Structura moleculara a celulei vii

Celula este unitatea morfologica si functionala din care sunt alcatiute tesuturile, organele,
aparatele si sistemele tuturor organismelor.
Este o mica structura vie care schimba informatii, fabrica proteine si se reproduce,
transmitand astfel patrimoniul genetic situat in nucleul sau sub forma de ADN,un grup bine
organizat de celule cu functie similara formeaza un organ.

Tipuri de celule

1. Celule epiteliale
Sub denumirea de celule epiteliale se grupeaza toate celulele care acopera suprafata externa
a corpului, dar si cavitatile interne care au legatura cu exteriorul: tubul digestiv, aparatul
genital si urinar, caile respiratorii. Acelasi lucru se intampla si in cazul celulelor endoteliale,
care acopera, de exemplu, suprafata interna a vaselor sanguine, sau mezoteliul, care
acopera pleura sau peritoneul.
Celulele epiteliale sunt dispuse, in functie de locatia lor, in unul sau mai multe straturi si sunt
unite intre ele. Unele sunt prevazute cu cili vibratili (cai aeriene) sau cu microvilozitati
(intestin), care orienteaza fluxurile de praf sau de secretii.
Unele celule epiteliale, situat adanc in piele sau in mucoase, au o functie glandulara. Ele
produc si elibereaza:
- un lichid apos: glandele sudoripare, glande salivare
- un sebum gras: glandele sebacee ale pielii
- un mucus protector: bronhiile, stomacul, intestinul
- un mucus lubrifiant: glandele vulvo-vaginale
- un amestec complex: laptele glandelor mamare.

2. Celule conjunctive
Celulele tesutului conjunctiv sunt distribuite in substanta fundamentala, intre fibrele
conjunctive. Se disting:
a) Fibroblastele: sunt situate in tesutul conjunctiv nespecializat, ele se vor diferentia, de
exemplu in fibrocite in tesut fibros, adipocite in tesut adipos.
b) Condroblastele: acestea vor evolua, devenind condrocite in cartilaj
c) Osteoblastele: acestea se vor transforma in osteocite, in tesut osos
d) Hemocitoblastele: acestea vor da nastere globulelor rosii, albe si plachetelor sanguine,
dupa fragmentarea megacariocitelor.

1
3. Celulele musculare
Sunt specializate in functia de contractie si contin filamente capabile sa alunece unele peste
altele, in vederea scurtarii lungimii celulei, pentru ca apoi sa revina la lungimea initiala. Se
disting:
a) Celule striate ale muschilor scheletici: controlate de sistemul nervos voluntar.
b) Celule striate ale muschiului cardiac: particularitatea unora dintre ele este aceea de a
genera propriul influx nervos.
c) Celulele netede (nestriate): acestea sunt cele ale muschilor situati in peretii aparatului
digestiv, ai cailor urinare, ai uterului sau ai vaselor sanguine. Ele sunt controlate de sistemul
nervos vegetativ, independent de vointa.

4. Celulele nervoase
Celulele nervoase (neuroni) au proprietatea de a genera, primi si transmite excitatii prin
influxul nervos, iar nevrogliile (celule gliale), au rol trofic si de sustinere.

Celula este alcatuita din trei componente:

-membrana celulara (membrana plasmatica)
- citoplasma
- nucleu

I. Membrana celulara (membrana plasmatica) - la periferia oricarei celule se gaseste o

zona de condensare a citoplasmei care individualizeaza celula si o desparte de mediul incojurator.
Compozitia chimica si structura membranei celulare

2
Compozitia chimica = este formata din substante anorganice ( apa si diferiti ioni) si substante
organice ( lipide, proteine, glucide)
Structura membranei celulare = este alcatuita din 3 straturi: un strat mijlociu format din
lipide, indeseobi din fosfolipide, acest strat lipidic este bimolecular; si doua straturi care il
delimiteaza pe cel mijlociu format cu predominenta din proteine.
Partile hidrofile ale stratului mijlociu se afla in contact cu straturile proteice, iar partile
hidrofobe vin in contact intre ele.

Functiile membranei:
- transportul de substante
-asigura homeostazia
-protejeaza spatiul celular
-confera forma celulei
-mentine echilibru osmotic
-permeabilitate selectiva
-participa in cadrul proceselor metabolice
-ajuta la locomotia celulei.

II Citoplasma = este reprezentata de intreaga masa de materie vie cuprinsa intre nucleul
celular si membrana plasmatica.
Compozitia chimica a citoplasmei:
I - Elemente chimice : O,H,N,Ca,P,K,Na,Cl,Mg,Fe,Zn,Cu,Mn.
II - Substante anorganice:
a) apa ( existenta in celule reprezinta aproximativ 55% din apa totala a organismului)
Rolul apei in celula : * locul unde se desfasoara reactiile biochimice ale organismului
* Intervine in mecanismul de osmoreglare
b) sarurile minerale –se gasesc in cea mai mare parte dizolvate sub forma de ioni (cloruri
,bicarbonati si fosfati de sodiu, potasiu, calciu si magneziu).
III – Substante organice (glucide, lipide, proteine, biocatalizatori (enzime, hormoni)
A) Glucidele= sunt compusi chimici formati din C,H,O
-se impart in 2 clase: oze si ozide
Ozele
-sunt zaharuri simple care nu pot fi hidrolizate de unde si denumirea lor de monozaharide
-dupa nr de C din molecula se clasifica – trioze, tetroze, pentoze hexoze si heptoze

3
-dintre trioze glicerinaldehida si dioxiacetona sunt compusi cei mai importanti deoarece au
rol fundamental in metabolismul intermediar al glucidelor
-dintre pentoze cele mai importante sunt riboza si dezoxiriboza. Riboza intra in constitutia
acilizor ribonucleici (ARN), iar dezoxiriboza in constitutia acizilor dezoxiribonucleici (ADN).
-dintre hexoze, cele mai importante sunt glucoza, galactoza si fructoza
Ozidele
-zaharuri complexe care pot fi hidrolizate sub actiunea acizilor sau a enzimelor
-se impart in: holozide( formate exclusiv din monozaharide), heterozide (numite si glicozide,
subst. complexe care contin in structura lor o componenta glucidica si una neglucidica)
Rolul glucidelor:
-rolul energetic: glucidele servind ca sursa de energie usor utilizabila de catre celule
-rolul structural: participa la formarea diferitelor componente ale citoplasmei nucleului si
citoplasmei.

B) Lipidele = compusi chimici care rezulta din esterificarea acizilor grasi cu anumiti alcooli.
Se clasifica in: lipide simple/complexe
Lipidele simple: trigliceride si steridele
Lipidele complexe: fosfatidele si cerebrozidele
Rolul lipidelor:
-rolul energetic: lipidele reprezinta pentru celule un depozit de energie
-rolul structural: consta in participarea lor la formarea diferitelor structuri sub celulare si in
deosebi a membranelor celulare
-rol de vitamine: acizi grasi nesaturati (acidul linoleic, linolenic si arahidonic joaca rol de
vitamine (F))

C) Proteinele = substante organice macromoleculare formate din C, N, O, H.

Se clasifica in: - haloproteine (proteine simple)- doar din aminoacizi
- heteroproteine (proteine complexe sau conjugate)- din aminoacizi si alte
substante: aicd fosforic ([Fosfoproteine), glucide (glicoproteine), lipide (lipoproteine),
pigmenti (cromoproteine) si acizi nucleici (nucleoproteine)
Rolul proteinelor:
-rolul structural: sunt componente indispensabile ale materiei vii intrand in structura tuturor
celulelor si fiind si absolut necesare cresterii si refacerii tesuturilor uzate
-rolul energetic: rezultat in urma degradarii proteinelor

Structura citoplasmei
Citoplasma este alcatuita din matricea citoplasmatica, organitele celulare si incluziunile
citoplasmatice.
a) Matricea citoplasmatica sau substanta fundamentala reprezinta sediul organitelor si
al incluziunilor celulare. Ea are o structura fin formata din macromolecule proteice, din apa,
ion anorganici, saruri anorganice si enzime
Rolul matricei citoplasmatice:
-are proprietatea de a trece din starea de sol in starea de gel si invers, de a fi elastica sau
rigida, de a se contracta
-d.p.d.v functional substanta fundamentala reprezinta locul in care se desfasoara toate
procesele chimice , fizice si biochimice care stau la baza vietii celulei.

4
 b) Organitele celulare sunt structuri subcelulare raspandite in subst fundamentala a
citoplasmei si care indeplinesc diferite functii in viata celulei.
Mitocondriile sunt structuri subcelulare care se gasesc in toate tipurile de celule vii,
examinata la microscopul electronic ele apar sub forma de granule alcatuite din 2
membrane. Membrana interna prezinta niste falduri numite criste.
Functia principala a mitocondriilor este de a furniza celulei energia necesara proceselor
vitale.

Ribozomii sau corpusculii Palade, sunt particule de dimensiuni ultramicroscopice care se

gasesc in toate tipurile de celule vii. Examinat la microscopul electronic se prezinta sub
forma unor particule rotunde sau ovalare, ei se gasesc in matricea citoplasmatica fie in stare
libera fie atasati de membranele reticului endoplasmatic
Functia principala este aceea de a sintetiza proteinele celulare si extracelulare.

5
Reticulul endoplasmatic [sistemul vacuolar endoplasmatic] este o structura subcelulara, un
sistem complex de citomembrane intracitoplasmatice, care se caracterizeaza printr-o
diversitate si o plasticitate deosebita.
Reticulul endoplasmatic este de 2 feluri:
-granular[rugos]
-agranular [neted]

Functiile:
-are rol de suport mecanic pentru ribozomi
-intervine in transportul intracelular activ al diferitelor substante
-in sinteza unor compusi
* Aparatul Golgi- este un organit citoplasmatic care se gaseste in toate
celulele. Se presupune ca el nu este altceva decat o structura particulara a reticulului
endoplasmatic sau a sistemului vacuolar citoplasmatic. La microscopul electronic,complexul
Golgi apare ca un system de citomembrane netede sau agranulate,organizate sub forma de
cisterne (saci aplatizati),macrovezicule (vacuole mari)si microvezicule (vacuole mici).
Din punct de vedere functional,aparatul Golgi are un rol important in secretia celulara.
Lizozomii sunt structuri subcelulare care se gasesc in toate tipurile de celule exceptia facand
globulele rosii. La microscopul electronic ei apar ca niste corpusculi sferici. Sunt alcatuiti
dintr-o membrana si o matrice.
Functia principala este de a interveni in procesul de aparare impotriva bacteriilor sau altor
microorganisme.

Centrul celular este un organit citoplasmatic care prezinta aspecte morfologice diferite, in
raport cu stadile diviziunii celulare.
6
Rolul centrului celular este de a coordona atat miscarile ceulare interne din timpul diviziunii,
cat si miscarile externe ale celulelor prevazute cu cili si flageli.

c) Incluziunile citoplasmatice
Incluziunile de glicogen
Incluziunile de grasimi si lipoizi
Incluziunile proteice
Incluziunile pigmentare

III Nucleul celular

Nucleul este una dintre cele trei component principale ale celulei.
Compozitia chimica a nucleului :
Substante anorganice
Substante organice
Substante anorganice:
Apa- reprezinta aproximativ 50% -80% din masa totala a nucleului. Ea este legata de
proteine si de nucleoproteine.
Sarurile minerale- elementele chimice care intra in structura sarurilor minerale din nucleu
sunt:Ca,Mg,Na,K,Zn,Cu,Co,Fe.
Substantele organice:- care imprima o nota particulara nucleului sunt acizii nucleic. Acidul
dezoxiribonucleic (ADN) este localizat in special in cromatina nuclear,iar acidul ribonucleic
(ARN) in nucleol.
Structura nucleului:
- membrana nucleara
- nucleol
- carioplasma

Membrana nucleara este o formatiune care inveleste si desparte nucleul de citoplasma.

Microscopic are o structura trilaminata. Foita exterma prezinta pe fata dinspre citoplasma
ribozomi; ea se continua cu membranele reticulului endoplasmatic. Foita interna este
aderenta la materialui nuclear. Intre cele doua foite se afla un spatiu umplut cu material

7
amorf. Membrana nucleara prezinta numeroase orificii numite pori, prin intermediul carora
se face schimbul de substante intre nucleu si citoplasma. Funcita principal a membrane
nucleare consta in schimburile de substante ce se fac intre nucleu si citoplasma prin
intermediul porilor nuclear.

Nucleolul este o formatiune corpuscular care poate fi observata in nucleu numai in perioada
dintre doua diviziuni celulare. El este asezat central sau periferic, atasat de membrana
nucleara. Nucleolul poate fi unic sau multiplu. Din punctul de vedere al compozitiei chimice,
el este format din ARN, protein, enzime si alte substante. Nucleolul prezinta urmatoarele
formatiuni: o retea de cordoane formata din elemente fibrilare, situate in portiunea central
(partea fibroasa); numeroase granule dispuse in jurul partii fibroase(partea granuloasa); o
retea de material cromatinian dispusa in jurul si in interiorul nucleolului(partea
cromozomiala); o matrice amorfa care umple spatiile dintre retele. Functiile principale ale
nucleolului constau in depozitarea acidului ribonucleic nuclear(ARN) si in biosinteza unor
protein celulare.

Carioplasma este reprezentata de intregul material nuclear delimitat de membrana

nucleara. Ea se prezinta ca o solutie coloidala alcatuita dintr-o faza de sol, numita cariolimfa
, si o faza de gel, numita cromatina nucleara.
Cariolimfa este un mediu lichid format in mare parte din proteine in care se gaseste
cromatina si nucleolul.
Cromatina nucleara este o substanta eterogena, in a carei compozitie chimica intra acizi
nucleic si proteine . In perioada dintre doua diviziuni celulare (interfaza), cromatina nuclear
contine, pe de o parte un numar mare de fibre cu aspect sinuos, iar pe de alta parte, granule.
Fibrilele formate din molecule de ADN si in proteinele legate de ele (histone), au aspect
spiralat. Granulele sunt formate din filament de ARN si din proteine(ribozomi nucleari).
Cromozomii reprezinta forma in care se organizeaza cromatina in timpul diviziunii celulare.
Examinati la microscopul fotonic se observa ca ei au forma unor bastonase, fiind alcatuiti din
doua filament paralele, alipite,omogene ca structura, care se numesc cromatide. Cele doua
cromatide care alcatuiesc un cromozom poarta numele de cromatide surori. Acestea se
unesc intr-un singur punct al cromozomului, numit centromer , celulele somatice contin un
nr.dublu de cromozomi fata de celulele sexuale mature(ovulul si spermatozoidul). Numarul
cromozomilor celulelor sexuale este haploid si se noteaza cu n sau N, iar numarul
cromozomilor celulelor somatice este diploid si se noteaza 2n sau 2N. Celulele diploide au
deci cate doua seturi complementare de cromozomi, unul care provine din ovul si altul care
provine din spermatozoid.

8
Diviziunea Celulei
Ciclul celular reprezintă totalitatea evenimentelor prin care o celulă a organismului crește, își
dublează cromozomii și se divide, rezultând astfel 2 celule identice. Un ciclu celular are 2
perioade: interfaza și ciclul mitotic (pentru celulele somatice) sau meiotic (pentru celulele
gametice/sexuale).
Diviziunea mitotică este cea pe baza căreia se realizează creșterea organismului. Aceasta
debutează prin diviziunea nucleului sau cariochineză și se termină cu diviziunea citoplasmei
sau citochineză. Originea multiplicării celulare stă în replicarea ADN-ului cromozomial, care
are loc în stadiul S al interfazei.
Meioza are loc la organismele cu reproducere sexuată, fiind un tip particular de diviziune în
care se pornește de la celule diploide și se ajunge la celule haploide sau gameți, prin unirea
cărora rezultă zigotul diploid (celula unică) de la care pornește dezvoltarea unui nou
organism pluricelular complex.
Celulele fiice rezultate în urma mitozei au un număr egal de cromozomi (material ereditar),
repartizat uniform în nucleul celular. Această diviziune asigură creșterea continuă,
diferențierea celulară și continuitatea genotipului, având loc în celulele somatice aflate în
plină creștere și în țesutul embrionar.
Interfaza
Este perioada ce are loc înaintea diviziunii nucleului, etapă în care celula se pregătește
pentru mitoză. Alcătuită din fazele G1, S și G2, ea este etapa dintre 2 mitoze consecutive.
Mitoza este o diviziune caracteristica celulelor somatice. Din celula-mama diploida iau
nastere doua celule-fiice tot diploide.Mitoza se desfasoar in patru faze.
Profaza se caracterizeaza prin:disparitia membranei nucleare;dezorganizarea
nucleolilor;individualizarea cromozomilor;formarea fusului de diviziune si fixarea
cromozomilor prin intermidiul centromerului de cate un filament al fusului de divizune.

9
Metafaza consta in dispunerea cromozomilor bicromatidici in zona ecuatoriala a fusului si in
formarea placii metafazice. Ca urmare a diviziunii centromerului,cromozomul se separe in
cele doua cromatide.In felul acesta ia nastere un numar dublu de cromozomi mocromatidici.
Anafaza este etapa in cursul careia, prin contractia filamentelor fusului de diviziune,
cromozomi monocromatidice migreaza spre cei doi poli ai celulei.
Telofaza cromozomii ajunsi la cei doi poli ai celulei se despiralizeaza, se formeaza membrana
nucleara,rezultand astfel doua celule-fiice cu cate (2n cromozomi), care sunt
monocromatidici.

10
Meioza se desfasoara in doua etape: reductionala si ecvationala. Fiecare etapa decurce in
patru faze.
Etapa reductionala se caracterizeaza prin reducerea la jumatate a numarului de cromozomi
bricromatidici ai celulei-mame, avand ca rezultat formarea a doua celule-fiice haploide.
Profaza I. Este lunga: cromozomii bicromatidici omologi se dispun in perechi formand
tetrade cromozomiale. In aceasta faza are loc procesul de crossing-over ( schimbul recirpoc
de gene intre cromozomii omologi), astfel incat la sfarsitul etapei apar cromozomi
recombinati genetic.

Metafaza I. Tetradele cromozomiale se dispun in placa metafazica, cu centromerii de o parte

si de alta a planului ecuatorial, plasati pe aceeasi fibra a fusului de diviziune (recombinare
intercromozomiala – dansul cromozomilor ).
Anafaza I. Jumatate din nr de cromozomi bicromatidici se deplaseaza spre cate un pol al
fusului de diviziune.
Telofaza I.Este caracterizata prin refacerea membranelor nucleare, separarea citoplasmei si
formarea a doua celule haploide.
Etapa ecvationala este asemanatoare unei diviziuni mitotice. Intre cele doua etape ale
diviziunii meiotice se interpune o interfaza scurta.
Diviziunea ecvationala incepe simultan in doua celule-mama haploide. Dupa ce sunt
parcurse fazele caracteristice ( profaza II, matafaza II, anafaza II si telofaza II), aceasta faza se
incheie cu formarea a patru celule haploide

11
Importanta meiozei. Prin reducerea la jumatate a nr de cromozomi, in cazul gametilor, se
asigura mentinerea constanta a nr de cromozomi ai speciilor. Daca gametii la om nu prezinta
un nr echilibrat de cromozomi, pot aparea urmasi cu boli ereditare.

12