprietate intelec-
tuala, speciilor de animate $.i pl ante (derivate si piil1i ale lor) pe cale de disparitie.
a altor marfuri, contributia la prevenirea $i combaterea spalarii banilor, precum si
a terorismului international. Organele vamale pot indeplini aceste sarcini avand
competenta nu numai de exercitare a controlului varnal, dar si de urmarire penala
$i speciala de investigatii (Legea RM nr.59 din 29.03.2012).
Potrivit acestor comperente. organcle varnale, in corespundere cu legislatia
procesual-penala a Republicii Moldova, acordurile inrerstatale la care tarn noas-
tra este parte, precum si traratele internationale pe linia Organizariei Mondiale a
Varnilor, au suficiente posibilitati de a interactions in orice caz nu numai ct1 dife-
rite institutii din Moldova, dar $i cu organele de drept $i similare din strainarate.
Nurnai 111 colaborare stransa si coordonare, organul de urmarire penala $i biro-
urile vamale pot asigura starea corecta de lucruri. De aceca, ofiterul de urmarire
penala care s-a autosesizat de fapta concrete a cauzei cornise de contrabands.
trebuie sa studieze materialele acesteia si sa clarifice daca ele contin probe $i acte
de care dispun organele vamale, iar in caz de necesitate, sale solicite suplimen-
tar de la sectia de contracarare a fraudelor vamale a biroului unde a fost retinuta
contrabanda. De obicei, in astfel de cazuri, ofiterul de urmarire penala trebuie sa
constate existenta actului de control fizic al mijlocului de transport, al marfurilor
$i alter probe in cauza.
O forma deja verificata a interactiunii la cercetarea cauzelor complicate sau
voluminoase de contrabands este crearea grupului operativ de cercetare, in care
se includ ofiteri de urmarire penala, lucratori operativi si angajati din sectia con-
tracarare a fraudelor vamale. in asrfel de cazuri. conducator al grupului de cerce-

342
343
tare este numit un ofiter de urmarire penala care intocmeste planul de cercetare,
dirijeaza si controleaza activitatea grupului de lucru.
Planul de cercetare, de rand cu fabula cauzei, trebuie sa contina lista actiu-
nilor de urmarire penala si cea a masurilor speciale de investigatie, termenele
$i persoanele responsabile pentru efectuarea celor planificate. E de retinut ca
fiecare dintre subiectii interactiunii solutioneaza problemele pe care le au doar
in limitele cornperentei lor $i cu mijloacele de care dispun: ofiterii de urmarire
penala si ofiterii de investigatii indeplinesc actiuni procesuale si masuri spe-
ciale de investigatie respective, lucratorii operativi realizeaza anumite masuri
speciale de investigatie in scopul identificarii pe cale operative a complicilor
contrabandistilor, martorilor infractiunii, stabilirii locurilor dobandirii sau rea-
lizarii marfurilor de contrabands etc.
Din momentul preluarii 111 procedura a cauzei penale. initiatorul ;;i organiza-
torul interactiunii este in exclusivitate ofiterul de urmarire penala. Evaluand per-
manent situatia de urmarire penala creata, el va detennina formele, rnodaliratile
si alte aspecte ale interactiunii. Luand in calcul rezultatele acesteia. el va intro-
duce rectificari $i completari in planul de cercetare a cauzei, va adopta decizii cu
privire la efectuarea unor sau altor actiuni de urmarire penala suplimentare sau
repetate (perchezitii, ridicari de obiecte si documente, retineri, audieri, expertize
etc.). precum si efectuarea unor masuri speciale de investigatie.
Analiza practicii interactiunii ofiterului de urmarire penala cu lucratorii ope-
rativi ai organelor si cu politia de frontiers demonstreaza ca cele mai frecvente
forme ale acestei interactiuni sunt urmatoarele: informatii prezentate reciproc
despre faptele de contrabanda, despre modalitatile noi de ascundere a marfu-
rilor de controlul vamal, aplicate de catre infractori, despre efectuarea unor
operatiuni de curmare a activitatii infractionale a contrabandistilor, despre in-
deplinirea unor dispozitii �i solicitari ale ofijerului de urmarire penala atat 10
interiorul tarii, cat $i peste hotarele ei.
lnteractiunea cu organele de drept din alte state se cere in cazurile in care o
cauza penala necesita verificarea faptului existentei unor firme straine. a con-
tractelor cornerciale incheiate intre acestea si unii subiecti economici, precum
�i 'in situatia 111 care in cauza penala exista materiale ce dernonstreaza incalca-
rea normelor vamale de catre unii furnizori din strainatate. in astfel de cazuri.
interactiunea cu organele de drept de peste hotare se efectueaza prin interme-
diul Procuraturii Generate a Republicii Moldova prin expedierea unor comisii
rogatorii privind acordarea. de ajutor in legarura cu cercetarea cauzei penale
respective. Totodata, ofiterii de urmarire penala ai Serviciului vamal al RM au
si posibilitatea reala de a verifica mai operativ unele date pe cauzele cercetate
in strainarate si prin intermediul servicii lor vamale ale tarilor respective. adre-
sandu-se nemijlocit la colegi prin telefon, fax sau posta electronica.

344
 Eficienta luptci impotriva contrabandci dcpindc de informarca la timp a or-
ganclor vamale respective, a procuraturii, a politici dcspre contrabanda �J\ar$ilfi
sau desprc cca in stadiu de prcgatirc. in cazul in care la procuratura sau la politic
au parvenu informatii referitoare la o contrabanda in stadiu de pregatirc. despre
accasta, in mod obligatoriu vor A scsizaie organele vamale (in punctele de control
vamal) $i pol itia de frontiera. Accstea , or lua, in mod oficial. masuri in , ederca
depistarii sernnclor de ccntrabanda $i de contracararc a ei.
Pe parcursul cercctarii contrabandei, deseori sunt descoperite diverse moda-
lita\i mai putin obisnuite de tainuire a unor obiecte. de falsificare a actclor �i alte
tcrtipuri ale contrabandistilor, in cadrul inieractiunii despre care am vorbit mai
sus, organcle de urmarire penala trebuic sa informcze in mod operativ despre
accst lucru structuri le varnale �i punctclc de control vamal, precum $1 cele ale
politiei de frontiera,
Eficienta actiunilor coordonaie reciproc de idcntificare si de curmarc a con-
trabandei cste mai cvidcnta in cazurilc in care estc descopcrit un lot mare de
marfuri de contrabands Iara stapan (contrabanda anonima) in rnijloace de trans-
port in comun cu de.. . tinatie internationala. Pentru combaterca unor ascrnenea
fapte de contrabanda, pentru acurnularea de probe, identificarca , inov atilor si
apl icarea fata de ei a rnasuri lor prcvazute de lcgc, sunt ncccsarc eforturi comune
ale reprezentantilor organelor de drept din diverse state in cadrul com entiilor
internationalc existcnte cu priv ire la acordarea asistentei juridice. De cxemplu,
ccrcetarea cauzelor pcnale legate de contrabands a unor particle mari de marfuri
cere o verificare obligatorie a actelor , amale perfeciate in Rcpublica Moldov a
prin confruntarea cu actele \ amale analogice perfectatc pentru acelcasi rnarfuri
in statele din care elc au fest irnportate sau in cele in care vor ti exportatc, sau in
statele de tranzitie.

3.4. Particularitatl tactice de efectuare a unor actiuni de urmarire penala

Cauzele cu privire la contrabanda. in cazurile prczcntei unor informatii su-
ficicnte despre savarsirea infractiunii. trcbuie pornite imediai dupa ce s-a luat
cunostinta de date le primarc. Aceasta asigura luarea tuturor masuri lor pre" azure
de lege cu privire la procedura pcnala pcntru identificarea �i documentarca irn-
prejurarilor care unncaza sa fie probate. Daca. insa. informatia primara nu estc
suficienta, vor fi vcrificate materialele primare in vcderea stabilirii temciurilor
Jegale pentru pornirea cauzei pcnale.
Ofiterul de urmarire penala trebuie totdeauna sa analizeze informatia parveni-
ta desprc infractiunea respective si sa poata ev alua �i inregistra semnele. propri-
etatile 9i starea obiectclor de contrabanda pe care le examincata.
346
345
 Printre actiunile initialc de urmarire penala pot fi nominalizate:
1. Audierea martorilor. 0 importanta deosebita pentru descoperirea con-
trabandei o arc anurnc audierca ncintarziata a martorilor. 0 mare parte dintre
martorii implicati in cauzc de acest fel sunt cunoscuti din materialcle ce au
servit ca temei pentru pornirea cauzei penale. 0 alta parte este identificata in
urma activitatii specialc de investigatii, iar cea de a treia parte - pc parcur-
sul actiunilor initiale de urmarire penala si masurilor speciale de investigatie.
Audierca martorilor, de regula. perrnite obtinerea datelor desprc un potential
infractor, despre semnalmentele acestuia, dcsprc alti martori ai contrabandei.
Aceasta inforrnatic trcbuic transmisa in mod operariv organului care ii urma-
rcste pc contrabandist.
Prim ii sunt audiati martorii care au descoperit obiectele de contrabanda si care
au fest prezenti la cele intamplate. Acestia sunt inspectorii varnali, lucratorii po-
litiei de frontiers, angajatii din transporturi, membrii grupurilor turistice sau ai
delegatiilor in a carer components se afla banuirul.
Audierea acestor martori, de obicei, se deruleaza 111 situatie tara de conflict,
deoarece ei nu au anumite interese personale in cauza, Sarcina ofiterului de ur-
rnarire penala, in siruatia data, cstc de a stabili si mentine pe tot parcursul audierii
contaciul psihologic respectiv cu martorul si de a obtine inforrnatii veridice si
dcplinc pc cazul ccrcctat, De la acesti rnartori se poate afla in ce imprejurari a
fost descoperita contrabanda, cu ajutorul carer mijloace iehnice, cum au fost ve-
rificate actele. bagajele contrabandistului si ale altor persoanc, cums-a comportat
banuitul pana la controlul vamal si in acel moment, cand a fest depistata contra-
banda, cum a cxplicat acesta prczenta obicctelor de contrabands descoperite la el,
ce obiecte anume au fost depistate. in ce loc, cum erau ele camuflate etc.
In cazul 111 care a fost descoperita o contrabanda .anonima", vor fi audiati
responsabilii de expedierea si de perfectarea incarcaturii, soferii automobilului,
mcmbrii echipajelor vaselor maritime �i fluviale. personalul de deservire al tre-
nurilor internationale. De la ei se vor afla imprejurarile descoperirii obiectelor de
contrabanda. momcntul posibil al tainuirii lor, angajatii care au acces la acest loc
etc. Audierea acestor persoane poate avea loc �i 111 situatii de conflict. in unele
cazuri, 111 savarsirea contrabandei .. anonime" pot fi implicate unele persoane din
categoria indicate mai sus, de aceea ele nu sunt dispuse sa dea depozitii veridice
in cazul dcpistarii contrabandei si ofiterul de urmarire penala este pus in situatia
,n care trebuie sa le demascheze.
Ca martori pot fl identificate si audiate si persoanele care au achizitionat de la
contrabandisti anumite obiecte, marfuri. Lor Ii se propune sa povesteasca daca
le sunt cunoscuti si alti cumparatori (vanzatori), modul de introducere si caile de
comercializare de catre banuiti a obiectelor si marfurilor de contrabanda. in unele

346
345
 cazuri apare ncccsitatea de a ridica de la accsu rnartori obiecte de contrabands
procurate de la banuiti, invinuiti pentru a efectua anumitc expertize sau peutru a le
prczenta sprc rccunoasterc etc. Expeditorii si brokerii pot ofcri informarii dcspre
imprejurarile legate de incarcatura $i perfectarea actclor vamale ale marfurilor.
In calitaie de martori pot f $i rudele, vccinii contrabandistilor, colegii lor,
functionari si altc persoane care produc si cornercializcaza marfuri.
2. Audierea banuitului. in cauzele din accasta categorie, esrc efcctuaia ncin-
tar7iat audierea banuitului retinut in flagrant in momentul 111 care incerca sa trca-
ca obiectcle de contrabanda peste fronticra vamala. in accasta situatie. obiectul
audieri i este deterrninat de imprejurarile retinerii, de caracterul obiectelor de con-
trabanda gasite la banuit, de cantitatea lor, de modalitatea de trecerc, de prezenta
ascunzatorilor $i complicilor la infractiune etc.
La prima audiere trebuie stabilit in detalii: de unde si in ce directic traversa
contrabandistul frontiera Republicii Moldova: cu ce scop: cand a ap5rut intcntia
de a savar�i contrabanda: care a fost sursa procurarii obiectelor de contrabanda:
locul si circumstantele procurari i sau primirii obiectclor retinute; existents com-
pl ici lor la pregatirea infractiunii; undc ci locuiesc �i care a fost rolul fiecaruia
la pregatirea �i savarsirea contrabandei: circumstaruele descoperirii obiectelor
infractiunii: modalitatile de carnuflare pentru a le trece ilcgal peste Irontiera va-
mala: de unde contrabandistul stia despre metoda aplicata de savdrsire a contra-
bander; daca in trecut a mai savaq;it astfel de cazuri: cum intentiona sa real izeze
obiectele de contrabands �i unde; daca nu curnva obiectele retinute au fost co-
mandate de persoane torte. daca da, atunci cine sum acestea: are sau nu uncle
legaturi banuitul cu anumiti functionari care au ajutat la indeplinirea operatiilor
i legate etc.
Luand in considerate ca pe aceasta categoric de infractiuni. in unele cazuri,
la raspundere penala sunt trase $i persoane din randul lucratorilor varnali sau
politiei de frontiers. subiecti speciali, la audierea accstora 111 calitate de banuit,
Invinuit, trebuie de stabilit: ce functie ocupa banuirul si care sunt reglementarile
nonnative al activitatii sale 'in cadrul organului respectiv: care sunt drepturile
si obligatiunile banuitului la trecerea persoanelor si marfuri lor peste frontiera
Republicii Moldova: ce norme ale regulamentelor sau altor acte normative au
fost incalcate de el �i 111 legatura cu ce: daca au rnai avut Joe astfel de incalcari din
partea banuitului si pentru cine anumc: in ce conditii s-au comis accste incalcari;
care a fost remunerarea dernnitarului etc.
Pe tot parcursul cercetarii cauzei, la audierea contrabandistilor trebuie de scos
la iveala carentele $1 scaparile in efectuarea controlurilor documentelor $i , ama-
le la biroul respectiv, faptele de negl ijenta sau abuz de serviciu, de coruptie din
partea lucratorilor respectivi.

348 347
 3. Cercetarea la fata locului. In cazurile de contrabanda ,,anonima" sau
trecere ilegala a frontierei de stat cu obiectelc de contrabands, trebuie efec-
tuata, incontcstabi I, cercetarea la fata locului sau examinarea mij loacelor de
transport. incaperilor (care nu prezinta locul faptei). in examinarea obiecte-
lor, mijloacelor do transport $1 locului faptei lrebuie implicati specialisti din
domeniul respectiv, tinandu-se cont de obiectul �i de rnodalitatea ascunderii
contrabandei: rnerceologi. giuvaiergii, experti in arte. criminalisti. economisti.
angajati ai serviciilor vamale, lucratori bancari, ingineri, chirnisti, biologi etc.
In cazul exarninarii la fata locului vor fi luate masuri in vederea descoperirii
unor instrumente, actc, mijloace. cu ajutorul carora a fost savar$ita contraban-
da. Principalele obiecte ale examinarii in cazul in care contrabanda a fost sa-
var$ita prin trccerea ilcgala a frontierei de stat si trecerca obiectelor in asa mod,
sum cele care demonstreaza urrnele materiale ale conrrabandistului: urmele de
incalrarninte, amprentele de rnaini, de dinti. precurn si diverse secretii (saliva,
transpiratie, odorologice etc.).
4. Examinarea obiectelor de contrabands presupune. de obicei, si cerce-
tarea locului 111 care ele au fost gasite. Cel mai frecvent este vorba de diverse
bagaje, haine, incaltaminrc. de containere, platfonne de transport, sectii ale unor
mijloace de transport etc. Deseori sunt examinate cabine. sectii ale unor automo-
bile. camioane, cornpartimentc de serviciu si de pasageri ale vagoanelor si altor
mijloacc de transport, precum $i corespondents postala internationala.
Pentru descoperirea obicctelor de contrabanda, in tirnpul examinarii este ne-
ccsar sa fie utilizate diverse mijloace tehnice: apararura roentgen, dispozitive
de ecolocatie, detectoare de metale, dispozitive semnalizatoare, endoscoape,
sonde, dispozitive pentru determinarea volumului materiei prime de importanta
strategics. mijloace de deschidere a ambalajelor. lazilor, containerelor si alte
dispozitive speciale.
Cercerarea cu succes a unei contrabande depinde de abilitatea ofiterului de ur-
marire penala de a gasi si de a cerceta obiectele de conrrabanda. in special atunci
cand participantilor la exarninare nu le este cunoscuta denumirea lor, provenien-
ta, destinatia functionala. in astfel de cazuri este necesar sa fie aplicate posibili-
tatile organelor vamale de a efectua o analiza express a acestor obiecte la locul
descoperirii lor. De obicei, ulterior se efectueaza investigatii de expertiza.
in procesul cxaminarii diverselor obiecte de contrabanda, ofiterul de urmarire
penala nu poate stabi Ii cu exactitate natura lor. Acestea pot fi substante otravitoa-
re. narcotice, psihotrope. toxice, explozibile �-i alte substante care, de regula, sunt
declarate cu nurne false sau in general nu sunt indicate in declaratii. De aceea, ele
trebuie examinate numai cu participarea specialistilor din laboratoarele vamale
care dispun de aparate si dispozitive. de detectori, de dozimetre si de alta tehnica

348 347
speciala. In acelasi tirnp, asernenea obiecte trebuie izolate, iar accesul oamenilor
spre zonele in care se afla ele trebuie limitat.
Prelevarea unor probe de materiale $i substante cunoscute pentru a f cercetate
trebuie sa o faca numai specialistul. Tn aceasta calitate pot f angajatii din labo-
ratoarele vamale sau specialisti din altc organe de drept. Exarninand obiectcle de
contrabanda, ofiterul de urmarire penala este obligat sa ia toate masurile necesare
de protectie pentru asigurarea securitatii celor prezenti.
5. Rldicarea de obiecte si documente. in cazul contrabandei. deseori este ne-
voie sa fie ridicate o serie de acte. Lista si caracterul documentatiei ce trebuie ri-
dicata depinde de obiectul contrabandei, caile si metodele de trccere a obiectelor,
marfurilor peste frontiera vamala a Republicii Moldova. De exernplu, in cazurile
contrabandei savarsite de pasageri, vor fi ridicate si examinatc biletele acestora.
Aceasta va perrnite sa aflam ruta de deplasare a marfurilor de contrabanda, locul
achizitionarii sau primirii lor, Daca peste frontiers a fost trecut prin contraban-
da un automobil, vor trebui ridicate: actul care confirms dreptul de proprietate
(contractul de vanzare-cumparare sau de donatie, bonul nominal al marfii); pasa-
portul tehnic de tranzit al automobilului cu mentiunea de scoatere de la evidents
a acestuia sau o adeverinta analogica; declaratia vamala care confirma trecerea
frontierei etc.
6. Examiuarea �i studierea actelor se va face sub aspectul legalitatii si pli-
nataJii operatiilor vamale, reflectandu-se in totalitate faptele reale. Actele vor fi
examinate in locul in care au fost depistate. Daca pentru examinare sunt necesare
timp indelungat si cunostinte speciale sau mijloace tehnice stationare, aceasta se
va face la locul cercerarii ca o actiune de urmarire penala aparte sau prin dispu-
nerea unei expertize necesare.
in procesul examinarii va fi, mai intai de toate, verificata prezenta urmatoa-
relor acte: denumirea actului, data si locul emiterii Jui; denumirea celor care au
facut afacerea (firma-exportator/furnizor. firrna-importator/beneficiar, adresele
lor, numerele de telefoane si de faxuri; numarul contractului sau cornenzii, data
semnarii acestuia, numarul bonului de livrare, numarul specificarii marfii; denu-
mirea �i descrierea marfii, cantitatea ei, tipul arnbalajului si a] marcajului).
Examinarea actelor, de obicei, permite de a clarifica si raspunde la o serie de
intrebari importante, solutionate in procesul ccrcetarii contrabandei. De exemplu:
corespunde sau nu marfa descoperita cu datele din actele de trecere peste fronti-
era vamala; ce fel de obiecte, marfuri au fost trecute prin contrabands; care sunt
conditiile reale de trecere a marfurilor peste frontiera vamala; care este itinerarul
lor, cercul de persoane implicate in contrabanda, cercul de martori etc. Pentru a
stabili caracterul actelor false (falsificare totala sau partiala), va ti dispusa si efec-
tuata expertiza for tehnico-criminalistica.

350
349
 7. Retinerea banulmlul. in cazurile depistarii contrabandei in proportii de-
osebit de mari sau trecerii peste frontiera vamala a substantelor narcotice. psi-
hotrope. cu efecte puternice, toxice, otravitoare. radioactive si explozive, a ar-
mamentului si munitiilor, se efectueaza retinerea procesuala a contrabandistului.
Acesta poate fi retinut imediat in sediuJ biroului vamal pentru a exclude eschiva-
rea sa de raspunderea penala si comuuicarea cu complicii infractiunii. Ultimii pot
fi retinuti la domiciliul lor sau in alte locuri.
in dependents de personalitatea contrabandisrului si faptei savarsite, se indivi-
dualizeaza tactica acestei actiuni de urmarire penala si se determina componenta
echipei de retinere,
8. Examinarea corporals a banuitului, La retinerea contrabandistului este
necesar de a examina corpul, apoi hainele si incaltamintea persoanei respective.
Trebuie de atras atentia, in primul rand, asupra locurilor deteriorate, petelor, asu-
pra unor sernne de pe portiunile descoperite ale corpului, asupra masurii 1n care
imbracamintea si incaltamintea corespund constirutiei fizice a persoanei supuse
identificarii �i auotimpului, asupra unor deteriorari ce pot f gasite pe ele. Dupa
aceea, in mod succesiv, vor fi scoase piesele vestimemare care vor fi examinate,
inregistrandu-se locurile deteriorate. petele si depunerile de particule straine. De
pe portiunile corpului persoanei examinate, care puteau sa se atinga de obiecte-
lc de contrabanda. precum si de pe cingatori, de pe diverse legatori vor fi luate
probe. In cazul suspectarii de transport de contrabands. in cavitatile naturale ale
corpului, pot ti facute radiografii sau iuvestigatii ultrasonografice. Astfel de exa-
minari sunt efectuate cu implicarea medicului.
9. Efectuarea perchezttiilor, in primul rand. la retinerea contrabandei, per-
chezitiile se efectueaza 'in mijloacele de transport in scopul de a descoperi si a
ridica toate obiectele de contrabanda, mijloacelc adaptate sau executate pentru
pastrarea acestora si trecerea lor peste fronriera. In al doilea rand, perchezitii-
lor trebuie supuse domiciliul contrabandistului, rudele acestuia $i complicii sai,
Aceste perchezitii pot fi efectuate In scopul depistarii si ridicarii obiectelor $i
instrumentelor folosite pentru amenajarea unor ascunzisuri; materialelor de am-
balaj; documentatiei ce contine caracteristicile marfurilor: aparaturii audio, video
si fotomaterialelor legate de contrabanda; banilor �i valorilor adunate pe cale ile-
gala; bunurilor contrabandistilor pentru asigurarea repararii prejudiciului cauzat
de infractiune sau eventua1a confiscare speciala a bunurilor ori a contravalorii
bunurilor utilizate la savarsirea infractiunii, ori rezultate din infractiune,
in cauzele din aceasta categorie, la perchezitii pot f depistate �i ridicate si alte

350
349
obiecte de conrrabanda, mij loacele de tainuire a lor $i de trecere peste frontiera
vamala, bunurile care se afla 111 depozitele vamale, in lombarduri, in camerele de
pastrare, in consignatii, la rude, la cunoscutii contrabandistilor.

350
349
 10. Experimentul in procedura de urmarire penala. in cauzele cu priv ire
la contrabands deseori apare necesitatea de a efectua $i expcrimentul respectiv
pentru verificarea marturiilor clepuse de banuiri, invinuiti, rnartori despre modali-
tatile de pastrare, dcspre posibilitatile si procedeele de treccrc ilcgala peste fron-
tiera varnala a obiectelor de contrabanda. Experirncnrul in procedura de urrnarire
penal a este necesar, de exernplu, pentru constatarea posibilitatii folosirii ascunzi-
surilor, a spatiilor goale sau a altor locuri de pastrarc care fac dificila descoperirea
marfurilor, creand conditii favorabile de luare a unor rnarfuri drept altele. pentru
a constata modul de falsificare a actelor sau a rnij loacclor de identificare \ amala,
pentru a clarifica prezenta anumitor dexieritati ale banuitului (invinuitului) de
a executa/realiza acre, mijloace de idcntificare $i ascunzisuri in anumite locuri.
obiecte etc.
IJ. Dispunerea �i efectuarea expertizelor, In cauzcle penale cu priv ire la con-
trabanda sunt absolut necesare expertizele. Ele permit sa se construe care obiecte
au fost trecute peste frontiera Republicii Moldova �i care sunt caracteristicile lor
cantitative �i calitative. in asemenea cazuri sunt posibile expertize rncrceologice.
econornice. contabile, criminalistice. de cercetare a metalelor. chimice. de certifi-
care, tebnologice, ecologice. in maierie de arte, fizice, hemologice (expertize de
metale nobile), de rnedicina legala, de psihiatrie judiciara $i de alte tipuri.
Prelevarea de probe necesare pentru efectuarea cxpertizelor ii este incredirua-
ta specialistului. Obiectele de cercetare, impreuna cu probele �i cu mostrcle sunt
transmise la expertiza, iar actele dubioase sunt insotite de modele originale de
blanchete, stampilc si sigilii. Sunt expediate si rezultatele verificarii preliminare
a obiecrelor, inclusiv in baza evidcntelor existente.
In cauzele cu privire la contrabanda. deseori este necesara urnuirirea infracto-
rului. Una dintre functiile importante ale ofiterului de urmarire penala este cauta-
rea contrabandistilor, al carer loc de afiare este necunoscut. Aceasta functie rezida
111 efectuarea, lmpreuna cu subdiviziunile speciale de investigatie, a actiunilor de
urmarire si a celor organizatorice. Latura faptica a cautarii consta in verificarea
informatiilor cu privire la eschivarea banuitului, invinuitului de la urmarirea pe-
nala; ln adunarea informatiilor procedurale si operative despre invinuit $i despre
relati ile acestuia; In pomirea cercetariii si incredintarea acesteia organelor cores-
punzatoare; in planificarea masurilor de urmarire etc.
In procesul cercetarii cauzelor cu privire la ccntrabanda apare necesitatea de
cautare a bunurilor infractorului, bunuri pe care acesta le-a obtinutpe cale ile-
gala, pentru a pune sechestru pe ele. De asernenea, trebuie cautate obiectele de
contrabands si probele rnateriale. Cautarea este determinata de metodele, de pa-
rametrii, de volumul, de particularitatile obiectelor cautate. Cautarea marfurilor
de contrabands se efectueaza �i prin perchezitie.

352
351
 In cauzele cu privire la contrabanda, una dintre sarcinile functionale ale ofi-
terului de urmarire penala consta in a acorda asistenta organizatiilor vamale in-
ternationale, organelor vamale straine si politiei de combatere a operatiilor de
contrabanda, precum �i in alte chestiuni prevazute in conventiile internationalc la
care Moldova este parte.
Daca toatc actiunile de urmarire penala si masurile speciale de invcstigatie,
care sunt posibile in lipsa banuitului, vor f indeplinitc, iar contrabandistuJ va
ramane neidentificat, cercetarea cauzei va trebui suspendata.
in practice cercerari i cauzclor cu privirc la contrabanda se intalnesc situatii
in care sunr combinate elemente din situatiile despre care am vorbit mai sus. In
aceste cazuri, ofiterul de urmarire penala trebuie sa \ina cont de imprejurarile
concrete. Dupa clarificarea situatiei respective de la care trebuie de pornit, succe-
sul va depinde, in mare parte, de interactiunea strsnsa cu subdiviziunile operative
ale organelor vamale si a altor organe de drept, inclusiv din afara tarii.

§ 3.5. Probleme pe care trebuie sa le lamureasca ccrcetarea cauzei

Cercul de circumstante care trebuie stabilite la cercetarea contrabandei in mare
rnasura depinde, la concret. de obiectele care se tree ilegal pcste frontiera varnala
a Republicii Moldova, in general, acestea fiind:
J. Fapta de trecere ilegala peste frontiera vamala a Republicii Moldova a mar-
furilor, obiectelor sau altor valori si depistarea acestora de catre lucratorii
varnali sau politia de frontiera:
2. Obiectele de contrabanda: denumirea exacts si indicii acestora; caracteris-
ticile cantitative si calitative ale lor: evaluarea lor materiala:
3. Locul �i timpul trecerii ilegale a obiectelor de contrabands peste frontiera
vamala sau in afara ei, inclusiv locul depistarii �i retinerii acestora:
4. CanaluJ (calea), metoda si procedeul de trecere a obiectelor de contrabanda
peste frontiera vamala, modalitatile de tainuire a tor de controlul vamal;
5. Locul si modul de depistare a obiectelor de contrabanda. Daca in scop in-
fractional au fost folosite locuri special pregatite sau adaptate, atunci trebu-
ie documcntate aceste ascunzisuri �i srabilite particularitatile lor construc-
tive si Iunctionale. In cazul 111 care in scop de contrabanda au fost folosite
fraudulos anumite docurnente sau mijloace de identificare vamala, atunci
trebuie dernonstrata falsitatea acestora:
6. Personalitatea contrabandistului §i trecerea lui legala sau ilegala a frontie-
rei de stat precum si complicii infractiunii, daca exists:
7. Provenienta §i destinatia obiectelor de contrabands: cand, unde, cum si de
catre cine au fost procurate sau primite, de la cine si cu ce conditii. In caz de

352
351
 depistare a contrabandei savarsite de persoane juridice, trebuie de stabilit:

352
351
 in baza carer documente se efectua activiratea de import-export a agentului
economic, Jegalitatea documentelor de transportare a rnarfii, obicctelor sau
valorilor; cine a expediat $i cine este adresatul marfii, obiectelor; cine $1
unde a efcctuat incarcarea marfurilor $1 daca este responsabil de transporta-
rea acestora: cine este proprietarul rnarfurilor $i al rnijlocului de transport:
8. Motivul $1 scopul savarsirii conrrabandei:
9. Cauzele ce au favorizar savarsirea infractiunii de contrabanda.

intrebari pentru autopregatire �i control:

I. Care sunt tipurile de infractiuni economice?

2. Ce prezinta modelul criminalistic al fabricarii sau punerii in circulatie a
banilor sau hartii lor de valoare false si care sunt elementele acestuia?
3. Ce metode de falsificare a banilor folosesc infractorii?
4. Determinati situatiile tipice.
5. Elaborati versiunile generate $1 particulare in cauzele si situatiile de depis-
tare a fabricarii sau punerii In circulatie a banilor sau hartiilor de valoare
false.
6. Evidentiati actiunile initialc de urmarire penala in cazurile depistarii fabri-
carii sau punerii in circulatie a banilor sau hartiilor de valoare false.
7. Ce masuri speciale de invcstigatie pol f cfectuate pe categoria data de in-
fractiuni?
8. Pot fi utilizate datele evidentelor, criminalistice la cercetarea acestor infrac-
tiuni? Daca da, care anume?
9. Ce expertize judiciare sunt caracteristice acestei categorii de infractiuni?
10. Care sunt elernentele sistemului probator in cazul Iabricarii sau punerii in
circulatie a banilor sau hartiilor de valoare false?

353
 Capitolul XIIT. 1\1ETODICA CERCETARII
lNFRACTIUNILOR SAVAR�ITE DE PERSOANE CU
FUNCJII DE RASPUNDERE

§ 1. Aspecte generale ale lnfractiunilor de corupere

Unul din genurile de infractiuni care atenteaza la relatiile sociale cu prix ire la
activitatea legala a organclor administratiei publice. precum si a intreprinderilor,
institutiilor $i organizatiilor de stat este coruptia - coruptia pasiva, coruptia activa
$i traficul de influenta (art.324. 325. 326 CP RM). Continurul acestor infractiuni
presupune darea, primirea si mijlocirea asa-nurnitei ..mite" sub forma de bani.
hartii de valoare, alte bunuri sau beneficii legate de bunuri materiale pentru actiu-
nile (inactiunile) savarsite in favoarea datatorului de mita, daca asemenea actiuni
(inactiuni) intra in obligatiunile de serviciu ale persoanei cu functii de raspundere
sau daca aceasta persoana, 111 virtutea functiei pe care o ocupa. poate contribui la
astfel de actiuni sau poate oferi protectie sau manifesta toleranta excesiva.
Coruptia si-a facut aparitia odata cu primele forrne de organizare statala
si tot de pe atunci se luau rnasuri de combatere �i reprimare a acestui flagel.
Caracteristic viciului dat este ca acesta nu dear ca a supravietuit de-a lungul
veacurilor, dar si a progresat, capatand noi forme si manifestari. De aici obser-
vam ca acest ftagel discrediteaza foarte serios aparatul de stat atingand astfel
autoritatea acestuia, avand ca consecinta o inechiiate sociala, ceea ce contravi-
ne principiilor unui stat de drept.
Deci, daiorita cornplexitatii acestui fenomen, cerceiarea infractiunilor de co-
ruptie, din punct de vedere criminalistic, are o importanta deosebita. Organele
care se ocupa de combaterea acestui flagel trebuie sa actioneze prompt, operativ
�i cu maxima prudenta. Pentru a asigura reprimarea si investigarea corecta a in-
fractiuni lor de coruptie este necesar de atras o deosebita atentie asupra metodicii
criminalistice de cercetare a actelor de coruptie.
Specificul cercetarii infractiunilor examinate in calitate de nucleu al coruptiei
se explica prin urmatoarele:
a) cornplexitatea elucidarii. Coruptia se atribuie la infractiunile bilaterale, in
care lipseste victima cointeresata de stabilirea adevarului si de pedepsirea
vinovatilor, Dimpotriva, ambele parti sunt infractori, de aceea sum intere-
sate de tainuirea infractiunii nu numai de catre organele de drept, dar si de
catre martori;
b) nivelul slab de lupta cu aceasra infractiune. Practica demonstreaza ca lupta
impotriva coruptiei este concentrata la nivelul de jos al ierarhiei societatii

354
 noastre (despre acest lucru marturisesc datele staturului social al cclor con-
damnati pentru coruptie):
c) lipsa egalitatii reale dintre persoane in fata legii (rnajoritatea persoanelor cu
functii de raspundere au imunitate fata de tragerea la raspundere penala):
d) cresrerea nivelului ..profesionalismului infractional" al persoanelor care
practica coruptia;
e) toleranta cetatcnilor fata de acest fenomen:
f) stabilirea contactelor stranse dintre reprezentantii capitalului criminal si
functionarii de stat care ocupa functii de raspundcre:
g) existents relatiilor de rudenie, cumatrism. precum si a intereselor de partid,
de clan erc., dintre persoanele care miruiesc si persoanele respective cu
Iunctii de raspundere,
Acest fenomen criminal deosebit de periculos se caracterizeaza prin
fapte unice sau fapte permanente de .vanzare" a atributiilor de serviciu de catre
per- soanele oficiale de diferit rang in schirnbul unei recompense ilegale (sub
forma de valori materiale, servicii, bunuri, beneficii si privilegii, inclusiv a
celor cu
caracter nepatrirnonial). in acelasi timp. acest fenomen social actioneaza (nu acti-
oneaza), conduce la protejarea. la tolerarea excesiva. la acoperirea unor persoane
sau a structurilor criminale si la alte actiuni 'in interesul propriu al persoanei care
da mita sau in beneficiul structurii juridice pe care o reprezinta, inclusiv al unei
structuri criminale.
Fenomenul coruptiei este foarte periculos pentru societatc. deoarece el nu
numai ca duce la degradarea. la discreditarea aparatuJui de stat §i submineaza
autoritatea acestuia in societarca noastra, dar si exercita o influenta nefasta asu-
pra tuturor celorlalte aspecte ale \ ietii ( economice, financiar-bancare, politice.
sociale, juridice etc.).
Sub aspectul continutului, coruptia este un fenomen cu caracter sistemic, fiind
mult mai grav decat o luare de mita, care reprezinta doar una dintre manifestarile
mai frecvent intalnite ale coruptiei. Ea presupune mituirea sistematica a persoane-
lor oficiale ale puterii legislative, executive si judecatoresti, care atragc dupa sine
adoptarea de catre acestea a deciziilor care incalca Jegea sau normele nescrise ale
societatii $i aplicarea lor In beneficiul unei structuri corupte, punerea acestora in
dependenta structurii aratate. Ca urmare. infractiunile de coruptie, intr-o masura mai
mica sau mai mare, atenteaza la autoritatea puterii de stat, inclusiv a celei locale.
Tn general, coruptia porneste de la defonnarea realitatii, cu scopul de a obtine
rezultate la care nu se poate ajungc promovand adevarul, �i continua prin intro-
ducerea unui sistem de clientela, de promovare a rudelor, prietenilor, aliatilor
politici 150.
150
Dobrinoiu Y. Coruptia in dreptul penal roman. Bucuresti. 1995. p.50 l.
355
 Dat fiind faptul ca fenomenul coruptici a ajuns deja la scara socials si consti-
tuie o problema foarte grava In societate. organele de drept, la moment, nu sunt
in stare sa se descurce in mod onorabil cu el. Pentru aceasta ar lrebui ca starul si
socictatea sa actioneze de comun acord, iar 111 acest sens, Jupta impotriva corupti-
ei necesita luarea unor masuri radicale in refonnarea organelor menite sa asigure
aceasta directie, apoi si o legislatie mai severa referitoare la faptele de coruptie,
pana si confiscarea averii coruptionerilor etc. Necesitatea intensificarii pe toate
directiile a luptei cu coruptia in Republica Moldova se impune mai ales din cau-
za impactului negativ foarte puternic pe care acesr fenomen ti are asupra tuturor
paturilor si categoriilor sociale!".

§ 2. Modelul crlminallstic al infractiunilor de corupere

La cercctarea acestor infractiuni deosebit de complicate si periculoase pentru
societate, cunoasterea modelului criminalistic are un avantaj important. Ca ele-
mente ale modelului criminalistic al actelor de corupere, pot fi nominalizate:
l. datele referitoare la subiectii actului de corupere:
2. datele cu privire la obiectul infractiunii:
3. datele cu privire la modalitatile de savar�ire a coruptiei;
4. clatele despre urmele infractiunii de coruptie;
5. datele cu privire la locul si timpul savarsirii actului de coruptie;
6. datele cu privire la cauzele si conditiile savarsirii actului de coruptie.
l. Datele referitoare la subiectii actului de corupere, Subiecti ai infractiunilor
legate de coruptie pot fi persoane cu functi i de raspundere care iau mita, persoane
care dau mita si, in unele cazuri, persoana care intermediaza darea/luarea de mita.
Persoanele care iau mita (coruptii) sunt acele care permanent. temporar, sau
avand imputerniciri speciale, indeplinesc functii de reprezentant al puterii sau
functii organizationale de dispozitie, sau administrativ-economice in organele de
stat sau organele adrninistratiei publice locale, ill institutiile, intreprinderile, or-
ganizatiile de stat.
Executarea functiilor enumerate presupune ca ele sunt atribuite persoanelor
respective prin lege, prin actele normative legale. prin ordin sau prin dispozitia
persoanei cu functii de raspundere ierarhic superioare.
Astfel de functii pot fi realizate pe parcursul unei anumite perioade de timp
sau o singura data. sau pot fi cumulate cu locul de munca de baza (de exemplu,
membrii Consiliului Superior al Magistraturii, membrii Consi]iului Superior al
Procurorilor, membrii Colegiului Ministerului etc.).
La reprezentantii puterii urmeaza sa fi atribuite persoanele imputernicite, ill
ordinea stabilita de lege, cu atributii de conducere (in raport cu persoanele care
1' 1 Brinza S, U lianovschi X si altii. Drept penal. Partea speciala. vol.fl. p.618.

356
 nu sunt in dependents de serviciu fata de acestea) sau cu drcptul de a lua decizii
obligatorii pentru executarea lor de catre cetateni $i de catre organizatii, indifc-
rent de apartcnenta lor departamentala.
Functiile organizationale de dispozitie includ conducerea colectivului, selectia
$i rcpartizarca cadrelor, organizarea muncii subalternilor, mentinerea disciplinei,
aplicare rnasurilor de stimulare, de pedeapsa etc.
La functiile administrativ-economice se atribuie lmputcrnicirilc de conducere
si distribuire a mijloacclor banesti de care dispune organizatia, institutia respec-
tiva de stat, anumite fonduri materiale la bilantul intreprinderii, si de ele depind
deciziile privind calcularea salariului, a premiilor, controlul circuitului bunurilor
materiale etc.
De regula, persoanele indicate supra au studii superioare si un inalt nivel pro-
fesional.
Persoancle care dau mita (corupatorii) de cele mai multe ori ocupa functii
inalte sau au anumite succesc in business. Acestea pot fi $i reprezentanti ai lumii
interlope sau oameni de rand. Multi dintre cei ce dau mita sunt buni psihologi.
care pot descifra motivarea actiunilor persoanei cu functii de raspundere si care
pot conferi mitei o forma exterioara legala (de exemplu, sa-i propuna un .comi-
sion" sau .reduceri speciale").
Subiecti ai coruptiei sunt si intennediarii (traficantii de influenta) sau mijlo-
cirorii, adica persoanele care negociaza primirea, darea valorilor materiale sau
acordarea de servicii etc., apoi transmit nemijlocit banii sau bunurile matcriale
persoanelor cu functii de raspundere. primesc de la persoana corupta si transmit
persoanei corupatoare documentele respective, informatia etc.
in cazul unor infractiuni de acest gen, un element independent al modelului
lor criminalistic poate fi existents unui grup destul de organizat de persoane care
iau mita, care i$i desfasoara activiratca Intr-o perioada desrul de Indelungata. in
aceste cazuri, o importanta criminalistica majors o au datele despre componenta
si legaturile gruparii, despre caracterul intelegerii dintre membrii ei, despre re-
partizarea rolurilor, cu luarea in calcul a atributiilor fiecaruia, despre rnasurile de
neutralizare a organelor de control si de urmarire etc.
Deseori, luarea de mita este legata $i de alte infractiuni (furtul, evaziunea fiscala,
escrocheria etc.) $i de activitarea unor grupari criminale organizate. De aceea, cand
se face evaluarea criminalistica a unor asemenea cauze, trebuie de studiat daca in
ele exista semne criminalistice proprii alter infractiuni sau daca nu exista cumva
niste relatii de corupere cu anumite grupari criminale. Aceasta este foarte important
pentru a viza nu doar scopurile criminale cele mai apropiate ale infractorilor, dar si
pe cele mai indepartate si, respectiv, pentru descoperirea cu succes a tuturor episoa-
delor activitatii criminale $i pentru aplicarea masurilor de profilaxie.

357
 2. Darelc cu privire la obiecrul infractiunii, Obicciul aciului de coruptic ii
constituie, de obicci, oricc valori materiulc si scrv icii care prczinta Lill bcneficiu
material pentru persoana care ii obtine. Cunoasterea caracterului �i a particulari-
ta\ilor acestuia ajula la stubilirea dircctiei si rnodalitatilor de dcscoperirc a acestor
infractiuni. Totodata, cunoasterea particularitatilor obiectului actului de corupcre
perrnite de a patrundc in detaliile mccanisrnului ncestci infractiuni, in cxistenia
anumitor lcgaturi lntre subicctii coruperii pasivc �i coruperii active si intelegcrea
prealabila dintre ci sau a cazului estorcarii �i modalitatii acestuia. Un subicct
corupt poatc sa nu aiba nici un interes material pentru scrviciile sale. dar poate
actiona in baza altor intercse sau obligatii care au unportanta pentru o persoana
ierarhic supcrioara sau o structure corupta.
Practice dernonstreaza ca obiccte ale corupcrii pot fi:
banii, valuta straina, titlurile de valoare, altc bunun matcriale;
oferirea diversclor servicii (deschidcrea conturilor �i obtinerea creditelor in
banci):
vanzarea fictiva sau transmiterea imobilului, actiunilor in diverse socie-
ta\i:
ofcrirca unor facilit5ii, grade. titluri, distinctii;
sprijinul acordat in crearea intrcprinderilor-fantoma. lichidarea accstora $i
tainuirea veniturilor:
- eliberarca ( ilegala) de la raspundcre adrninistrativ a, pcnala si a Ila raspun-
derc:
organizarca plecarilor 'in strainatatc: aranjarca la . . tudii in institutii de Inva-
\amant pregatitoare:
- aranjarca, numirea in functie, a\ ansarea pc linie de sen iciu:
elaborarea �i adoptarea proicctelor de legi convcnabile pentru structurile
cointcresate:
falsificarea materialclor controlului de audit. a rev izici documcntare sau
concluziei expertului;
ajutorul oferit la cumpararca marfurilor .angro" prin intcrmediul magazi-
nelor de flnna ale intreprindcrilor producatoarc la preturile stabilitc pentru
angajatii acestor intreprinderi:
- acordarea ajutorului la obtincrea corncnzilor de stat. la castigarca tenduri-
lor, proiectelor:
acordarea sprijinului 111 desfasurarea companiei preelcctorale (procurarea
hartiei pentru editarca productiei publicitarc, plasarca tirajului la tipografie,
contribuirea la difuzarea lui, obtinerea tirnpului de eter gratuit, achitarca
unor conturi, punerca la dispozitic a mijloacelor de transport sau a unor
cantitati de benzina. motorina etc.).

358
 3. Datele cu privire la modalitatile de savar�ire a coruptiei, Modalitatile de
savarsire a actului de corupere, ca §i a altor infractiuni comise de persoane ofici-
ale, dcpind, in mare masura, de domeniul de activitate in care accsrea sunt s�i\ ar-
site, de functia persoanei care pretinde, primeste sau accepts mita si de atributiile
acesteia, de arnbianta generals care s-a stabilit in stat. intr-o regiune, rarnura sau
institutie concreta, de obiectul mitei, precum si de calitatilc persoanclor corupte.
Din punct de vedere criminalistic, dupa modalitatea savarsirii acestuia. luarea
de mita poate fi divizata in mai multe tipuri, in functie de particularitatile transmi-
tcrii mitei. de existenta vreunei presiuni asupra persoanei care da mita din partea
persoanei care ia mita si de caracterul actiunilor (inactiunilor) de sen iciu ale
persoanci care primcste mita. de prczenta unei intelegeri prealabile intre un grup
de persoane, de intelegerea cu un grup criminal organizat etc.
Mita poate f transmisa in mod direct sau prin intermediari (mijlocitori). Ea
poate f data prin cstorcare (prin presiune) si fara estorcare (fiira presiune). Por-
nind de la caracterul actiunilor de serviciu. am putea vorbi dcsprc mita lcgata de
comiterea unor actiuni (inactiuni) ilegale in beneficiul corupatorului si de savar-
sirea unor actiuni (inactiuni) legale in beneficiul persoanei care da mita. Pomind
de la alta clasificare (prezenta Intelegerii prealabile). putem vorbi despre mita
savarsita cu intelegere prcalabila privind primirea ei inrr-o anumita forma de la
o persoana concreta �i mita cu intelegerea prealabila de obtinere a ci in diverse
forme pe parcursul unei perioade. de la un anumit cerc de persoane: mita primita
In mod sisternatic in diverse forme. de la o grupare organizara.
In functie de timpul de transmitere a mitei, de efectuare a anurnitor actiuni
(inactiuni) de carre persoana corupta, se <listing doua forme de coruptie:
I) coruperea conditionata (transmiterea obiectului coruptiei precede efectua-
rea actiunilor care 'ii intereseaza pe eel ce ia rnita):
2) coruperea-recompensa (rasplatirea sau transmiterea banilor, a bunurilor.
care se realizeaza deja dupa efectuarea de catre persoana cu functii de ras-
pundere a actiunilor in favoarea persoanei corupatoare).
Exista si alte clasificari ale modal itati lor de coruptie. Astfel, in functie de par-
ticularitati le de transmitere a mitei �i de cercul de participanti. se <listing luarea de
mita :rara ajutorul intermediarilor �i luarea de mita cu ajutorul intermediarilor, In-
termedierea in luarea-darea de mita poate fi conventional divizata in doua tipuri:
I) intennedierea simpla (transmirerea obiectului mitei persoanei corupte) prin
intermediul unui mijlocitor:
2) intermedierea complicata (complexa) (care se exprima in diviziunea func-
tiilor intre cativa mijlocitori).

360 359
 in functic de cxistcnta sau incxistcnta anumuor conditii, presiuni din partea
persoanci corupte fa\a de pcrsoana corupatoarc, se disting:
I) cxtorcarea de mita:
2) luarea dc mita fara santaj.
in Iunctic de caracterul actiunilor de sen iciu ( mactiunilor) ale pcrsoanci co-
rupte, sc disting:
I) savar�irea actiunilor ( inactiunilor) legalc de catrc corupt:
2) savarsirea actiunilor (inactiunilor) ilegalc in Iok.sul persoanei corupatoare.
in oricarc dintre cazuri. pcrsoanele corupre, de rcgula, sc straduiesc sa creeze
aparcnta unei actiuni lcgale: clc aleg locul transmucrn banilor �i modalitatea de
a-i transrnitc; fac tot posibilul ca sa rcspecte confidentialitatea. sa asigure lipsa
martorilor oculari. Nu rarcori actul de coruptie c:::.t� ma...cat de primirea asa-numi-
tului ,,ajutor din partca sponsorului" sau a unui imprumut etc. in afara de aceasta,
persoanele coruptc intreprind toate masurile posibile ca si:I ascunda urmelc in-
fractiunii se straduiesc sa schirnbe cat se poate de repede banii primiti in calitate
de rnita, sa procure pc acesti bani o oarecare av ere: di-trug documcntatia, noritele
pcrsonale. blanchctcle, urmelc de maini rarnase pc probelc matcriale etc.
Activitatca persoanelor corupatoarc in ceea ce pnvestc tainuirea infractiunii
poate consta in dcschiderca conturilor bancare la purtaror: rnascarea mitei prin
oferire .,reclucerilor speciale.. persoanci corupte sau mcrnbnlor familiei accsteia
la achitarea marfurilor �i a sen iciilor; acordarea ajutorului material sau inrnana-
rea bilerului castigator al tombolei. lotcriei.
4. Darele despre urmele infractiunii de coruperc. L rme ripice ale coruptici,
de cele mai multe ori, sunt: banii, valuta straina. bunurile materialc, cardurile
bancare din plastic, chitantelc. documcntele de contabiluate �i de lnregistrare:
conturile personale ale deponentului, faciurile scrv iculor acordate, cecurile de
plata, biletele de transport. etichctcle rnarfurilor, fotografule acestora etc.
De a erncnea. urmcle tipicc pot f reprczentate de urme ale mainilor pe bani.
pe obicctcle primiic in calitatc de mita, ale incaltarmntei. ale automobilului. ale
unor substunte chimice spcciale pe corpul si pc hainele pcrsoanei corupte, urme
formate sub actiunca contactului cu obicctul mitei.
Printrc urmele ideate ale infractiunii date. importanta au informatiilc parvenite
de la colcgii de sen iciu ai persoanei corupatoare. corupie sau care intermediaza
accst fapt, de la membrii familiilor lor, precum �i de la martori inramplatori.
Pentru cercetare. relevanta sub aspect crirninalistic cste informatia (urmele)
referitoare la datelc cc tin de excrcirarea intr-un mod special a obligatiunilor de
serviciu de carre persoana corupta. care are anurnitc functii de raspundcre. Aceste
date. de obicci, se pot referi la:
incalcarea ordinii stabilite de primire �i inregistrare a documentelor. lucra-
rilor in instirutia respectiv a;

360 359
 nerespectarca regulilor consecutivitatii de solutionarc a unor sau alter pro-
blcme (de luare a hotararii):
- incalcarea regulilor existente de perfectare a documentelor; de efectuare a
lucrarilor:
incalcarea ordinii de prcgatirc a materialelor $i de examinare a tor:
incalcarea sau simplificarea ordinii de luare a hotararilor;
ncrespecrarea cerintelor In vigoare refcritoare la complexitatea prezentarii
materialelor necesare pentru luarea deciziei:
luarea unei decizii ilegale sau neinterneiate etc.
Analiza clirnatului moral-psihologic, a disciplinei de munca, a principiilor de
sclectarc �i de plasare a cadrelor inrr-o institutie de stat sau in alra, intr-un orgsan
al puterii de stat poate marturisi despre gradul de coruptie a aparatului de con-
ducere. Asupra acestui fapt pot indica, in special, selectarea si angajarea cadre-
lor dupa principiul relatiilor personale: cfcctuarca sisternatica a inventarierilor,
controalclor fiscale, sanitate. antiincendiare, de audit de catre uncle $i aceleasi
pcrsoanc sau firrne etc.
In viata private a persoanei corupte, asupra luarii de mita poate indica preva-
lenta evidents a cheltuielilor fata de veniturile pe care le are aceasta (dispunerea
de imobil, masina si altc rnijloacc de lux, obiecte de valoare mare. odihna siste-
matica in locuri prestigioase peste hotarcle \arii etc.).
5. Darele cu privire la locul si timpul savar�irii actului de coruptie, Lo-
cul transmiterii obiectului mitci depinde, intai de toate. de caractcrul mitei.
Daca drept obiect al acesteia servcsc ban ii. valuta straina, alte bunuri de valoare
sau averea (proprietati), arunci locuri ale transmiterii lor pot f biroul de servi-
ciu. apartamentul, automobilul pcrsoanei coruptc, scara de bloc unde locuiestc
aceasta. numarul de hotel, locul stabilit in strada sau in pare. transportul public,
rcstaurantul, cafcncaua. barul, cazinoul etc. Persoanele implicate in actul de
coruptie determina de cornun acord locul. timpul si forma transmircrii mitci,
[inand cont de anumite circumstante care ar face imposibila descopcrirea in-
fractiunii.
Trebuie de rnentionat ca nu intotdeauna infractorii recurg la transmiterea ne-
mijlocita a bunurilor de valoare, dar si realizand oferirea rnirei pe calea sernnarii
unor actc de acordarc a prerniilor, a salariilor, a achitarii unei darorii, angajarii in
statele de personal ale intrcprinderii, deschiderii unui cont sau oferirii creditului
la banca etc.
Locul si timpul savarsirii infractiunii de coruptie au o irnportanta deosebita
pentru confirmarea ilegalitatii actului dat, avand in vedere ca toatc afaccrile lega-
le se produc intr-un mod oficial, public, �i nu clandcstin.

362
361
 6. Datele cu privire la cauzele �i conditiile sava1·�irii actului de coruptie,
Actiunile de coruptie au un imbold constient de a-si satisface necesitatile materiale
prin savarsirea unor actiuni (inactiuni) sub acoperirea functiei ocupate. Participan-
tii la actul de coruptie totdeauna au ca scop obtinerea unui profit momentan sau
ulterior.
Pentru a prirni acest castig sau primindu-1 deja. persoana corupta ia o decizie
sau indeplineste anumite actiuni (inactiuni) in interesele altei persoane - corupa-
torului. In asa mod. ambele parti (subiecti) i�i satisfac interesele materiale.
O cauza principala a infractiunilor de coruptie o consrituie lipsa de control ori
controalele formale asupra rnodului de indeplinire a atributiilor de serviciu de catre
fiecare functionar. 0 alts cauza este nedelimitarea concrete a functiilor, posibilita-
tea prirnirii deciziilor sau eliberarii documentelor fara iruegistrarea acestora.
De asernenea, drept cauza a coruptiei serveste dorinta demnitarilor de a se
imbogati. folosind functia ocupata, Si nu in ultirnul rand, cauza a coruptiei poate
fi atmosfera de lucru in institutia respectiva si implicarea in aceasta activitate
infractionala chiar a conducatorilor, sefilor,
Clarificarea cauzelor si imprejurarilor care favorizeaza savarsirea faptelor de
coruptie este de natura sa ofere organelor de urmarire penala posibilitatea reali-
zarii sarcinii preventive in lupta cu acest fenomen in societate.

§ 3. Situatiile tipice, versiunile generale si actiunlle initiale de

urmarire penala
Din punct de vedere al caracterului determinat al informatiei pe aceste cate-
gorii de infractiuni, la etapa initiala se poate vorbi despre trei situatii tipice de
urmarire penala:
- a parvenit declaratia unei persoaue concrete cu privire la estorcarea de la ea
a unor valori, obiecte sau declaratia persoanei careia s-a incercat a i se da
mita:
exists date argumentate despre un act savar�it de corupere, parvenite de la
persoana care a dat mita (corupator);
exista informatie referitor la un act presupus sau real de corupere (despre
mai multe acre), care este stipulat in materialele altei cauze penale.
In prima situatie, pe aceste categorii de cauze sunt caracteristice urmatoarele
actiuni de unnarire penala si masuri speciale de investigatie:
1. Ascultarea denuntatorului in calitate de manor:
2. Orgauizarea �i efectuarea controlului transmiterii banilor sau obiectelor es-
torcate:

362
361
 3. Retinerea in flagrant a persoanei cu functii de raspundere sau persoanei
care a incercat sa corupa functionarul respectiv;

362
361
 4. Perchezitia corporals, la domiciliul si la Jocul de munca al banuitului;
5. Ridicarea de obiecte si documente:
6. Ascultarea banuirului;
7. Examinarea obiectclor primite 111 calitate de mita:
8. Expertiza crirninalistica a unnelor de maini depistare pe obiectele primite:
9. Audierca posibililor martori la actiunea de corupere etc,
in siruatia cand despre actul de coruptic, care deja a avut loc, informatia a
parvenit in baza unei plangeri, sesizari ale persoanei coruparoarc, urmeaza de
efectuat urmatoarele actiuni: audierea corupatorului $i a martorilor care dispun
de inforrnatii despre actul de coruptie. identificarea faptuitorului si competentelor
de serviciu ale accstuia. ridicarea de obiecte si documente la locul de munca al
persoanci banuite de acrul de coruptie, efectuarca perchezitiilor la domiciliul $i
locul de munca al suspecrului, audierea persoanei respective in calitate de banuit.
efectuarea con fruntari lor etc.
in cazul in care exists doar informatie referitor la un act (sau chiar mai multe
acte) presupus sau real de coruptie, care se mentioneaza 'in materialele altci cauze
penale in proces de cercetare, pe aceste materiale poate f pornita cauza respec-
tiva si. 'in dependents de indivizibilitate sau conexitatc a cauzelor respective. ur-
marirea penala poate f efectuata irnpreuna cu prima cauza sau separat. lndiferent
de modul cercetarii acestor cauzc de coruptie, organul de urrnarire pcnala la etapa
initiala trebuie sa efectueze urmatoarele actiuni proccsuale: ascultarea denun-
tatorului in cal irate de manor; ascultarea altor rnartori care pot confirrna actul
(actele) de coruptie; ridicarea de obiecte si documente iu care pot fi reflectate ac-
tiunile (inactiunile) faptuitorului; efectuarea perchezitiilor la domiciliul si locul
de munca al banuitului, invinuitului cu scopul depistarii si ridicarii obiectelor,
documentelor ce au irnportanta pentru cauza de coruptie (daca aceasta actiune
n-a fost efecruata in cadrul cauzei existentc de la Inceput): prezentarea spre recu-
noastere a pcrsoanei banuite de coruprie. precum $i a obiectelor, documentelor ce
au constituit obiectul iufractiunii date.
La etapa ulterioara de cercetare a infractiunilor de coruptie se efectueaza, de
obicei, urmatoarele actiuni de urmarirc penala:
- audierea invinuitului:
- verificarea declaratiilor la fata locului;
- efectuarea confruntarilor:
- efectuarea expertizelor:
audierea martorilor din randul rudelor, colegilor, vecinilor.
La etapa cercetarilor, versiunile de urmarire penala sunt elaborate, mai intai de

363