Constructii Din Beton Armat

INTRODUCERE
Destinaţia de bază a prezentului material didactic la disciplina ”Construcţii din

beton armat” constă în însuşirea de către studenţi a deprinderilor practice privind
dimensionarea, alcătuirea şi calculul elementelor din beton armat, în prezentarea grafică
de către ei a celor mai răspândite tipuri de elemente portante din beton armat.
O bună parte din construcţii au fost asamblate din elemente prefabricare, de aceea
este necesar de a cunoaşte principiul de alcătuire şi algoritmul de calcul al acestora,
pentru a putea asigura o întreţinere corectă a elementelor. Inginerii au misiunea de a
determina, după situaţie, cea mai eficientă soluţie pentru elaborarea proiectului de
execuţie; prezentul material va oferi posibilitatea de a face comparaţie între elementele
prefabricate şi cele din beton monolit.
Aici s-au examinat principalele elemente portante ale construcţiei, oferind
posibilitatea de a folosi algoritmul de calcul pentru orice element cu schema de calcul
identică. Trimiterile la literatura de specialitate are ca scop lărgirea spectrului de
materiale consultative pentru a fixa cunoştinţele şi familiariza cu specificul de calcul
pentru fiecare caz în parte.
1. PRINCIPII DE PROIECTARE
În proiectul de curs studenţilor li se propune de a elabora proiectul unei hale
industriale cu 4 nivele cu schema constructivă rigidă din planşee prefabricate din beton
armat . În acest caz sarcinile orizontale se transmit prin discurile rigide ale planşeelor pe
pereţii frontali, asigurând rigiditatea halei în direcţia transversală. În direcţia
longitudinală rigiditatea clădirii se asigură prin intermediul contravântuirilor verticale,
amplasate într-o deschidere intermediară la fiecare rând de stâlpi.
Pentru înlesnirea însuşirii materialului, este prezentat şi exemplu numeric cu
devierea intenţionată a dimensiunilor de la sistemul modular.
Date iniţiale:
1) Dimensiunile clădirii în plan: L1 = 71.7 m
L2 = 29.8 m
2)Înălţimea nivelului, (de la pardosea la pardosea): Het=4.6 m
3)Sarcina temporară normată: pn = 7600 N/m2
4)Rezistenţa de calculul a solului: Rf=0,42 MPa.
3
4
2. AMPLASAREA PANOURILOR PREFABRICATE
Aranjarea planşeelor constă în alegerea direcţiei amplasării grinzilor, în

dimensionarea deschiderii şi a pasului grinzilor, tipului şi dimensiunilor panourilor
pentru planşeu.
Din experienţa de proiectare admitem aranjarea grinzilor în direcţia transversală
a clădirii, secţiunea transversală de calcul – dreptunghiulară, cu sprijinirea panourilor pe
grinzi. În halele industriale panourile se admit cu nervuri cu lăţimea în limitele 100-150
cm.
La alcătuirea reţelei stâlpilor se va ţine cont de faptul că optimală se consideră
soluţia în care valorile deschiderilor grinzilor se află în limitele 6 – 8 m , iar a panourilor
în limitele 5 – 7 m (în scopuri de studiu se admit devieri ale dimensiunilor pasului
stâlpilor de la cele tipice 6 m).
2.1. La etapa iniţială se determină numărul de deschideri în ambele

direcţii, luând în consideraţie media mărimilor recomandate corespunzătoare traveei şi
deschiderii, respectiv de 6 şi 7 m:
- în direcţia longitudinală
L1 71.7
n1    11 .95  12 (rotunjim până la 12 deschideri);
6 6
- în direcţia transversală
L2 29.8
n2    4.25  4
7 7
(rotunjim până la 4 deschideri).
2.2. Determinăm dimensiunea nominală a deschiderilor în direcţia

transversală l1 şi longitudinală l 2 cu o exactitate până
la 1mm.
L1 71.7
l1    5.975 (m) ;
n1 12
L 29.8
l2  2   7.45 (m) .
n2 4
La determinarea lăţimii nominale a panoului luăm în consideraţie schema de
alcătuire a planşeelor cu folosirea panoului-proptea (panou instalat pe axele stâlpilor ce
înlocuieşte grinzile de legătură în cadrele longitudinale ale clădirii). Lăţimea nominală a
panourilor de rând şi panourilor-proptea se admite aceeaşi. Suma lăţimilor panourilor de
rând şi a unui panou–proptea trebuie să fie egală cu distanţa dintre axele stâlpilor.
2.3. Determinăm numărul de panouri, reieşind din lăţimea medie a
panoului (admisă: 1,0-1,5 m).
5
l2 7.45
n pl    5.96  6 (rotunjim până la 6)
1,25 1,25
Pentru a evita schema compusă din eforturi concentrate şi sarcină uniform
distribuită la calculul sarcinii pe grindă, se recomandă ca într-o deschidere să fie
amplasate nu mai puţin de 5 panouri. La pereţii clădirii, în deschiderile marginale, se
amplasează panouri cu lăţimea, egală cu jumătate din lăţimea panourilor de rând sau din
beton monolit.
2.4. Lăţimea nominală a panoului cu precizie până la
1 mm este:
l2 7.45
bf    1,242(m)
n pl 6
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA PANOULUI CU NERVURI
3. DIMENSIONAREA PANOULUI CU NERVURI
3.1. Lungimea constructivă a panoului:
l p  l1  0,04  5.975  0,04  5.935( m)

unde:
 l1  5.975m – lungimea nominală a panoului ce corespunde cu valoarea
deschiderii - conform p.2.2.
 30...50mm – rost tehnologic de montare - admis - 40mm=0,04m- vezi
fig.3.1.
6
7
3.2. Lăţimea constructivă a plăcii panoului:
bf  b f  2  15  1242  30  1212(mm)

admitem:
bf  1212( mm)  1,212( m)
unde:
 b f  1,242m  1242mm –lăţimea nominală a panoului - vezi p.2.4.
 15mm –după configuraţia nervurii panoului - vezi fig.3.1.
 - rotunjirea valorii lăţimii panoului este posibilă din contul rostului
tehnologic de montate de la nivelul inferior al nervurilor - vezi fig.3.1.
3.3. Înălţimea secţiunii transversale a panoului:
l0
hp 
20
Pentru determinarea deschiderii de calcul a panoului precomprimat admitem
dimensiunile secţiunii transversale a grinzii:
3.3.1. Înălţimea secţiunii transversale a grinzii:
1 1
hgr  l2   7.45  0.621(m)  62.1(cm) ;
12 12
- Admitem hgr  65cm
3.3.2. Lăţimea secţiunii transversale a grinzii:
bgr  (0,3  0,5) hgr  0,4  65  26(cm)

- Admitem bgr  30cm
3.3.3. La sprijinirea panoului pe grindă (simplu rezemat), lungimea de

calcul este :
bgr 0,30
l0  l1   5.975   5.825(m)
2 2
unde:
 l1  5.975m – lungimea nominală a panoului - vezi p.2.2.
 bgr  30cm  0,30m – lăţimea secţiunii transversale a grinzii - vezi
p.3.3.2
8
- Înălţimea panoului va fi:
l0 5.825
hp    0,291 (m)  29.1 (cm)
20 20
- Admitem h p  30 cm ; cu precizie pînă la 1 cm,
3.4. Înălţimea utilă (de calcul) a secţiunii (nervurii longitudinale)

panoului:
h0  h p  a s  30  3  27 cm ;
unde:
 a s  3 cm – strat de protecţie a armaturii;
3.5. Lăţimea de jos a nervurilor longitudinale-7 cm - vezi fig.3.2;

3.6. Grosimea minim admisă a plăcii panoului:
h 'f  5cm - vezi fig.3.2.
3.7. Lăţimea de calcul a nervurii b  2  7  14cm - vezi fig.3.2.
4. MATERIALE PENTRU FABRICAREA PANOULUI
4.1. Beton greu clasa C 25(tratat termic):
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu c2=0,9):

- Rc = 14,5 MPa;
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu c2=0,9): -
Rc = 13,0 MPa;
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu: - Rc,ser =
18,5 MPa;
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă
(cu c2=1,0): - Rct = 1,05 MPa;
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă
(cu c2=0,9): - Rct = 0,95 MPa;
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită de serviciu: -
Rct,ser = Rct,n = 1,6 MPa;
* Coeficientul condiţiilor de lucru: c2=0,9
* Modulul iniţial al deformaţiilor:
- Ec = 2,7x104 MPa;
4.2. Armătură clasa A-III – constructivă(de montaj):
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:

- Rs = 365 MPa;
9
* Modulul de elasticitate:
- Es = 2x105 MPa;
4.3. Armătură pretensionată clasa A-IV – (cu preîntindere electrotermică

la suporturile formei):

- Rs = 510 MPa;
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită de serviciu: -
Rs,ser = 590 MPa;
- Es = 1,9x105 MPa;
4.4. Armătură clasa A-I:
* Rezistenţa la întindere transversală:

- Rsw = 175 MPa;
- Es = 2,1x105 MPa;
4.5. Sârmă clasa Bp-I:

- Rs = 360 MPa;
5. DETERMINAREA SARCINILOR ŞI CALCULUL EFORTURILOR
5.1. Calculul sarcinilor pe 1 m2 al planşeului este prezentat în tab.1.:

Tabelul 1: Valorile normate şi de calcul ale sarcinilor pe 1 m 2 de planşeu
Coef. de
Sarcina de
Sarcina normată siguranţă a
calcul
Tipul sarcinii sarcinii
2
(N/m ) f
(N/m2)

1. Permanentă (g)
a) panou cu nervuri (g1)
25000x0,1
med=100 mm 1,1 2750
=2500
ρ=2500 kg/m3=25000 N/m3
b) strat egalizator cu mortar de
ciment (g2) 19000x0,02=38
=20 mm 1,3 494
0
ρ=1900 kg/m3=19000 N/m3
c) plăci de faianţă (g3) 20000 x
=15 mm x0,015 1,1 330
ρ=2000 kg/m3=20000 N/m3 =300
10
Total permanentă
gn=3180 g=3574
g=g1+g2+g3
2. Temporară (p) pn=7600 1,2 p=9120
a) de lungă durată (pl)
pl,n  0,75pn pl,n=5700 1,2 pl =6840
b) de scurtă durată (psh)

psh,n=1900 1,2 psh=2280
psh,n=pn - pl,n
3.Totală (q) qn=gn+pn q=g+p
=10780 =12694
4.Combinări de sarcini
a)permanentă plus temporară de lungă gn+pl,n g+pl =
durată (g+pl) = 8880 10414
5.2. Sarcina de calcul pe 1 m lungime a panoului cu lăţimea

b f  1,242m , luând în consideraţie coeficientul de siguranţă conform destinaţiei
clădirii  n  0,95 :
* permanentă:
g   g  b f   n  3574  1,242  0,95  4216.96( N / m)  4,21(kN / m)
* totală:
q  q  b f   n  12694  1,242  0,95  14977( N / m)  14.97(kN / m)
5.3. Sarcina de calcul la starea limită de serviciu pe 1 m lungime a
panoului cu lăţimea b f  1,242m , luând în consideraţie coeficientul de siguranţă
conform destinaţiei clădirii  n  0,95 :
* permanentă:
g n  g n  b f   n  3180  1,242  0,95  3752.08( N / m)  3.75(kN / m)
* totală:
qn  qn  b f   n  10780  1,242  0,95  12719( N / m)  12.71(kN / m)
* permanentă plus temporară de lungă durată :

g n  pl , n    g n  pl , n   b f   n  8880  1,242  0,95 
 10477.5( N / m)  10.47( kN / m)
5.4. Calculul eforturilor de la sarcina totală de calcul:
* momentul încovoietor:
q  l02 14.97  5.8252
M    63.49( kN  m)
8 8
* forţa tăietoare:
11
q  l0 14.97  5.825
V   43.6( kN )
2 2
5.5. Calculul eforturilor de la sarcina totală de serviciu:
qn  l02 12.71  5.8252
M ser    53.9(kN  m)
8 8
qn  l0 12.71  5.825
Vser    37.01(kN )
2 2
5.6. Calculul eforturilor de la sarcina permanentă plus temporară de lungă

durată de serviciu:

M ser , l 
g n  pl , n   l02 10.47  5.8252
  44.41( kN  m)
8 8

Vser ,l 
g n  pl , n   l0 10.47  5.825
  37.01( kN )
2 2
6. CALCULUL PLĂCII PANOULUI LA ÎNCOVOIERE LOCALĂ
Placa panoului se calculează ca placă grindă cu lăţimea b 1=100 cm, parţial

încastrată în nervurile longitudinale
(vezi fig. 6.1).
6.1. Lungimea de calcul a plăcii (distanţa în lumină dintre nervurile

longitudinale):
l01  bf  2  105  1212  210  1002m  100.2cm

unde:
 b 'f  1212mm – lăţimea constructivă a plăcii panoului– vezi p.3.2;
 105 mm – lăţimea nervurii longitudinale în partea de sus (vezi fig. 6.1).
12
13
6.2. Sarcina de calcul de la greutatea proprie a unui m 2 de placă:
g f  hf     f   n  0,05  25000  1,1  0,95  1306.25( N / m 2 )
unde:
 h f  5cm  0,05m – vezi p.3.6.
   2500kg / m 3  25000 N / m 3 –greutatea volumetrică a betonului.
  f  1,1 – coef. de siguranţă a sarcinii.
  n  0,95 – coef. de siguranţă în funcţie de gradul de importanţă al clădirii.
6.3. Sarcina totală de calcul ce acţionează asupra

unui m2 al plăcii:
q f  g f  g 2  g 3  p  1306.25  494  330  9120  11250.25( N / m 2 )
unde:
 g 2 , g 3 , p –sarcinile de calcul - vezi tabelul 1(p.5.1.)
6.4. Momentul încovoietor preluat de placă:

q l 2
11250.25  1,0022
M f  f 01   1026.84( N  m)
11 11
6.5. Înălţimea de calcul a secţiunii transversale a plăcii:
h0 f  h f  a s  5  1,5  3,5(cm)
unde:
 a s –stratul de protecţie al armăturii; p/u plăcile planşeelor prefabricate din
categoria a II-a de exploatare a  15mm – vezi tab.40 al [1].
6.6. Determinăm coeficientul  1 :

Mf 1026.84(100)
1    0.0806
2
0,8 Rcb1h0 f 0,8  13,0(100)  100  3,52
unde:
 Rc  13,0 MPa (cu coef.  c 2  0,9 ) – vezi p.4.1.
 b1  100cm – lăţimea de calcul a plăcii.
 h0 f  3,5cm – vezi p.6.5.
 (100) – coef. de trecere la unităţi unificate
(ex: de la Nm la N·cm; de la MPa la N/cm2 )
14
6.7. În dependenţă de coeficientul 1 , din tabela1.1(vezi anexe),
determinăm valoarea coeficientului 1 (de regulă, prin interpolare):
şi
1  0,0806 , atunci 1  0,9666 şi   0,0834
6.8. Determinăm aria armăturii necesare pentru 1 m de lungime a plăcii:
Mf 1026.84(100)
As    0.8431(cm 2 ) unde:
1 Rs h0 f 0,9666  360(100)  3,5 
Rs  360 MPa – conform p.4.5.
 h0 f  3,5cm – conform p.6.5.
6.9. Armarea plăcii:

Armarea plăcii planşeului poate fi executată în 2 forme:
1- Armare cu transferul plasei din câmp pe reazeme şi încastrarea ei în
nervurile longitudinale;
2- Armare cu utilizarea plaselor suplimentare.
Admitem modul întîi, atunci din tabelul 1.2 ( vezi anexe) adoptăm o plasă cu aria
reală a tuturor barelor transversale pe un metru lungime a ei As
real
 0.84 cm 2 (cea
mai apropiată arie a barelor plasei comparativ cu cea necesară din calcul), cu pasul
respectiv S 2  150 mm . Barele longitudinale nu sunt necesare din calcul şi, prin
urmare, se adoptă din condiţii constructive – cel mai mic diametru al sârmei
d s ,1  3 mm şi cea mai mare distanţă între bare S1  300 mm
.
Lăţimea plasei va fi adoptată una din cele standarde cu valoare cât mai apropiată
de lăţimea plăcii B  b f . Lungimea plasei va corespunde lungimii planşeului L  l1
'
.
Astfel, în exemplu dat, marca (tipul) plasei va fi:
3BpI  300
P 1140  5900 - Plasă din sârmă clasa Bp-I,cu lăţimea 1140 mm,
4 BpI  150
având diametrul barelor transversale (de rezistenţă) d s , 2  4 mm şi distanţa dintre
bare S 2  150 mm , iar longitudinal (p/u montaj) sunt amplasate bare cu
d s ,1  3 mm şi pasul S1  300 mm . Lungimea plasei este de 5900 mm.
6.10. Verificarea eficienţii de armare a plăcii:
Notă: La alegerea plasei, se recomandă ca aria reală a armăturii Asreal să nu

fie mai mică de cea necesară din calcul cu 5 % şi se numeşte armare redusă şi nu mai
15
mare de 15% - supraarmare. Însă, folosind plase standarde, nu de fiecare dată se pot
respecta aceste recomandări. În aceste cazuri aria armăturii reale a plasei poate să se
abată de la cea de calcul cu o valoare mai mare de 15%.
* Devierea dintre aria armăturii reale şi cea de calcul:
Asreal  As 0.84  0.8431
%   100%  100%  0.36%
As 0.8431
Admisibil:
 5%    15%
În cazul dat avem armare redusa ce se încadrează în limita admisibilă, deci
plasa adoptată satisface toate condiţiile de armare a plăcii.
7. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A PANOULUI ÎN SECŢIUNI NORMALE
Secţiunea în formă de T cu placa în zona comprimată (vezi fig. 3.2).
*Calculul se efectuează la acţiunea momentului de la sarcina

totală de calcul, deci conform p.5.4:
M  63.49kN  m
16
7.1. Determinăm coeficientul 1 :
M 63.49(105 )
1    0.06922
0,8 Rcbf h02 0,8  13,0(100)  121.2  272
unde:
 Rc  13,0 MPa (cu coef. c 2  0,9 )– vezi p.4.1.
 bf  1,212m  121.2cm – vezi p.3.2.
 h0  27cm – vezi p.3.4.
 (10 5 ) – coef. de trecere de la kN  m la N  cm ;
7.2. În dependenţă de coeficientul 1 , din tabela1.1(vezi anexe),

determinăm valoarea coeficienţilor 1
 (de regulă, prin interpolare):
şi
1  0,06922 , atunci 1  0,0.9715 şi   0,0713
7.3. Determinam poziţia axei neutre
17
x
*  , de aici
h0
x  h0  0,0713  27  1.925(cm)
Verificăm condiţia:
x  hf , 1.925cm  5cm
– rezultă că axa neutră trece în limitele plăcii comprimate şi prin urmare
secţiunea se calculează ca dreptunghiulară cu lăţimea b  b f , dacă x  h f , atunci
panoul se va calcula ca element cu secţiunea în formă de T.
*Admitem gradul de întindere a armăturii
 sp
 0,6 ,
Rs ,ser
7.4. Tensiunile de pretensionare în armătură:
 sp  0.6 Rs , ser  0,6  590  354( MPa )

unde: Rs ,ser  590 MPa – vezi p.4.3.
7.5. Devierea admisibilă a efortului unitar iniţial de pretensionare p/u
procedeul electrotermic de pretensionare, vezi p.4.4.1 al [1]:
360 360
 sp  30   30   90.657( MPa)
l 5.935
unde:
 l  l1  5.935m – vezi p.3.1.
7.6. Verificăm condiţia:
 sp   sp  0,95 Rs ,ser ,
354  90.657  444.657( MPa)  0,95  590  560,5( MPa)
7.7. Coeficientul de precizie p/u eforturile de pretensionare:
 sp  1   sp  1  0,219  0,781
în care:
 sp  1 
  0,1 .
*  sp  0,5 1
 sp  n p 

90.657  1 
 sp  0,5 1    0,0.219  0,1
354  2
unde:
18
  sp  90.657 MPa – vezi p.7.5.
  sp  354 MPa – vezi p.7.4.
 n p  2 – numărul de bare pretensionate în secţiune.
7.8. Pretensionarea, luând în consideraţie coeficientul de precizie a
întinderii  sp :
 sp ,1   sp sp  0,781 354  276,6( MPa)
unde:
  sp  0,781 – vezi p.7.7.
  sp  354 MPa – vezi p.7.4.
7.9. Pretensionarea, luând în consideraţie pierderile de tensiuni în
prealabil, se admite:
 sp, 2  0,7 sp ,1  0,7  276.6  193.6( MPa )
7.10. Înălţimea relativă limită a zonei comprimate:
Notă: Înălţimea relativă limită a zonei comprimate se determină în dependenţă

de clasa betonului şi tipul de armătura ce alcătuiesc elementul.
Conform tabelul 1.3 ( vezi anexe), reiese  R  0,55
7.11. Verificăm condiţia
   R , 0,0713  0,55
7.12. Aria armăturii de rezistenţă pretensionată:
M 63.49(105 )
Asp    3.942(cm2 )
1 Rs h0 1,2  0,9715  510(100)  27
unde:
 M  63.49kN  m – vezi p.5.4.
   1,2 –p/u armatură A-IV – vezi p. 5.1.6.6 al [1].
 1  0,9715 – vezi p.7.2.
 Rs  510 MPa – vezi p.4.3.
 h0  27cm – vezi p.3.4.
7.13. Armarea nervurilor panoului:
19
Din tabelul 1.4 ( vezi anexe) p/u două bare( câte una în fiecare nervură), alegem
diametrul lor în aşa mod, ca aria lor să fie cât mai aproape de cea necesară din calcul.
Adoptăm 216 A-IV cu Asreal  4.02(cm 2 ) .
7.14. Verificarea eficienţii de armare a nervurilor panoului:
Notă: La alegerea diametrului p/u armătura de rezistenţă, se recomandă ca
aria reală a barelor Asreal să nu fie mai mică de cea necesară din calcul cu 5 % ,în
cazul armării reduse şi nu mai mare de 15%, p/u supraarmare. Însă, deoarece este
limitat numărul de bare în secţiune, nu de fiecare dată se pot respecta aceste
recomandări. În astfel de cazuri aria armăturii reale a barelor poate să se abată de la
cea de calcul cu o valoare mai mare de 15% însă nicidecum nu se admite armarea
redusă sub -5%.
Asreal  As 4.02  3.962
%   100%   100%  1.465%
As 3.962
Admisibil  5%   %  15%
În cazul dat este o uşoară supraarmare care se încadrează în limita admisibilă,
deci diametrul adoptat satisface condiţiile de armare a nervurii panoului.
8. CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE SECTIUNII
8.1. Coeficientul de echivalenţă al armăturii:
20
E s 1,9 105
s    7,04
Ec 2,7  10 4
unde:
 E s  1,9  105 MPa – vezi p.4.3.
 Ec  2,7  10 4 MPa – vezi p.4.1.
8.2. Aria secţiunii ideale (reduse):
Ared  A   s Asreal  bf  hf  b  hn   s Asreal 

 1212  5  14  25  7,04  4.02  984.29 (cm 2 )
unde:
 bf  1,212m  121.2cm – vezi p.3.2.
 hf  5cm – vezi p.3.6.
 b  14cm – vezi p.3.7.
 hn  h p  h 'f  30  5  25(cm) – înălţimea nervurii secţiunii de calcul a
panoului (vezi fig. 8.1).
  s  7,04 – vezi p.8.1.
 Asreal  4.02cm 2 – vezi p.7.13.
8.3. Momentul static al secţiunii ideale faţă de axa ce trece prin marginea
de jos a secţiunii ideale de calcul:
S red  bf  hf  y1  b  hn  y2  s  Asreal  as 

 121.2  5  27,5  14  25  12,5  7,04  4.02  3  21124 .87 (cm3 )
unde:
 bf  1,212m  121.2cm – vezi p.3.2.
 hf  5cm – vezi p.3.6.
h f' 5
 y1'  h p   30   27,5(cm) - distanţa de la centrul de greutate al
2 2
plăcii până marginea de jos a secţiunii de calcul a panoului (vezi fig. 8.1).
 b  14cm – vezi p.3.7.
21
hn 25
 y 2'    12,5(cm) - distanţa de la centrul de greutate al nervurii
2 2
până marginea de jos a secţiunii de calcul a panoului (vezi fig. 8.1).
  s  7,04 – vezi p.8.1.
 Asreal  4.02cm2 – vezi p.7.13.
 a s  3cm –stratul de protecţie al armăturii;
8.4. Distanţa de la marginea de jos până la centru de greutate al secţiunii

ideale de calcul a panoului:
S red 21124 .87

y0    21.46(cm)
Ared 984.28
8.5. Momentul de inerţie al secţiunii ideale (reduse):
bf   hf 
3
b  hn3
I red   bf  hf  y12   b  hn  y22 
12 12
121.2  53 14  253
  s  Asreal  y32   121.2  5  6.042  
12 12
 14  25  8.962  7,04  5,09  18,462  79338.12 (cm 4 )
unde:
 bf  1,212m  121.2cm – vezi p.3.2.
 hf  5cm – vezi p.3.6.
 y1  y1'  y0  27.5  21,46  6.04(cm) - distanţa de la centrul de
greutate al plăcii până centrul de greutate al secţiunii de calcul a panoului (vezi
fig. 8.1).
 b  14cm – vezi p.3.7.
panoului ( vezi fig. 8.1).
 y2  y0  y2'  21,46  12.5  8.96(cm) - distanţa de la centrul de
greutate al nervurii până centrul de greutate al secţiunii de calcul a panoului (vezi
fig. 8.1).
 y3  y0  as  21,46  3  18.46(cm) - distanţa de la centrul de
greutate al armăturii întinse până centrul de greutate al secţiunii de calcul a
22
  s  7,04 – vezi p.8.1.
 Asreal  4.02cm 2 – vezi p.7.13.
8.6. Modulul (momentul) de rezistenţă al secţiunii în zona de jos:
I red 79338.12
Wred    3696.67(cm3 )
y0 21,46
8.7. Modulul (momentul) de rezistenţă al secţiunii în zona de sus:
I red 79338.12
 
Wred   9292.42(cm3 )
h  y0 30  21,46
8.8. Distanţa de la punctul de sus al nucleului pînă la centrul de greutate al

secţiunii ideale (raza superioară):
Wred 3696.67
rs   n   0,85   3.19(cm)
Ared 984.29
8.9. Distanţa de la punctul de jos al nucleului pînă la centrul de greutate al

secţiunii ideale (raza inferioară):

Wred 9292.42
ri   n   0,85   8.02(cm)
Ared 984.29
în care:
c
*n  1,6   1,6  0,75  0,85 - coef. de rigidizare
Rc ,ser
(consolidare) a secţiunii ataşat pretensionării.
unde:
c
  0,75 – admis în prealabil
Rc , ser
 0,7   n  1,0 – vezi [1]: p.6.2.1.3.
8.10. Modulul (momentul) de rezistenţă elastico – plastic în zona întinsă:
23
W pl    Wred  1,75  3696.67  6469.17(cm3 )
unde:
   1,75 – pentru secţiunea T cu placa în zona comprimată -vezi [20]: anexa
VI..
8.11. Momentul de rezistenţă elastico – plastic în zona întinsă în stadiul de

fabricare şi la comprimarea elementului:
W ' pl   Wred  1,5  9292.42  13938.62(cm3 ) ,

unde:
   1,5 –pentru secţiunea T cu placa în zona întinsă cu bf / b  2 şi
hf / h  0,2 . - vezi [20]: anexa VI
9. PIERDERILE DE TENSIUNI ÎN ARMĂTURA PRETENSIONATĂ
Notă: În elementele precomprimate eforturile unitare iniţiale de întindere în

armătură  sp şi  sp
 cu timpul (în perioada fabricării şi exploatării) se micşorează.
Diminuările respective formează pierderile de tensiuni în armătură. În prezent normele
de calcul iau în considerare 10 tipuri de pierderi, care, in dependenţa de perioada de
manifestare, se grupează în:
- pierderi primare - care se produc până la transferul efortului de
pretensionare betonului.
- pierderi secundare - care se produc după precomprimarea betonului.
Numărul de factori care determină pierderile primare şi respectiv secundare de
tensiuni depinde de procedeul de pretensionare a armăturii (preântinsă sau postântinsă).
În cazul pretensionării armăturii pe stand sau cofraj prin metoda electrotermică
avem următoarele grupări p/u:
* Pierderile primare  p1 :
9.1. Pierderile de tensiuni de la deformaţia cofrajelor:
 4  30 MPa - dacă nu se cunosc datele - vezi p.4.5.3.al [1].
9.2. Pierderile de tensiuni datorită relaxării eforturilor în armătură:
 5  0,03 sp  0,03  354  10,62( MPa )

unde:
24
  sp  354 MPa – vezi p.7.4.
9.3. Pierderile de tensiuni primare  p1 :
 p1   1   3   4   5  0  0  30  10,6  40,62( MPa )
* Pierderile secundare  p2 :
9.4. Pierderile de tensiuni datorită contracţiei betonului:
 7  0,7  40  28MPa – p/u beton clasa C  C 35 tratat termic, vezi
[1]: p.4.5.3.
9.5. Pierderile de tensiuni datorită curgerii lente a betonului:

c
 8  150 – când  c / Rcp  0,75
Rcp
9.5.1. Efortul de precomprimare luând în consideraţie relaxarea eforturilor

din armătură:
P1  Asreal ( sp  5)  4.02(354  10,62)100  138038.8( N )
unde:
  sp  354 MPa – vezi p.7.4.
  5  10,62 MPa – vezi p.9.2.
 Asreal  4.02cm 2 – vezi p.7.13.
9.5.2. Excentricitatea efortului P1 faţă de centrul de greutate al secţiunii:

e0 p  y0  as  21,46  3  18,46(cm)
unde:
 y 0  21,7cm – vezi p.8.4.
 a s  3cm – vezi.3.4.
9.5.3. Tensiunea în beton la comprimare, generată de către armătura

pretensionată:
P1 Pe y  138038.8 138038.8  18,46  21,46 
 c1   1 0p 0    
Ared I red  984.29 79338.12 
 1 
   8.29( MPa )
 100 
25
unde:
 P1  138038.8 N – vezi p.9.5.1.
 y0  21,46cm – vezi p.8.4.
 e0 p  18,46cm – vezi p.9.5.2.
 Ared  984.29cm 2 – vezi p.8.2
 I red  79338.12cm3 – vezi p.8.5.
9.5.4. Stabilim valoarea rezistenţei betonului în perioada de transmitere a

efortului de pretensionare cu condiţia:
c  8.29
 0,75 , rezultă Rcp  c1   11 .06( MPa)
Rcp 0,75 0,75
Adoptăm:
Rcp  14,5( MPa ) - rezistenţa betonului în momentul transmiterii efortului de
pretensiune.
9.5.5. Tensiunea de comprimare în beton la nivelul centrului de greutate al

armăturii pretensionate de la efortul de precomprimare şi cu evidenţa momentului de
încovoiere de la greutatea panoului:
P1 P e2 M e
 c2   1 0 p  np 0 p 
Ared I red I red
 138038.8 138038.8  18,462 1287330  18,46  1 
       4.33( MPa )
 984.29 79338.12 79338.12  100 
g1bf l02 2500  1,212  5.8252
M np   
în care: * 8 8 .
 12873.3( N  m)  1287330( N  cm)
unde:
 g1 –sarcina normată de la greutatea proprie a planşeului vezi tabelul 1(p.5.1.)
 bf  1,212m – vezi p.3.2.
 l0  5.825m – vezi p.3.3.3.
 c2 4.33
 0,75 ;  0,299  0,75
Rcp 14,5
Atunci:
26
 c2
 8  150  150  0,85  0,299  38.13( MPa )
Rcp
unde:
   0,85 – p/u beton prelucrat termic, vezi [1]: p.4.5.3.
9.6. Pierderile de tensiuni secundare  p2 :

 p 2   7   8  28  38.13  66.13( MPa)
9.7. Pierderile totale de tensiuni  p :

 p   p1   p 2  100( MPa )
 p   p1   p 2  40,62  66.13  106.75( MPa)
9.8. Efortul de precomprimare, convenţional stabilit:
P2  Asreal ( sp  p)  4.02(354  106.75)100  99391.75( N )
10. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A PANOULUI ÎN SECŢIUNI ÎNCLINATE
* Calculul se efectuează la acţiunea forţei tăietoare de la sarcina totală de calcul,

deci conform p.5.4:
V  43.6kN
V  Vc , aici Vc  forţa tăietoare minimă preluată de beton:

* Vc   c 3 (1   f   n ) Rct bh0
unde:
  c 3  coeficient ce depinde de tipul betonului
*  c 3  0,6  p/u beton greu, conform [1]: p.5.2.3.
  f  coeficient ce ia în consideraţie influenţa plăcii comprimate a
elementului în formă de T sau T dublu, asupra eforturilor de forfecare:
(b 'f  b) h 'f
* f  0,5 , aici bf  b  3h f
'
 0,75
bh0
- verificăm condiţia bf  b  3h 'f 121.2  14  3  5  29cm ,
,
condiţia nu se respectă, prin urmare în calcul înlocuim bf cu b  3h f , atunci:
'
27
* f  0,75
 (14  3  5)  145  0,1488  0,5
14  27
  n  coeficient ce ia în consideraţie influenţa unui efort longitudinal asupra
rezistenţei elementului la acţiunea forţei tăietoare; p/u elemente cu armătura
pretensionată:
P2
*  n  0,1  0,5 ,
Rct bh0
99381.75
*  n  0,1  0,2768  0,5 ,
0,95(100)  14  27
în care:
* P2  99381.75 N – vezi p.9.8
* Rct  0,95MPa (cu coef.  c 2  0,9 ) – vezi p.4.1.
 La verificarea condiţiei p. 10.1 se cere:
(1   f   n )  1,5 , (1  0,1488  0,2768)  1,4256  1,5 -
condiţia se satisface, atunci:
Vc  0,6(1  0,1488  0,2768)  0,95(100) 14  27  30716( N )
- Verificarea: V  43600 N  Vc  30716 N ,
Condiţia iniţială nu se respectă, adică sunt posibile apariţia fisurilor înclinate şi
deci armătura transversală se cere calculată.
Notă: Scopul calculului este de a determina pasul s şi diametrul dsw al
etrierelor.
De regulă, diametrul etrierelor dsw se admite din condiţii constructive (condiţia
de sudabilitate), iar din calcul se determină pasul lor s.
Pasul etrierelor se determină din trei condiţii şi definitiv se ia valoarea minimă
dintre aceste mărimi (calculul se efectuează pentru porţiunea elementului unde efortul
poate atinge valoarea maximă – 1/4l de la reazem - vezi fig. 7.1 ).
10.2. Adoptarea diametrului armăturii transversale:
Adoptăm armătura transversală din considerente constructive - clasa A-I cu

diametrul - d sw  6mm , pentru care:
* f sw  0,283cm 2 – aria secţiunii transversale a unei singure bare(etrier) –
conform tabelul 1.4 ( vezi anexe).
10.3. Intensitatea necesară a eforturilor:
28
V2 43600 2
qsw    245.75( N / cm)
4 c 2 Rct bh02 4  2  0,95(100)  14  27 2
unde:
 V  43.6kN  43600 N – conform p.5.4.
  c 2 – coef. ce ia în considerare tipul betonului;
*  c 2  2,0  p/u beton greu, conform [1]: p.5.2.3.
 Rct  0,95MPa (cu coef.  c 2  0,9 )– vezi p.4.1.
 b  14cm – vezi p.3.7.
10.4. Calculul pasului etrierelor pe porţiunea de reazem:
1) din condiţia de rezistenţă:

Rsw nsw f sw 175(100)  2  0,283
s   40.3(cm)
qsw 245.75
unde:
 Rsw  175MPa – vezi p.4.4.
 nsw  2 – numărul de etriere în secţiunea de calcul;
 f sw  0,283cm 2 – vezi p.10.3.
 qsw  245.75 N / cm – vezi p.10.2.
2) din condiţia ca fisura înclinată să intersecteze cel puţin un etrier:

c 4 Rct bh02 1,5  0,95(100)  14  272
smax    33.31(cm)
V 43600
unde:
 V  43.6kN  43600 N – vezi p.5.4.
  c 4  1,5 – vezi [1]: p.5.2.4.2.
 Rct  0,95MPa (cu coef.  c 2  0,9 ) vezi p.4.1.
 b  14cm – vezi p.3.7.
 h0  27cm – vezi p.3.4.
3) din condiţii de alcătuire sau armare constructivă:
29
h
s con   15cm, dacă h  45cm,
2
h
s con   50cm, dacă h  45cm,
3
în care: * h – înălţimea secţiunii de calcul a elementului.
h p 30
deci: s con    15(cm)
2 2
În final adoptăm pasul etrierelor pe porţiunea de reazem:
- s  15cm
10.5. Pasul etrierelor în deschidere:

* Se adoptă din condiţii constructive:
3
s con  h  50cm - pentru orice înălţime.
4
3 3  30
s con  hp   22,5(cm),
4 4
Adoptăm pasul etrierelor în deschidere:
- s  20cm , multiplu la 5cm.
11. VERIFICAREA DIMENSIUNILOR ADOPTATE ALE SECŢIUNII

TRANSVERSALE A PANOULUI LA ACŢIUNEA FORŢEI TĂIETOARE
11.1. Capacitatea portantă a panoului la acţiunea forţei tăietoare va fi

asigurată dacă se respectă condiţia:
V  0,3 w1 c1 Rc bh0

  w1  coef., care ia în consideraţie influenţa armăturii transversale, în
zona fâşiei înclinate, asupra rezistenţei betonului la comprimare:
 w1  1  5 sw  sw  1,3 ;
 w1  1  5  7,78  0,0027  1,1048  1,3
în care:
*  sw – coeficient de echivalenţă a armăturii (în cazul dat - transversale).
E sw 2,1 10 5
 sw    7,78
Ec 2,7 10 4
aici:
- E sw  2,1 10 5 MPa – vezi p.4.4.
30
- Ec  2,7  10 4 MPa – vezi p.4.1.
*  sw – coeficient de armare transversală
f sw n sw 0,283  2
 sw    0,0027
bs 14  15
- nsw  2 – numărul de etriere în secţiunea de calcul;
f sw  0,283cm 2 – vezi p.10.3.
-
- b  14cm – vezi p.3.7.
- s  15cm – pasul etrierelor calculat p/u reazem-vezi p.10.4.
  c1  coef., care ia în consideraţie micşorarea rezistenţei betonului la
comprimare în urma comprimării biaxiale
 c1  1  Rc  1  0,0113  0,87
în care:
*   0,01 – p/u beton greu, vezi [1]: p.5.2.6.1.
* Rc  13,0 MPa (cu coef.  c 2  0,9 )– vezi p.4.1.
 b  14cm – vezi p.3.7.
 h0  27cm – vezi p.3.4.
- Verificarea:
V  51570 N  0,3  1,1048  0,87  13(100)  14  27  141698 .46 N
,
Condiţia se respectă, prin urmare confirmă că dimensiunile adoptate ale
secţiunii transversale ale panoului sunt suficiente.
12. VERIFICAREA PANOULUI LA APARIŢIA FISURILOR NORMALE
Notă: Conform condiţiilor de exploatare şi verificare la fisurare, elementele

din beton armat şi beton precomprimat sunt divizate în trei categorii. Elementele cu
condiţii normale de lucru (medii cu agresivitate slabă sau în încăperi) se încadrează în
categoria a III-a. Prin urmare panoul se va calcula după exigenţele acestei categorii.
Calculul se efectuează la acţiunea sarcinilor de serviciu (cu coef.  f  1 ),
deci conform p.5.5:
M ser  54.04kN  m
12.1. În elementele solicitate la încovoiere în secţiuni normale nu apar

fisuri dacă se respectă condiţia:
M r  M crc
unde:
 M r  M ser  54.04kN  m – vezi p.5.5.
31
 M crc  Rct , serW pl  M rp – momentul de încovoiere la care e posibilă
apariţia fisurilor în secţiuni normale faţă de axa longitudinală a elementului.
în care:
* Rct , ser  1,6 MPa – vezi p.4.1.
* W pl  6469.17cm – vezi p.8.10.
3
*
M rp   sp P 2 (e0 p  rs )  0,781  99391.75(18,46  3,19) 
–
 1681804.02 N  cm
momentul de compresiune faţă de axa longitudinală a elementului de la efortul de
pretensionare.
aici:
¤  sp  0,781 – vezi p.7.7
¤ P2  99391.75 N – vezi p.9.8.
¤ e0 p  18,7cm – vezi p.9.5.2.
¤ rs  3,19 – vezi p.8.8.
Verificăm condiţia punctului 12.1
M r  54.04kN  m  M crc  1,6(100)  6469.14  1681804.02 

 2716000 N  cm  27.16 kN  m
Condiţia nu se respectă, prin urmare vor apărea fisuri şi deci se cere de efectuat
calculul la deschiderea fisurilor.
13. CALCULUL PANOULUI LA DESCHIDEREA FISURILOR NORMALE
Calculul se efectuează la acţiunea sarcinilor de serviciu, care sunt egale cu cele

normate (cu coef.  f  1 ) şi includ componentele:
a) Sarcina permanentă plus sarcina temporară de lungă durată -
M ser , l  44.51kN  m - vezi p.5.6
b) Sarcina totală - M ser  54.04kN  m - vezi p.5.5
Verificarea la deschiderea fisurilor se face prin limitarea deschiderii fisurii

caracteristice după cum urmează:
a) Pentru deschiderea fisurilor de scurtă durată
- Wcrc ,1   (Wcrc , sh1  Wcrc , sh 2  Wcrc ,l )  Wcrc ,1 
b) Pentru deschiderea fisurilor de lungă durată
32
- Wcrc , 2  Wcrc ,l  Wcrc , 2 
unde:
   1,7 – p/u elemente încovoiate, vezi [1]: p.6.2.3.2.

 Wcrc ,sh1 – deschiderea iniţială a fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a
sarcinilor totale
 Wcrc ,sh 2 – deschiderea iniţială a fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a
sarcinilor permanente şi temporare de lungă durată (cvasipermanente).
 Wcrc ,l – deschiderea a fisurilor de la acţiunea de lungă durată a sarcinilor
permanente şi temporare de lungă durată.
13.1. Valorile tensiunilor în armătura pretensionată la etapa de

decompresiune de la acţiunea sarcinilor permanentă şi temporară de lungă durată :
M ser ,l  P2 ( z  esp ) 44.51(105 )  99391.75(24,39  0)

 s ,l    206.6( MP
Ws 98.08(100)
unde:
 M ser ,l  44.51 kN  m - vezi p.5.6
 P2  99391.75 N – vezi p.9.8.
 z  24,39 cm – vezi p.13.1.1.
 Ws  98.08 (cm3 ) – vezi p.13.1.2.

 e sp  0 cm – deoarece efortul de precomprimare coincide cu centrul de
greutate al armăturii întinse .
13.1.1. Braţul de pârghie al eforturilor interne:
 h 'f   5 
 f 2  1,41  (0,2378) 2 
h 
z  h0 1  0   271  27
  24.39 (cm)
 2 f      21.41  0,2378 
   
 
unde:
 h0  27cm – vezi p.3.4.
 hf  5cm – vezi p.3.6.
 f 
b '
f 
 b h 'f

133  14  5  1,41
bh0 14  27
33
1 1,5   f
   1,0
 1  5     es ,tot
 11,5  5
10 s s h0
1 1,5  1,41
   0,2378
1  5 0,2358  1,28 44,78
1,8  11,5  5
10  0,0106  7,04 27
în care:
*   1,8 – p/u beton obişnuit, vezi [1]: p.6.3.3.
M ser ,l 44.51(105 )
*     0,2358
Rc , ser bh02 18,5(100)  14  27 2
- Rc , ser  18,5MPa – vezi p.4.1.
h'f 5
*    f (1  )  1,41(1  )  1,28
2h0 2  27
real
A 4.02
* s  s
  0,0106 – coeficient de armare.
bh0 14  27
*  s  7,04 – vezi p.8.1.
*
M tot M ser , l  P2  esp 44.51(105 )
es , tot     44.78 (cm)
N tot P2 99391.75
13.1.2. Modulul (momentul) de rezistenţă al secţiunii asigurat de armătura

întinsă:
Ws  Asreal  z  4.02  24,39  98.08(cm3 )

unde:
 Asreal  4.02cm 2 – vezi p.7.13.
 z  24,39cm – vezi p.13.1.1.
13.2. Valorile tensiunilor în armătura pretensionată la etapa de

decompresiune de la acţiunea sarcinilor totale :
M ser  P2 ( z  esp ) 53.9(105 )  99381.75(24,41  0)

s    303.55( MPa)
Ws 98.08(100)
unde:
34
 M ser  53.9kN  m - vezi p.5.5
 P2  99381.75 N – vezi p.9.8.
 z  24,41cm – vezi p.13.2.1.
 Ws  98.08(cm3 ) – vezi p.13.2.2.
 esp  0cm – deoarece efortul de precomprimare coincide cu centrul de
greutate al armăturii întinse .
13.2.1. Braţul de pârghie al eforturilor interne:
 h 'f   5 
 f 2  1,41  (0,231) 2 
 h   27
z  h0 1  0
 27 1    24,41(cm)
 2 f      21,41  0,231 
   
 
unde:
 h0  27cm – vezi p.3.4.
 hf  5cm – vezi p.3.6.
  f  1,41 – vezi p. 13.1.1
1 1,5  1,41
   0.231
 1  5 0,286  1,28 54.36
1,8  11,5  5
10  0,0106  7,04 27
în care:
*   1,8 – p/u beton obişnuit, vezi [1]: p.6.3.3.
M ser 44.51(105 )
*     0,286
Rc , ser bh02 18,5(100)  14  27 2
Rc , ser  18,5MPa – vezi p.4.1.
*   1,28 – vezi p.13.1.1
*  s  0,0106 – vezi p.13.1.1.
*  s  7,04 – vezi p.8.1.
*
M tot M ser  P2  esp 44.51(105 )
es ,tot     54.36(cm)
N tot P2 99381.75
13.2.2. Modulul (momentul) de rezistenţă al secţiunii asigurat de armătura

întinsă:
35
Ws  Asreal  z  4.02  24,41  98.08cm3 )
unde:
 Asreal  4.02cm 2 – vezi p.7.13.
 z  24,41cm – vezi p.13.2.1.
13.3. Deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a încărcărilor

totale:
s 303.55
Wcrc , sh1   s crc  0,793   140.77  0,178(mm)
Es 1,9  105
unde:
1   m2
 s  1,25  ls m   1,0
 e - coeficient ce
(3,5  1,8 m ) s ,tot
h0
reflectă conlucrarea betonului cu armătura în secţiunile dintre fisuri.
1  (0,2781) 2
 s  1,25  1,1  0,2791   0,7913
54.36
(3,5  1,8  0,2371) 
27
în care:
*  ls – coeficient ce ia în consideraţie tipul armăturii de rezistenţă şi durata de
acţiune a sarcinii
-  ls  1,1 - la acţiune de scurtă durată şi armătura din bare cu profil
periodic, vezi [1]: tab.34
*  m – coeficient ce caracterizează raportul dintre efortul preluat de secţiune
pînă la apariţia fisurilor şi efortul la care se fac calculele:
Rct ,serW pl
- m   1,0
M r  M rp
1,6(100)  6469.77
m   0,2781
53.9(105 )  16.81(105 )
aici:
¤ Rct , ser  1,6 MPa – vezi p.4.1.
¤ W pl  6469.77cm – vezi p.8.10.
3
¤ M r  M ser  53.9kN  m – vezi p.5.5.

¤ M rp  1681000 N  cm  16.81kN  m – vezi p.12.1.
* es , tot  54.36cm – vezi p.13.2.1.
36
Concomitent se cere ca:
es ,tot 1,2 54.36 1,2
 ;  2,01   1,09 ,condiţia se respectă
h0  ls 27 1,1
  s  303.55MPa – vezi p.13.2.
 E s  1,9  105 MPa – vezi p.4.3.
d s 0,1337  18
 crc    0,7  140.77(mm)
s 0,013
în care:
*  – coeficient ce ţine cont de aderenţa betonului cu armătura
-  0,7 - p/a armătura cu profil periodic laminată la cald, vezi [1]: p. 6.2.3.2
*  – coeficient ce se determină:
1  W pl  s 
-     s  - p/a armătura cu profil periodic laminată la cald,
4  bh0 z  
vezi [1]: p. 6.2.3.2
1 6469.17 7,04 
    0,0106   0,0.1337
4  14  27  24,41 0,45 
aici:
¤ W pl  6469.17cm – vezi p.8.10
3
¤ b  14cm – vezi p.3.7.

¤ h0  27 cm – vezi p.3.4.
¤ z  24,41cm – vezi p.13.2.1.
¤  s  7,04 – vezi p.8.1.
¤  – coeficient de elasticitate a betonului din zona întinsă a elementului egal
cu:
-  0,45 - la acţiune de scurtă durată, vezi [1]: tab.33
¤  s  0,0106 – vezi p.13.1.1.
* d s  18mm – vezi p.7.13. - diametrul armăturii de lucru.
13.4. Deschiderea fisurilor de la acţiunea de scurtă durată a sarcinilor

permanente şi temporare de lungă durată:
 s,l 206.6
Wcrc , sh 2   s crc  0,6554   140.77  0,1003(mm)
Es 1,9  105
unde:
37
1   m2
 s  1,25   ls m   1,0
 es ,tot
(3,5  1,8 m )
h0
1  (0,374) 2
 s  1,25  1,1  0,374   0.6554
(3,5  1,8  0,374)  1,65
în care:
*-  ls  1,1 - la acţiune de scurtă durată şi armătura din bare cu profil
periodic, vezi [1] : tab.34
Rct , serW pl
- m   1,0
M r  M rp
1,6(100)  6469.17
m   0,374
44.51(105 )  16.81(105 )
aici:
¤ Rct , ser  1,6 MPa – vezi p.4.1.
¤ W pl  6469.17 cm – vezi p.8.10
3
¤ M r  M ser ,l  44.51kN  m – vezi p.5.6.

¤ M rp  1681804,5 N  cm  16.81kN  m – vezi p.12.1.
* es , tot  44.78cm – vezi p.13.1.1.
Concomitent se cere ca:

es ,tot 1,2 44.78 1,2
 ;  1,65   1,09 , condiţia se respectă
h0  ls 27 1,1
aici:
  s , l  206,6 MPa – vezi p.13.1.
 E s  1,9  105 MPa – vezi p.4.3.
 crc  140.77(mm) – vezi p.13.3
13.5. Deschiderea fisurilor de la acţiunea de lungă durată a sarcinilor

permanente şi temporare de lungă durată:
 s ,l 206.6
Wcrc , l   s crc  0,7676   140.77  0,1175( mm)
Es 1,9  105
38
unde:
1   m2
 s  1,25   ls m   1,0
 es ,tot
(3,5  1,8 m )
h0
1  (0,371) 2
 s  1,25  0,8  0,374   0,7676
(3,5  1,8  0,374)  1,65
în care:
*  ls  0,8 - la acţiune de lungă durată, vezi [1]: tab.34
  m  0,374 – vezi p.13.4
es , tot
  1,65 – vezi p.13.4
h0
  s , l  206.6 MPa – vezi p.13.1.
 E s  1,9  105 MPa – vezi p.4.3.
 crc  140,77(mm) – vezi p.13.3
13.6 Verificăm deschiderea fisurilor:
a) Wcrc ,1  1,7(0,178  0,1003  0,1175)  0,332  Wcrc ,1   0,4

b) Wcrc , 2  1,7  0,1175  0,2  Wcrc , 2   0,3
Deschiderea fisurilor se încadrează în limitele admisibile.
14. CALCULUL PANOULUI LA DESCHIDEREA FISURILOR ÎNCLINATE
Calculul se efectuează la acţiunea forţei tăietoare de la sarcinile de serviciu, care

sunt egale cu cele normate (cu coef.  f  1 ) şi includ componentele:
Vser , l  30.54kN - vezi p.5.6
b) Sarcina totală - Vser  37.08kN - vezi p.5.5
39
V  Vcrc , aici Vcrc  forţa tăietoare preluată de beton la etapa apariţiei
fisurilor înclinate:
Vcrc  c 3 (1   f   n ) Rct , ser bh0 
 0,6  1,42  1,6(100)  14  27  51723,4( N )  51.7( kN )
unde:
  c 3  coeficient ce depinde de tipul betonului
*  c 3  0,6  p/u beton greu, vezi [1]: p.5.2.3.
 (1   f   n )  1,42 - vezi p.10.1
 Rct ,ser  1,6 MPa – vezi p.4.1.
 b  14cm – vezi p.3.7.
 h0  27cm – vezi p.3.4.
Prin urmare:
V  Vser  37.08kN  Vcrc  51.7 kN
Forţa tăietoare de la sarcinile exterioare de exploatare poate fi preluată de betonul
armat (precomprimat), adică se asigură faptul că apariţia fisurilor înclinate nu se va
produce şi, deci, nu e nevoie de efectuat calculul la deschiderea fisurilor înclinate.
15. DETERMINAREA SĂGEŢII DE ÎNCOVOIERE A PANOULUI
În cazul dat săgeata este limitată de cerinţe estetice, de aceea calculul se

efectuează numai la acţiunea sarcinilor de serviciu cu următoarele componente:
M ser , l  44.51kN  m - vezi p.5.6
15.1. Starea limită de deformaţii constă în verificarea condiţiei:

- f  f lim
unde:
 f – săgeata totală
 f lim – săgeata limită admisă, vezi [1]
- f lim  2,5cm - p/u plăci cu nervuri, vezi [1] :tab.31, p.3.
15.2. Calculăm săgeata:
40
1 5 5
- f   Sl  4,08  10   594 2  1,5(cm)
2
 r tot 48
unde:
1
   – curbura totală în secţiune cu momentul de încovoiere maxim de la
 r  tot
sarcina pentru care se determină săgeata:
1 1 1 1 1
              – pentru sectorul cu fisuri în zona întinsă.
 r  tot  r 1  r  2  r  3  r  4
1 5 5 5 1
   0  0  5,37  10  1,29  10  4,08  10 (cm )
 r tot
în care:
1
*   - curbura de la acţiunea de scurtă durată a sarcinii totale.
 r 1
1
*   - curbura de la acţiunea de scurtă durată a sarcinilor permanente şi de lungă
 r 2
durată.
- la verificarea săgeţilor din condiţii estetice:
1 1
      0 - vezi [1]
 r 1  r  2
1
*   - curbura de la acţiunea de lungă durată a sarcinilor permanente şi de lungă
 r 3
durată:
1 M ser ,l  s c  N tot s 44.51(105 )
        
 r 3 h0 z real
 Es As ( f   )bh0 c Ec  h0 Es Asreal 27  24,39(100)
 0,7676 0,9 
  4 

1,9  10  4.02 (1,41  0,23)  14  27  0,15  2,7  10 
5
99391.75 1.41
  5.37 105 (cm1 )
27 1,9  10  4.02(100)
5
aici:
¤ M ser , l  44.51kN  m - vezi p.5.6
¤ h0  27cm – vezi p.3.4.
¤ b  14cm – vezi p.3.7.
¤ z  24,39cm – vezi p.13.1.1.
41
¤  s  0,7676 – vezi p.13.5.
¤  c  coeficient care consideră distribuirea neuniformă a deformaţiilor fibrei
extreme comprimate a betonului pe sectorul cu fisuri:
-  c  0,9 - p/u beton obişnuit, vezi [1] : p.6.3.3.
¤ Es  1,9  105 MPa – vezi p.4.3.
¤ Asreal  4.02cm 2 – vezi p.7.13.
¤  f  1,41 – vezi p.13.1.1.
¤   0,2378 – vezi p.13.1.1.
¤ c – coeficient de elasticitate al betonului egal cu:
- c  0,15 - la acţiune de lungă durată, vezi [1]: tab.33
¤ Ec  2,7  10 4 MPa – vezi p.4.1.
¤ N tot  P2  99391.75 N – vezi p.9.8.
1
*   - curbura condiţionată de curbura inversă a elementului în urma contracţiei şi
 r 4
curgerii lente a betonului de la efortul de precomprimare:
1  c   c' 34.8  10 5  0
     1,29  10  5 (cm 1 )
 r 4 h0 27
aici:
¤  c - deformaţia relativă a betonului datorată curgerii lente a betonului de la
efortul de precomprimare, calculată la nivelul centrului de greutate al armăturii
longitudinale întinse:
c 66.13
c    34.8  10 5
Ec 1,9  10 5
-  c   7   8  28  38.13  66.13( MPa)

¤  7  28MPa – vezi p.9.4.
¤  8  38.13MPa – vezi p.9.5.
¤  c' - deformaţia relativă a betonului datorată curgerii lente a betonului de la
efortul de precomprimare, calculată la nivelul fibrelor extreme comprimate:
 c'  0 - deoarece nu avem armătură pretensionată la nivelul fibrelor extreme
comprimate.
 S – coeficient ce depinde de schema de calcul a elementului şi tipul sarcinii
42
5
S - p/u grinda simplu rezemată cu sarcină uniform distribuită, vezi [1]:
48
p. 6.3.4.1
 l  l p  5.94m  594cm – vezi p.3.1.

f  1.5cm  f lim  2,5cm
Săgeata panoului se află în limitele admisibile.
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA GRINZII CONTINUE

16. SCHEMA DE CALCUL ŞI DETERMINAREA SARCINILOR
Pentru calculul grinzii continue (rigid îmbinată cu stâlpul) este necesar de

efectuat calculul unui cadru cu multe etaje conform următoarei metode: cadrul cu multe
etaje se divizează pentru calculul sarcinilor verticale în cadre cu un etaj cu punctele zero
ale momentelor, situate la mijlocul lungimii stâlpilor tuturor etajelor, cu excepţia
primului nivel în care punctul zero se află la o treime de jos (vezi fig. 16.1).
43
16.1. Schema de calcul şi variantele de repartizare a sarcinilor pe grinzile
etajelor sunt reprezentate în fig. 16.2.
Sarcina pe grindă de la 5 panouri şi mai multe se consideră uniform distribuită.
Lăţimea fâşiei de încărcare pe grindă este egală cu pasul cadrelor transversale
l1  5,72m (vezi fig. 16.2.a).
Valorile sarcinilor pe 1 m2 de planşeu sunt prezentate în tab.1, p. 5.1.
16.2. Sarcina de calcul pe 1 m de lungime a grinzii:
16.2.1. Sarcina permanentă de la planşeu, luând în consideraţie coeficientul

de siguranţă conform destinaţiei clădirii  n  0,95 :
g1  gl1 n  3,574  5,72  0,95  19,42(kN / m)

unde:
 g  3574 N / m 2  3,574kN / m 2 – vezi p.5.1, tab.1.
 l1  5,72m – vezi p.2.2.
16.2.2. Sarcina de la masa proprie a grinzii, luând în consideraţie coeficientul

G  bgr hgr  f  n  0,3  0,65  25  1,1 0,95  5,09(kN / m)

unde:
 bgr  30cm  0,3m – vezi p.3.3
 hgr  65cm  0,65m – vezi p.3.3.
   25000N / m 3  25kN / m 3 – greutatea volumetrică a betonului
  f  1,1 .
44
45
16.2.3. Sarcina permanentă totală
g gr  g1  G  19,42  5,09  24,52( kN / m)

unde:
 g1  19,42kN / m – vezi p.16.2.1
 G  5,09kN / m – vezi p.16.2.2.
16.2.4. Sarcina temporară luând în consideraţie coeficientul de siguranţă

conform destinaţiei clădirii  n  0,95 :
a) Totală:
p1  pl1 n  7,32  5,72  0,95  39,78( kN / m)

unde:
 p  7320 N / m 2  7,32kN / m 2 – vezi p.5.1, tab.1.
 l1  5,72m – vezi p.3.1.
b) de lungă durată
p1, l  pl l1 n  5,49  5,72  0,95  29,83(kN / m)

unde:
 pl  5490 N / m 2  5,49kN / m 2 – vezi p.5.1, tab.1.
16.2.5. Sarcina totală pe 1 m de lungime a grinzii:
Q gr  g gr  p1  24,52  39,78  64,29( kN / m)

unde:
 g gr  24,52kN / m – vezi p.16.2.3
 p1  39,78kN / m – vezi p.16.2.4.
17. MATERIALE PENTRU FABRICAREA GRINZII
17.1. Beton greu clasa C 20(întărire naturală):
46
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu  c 2  1,0 ):
- Rc = 11,5 MPa;
- Rc = 10,5 MPa;
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu:
- Rc,ser = 15,0 MPa;
* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă (cu  c 2  1,0 ):
- Rct = 0,9 MPa;
- Rct = 0,8 MPa;
* Rezistenţa de calcul la întindere starea limită de serviciu:
- Rct,ser = 1,4 MPa;
* Coeficientul condiţiilor de lucru: -  c 2  0,9
* Modulul iniţial al deformaţiilor: - Ec = 2,7x104 MPa;
17.2. Armătură longitudinală de rezistenţă - clasa A-III:

- Rs = 365 MPa;
* Modulul de elasticitate: - Es = 2x105 MPa;
17.3. Armătură transversală de rezistenţă - clasa A-I:
* Rezistenţa la întindere transversală: - Rsw = 175 MPa;

* Modulul de elasticitate: - Esw = 2,1x105 MPa;
18. MOMENTELE DE REAZEM ALE GRINZII
Momentele de reazem ale grinzii de la diferite combinări de sarcini se

determină cu formula generală:
M  ( i g gr   i p1 )l 22
unde:
  i ,  i – coeficienţi tabelari ce se determină în dependenţă de schema de
încărcare şi coeficientul relaţiei liniare dintre grindă şi stâlp (k) – vezi tab. 2.1
din anexe.
 g gr – sarcina permanentă ce acţionează pe un metru liniar de grindă.
 p1 – sarcina temporară ce acţionează pe un metru liniar de grindă.
 l 2 – lungimea nominală a grinzii.
18.1. Relaţia rigidităţilor liniare ale grinzii şi stâlpului:
47
I gr lst 686563 410
k   2,92
I st  l2 125052  770
unde:
 I gr – momentul de inerţie al grinzii
3
bgr hgr 30  653
I gr    686563(cm4 )
12 12
în care:
* bgr  30cm - lăţimea adoptată a grinzii - vezi p.3.3
* hgr  65cm - înălţimea adoptată a grinzii – vezi p.3.3.
 I st – momentul de inerţie al stâlpului
bst hst3 35  353
I st    125,052(cm 4 )
12 12
în care:
* bst  35cm - lăţimea secţiunii stâlpului - adoptată
* hst  35cm - înălţimea secţiunii stâlpului - adoptată
 l st – lungimea stâlpului
lst  H et 4,10m  410cm - vezi caietul de sarcini.
 l 2  7,70m  770,0cm – vezi p.2.2.
18.2. Calculul momentelor de reazem ale grinzii este prezentat în tab.2.:
Tabelul 2: Momentele de reazem ale grinzii la diferite scheme de încărcare

încărcareSchema de
Momentele de reazem,
( kN  m)
sarciniiTipul
Formula de
Coeficienţii
calcul M 23 
M 12 M 21
 M 32
1  0,0466 -67,73 - -
Perma-nentă
1 M i   i g gr l 22  2  0,0948 - -137,7 -
 3  0,0879 - - -127,6
2 M i  i p l 2
1 2
1  0,055 -131,1 - -
 2  0,065 - -153,7
48
sarcini Combinări de Tempo-rară Tempo-rară  3  0,021
- - -51,18
1  0,0089 20.99 - -
3 M i  i p l 2
1 2  2  0,029 - -69,81
 3  0,0662 - - -156,12
1+2
- - -198,8 -291,5 -178,78

1+3
- - -46,74 -207,51 -283,72
Calculul valorilor momentelor din tab.2:

# schema 1:
M 12  0,0466  24,52  7,7 2  67,73(kN  m)
M 21  0,0948  24,52  7,7 2  137,79(kN  m)
M 23  M 32  0,0879  24,52  7,7 2  127,67 (kN  m)
# schema 2:
M 12  0,055  55,93  6,8332  143,6(kN  m)
M 21  0,065  55,93  6,8332  169,7(kN  m)
M 23  M 32  0,022  55,93  6,8332  57,45(kN  m)
# schema 3:
M 12  0,009  55,93  6,8332  23,5(kN  m)
M 21  0,03  55,93  6,8332  78,35(kN  m)
M 23  M 32  0,066  55,93  6,8332  172,35(kN  m)
19. EFORTURILE ÎN DESCHIDERI
Calculul grinzii se efectuează la cea mai nefavorabilă combinare de sarcini pentru

secţiunea respectivă:
a) În deschiderea marginală valori maxime ale momentelor de reazem se
obţin din combinarea 1+2, cu următoarele valori:
49
- M 12  198,86 kN  m - conform tab.2, p.18.2
- M 21  291,56 kN  m - conform tab.2, p.18.2
- Q gr  64,29 kN / m - conform p.16.2.5
19.1. Forţa tăietoare pe reazemul intermediar în

deschiderea marginală (prima şi ultima):
Qgr l2 M 12  M 21 64,29  7,7  198,86  (291,56)

V1      235,49(kN
2 l2 2 7,7
unde:
 l2  7,7 m – vezi p.2.2.
19.2. Momentul maxim în deschidere :
V12 235,492
M 1max   M 12  ( 198,86)  232,4( kN  m)
2Qgr 2  64,29
b) În deschiderea din mijloc valori maxime ale momentelor de reazem se

obţin din combinarea 1+3, cu următoarele valori:
- M 23  M 32  283,89 kN  m - conform tab.2, .18.2
- Q gr  64,29 kN / m - conform p.16.2.5
19.3. Forţa tăietoare în deschiderea intermediară:
Qgrl2 64,29  7,7

V2    247,63(kN )
2 2
19.4. Momentul maxim în deschidere :
Qgr l22 64,29  7,7 2

M 2max   M 23  ( 283,89)  192,6(kN  m)
8 8
20. MOMENTELE DE ÎNCOVOIERE ALE GRINZII DE REAZEM PE
MARGINEA STÂLPULUI
Calculul grinzii se efectuează la cea mai nefavorabilă combinare de sarcini

pentru secţiunea respectivă (după valoarea absolută):
50
20.1. Momentul pe marginea stâlpului marginal:
- după combinarea 1+2:
V 1hst 235,49  0,35

M 12'  M 12   198,86   157,65(kN  m)
2 2
unde:
 V1  235,49kN – vezi p.19.1.
 hst  35cm  0,35m –înălţimea secţiunii stâlpului (adoptată) - vezi
p.18.1.
20.2. Momentul pe marginea stâlpului intermediar din stânga:

V 1hst 235,49  0,35
'
M 21  M 21   291,56   250,35(kN  m)
2 2
unde:
 V1  235,49kN – vezi p.19.1.
20.3. Momentul pe marginea stâlpului intermediar din dreapta:

V 2hst 247,53  0,3
'
M 23  M 23   283,89   240,57(kN  m)
2 2
unde:
 V2  247,53kN – vezi p.19.3.
20. 4. Adoptarea eforturilor de calcul în reazem:
Prin urmare, momentul de calcul de reazem a grinzii pe marginea stâlpului va

fi egal cu valoarea maximă a momentului respectiv, şi anume:
- pe marginea stâlpului marginal - M 12'  157,65kN  m

pe marginea stâlpului intermediar - M 21  250,35kN  m
'
-
21. CALCULUL GRINZII LA REZISTENŢĂ ÎN SECŢIUNI NORMALE
21.1. Verificarea dimensiunilor adoptate a secţiunii grinzii:
Dimensiunile secţiunii transversale a grinzii se stabilesc după valoarea optimă a

înălţimii relative cînd este solicitată de momentul maxim din deschidere.
-   0,3
- valoarea optimă pentru grinzi - vezi [1]: p. 5.1.5.3
51
Pentru valoarea coeficientului  , din tabela1.1 (vezi anexe), determinăm
valoarea coeficientului 1
  0,3 , atunci  1  0,264
21.1.1. Verificăm condiţia
   R ;   0,3   R  0,6
unde:
  R  0,6 – vezi tab.1.3(vezi anexe).
Condiţia se respectă
21.1.2. Înălţimea de calcul
M 1max 232,4(105 )
h0    59,10 (cm)
0,81 Rcbgr 0,8  0,264  10,5(100)  0,3
unde:
 M 1max  232,4kN  m – vezi p.19.2.
  1  0,264 - vezi p.21.1
 Rc  10,5MPa (cu coef.  c 2  0,9 )– vezi p.17.1.
 bgr  30cm - lăţimea adoptată a grinzii - vezi p.3.3
21.1.3. Înălţimea totală

h gr  h0  as  59,10  3  62,10(cm)
unde:
 a s  3cm – stratul de protecţie al armăturii – adoptat din condiţiile p.8.1.3
al [1]:
În final adoptăm h gr  65cm
Notă: Înălţimea grinzii se adoptă:
- multiplu la 5cm, p/u grinzile cu h  80cm
- multiplu la 10cm, p/u grinzile cu h  80cm
21.1.4. Lăţimea grinzii

Lăţimea grinzii se admite din condiţia:
bgr  (0,3  0,5) hgr ; bgr  0,4hgr  0,4  65  26(cm)
În final adoptăm b gr  30cm
Notă: Lăţimea grinzii se adoptă:12,15,18,20,22,25(cm) ...
mai departe multiplu la 5cm.
21.1.5. Înălţimea de calcul
52
h0  hgr  as  65  3  62(cm)
21.2. Calculul armăturii de rezistenţă în prima şi ultima deschidere:
Calculul grinzii se efectuează la valoarea maximă a momentului încovoietor

generat de cea mai nefavorabilă combinare de sarcini pentru secţiunea respectivă:
- Pentru deschiderea marginală, conform p.19.2:
M 1max  232,4kN  m
21.2.1. Determinăm coeficientul 1 :
M 1max 232,4(105 )
1    0,2399
0,8 Rcbgr h02 0,8  10,5(100)  30  622
unde:
 Rc  10,5MPa (cu coef.  c 2  0,9 ) – vezi p.17.1.
 bgr  30cm – vezi p.21.1.4.
 h0  62cm – vezi p.21.1.5
21.2.2. În dependenţă de coeficientul 1 , din tabelul 1.1 (vezi anexe),

determinăm valoarea coeficientului 1 (de regulă, prin interpolare):
1  0,2399 , atunci 1  0,8295
21.2.3. Aria necesară a armăturii de rezistenţă:
M 1max 232,4(105 )
As ,1    12,38(cm 2 )
1Rs h0 0,8295  365(100)  62
unde:
 M 1max  232,4 kN  m – vezi p.19.2.
 Rs  365 MPa – vezi p.17.2.
 h0  62 cm – vezi p.21.1.5
 1  0,8295 – vezi p.21.2.2.
21.2.4. Armarea grinzii în prima şi ultima deschidere:
53
Din tabelul 1.4 (vezi anexe) prin combinarea barelor, alegem diametrul lor în aşa
mod, ca aria lor să fie cît mai aproape de cea necesară din calcul.
Adoptăm 222 plus 218 cu Asreal  7,6  5,9  12,69(cm 2 ) .
21.2.5. Verificarea eficienţii de armare:

Notă: La alegerea diametrului p/u armătura de rezistenţă, se recomandă ca
aria reală a barelor Asreal să nu fie mai mică de cea necesară din calcul cu 5% ,în
cazul armării reduse şi nu mai mare de 15%, p/u supraarmare

Areal  As ,1 12,69  12,38
%  s  100%   100%  2,5%
As ,1 12,38
Admisibil:  5%  %  15%
În cazul dat avem supraarmare ce se încadrează în limita admisibilă.
21.3. Calculul armăturii de rezistenţă în deschiderea intermediară:

- Pentru deschiderea intermediară, conform p.19.4:
M 2max  192,6kN  m
M 2max 192,6(105 )
1    0,1988
0,8 Rcbgr h02 0,8  10,5(100)  0,3  622
unde:
 bgr  30cm – vezi p.21.1.4.
 h0  62cm – vezi p.21.1.5
determinăm valoarea coeficientului 1 (de regulă, prin interpolare): 1  0,1988 ,
atunci 1  0,9129
max
M 192,6(105 )
As , 2  2
  9,32(cm 2 )
1Rs h0 0,9129  365(100)  62
unde:
54
 M 2max  192,6kN  m – vezi p.19.4.
 Rs  365MPa – vezi p.17.2.
 h0  62cm – vezi p.21.1.5
 1  0,9129 – vezi p.21.3.2.
21.3.4. Armarea grinzii în deschiderea intermediară:
Asreal  As , 2 10,3  9,32

%   100%   100%  10,48%
As , 2 9,32
Admisibil:  5%  %  15%
În cazul dat avem supraarmare ce se încadrează în limita admisibilă, deci
diametrele adoptate satisfac condiţiile de armare.
21.4. Calculul armăturii de rezistenţă pe primul şi ultimul reazem:
Calculul grinzii în reazem se efectuează la valoarea maximă a momentului

încovoietor generat de cea mai nefavorabilă combinare ce acţionează pe marginea
stâlpului din nodul respectiv:
- Pentru reazemul marginal, conform p.20.4:

M 12'  157,65kN  m
M 12' 157,65(105 )
1    0,1627
0,8 Rcbgr h02 0,8  10,5(100)  30  622
21.4.2. În dependenţă de coeficientul 1 , din tabelul 1.1

(vezi anexe), determinăm valoarea coeficientului 1 (de regulă, prin interpolare):
1  0,1627 , atunci 1  0,93
55
M 12' 157,65(105 )
As' ,1    7,49(cm2 )
1Rs h0 0,93  365(100)  62
unde:
 M 12'  157,65kN  m – vezi p.20.4.
 1  0,93 – vezi p.21.4.2.
21.4.4. Armarea grinzii în primul şi ultimul reazem:
Din tabelul 1.4 ( vezi anexe) prin combinarea barelor, alegem diametrul lor în aşa

Asreal  As' ,1 7,411  7,49
%  '
 100%   100%  1,06% ;
As ,1 7,49
Admisibil  5%   %  15%

diametrele adoptate satisfac condiţiile de armare.
21.5. Calculul ariei armăturii de rezistenţă pe reazemele intermediare:
- Pentru reazemul intermediar, conform p.20.4:

'
M 21  250,35kN  m

'
M 21 250,35(105 )
1    0,2584
0,8Rcbgr h02 0,8  10,5(100)  30  622
56
determinăm valoarea coeficientului 1 (de regulă, prin interpolare):
1  0,2584 , atunci 1  0,8829
'
M 21 250,35(105 )
As' , 2    12,53(cm2 )
1Rs h0 0,8829  365(100)  62
unde:

'
M 21  250,35kN  m – vezi p.20.4.
 1  0,8829 – vezi p.21.5.2.
21.5.4. Armarea grinzii în prima şi ultima deschidere:

Asreal  As' , 2 12,69  12,53
%  '
 100%   100%  1,28%
As , 2 12,53
Admisibil:  5%  %  15%
În cazul dat avem armare redusă ce se încadrează în limita admisibilă.
22. CALCULUL GRINZII LA REZISTENŢĂ ÎN SECŢIUNI ÎNCLINATE
*Calculul se efectuează la valoarea maximă a efortului generat de cea mai

nefavorabilă combinare de sarcini, deci conform p.19.3:
Vmax  V2  247,53kN
22.1. Verificăm condiţia: V2  Vc
- aici Vc  forţa tăietoare minimă preluată de beton:
Vc   c 3 (1   f   n ) Rct bh0  0,6  1  0,8(100)  30  62 

*
 89280( N )  89,28( kN )
unde:
  c3  coeficient ce depinde de tipul betonului
57
 (1   f   n )  (1  0  0)  1
 bgr  30cm – vezi p.21.1.4.
 h0  62cm – vezi p.21.1.5
- Verificarea: V2  247,53kN  Vc  96,48kN ,

Condiţia nu se respectă, rezultă că armătura transversală trebuie determinată
prin calcul.
22.2. Intensitatea necesară a eforturilor:
V22 2475302
qsw    830,1( N / cm)
4c 2 Rct bgr h02 4  2  0,8(100)  30  622
unde:
 V2  247,5kN  247530 N – vezi p.19.3.
  c 2 – coef. ce ia în considerare tipul betonului;
Notă: Scopul calculului este de a determina pasul s şi diametrul dsw al etrierelor.
De regulă, diametrul etrierelor dsw se admite din condiţii constructive (de exemplu:
condiţia de sudabilitate), iar din calcul se determină pasul lor s.
22.3. Adoptarea diametrului armăturii transversale:
Admitem posibilitatea armării grinzii atât cu carcase legate cât şi cu carcase

sudate, de aceea vom adopta diametrul armăturii transversale din condiţii de sudabilitate.
Diametrul etrierelor se alege după cel mai mare diametru al armăturii
longitudinale de lucru. Conform p.21 cel mai mare diametru calculat - d s  22mm
.Din tabelul 1.5 ( vezi anexe) pentru armătura longitudinală de lucru A-III cu diametrul
d s  22mm , adoptăm armătura transversală clasa A-I cu diametrul respectiv -
d sw  6mm , pentru care:
* f sw  0,283cm 2 – aria secţiunii transversale a unei singure bare(etrier) –
conform tabelul 1.4 ( vezi anexe).
Notă: Pasul etrierelor se determină din trei condiţii şi definitiv se ia valoarea
minimă dintre aceste mărimi (calculul se efectuează pentru porţiunea elementului unde
efortul poate atinge valoarea maximă – ¼ l de la reazem).
22.4. Calculul pasului etrierelor pe porţiunea de reazem:
58
1) din condiţia de rezistenţă:
Rsw nsw f sw 175(100)  2  0,283
s   11,93(cm)
qsw 830,1
unde:
 Rsw  175MPa – vezi p.17.3.
 nsw  2 – numărul de etriere în secţiunea de calcul;
 f sw  0,283cm 2 – vezi p.22.3.
 qsw  830,1N / cm – vezi p.22.2.
2) din condiţia, ca fisura înclinată să intersecteze cel puţin un etrier:
 c 4 Rct bgr h02 1,5  0,8(100)  30  622
smax    55,91(cm)
V2 247530
unde:
 V2  247,5kN  247530 N – vezi p.19.3.
  c 4  1,5 – vezi [1]: p.5.2.4.2.
3) din condiţii de alcătuire sau armare constructivă:
h
scon   15cm, dacă h  45cm,
2
h
scon   50cm, dacă h  45cm,
3
în care:
* h – înălţimea secţiunii de calcul a elementului.
deci:
hgr 65
scon    21,6(cm)
3 3
În final adoptăm pasul etrierelor pe porţiunea de reazem din prima condiţie
(rotungind valoarea multiplu la 5cm):
- s  10cm
22.5. Pasul etrierelor în deschidere:
* Se adoptă din condiţii constructive:

3
scon  h  50cm, - pentru orice înălţime.
4
59
3 3  65
scon  hgr   48,75(cm)  50(cm)
4 4
Adoptăm pasul etrierelor în deschidere:
- s  50cm .
22.6. Verificarea capacităţii portante a grinzii la acţiunea forţei tăietoare:
* Rezistenţa va vi asigurată dacă se respectă condiţia:
V2  0,3 w1 c1 Rc bh0

  w1  coef., care ia în consideraţie influenţa armăturii transversale, în
zona fâşiei înclinate, asupra rezistenţei betonului la comprimare:
 w1  1  5 sw  sw  1,3 ;
 w1  1  5  7,778  0,0019  1,073  1,3

în care:
*  sw – coeficient de echivalenţă a armăturii (în cazul dat - transversale).
E sw 2,1 10 5
 sw    7,78
Ec 2,7 10 4
aici:
- E sw  2,1 10 5 MPa – vezi p.17.3.
Ec  2,7  10 4 MPa – vezi p.17.1.
-
*  sw – coeficient de armare transversală
f n 0,283  2
 sw  sw sw   0,0019
bgr s 30  10
- nsw  2 – numărul de etriere în secţiunea de calcul;
- f sw  0,283cm 2 – vezi p.22.3.
- bgr  30cm – vezi p.21.1.4.
-s  10cm – pasul etrierelor adoptat din calcul p/u reazem vezi p.22.4.
  c1  coef., care ia în consideraţie micşorarea rezistenţei betonului la
comprimare în urma comprimării biaxiale:
 c1  1  Rc  1  0,0110,5  0,895

în care:
*   0,01 – p/u beton greu, vezi [1]: p.5.2.6.1.
60
* Rc  10,5MPa (cu coef.  c 2  0,9 )– vezi p.17.1.
 h0  67cm – conform p.21.1.5.
- Verificarea
V2  276700 N  0,3  1,073  0,895  10,5(100)  30  62  562854 N

Condiţia se respectă, rezistenţa elementului la acţiunea forţei tăietoare va fi
asigurată.
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA STÎLPULUI INTERMEDIAR
23. SCHEMA DE CALCUL ŞI DETERMINAREA EFORTURILOR
În exemplul dat se va examina cel mai solicitat element: stâlpul intermediar al

primului nivel.
23.1. Suprafaţa de încărcare a stâlpului intermediar
61
A  l1l 2  5,72  7,7  40,04(m 2 )
unde:
 l1  5,72m – vezi p.2.2.
 l2  7,7 m – vezi p.2.2.
23.2. Eforturile normale de la acţiunea sarcinilor de calcul în limita unui

etaj-tip:
* de la sarcina permanentă
23.2.1. Efortul normal de la masa planşeului, luând în consideraţie

coeficientul de siguranţă conform destinaţiei clădirii  n  0,95 :
G p  gA n  3,574  44,04  0,95  149,54( kN )

unde:
 g  3574 N / m 2  3,574kN / m 2 – vezi p.5.1, tab.1.
 A  44,04m 2 – vezi p.23.1.
23.2.2. Efortul normal de la masa grinzii:
G 5,09
Ggr  A  44,04  39,19( kN )
l1 5,72
unde:
 G  5,09kN / m – vezi p.16.2.2.
 l1  5,72m – vezi p.2.2.
 A  44,04m 2 – vezi p.23.1.
23.2.3. Efortul normal de la masa stâlpului, luând în consideraţie coeficientul

Gst  bst hst l st  f  n  0,3  0,3  4,1 25  1,1 0,95  13,12( kN )
unde:
 bst  30cm  0,3m – lăţimea secţiunii stâlpului (adoptată) - vezi p.18.1
 hst  30cm  0,3m – înălţimea secţiunii stâlpului (adoptată) – vezi
p.18.1
 lst  410cm  4,1m –lungimea stâlpului– vezi p.18.1
   25000N / m 3  25kN / m 3 – greutatea volumetrică a betonului
  f  1,1 – coeficient de siguranţă al sarcinii.
62
23.2.4. Efortul normal de la sarcina permanentă totală:
G1  G p  Ggr  Gst  149,54  39,19  13,12  201,86(kN )

unde:
 G p  149,54kN – vezi p.23.2.1
 Ggr  39,19kN – vezi p.23.2.2
 Gst  13,12kN – vezi p.23.2.3
* de la sarcina temporară
23.2.5. Efortul normal de la sarcina temporară totală, luând în consideraţie

coeficientul de siguranţă conform destinaţiei clădirii  n  0,95 :
Q1  pA n  7,32  44,04  0,95  306,28(kN )

unde:
 p  7320 N / m 2  7,32kN / m 2 – vezi p.5.1, tab.1.
23.2.6. Efortul normal de la sarcina temporară de lungă durată, luând în

consideraţie coeficientul de siguranţă conform destinaţiei clădirii  n  0,95 :
Q2  pl A n  5,49  44,04  0,95  229,71( kN )

unde:
 pl  5490 N / m 2  5,49kN / m 2 – vezi p.5.1, tab.1.
23.2.7. Efortul normal de la sarcina temporară de scurtă durată, luând în

Q3  psh A n  1,83  44,04  0,95  76,57( kN )
unde:
 psh  1830 N / m 2  1,83kN / m 2 – vezi p.5.1, tab.1.
23.3. Eforturile normale de la acţiunea sarcinilor de calcul în limita

ultimului etaj:
* de la sarcina permanentă
23.3.1. Efortul normal de la greutatea componentelor acoperişului, luând în

Ga  g ac A n  5  44,04  0,95  209,21( kN )
63
unde:
 g ac  5kN / m 2 – sarcina medie uniform repartizată provenită de la
greutatea construcţiei acoperişului (valoare adoptată).
23.3.2. Efortul normal de la sarcina permanentă totală:
G2  Ga  Ggr  Gst  209,21  39,19  13,12  261,62( kN )

unde:
 G p  209,21kN – vezi p.23.3.1
 Ggr  39,19kN – vezi p.23.2.2
 Gst  13,12kN – vezi p.23.2.3
* de la sarcina temporară
23.3.3. Efortul normal de la sarcina temporară de la acţiunea zăpezii, luând în

Q4  qn A f  n  0,5  44,04  1,4  0,95  29,29( kN )

unde:
 qn  0,5kN / m 2 – sarcina normată de la acţiunea zăpezii p/u R.
Moldova.
  f  1,4 – coeficient de siguranţă al sarcinii.
23.4. Efortul normal, ce solicită stâlpul intermediar al primului nivel, de la

acţiunea sarcinilor de calcul permanentă şi temporară de lungă durată:
N l G 2 3(G1  Q2 )  261,62  3  (201,86  289,71)  1556,23(kN )

unde:
 G1  201,86kN – vezi p.23.2.4
 G2  261,86 kN – vezi p.23.3.2
 Q2  289,71kN – vezi p.23.2.6
23.5. Efortul normal, ce solicită stâlpul intermediar al primului nivel, de la

acţiunea sarcinii totale:
N  N l  Q4  3Q3  1556,23  29,29  3  76,57  1815,25(kN )

unde:
 N l  1556,23kN – vezi p.23.4
64
 Q4  29,29kN – vezi p.23.3.3
 Q3  76,57 kN – vezi p.23.2.7
23.6. Precizăm dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului:
Adoptăm, pentru început –

- coeficientul de amare -  s  0,01
- coeficientul de flambaj -   1
- coeficientul condiţiilor de lucru - m  1
23.6.1. Aria necesară a secţiunii transversale a stâlpului:
N 1815,23(1000)
Ast   
m( Rc  Rs ) 1  1  (10,5(100)  0,01  365(100))
 1282,85(cm 2 )
23.6.2. Dimensiunile secţiunii transversale a stâlpului:
- pentru secţiunea pătrată:

bst  hst  Ast  1282,85  35,82(cm)
Rotunjim valoarea obţinută multiplu la 50 şi adoptăm dimensiunile secţiunii
transversale a stâlpului:
- bst  hst  40cm
24. MATERIALE PENTRU FABRICAREA STÎLPULUI
24.1. Beton greu clasa C 20(întărire naturală):
Rc = 12,5 MPa;
Rc = 11,5 MPa;
*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu  c 2  0,9 ):
Rc = 10,5 MPa;
*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu: Rc,ser =
15,0 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă (cu  c 2  1,0 ):
Rct = 0,9 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă (cu  c 2  0,9 ):
Rct = 0,8 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită de serviciu: Rct,ser =
1,4 MPa;
65
*Coeficientul condiţiilor de lucru:  c 2  0,9
* Modulul iniţial al deformaţiilor:
Ec = 2,7x104 MPa;
*Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:
Rs = 365 MPa;
*Modulul de elasticitate
Es = 2x105 MPa;
24.3. Armătură transversală de rezistenţă - clasa A-I:
* Rezistenţa la întindere transversală:
Rsw = 175 MPa;
Esw = 2,1x105 MPa;
25. MOMENTELE DE ÎNCOVOIERE ÎN STÎLP DE LA SARCINILE DE
CALCUL
Pentru a determina valorile eforturilor momentelor de încovoiere care revin

stâlpului de la redistribuia efortului neechilibrat din grinzi avem nevoie de valoarea
momentelor de reazem ale grinzii şi de raportul rigidităţilor liniare ale stâlpilor de la
parter şi etaj.
După tab.2 al p. 18.2 cea mai nefavorabilă combinare este 1+2 cu următoarele
valori ale momentelor:
M 21  291,56 (kN  m)
M 23  178,94 ( kN  m)
25.1. Efortul momentului de încovoiere în partea superioară a stâlpului de

la parter (primul nivel):

M 1'  M 21  M 23  i i i
1
 (291,56  178,94)
692,03
692,03  1040,65

1 2
 44,98 ( kN  m)
unde:
 i1 – rigiditatea liniară a stâlpului de la parter:
I st 213333,33
i1  1,33  1,33   692,03(cm 3 )
H et 410
în care:
* I st – momentul de inerţie al stâlpului
bst hst3 40  403

- I st    213333,33(cm 4 )
12 12
aici:
66
- bst  40cm - vezi p.23.6.2:
- hst  40cm - vezi p.23.6.2:
* H et 4,10m  410cm - vezi caietul de sarcini.
 i2 – rigiditatea liniară a stâlpului de la etaj:

I st 213333,33
i2  2  2  1040,65(cm3 )
H et 410
25.2. Efortul momentului de încovoiere în partea inferioară a stâlpului de la
parter:
M 1  0,5M 1'  0,5  44,98  22,49( kN  m)
26. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A STÂLPULUI
Calculul stâlpului la rezistenţă se execută ca un element excentric comprimat cu

armătură simetrică, la acţiunea următoarelor eforturi:
- N  1815,23 kN - vezi p.23.5:
- N l  1556,23 kN - vezi p.23.4:
- M 1'  44,98 kN  m - vezi p.25.1:
26.1. Înălţimea de calcul a secţiunii
h 0, st  hst  a s  40  3  37(cm)
unde:
 hst  40cm - vezi p.23.6.2:
 a s  3cm – stratul de protecţie al armăturii
26.2. Excentricitatea forţei longitudinale:
M 1'
e0   ea
N
unde:
 ea - excentricitatea adiţională a forţei - vezi [1]: p.5.7.4
Se admite valoarea maximă din următoarele relaţii:
lst 410
- ea    1,37 (cm)
300 300
67
hst 40
- ea    1,33 (cm)
30 30
- ea  2 (cm)
Deci, pentru calcul se admite:
44,98
e0   0,0248( m)  2,48(cm)
1815,23
26.3. Lungimea de calcul a stâlpului primului nivel:
l 0, st  lst  a  410  15  425(cm)

unde:
 lst  410cm –lungimea stâlpului– conform p.18.1
 a  15cm – distanţa de la cota superioară a fundaţiei până la nivelul
podelei primului etaj.
Influenţa flambajului asupra creşterii excentricităţii datorită zvelteţii şi curgerii lente se

ia în consideraţie cu coeficientul:
1

N
1
N cr
unde:
 N cr – forţa critică de pierdere a stabilităţii prin flambaj; p/u elementele cu
secţiune dreptunghiulară se determină cu următoarele relaţii:
l0, st
a) Dacă flexibilitatea elementului -  4 , atunci   1
hst
l0, st
b) Dacă flexibilitatea elementului - 4  10
hst
Ec bst hst
N cr  0,15 2
şi  s  2,5% , atunci:  l0, st 
 
 hst 
l0, st
c) Dacă flexibilitatea elementului -  10 atunci:
hst
68
 0,11 
 0,1
1,6 Ec bst hst  0,1   e 
2
 h  as 
N cr     s s  0,st  
2
 l0,st   3 l  hst  
   
 hst  
26.4. Flambajul:
l0, st 425
   10,62  10
hst 40
unde:
 l0, st  425cm – conform p.26.3
 hst  40cm - conform p.23.6.2:
26.5. Forţa critică convenţională:

Ecbst hst 1,6 * 2,7  104 (100)  40  40
N cr  0,15 2
 0,15  2

 l0, st   425 
   
 hst   40 
 10269116( N )  10269(kN )
unde:
 Ec  2,7  10 4 MPa – vezi p.24.1.
 l0, st  425cm – vezi p.26.3
  s – coeficientul de armare
- admitem  s  0,018
Notă: Coeficientul  s se adoptă în limitele 0,005 … 0,035
26.6. Coeficientul
:
1 1
   1,21
N 1815,23
1 1
N cr 10269
69
26.7. Excentricitatea totală de calcul :
hst 40
e  e0   as  2,48  1,21   3  20,01(cm)
2 2
unde:
 e0  2,48cm – vezi p.26.2.
26.8. Distanţa dintre centrele de greutate ale armăturilor As şi Asc :

z s  hst  2a s  40  2  3  34(cm)
26.9. Înălţimea relativă a zonei comprimate
x 45,38
    1,23
h0, st 37
unde:
N 1815,231000
 x   45,38(cm)
0,8 Rcbst 0,8  12,5100  40
în care:
26.10. Înălţimea relativă limită a zonei comprimate
Conform tab.1.3 (vezi anexe) pentru beton cl. C20 şi armătura de cl. AIII
 R  0,6
26.11. Verificăm condiţia:   R
a) Dacă    R , atunci:
 N 
N  e  h0,st  0,5 
Rc bst
As  Asc   
Rsc z s
b) Dacă    R , atunci:
Aria necesară a armăturii simetrice se determină în dependenţă de valoarea
N
relativă a forţei longitudinale - n 
Rc bst h0, st
70
1) n   R
cînd
Rb h    n (1  0,5 n )
As  Asc  c st 0,st  n
Rs 1 
2) cînd  n   R
În aceste formule:
Ne
- n 
Rc bst h02,st
as
- 
h0,st
 n (1   R )  2 R  n   n (1  0,5 n )
-  , aici 
1   R  2 1 
  1,3   R  0,6
Condiţia nu se respectă, prin urmare vom determina aria armăturii de rezistenţa după p.
b.
26.12. Valoarea relativă a forţei longitudinale:
N 1815,23(1000)
n    0,98
Rcbst h0 , st 12,5(100)  40  37
unde:
26.13. Verificăm condiţia
 n   R ,  n  1,05   R  0,6
26.14. Determinăm aria necesară a armăturii:
Rcbst h0, st  n   (1  0,5 )

As  Asc   
Rs 1
10,5(100)  40  37 0,341  0,926(1  0,5  0,926)
   1,55(cm2 )
365(100) 1  0,081
unde:
71
Ne 1815,23(1000)  20,01
 n    0,531
2
Rcbst h0, st 12,5(100)  40  372
a 3
  s   0,081
h0,st 37

 n (1   R )  2 R 0.98(1  0,6)  2  0,034  0,6
   0,926
1   R  2 1  0,6  2  0,034
în care:
 n   n (1  0,5 n ) 0,535  0,098(1  0,5  0,098)
   0,034
1 1  0,081
Din tabelul 1.4 (vezi anexe) alegem diametrul barelor în aşa mod, ca aria lor să
fie cît mai aproape de cea necesară din calcul.
Adoptăm 114 Asreal  1,54(cm 2 ) .
26.15. Verificăm coeficientul de armare:
2 Asreal
 s ,1   s
bst hst
2  1,54
 s ,1   0,0019   s , min  0,001
40  40
Deoarece coeficientul de armare primit după prima aproximare este cu mult
mai mic decât cel adoptat iniţial este necesar de micşorat dimensiunile secţiunii stâlpului
şi de repetat calculul până când diferenţa dintre aceste două valori nu depăşeşte valoarea
de 0,005.
Repetăm calculul pentru bst  hst  35  35(cm)
l0 , st 425
   12,14  10
hst 35
Ecbst hst 2,7 *1,6  104 (100)  35  35
N cr  0,15 2
 0,15  2

 l0, st   425 
-    
 hst   35 
 5930099( N )  5930(kN )
unde:
 Ec  2,7  10 4 MPa – vezi p.24.1.
72
 bst  35cm - lăţimea secţiunii stâlpului
 hst  35cm - înălţimea secţiunii stâlpului
 l0, st  425cm – vezi p.26.3
- Coeficientul  :
1 1
   1,44
N 1815,23
1 1
N cr 5930
- Excentricitatea totală de calcul :
hst 35
e  e0   as  2,48  1,44   3  18,07(cm)
2 2
unde:
 e0  2,48cm – vezi p.26.2.
- Înălţimea relativă a zonei comprimate

x 51,86
    1,62
h0,st 32
unde:
N 1815,231000
 x   51,86(cm)
0,8 Rcbst 0,8  12,5100  35
în care:
Înălţimea relativă limită a zonei comprimate –  R  0,6
Verificăm condiţia
  1,62   R  0,6
Valoarea relativă a forţei longitudinale:
N 1815,23(1000)
n    1,3
Rcbst h0, st 12,5(100)  35  32
unde:
 h 0,st  hst  a s  35  3  32(cm)
- Verificăm condiţia
 n   R ,  n  1,3   R  0,6
Determinăm aria necesară a armăturii:
73
Rcbst h0, st  n   (1  0,5 )
As  Asc   
Rs 1
10,5(100)  35  32 0,772  0,876(1  0,5  0,876)
   8,53(cm 2 )
365(100) 1  0,0938
unde:
Ne 1815,23(1000)  18,07
 n    0,732
2
Rcbst h0, st 12,5(100)  35  322
a 3
  s   0,09375
h0,st 32

 n (1   R )  2 R 1,3(1  0,6)  2  0,305  0,6
   0,876
1   R  2 1  0,6  2  0,305
în care:
 n   n (1  0,5 n ) 0,732  1,3(1  0,5  1,3)
   0,305
1 1  0,0938
Din tabelul 1.4 (vezi anexe) alegem diametrul barelor în aşa mod, ca aria lor să
fie cât mai aproape de cea necesară din calcul.
Adoptăm 614 Asreal  9,24(cm 2 ) .
- Verificăm coeficientul de armare:

2 Asreal
 s,2   s
bst hst
2  9,24
 s , 2  0,0151   s  0,018
35  35
Coeficientul de armare primit după a doua aproximare este aproximativ egal cu cel
adoptat iniţial.
74
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA FUNDAŢIEI SUB STÎLPUL CALCULAT
Valorile eforturilor pentru calculul fundaţiei sunt admise din calculul stâlpului:
valorile maxime ale eforturilor din secţiunea de jos a stâlpului:
- M 1  22,49kN  m , conform p.25.2:
- N  1815,23kN , conform p.23.5:
27. DETERMINAREA EFORTURILOR
27.1. Dimensiunile tălpii fundaţie se calculă la valorile normate

(caracteristice, de serviciu) ale eforturilor. Acestea din urmă (în cazul dat) se determină
cu aproximaţie, împărţind valoarea lor de calcul la coeficientul mediu de siguranţă al
sarcinilor -  f  1,15 :
M 1 22,49
- M f ,n    19,56(kN  m)
f 1,15
N 1815,23
- N f ,n    1578,46( kN ) ,
f 1,15
27.2. Excentricitatea:
M f ,n 19,56(10 5 )
e   1,24(cm)
N f ,n 1578,46(10 3 )
Deoarece valoarea excentricităţii este relativ mică, fundaţia se va calcula ca

solicitată centric.
28. MATERIALE PENTRU FABRICAREA FUNDAŢIEI
28.1. Beton greu clasa C 15 (întărire naturală):
*Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu  c 2  1,0 ):

Rc = 8,5 MPa;
75
Rc = 7,7 MPa;
* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită de serviciu: Rc,ser =
11,0 MPa;
Rct = 0,75 MPa;
* Modulul iniţial al deformaţiilor: Ec = 2,3x104 MPa;

Rs = 365 MPa;
* Modulul de elasticitate
Es = 2x105 MPa;
29. DIMENSIONAREA FUNDAŢIEI
29.1. Aria bazei (tălpii) fundaţiei:
N f ,n 1578,46
Af    4,38(m 2 )
R f  md 0,308(103 )  20  1
unde:
 N f , n  1578,46kN – vezi p.27.1.
 R f  0,308MPa – rezistenţa de calcul a solului - vezi caietului de
sarcini,
  m  20kN / m 3 – greutatea volumetrică a materialului fundaţiei şi a
solului de pe treptele ei.
 d  1,0m - adâncimea de fundare - adoptată
76
77
29.2. Dimensiunea laturilor:
a f  bf  Af  4,38  2,09(m)
Admitem a f  b f  2100 - multiplu la 300
29.3. Aria reală a fundaţiei:

A f  a  2,1  2,1  4,41(m 2 )
2
f
29.4. Presiunea convenţională pe teren de la sarcinile de calcul:

N
1815,23
P   411,62(kN / m 2 )
Af 4,41
unde:
 N  1815,23kN – vezi p.23.5.
 A f  4,41m 2 – vezi p.29.3.
29.5. Înălţimea de calcul din condiţia de străpungere:
N
h0 , f  0,25(hst  bst )  0,5 
Rct  P
unde:
1815,23
 0,25(0,40  0,40)  0,5  0,4250(m)
0,75(103 )  411,62
 N f , n  1815,23kN – vezi p.23.5.
 bst  40cm - lăţimea secţiunii stâlpului
 Rct  0,75MPa (cu coef.  c 2  1,0 )– vezi p.28.1
 P  411,62kN / m – vezi p.29.4.
2
29.6. Înălţimea totală a fundaţiei:
a) După calcul la străpungere:

h f  h0, f  as  42,5  3  45,5(cm)
unde:
o h0, f  0,425m  42,5cm - vezi p.29.5.
o as  3cm – stratul de protecţie al armăturii
b) Din condiţii constructive:
78
1- Din condiţia de încastrare a stâlpului în cutia fundaţiei:
h f  1,5hst  25  1,5  40  25  85(cm)
unde:
o hst  40cm - înălţimea secţiunii stâlpului
o 25cm – reprezintă grosimea fundului paharului
2- Din condiţia de ancorare a armăturii longitudinale a stâlpului în fundaţie:
- h f  30d s  25  30  2  25  85(cm)
În final admitem înălţimea fundaţiei egală cu valoarea maximă din cele trei
condiţii
hf  85cm , conform tab.2.2 (vezi anexe), reiese h f  90cm şi înălţimea treptelor
h1  h2  h3  30cm
Presiunea de la stâlp se transmite fundaţiei prin piramida de străpungere,
formată din liniile duse sub unghi de 45 .
29.7. Pentru determinarea lungimii treptelor desenăm fundaţia în

scară(vezi fig.29.1)
Conform fig.29.1 rezultă:

- a1  bst  2(75  225)  400  2  300  1000(cm)
- a2  a1  2  300  1000  2  300  1600(cm)
30. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A FUNDAŢIEI
Calculul fundaţiei la rezistenţă cuprinde două etape:

- Verificarea capacităţii portante la acţiunea forţei tăietoare
- Determinarea armăturii de rezistenţă
30.1. Verificarea capacităţii portante a fundaţiei la acţiunea forţei tăietoare:
79
80
Calculul se efectuează pentru treapta inferioară fără a lua în consideraţie armătura
transversală (p/u sec. III-III, vezi fig. 30.1).
* Rezistenţa va fi asigurată dacă se îndeplineşte condiţia
V  0,6 Rct bh0, 2
unde:
V  0,5(a f  hst  2h0 f ) P 

 0,5(2,1  0,40  2  0,87)  411,62  78,20(kN )
în care:
* a f  2100 mm  2,1m - vezi p.29.2.
* hst  40cm - înălţimea secţiunii stâlpului
* h0, f  h f  as  90  3  87 (cm) - conform schemei de calcul
* P  411,62kN / m 2 – vezi p.29.4.
 Rct  0,75MPa (cu coef.  c 2  1,0 )– vezi p.28.1
 b  100cm  1m – lăţimea unitară de calcul
 h0, 2  26,5(cm) - conform schemei de calcul
V  54,02 kN  0,6  0,75(100)  100  26,5  119250 N  119,25 kN
Condiţia se respectă, prin urmare fundaţia va rezistă la acţiunea forţei tăietoare.
30.2. Determinarea armăturii de rezistenţă:
Armătura de rezistenţă a fundaţiei se determină din calculul la încovoiere a

lungimii consolei părţii plate a fundaţiei la acţiunea presiunii solului pe talpa fundaţiei.
Se precaută secţiunile periculoase în dependenţă de numărul de trepte, efectuând
calculul pentru fiecare secţiune şi se armează după valoarea maximă a ariei.
Secţiunile de calcul(vezi schema de calcul-30.1)
- I - I – ce trece pe marginea stâlpului
- II - II – pe muchia treptei superioare
- III – III – pe marginea piramidei de străpungere
30.2.1. Determinarea armăturii de rezistenţă pentru sec. I-I:
30.2.1.1. Efortul de calcul:
M I  0,125 P (a f  h st ) 2 b f  0,125  411,62(2,1  0,40) 2  2,1 

 312,26(kN  m)
unde:
 P  411,62kN / m – vezi p.29.4.
2
 a f  2100 mm  2,1m - vezi p.29.2
81
 b f  a f  2100mm  2,1m - vezi p.29.2
30.2.1.2. Aria armăturii:
MI 312,26(105 )
As , I    10,99(cm2 )
0,9 Rs hof 0,9  365(100)  86,5
30.2.2. Determinarea armăturii de rezistenţă pentru sec. II-II:

M II  0,125P(a f  a1 ) 2 b f  0,125  411,62(2,1  1,0) 2  2,1 

 130,74(kN  m)
unde:
 P  411,62kN / m – vezi p.29.4.
2
 a f  2100 mm  2,1m - vezi p.29.2

 b f  a f  2100mm  2,1m - vezi p.29.2
 a1  1000mm  1,0m - vezi p.29.7

M II 130,74(105 )
As , II    7,04(cm 2 )
0,9 Rs h0,1 0,9  365(100)  56,5
30.2.3. Determinarea armăturii de rezistenţă pentru sec. III-III:

M III  0,125P (a f  a pr ) 2 b f  0,125  411,62( 2,1  2,03) 2  2,1 

 10,8( kN  m)
unde:
 a pr  bst  2h0, f  40  2  87  203(cm)  2,03( m) - conform
schemei de calcul
82
M III 10,8(105 )
As , III    1,24(cm2 )
0,9 Rs h0,1 0,9  365(100)  26,5
30.2.4. Armarea fundaţiei se efectuează după aria obţinută pentru sec. I-I
(p.30.2.1.2)
Armarea se va face cu ajutorul unei plase cu armătură de rezistenţă în ambele direcţii.
Notă: Pasul barelor în plasa fundaţiei recomandat – 150; 200, 250.
Admitem pasul barelor - s  150
30.2.4.1. Numărul de bare într-o direcţie:

a 2100
n 1   1  13(bare )
s 150
30.2.4.2. Aria secţiunii transversale a unei singure bare:
As , I 10.99
fs    0,85(cm 2 )
n 13
Din tabelul 1.4 ( vezi anexe) alegem diametrul armăturii de lucru, cît mai aproape de cea
necesară din calcul.
Adoptăm 36 f sreal  0,85(cm 2 ) .
Atunci As , tot  f s  n  0,85  13  11,05(cm 2 )
real real
30.3. Verificarea eficienţii de armare a fundaţiei:

, tot  As , I
Asreal 11,05  10,99
%   100%   100%  0,55%
As , I 10,99
Admisibil  5%  %  15%
armăm fundaţia cu plasa:
6 AIII  150
P 2020  2020
6 AIII  150
unde:
 l p  bp  a f  2as  2100  2  40  2020 - dimensiunile plasei
83
BIBLIOGRAFIE
1. NCM F.02.02-2006 Calculul, proiectarea şi alcătuirea elementelor de construcţii

din beton armat şi beton precomprimat.
2. I. Ciupac, S. Coreiba, A. Zolotcov. Ciclu de prelegeri în 5 cărţi - Chişinău, I.P.C.,
1991.
3. T. Sârbu. Calculul grinzilor continui din beton armat. Tezele conferinţei tehnico-
ştiinţifice a U.T.M., - Chişinău, 1996.
4. T. Sârbu. Calculul grinzilor continui din beton armat articulate la extremităţi.
Rezumatele lucrărilor conferinţei tehnico–ştiinţifice jubiliare a U.T.M., - Chişinău
2000.
5. СНиП 2.03.01-84. Бетонные и железобетонные конструк-ции. Госстрой СССР.
- М.: ЦИТП Госстрой СССР, 1989.
6. СНиП 2.01.07-85. Нагрузки и воздействия. Госстрой СССР. - М.: ЦИТП
Госстрой СССР, 1987.
7. Байков В. Н. Cигалов Э. Е. Железобетонные конcтрукции Общий курс.
Учебник для вузов. – 5-е изд., - М., Cтройиздат, 1991.
8. Бондаренко В. М., Cуворкин Д. Г. Железобетонные и каменные конcтрукции.
– М., Высшая школа, 1987.
9. Железобетонные конcтрукции. Учебник для вузов под редакцией д.т.н. Л. П.
Полякова и др. - Киев Вища школа 1984.
10. Железобетонные конcтрукции. Курcовое и дипомное проектирование. Под
ред. A. Я. Барашикова. – Киев, Вища школа, 1987.
11. Кудзиc А. П. Железобетонные и каменные конcтрукции. Чаcть 1. Материалы,
конcтруирование, теория и раcчет – М., Высшая школа, 1988.
12. Кудзиc А. П. Железобетонные и каменные конcтрукции. Чаcть 2. Конструкции
промышленных и гражданских зданий и cооружений. – М, Высшая школа,
1989.
13. Попов Н. Н. Забегаев А. Д.. Проектирование и раcчет железобетонных
конcтрукций. – М., Высшая школа, 1989.
14. Пособие по проектированию бетонных и железо-бетонных конcтрукций из
тяжелых и легких бетонов без предварительного напряжения арматуры (к
CНиП 2.03.01-84) - М., ЦИТП Госстроя CCCР, 1986.
84
15. Пособие по проектированию предварительно напря-женных железобетонных
конcтрукций из тяжелых и легких бетонов (к CНиП 2.03.01-84). Чаcть 1 и 2. -
М., ЦИТП Госстроя CCCР, 1988.
16. Проектирование железобетонных конcтрукций. Cправочное пособие. под ред.
Голышева А. В. - Киев, Будивельник, 1990.
17. Раcчет и конcтруирование чаcтей жилых и общеcтвенных зданий. Cправочник
проектировщика под. ред. Вахненко П. Ф. – Киев, Будивельник, 1987.
18. Раcчет железобетонных конcтрукций по прочноcти трещиностойкости и
деформациям. Залесов А. C. и др. - М., Стройиздат, 1988.
19. Чупак И. М., Cырбу Ф. П. Раcчет элементов ребристого междуэтажного
перекрытия в монолит-ном железобетоне. Методичеcкие указания к первому
курcовому проекту по диcциплине «Железобетонные конструкции». К.П.И. –
Кишинев, 1987
20. А. П. Мандриков. Примеры раcчета железобетонных конcтрукций. – Москва.,
Стройиздат, 1989.
CUPRINS
I N T R O D U C E R E...................................................................................................3
1. PRINCIPII DE PROIECTARE..............................................................................3
2. AMPLASAREA PLANŞEELOR PREFABRICATE............................................5
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA PANOULUI CU NERVURI.........................................6
3. DIMENSIONAREA PANOULUI CU NERVURI................................................6
4. MATERIALE PENTRU FABRICAREA PANOULUI.........................................9
5. DETERMINAREA SARCINILOR ŞI CALCULUL EFORTURILOR..............11
6. CALCULUL PLĂCII PANOULUI LA ÎNCOVOIERE LOCALĂ.....................13
7. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A PANOULUI ÎN SECŢIUNI NORMALE.. .18
8. CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE SECTIUNII................................22
9. PIERDERILE DE TENSIUNI ÎN ARMĂTURA PRETENSIONATĂ...............27
10. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A PANOULUI ÎN SECŢIUNI ÎNCLINATE...30
11. VERIFICAREA DIMENSIUNILOR ADOPTATE ALE SECŢIUNII
TRANSVERSALE A PANOULUI LA ACŢIUNEA FORŢEI
TĂIETOARE…………………………………………………………….. 34
12. VERIFICAREA PANOULUI LA APARIŢIA FISURILOR NORMALE.....35
13. CALCULUL PANOULUI LA DESCHIDEREA FISURILOR NORMALE37
14. CALCULUL PANOULUI LA DESCHIDEREA FISURILOR ÎNCLINATE
45
15. DETERMINAREA SĂGEŢII DE ÎNCOVOIERE A PANOULUI.................46
85
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA GRINZII CONTINUE................................................50
16. SCHEMA DE CALCUL ŞI DETERMINAREA SARCINILOR....................50
17. MATERIALE PENTRU FABRICAREA GRINZII........................................54
18. MOMENTELE DE REAZEM ALE GRINZII................................................54
19. EFORTURILE ÎN DESCHIDERI...................................................................57
20. MOMENTELE DE ÎNCOVOIERE ALE GRINZII DE REAZEM PE MARGINEA
STÎLPULUI..................................................................................................................58
21. CALCULUL GRINZII LA REZISTENŢĂ ÎN SECŢIUNI NORMALE.....59
22. CALCULUL GRINZII LA REZISTENŢĂ ÎN SECŢIUNI ÎNCLINATE. . .66
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA STÎLPULUI INTERMEDIAR...................................71
23. SCHEMA DE CALCUL ŞI DETERMINAREA EFORTURILOR................71
24. MATERIALE PENTRU FABRICAREA STÎLPULUI...................................76
25. MOMENTELE DE ÎNCOVOIERE ÎN STÎLP DE LA SARCINILE DE
CALCUL......................................................................................................................77
26. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A STÎLPULUI ..........................................78
CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA FUNDAŢIEI SUB STÎLPUL CALCULAT................87
27. DETERMINAREA EFORTURILOR.............................................................87
28. MATERIALE PENTRU FABRICAREA FUNDAŢIEI..................................88
29. DIMENSIONAREA FUNDAŢIEI.................................................................88
30. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A FUNDAŢIEI .......................................91
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................97
ANEXE..........................................................................................................................101
86
ANEXE
Tabelul 1.1: Tabelul coeficienţilor  1 , 1 şi  , pentru calculul elementelor
încovoiate cu secţiunea dreptunghiulară
1 1
0,01 0,996 0,00996 0,31 0,876 0,27156
0,02 0,992 0,01984 0,32 0,872 0,27904
0,03 0,988 0,02964 0,33 0,868 0,28644
0,04 0,984 0,03936 0,34 0,864 0,29376
0,05 0,980 0,0490 0,35 0,860 0,3010
0,06 0,976 0,05856 0,36 0,856 0,30816
0,07 0,972 0,06804 0,37 0,852 0,31524
0,08 0,968 0,07744 0,38 0,848 0,32224
0,09 0,964 0,08676` 0,39 0,844 0,32916
0,1 0,960 0,0960 0,40 0,840 0,3360
0,11 0,956 0,10516 0,41 0,836 0,34276
0,12 0,952 0,11424 0,42 0,832 0,34944
0,13 0,948 0,12324 0,43 0,828 0,35604
0,14 0,944 0,13216 0,44 0,824 0,36256
0,15 0,940 0,1410 0,45 0,820 0,3690
0,16 0,936 0,14976 0,46 0,816 0,37536
0,17 0,932 0,15844 0,47 0,812 0,38164
0,18 0,928 0,16704 0,48 0,808 0,38784
0,19 0,924 0,17556 0,49 0,804 0,39396
0,20 0,920 0,1840 0,50 0,800 0,400
0,21 0,916 0,19236 0,51 0,796 0,40596
0,22 0,912 0,20064 0,52 0,792 0,41184
0,23 0,908 0,20884 0,53 0,788 0,41764
0,24 0,904 0,21696 0,54 0,784 0,42336
0,25 0,900 0,2250 0,55 0,780 0,4290
0,26 0,896 0,23296 0,56 0,776 0,43456
0,27 0,892 0,24084 0,57 0,772 0,44004
0,28 0,888 0,24864 0,58 0,768 0,44544
0,29 0,884 0,25636 0,59 0,764 0,45076
0,30 0,880 0,2640 0,60 0,760 0,4560
87
Tabelul 1.2: Asortimentul plaselor sudate din sârmă de clasa Bp-I
Diametrul Aria secţiunii transversale a barelor plasei cu pasul lor - mm

Marca plasei sudate armăturii pentru un metru lăţime sau lungime a plasei, în cm2:
în mm S = 50 S = 100 S = 150 S = 200 S = 250 S = 300
d s1 B p  I  S1 3 1,42 0,71 0,47 0,35 0,28 0,23
B L 4 2,52 1,26 0,84 0,63 0,50 0,42
d s2 B p  I  S 2
5 3,92 1,96 1,31 0,98 0,79 0,65
Aici: ds1 şi ds2 - respectiv diametrul armăturii longitudinale şi lăţimile plaselor:
transversale a plaselor 1040, 1140, 1230, 1280, 1290, 1340
S1 şi S2 - respectiv pasul barelor longitudinale şi 1440, 1500, 1540, 1660, 2350, 2550
transversale 2660, 2830, 2940, 2960, 3030, 3260
B - lăţimea şi L - lungimea plasei 3330, 3560 şi 3630 mm.
Tabelul 1.3: Înălţimea relativă limită R
Tipul de beton Tipul de armătură Clasa de beton

<C35 ≥C35
Beton obişnuit ≤A - III 0,60 0,55
>A - III 0,55 0,55
Beton uşor ≤A - III 0,55 -
>A - III 0,50 -
Tabelul 1.4: Sortimentul ariilor secţiunii transversale a armăturii
Diam Aria secţiunii transversale a n bare de armătură în cm2 Greutatea 1 m,

mm kg
88
1 2 3 4 5 6 7 8 9
3 0,071 0,14 0,21 0,28 0,35 0,42 0,49 0,57 0,64 0,055
4 0,126 0,25 0,38 0,50 0,63 0,75 0,88 1,01 1,13 0,099
5 0,196 0,39 0,59 0,79 0,98 1,18 1,37 1,57 1,77 0,154
6 0,283 0,57 0,85 1,13 1,41 1,70 1,98 2,26 2,54 0,222
8 0,503 1,01 1,51 2,01 2,51 3,02 3,52 4,02 4,52 0,395
10 0,785 1,57 2,36 3,14 3,93 4,71 5,50 6,28 7,07 0,617
12 1,131 2,26 3,39 4,52 5,65 6,79 7,92 9,05 10,18 0,888
14 1,54 3,08 4,62 6,16 7,70 9,24 10,78 12,32 13,85 1,208
16 2,01 4,02 6,03 8,04 10,05 12,06 14,07 16,08 18,10 1,578
18 2,545 5,09 7,63 10,18 12,72 15,27 17,81 20,36 22,90 1,998
20 3,14 6,28 9,42 12,57 15,71 18,85 21,99 25,13 28,27 2,466
22 3,80 7,60 11,40 15,21 19,01 22,81 26,61 30,41 34,21 2,984
25 4,91 9,82 14,73 19,63 24,54 29,45 34,36 39,27 44,18 3,853
28 6,16 12,32 18,47 24,63 30,79 36,95 43,10 49,26 55,42 4,834
32 8,04 16,08 24,13 32,17 40,21 48,25 56,30 64,34 72,38 6,313
36 10,18 20,36 30,54 40,72 50,89 61,07 71,25 81,43 91,61 7,99
40 12,57 25,13 37,70 50,27 62,83 75,40 87,96 100,53 113,10 9,865
89
Tabelul 1.5: Combinarea diametrelor barelor din condiţii de sudare şi distanţele minime între ele
Denumirea Valorile diametrului armăturii

Diametrul maximal al barelor într-o direcţie 3 - 12 14, 16 18, 20 22 25 - 32 36 - 40
Bp-I 3 4 5 - - -
Idem în altă direcţie pentru
A-I 6 6 6 6 8 10
Distanţa minimă între barele aceleiaşi direcţii 50 75 100 100 150 200
Idem pentru barele instalate în două niveluri 30 40 50 50 60 70
90

Tabelul 2.1: Coeficienţii şi  pentru calculul cadrului transversal cu îmbinarea rigidă
a grinzii cu stâlpul în nodurile marginale
calcul Coeficientul de
Valorile coeficienţilor pentru determinarea
Schema de încărcare şi diagrama momentelor de reazem
k
momentelor
12 21 23 32
M M M M
0,5 -0,072 -0,090 -0,083 -0,083

1 -0,063 -0,091 -0,085 -0,085
2 -0,054 -0,093 -0,087 -0,087
3  -0,046 -0,095 -0,088 -0,088
4 -0,039 -0,097 -0,089 -0,089
5 -0,033 -0,099 -0,090 -0,090
6 -0,027 -0,100 -0,091 -0,091
0,5 -0,077 -0,079 -0,006 -0,006

1 -0,070 -0,074 -0,012 -0,012
2 -0,062 -0,068 -0,018 -0,018
3  -0,055 -0,065 -0,022 -0,022
4 -0,048 -0,063 -0,026 -0,026
5 -0,042 -0,063 -0,028 -0,028
6 -0,036 -0,062 -0,030 -0,030
0,5  0,005 -0,011 -0,077 -0,077

1 0,007 -0,017 -0,073 -0,073
2 0,008 -0,025 -0,069 -0,069
3 0,009 -0,030 -0,066 -0,066
4 0,009 -0,034 -0,063 -0,063
91
5 0,009 -0,036 -0,062 -0,062
6 0,009 -0,038 -0,061 -0,061
0,5 -0,071 -0,092 -0,088 -0,072

1 -0,062 -0,095 -0,094 -0,066
2 -0,052 -0,101 -0,098 -0,059
3  -0,045 -0,107 -0,100 -0,054
4 -0,037 -0,112 -0,102 -0,050
5 -0,032 -0,115 -0,104 -0,046
6 -0,026 -0,117 -0,105 -0,043
Tabelul 2.2: Dimensionarea fundaţiilor prefabricate
Înălţimea
Înălţimea treptelor
fundaţiei
Schema (cm)
f
h
(cm)
1 2 3
h h h
30 30 - -
45 45 - -
60 30 30 -
75 30 45 -
90 30 30 30
105 30 30 45
120 30 45 45
150 45 45 60
92
Tabelul 3.1: Rezistenţa betonului pentru calculul la stările limită ultime
MPa (kgf/cm2) Rezistenţa betonului pentru calculul la stările limită ultime

Coef.
Beton  c2 cond. de
lucru
C10 C12,5 C15 C20 C25 C30 C35 C40
0,9 (55) 5,4 (68,5) 6,7 (78,5) 7,7 (107) 10,5 (133) 13,0 (158) 15,5 (178) 17,5 (204) 20,0
Beton greu,
obişnuit, cu 1,0 (61,2) 60 (76,5) 7,5 (86,5) 8,5 (117) 11,5 (148) 14,5 (173) 17,0 (199) 19,5 (224) 22,0
agregate fine
1,1 (67,3) 6,6 (83,5) 8,2 (96) 9,4 (128) 12,5 (163) 16,0 (194) 19,0 (219) 21,5 (245) 24,0
93
0,9 (5,20) 0,51 (6,01) 0,59 (6,83) 0,67 (8,16) 0,80 (9,7) 0,95 (11,2) 1,10 (11,7) 1,15 (12,7) 1,25
Beton greu,
obişnuit şi uşor,
cu agregate fine 1,0 (5,81) 0,57 (6,73) 0,66 (7,65) 0,75 (9,18) 0,90 (10,7) 1,05 (12,2) 1,20 (13,3) 1,30 (14,3) 1,40
grele
1,1 (6,43) 0,63 (7,45) 0,73 (8,36) 0,82 (10,2) 1,00 (11,7) 1,15 (13,3) 1,30 (14,8) 1,45 (15,8) 1,55
0,9 (5,20) 0,51 (6,01) 0,59 (6,73) 0,66 (7,34) 0,72 (8,26) 0,81 (9,18) 0,90 (10,2) 1,00 (11,2) 1,10
Beton uşor, cu
agregate fine 1,0 (5,81) 0,57 (6,73) 0,66 (7,55) 0,74 (8,16) 0,80 (9,18) 0,90 (10,2) 1,00 (11,2) 1,10 (12,2) 1,20
uşoare
1,1 (6,43) 0,63 (7,45) 0,73 (8,26) 0,81 (9,18) 0,90 (10,2) 1,00 (11,2) 1,10 (12,2) 1,2 (13,3) 1,30
de serviciu MPa (kgf/cm2) Rezistenţa prismatică a betonului pentru calculul la stările limită
Tipul de acţiune
C10 C12,5 C15 C20 C25 C30 C35 C40
(76,5) 7,5 (96,9) 9,5 (112) 11,0 (153) 15,0 (189) 18,5 (224) 22,0 (260) 25,5 (296) 29,0
Compresiune
(8,67) 0,85 (10,2) 1,00 (11,7) 1,15 (14,3) 1,40 (16,3) 1,60 (18,4) 1,80 (19,9) 1,95 (21,4) 2,10 Rc axială. Rezistenţa
prismatică
94
(8,67) 0,85 (10,2) 1,00 (11,7) 1,10 (12,2) 1,20 (13,8) 1,35 (15,3) 1,50 (16,8) 1,65 (18,4) 1,80
Tabelul 3.4: Modulul iniţial Einitx10-3 MPa (kgf/cm2) la clasele de beton (cu presiune)
C10 C12,5 C15 C20 C25 C30 C35 C40
(184) 18,0 (214) 21,0 (235) 23,0 (275) 27,0 (306) 30,0 (331) 32,5 (352) 34,5 (367) 36,0
Rct Întindere axială
(163) 16,0 (194) 19,0 (209) 20,5 (245) 24,0 (275) 27,0 (296) 29,0 (316) 31,0 (332) 32,5
(158) 15,5 (178) 17,5 (199) 19,5 (224) 22,0 (245) 24,0 (265) 26,0 (280) 27,5 (291) 28,5
(143) 14,0 (158) 15,5 (173) 17,0 (204) 20,0 (219) 21,5 (235) 23,0 (245) 24,0 (250) 24,5
uşoare Greu cu agregate fine,
Greu cu agregate fine, uşor
Uşor cu agregate uşoare

cu agregate grele
Beton
- tratat prin aburire la presiune atmosferică
- tratat prin aburire la presiune atmosferică

Beton cu agregate fine (nisip)
- întărire naturală
- întărire naturală
Compresiune axială. Rezistenţa prismatică Rc,ser
Beton greu
Beton
Tabelul 3.2: Rezistenţa prismatică a betonului pentru calculul la starea limită de serviciu
Rct,ser Întindere axială

Tipul de actiune
Tabelul 4.1: Modulul de elasticitate Es pentru diferite clase de armatură

Clasă de Modulul de elasticitate Clasă de Modulul de elasticitate
armatură Esx10-4, MPa (kgf/cm) armatură Esx10-4, MPa (kgf/cm)
A-I, A-II 21 (210) B-II, Bp-II 20 (200)
A-III 20 (200) K-7, K-19 18 (180)
A-IIIB 18 (180) Bp-I 17 (170)
A-IV, A-V, A- 19 (190)
- -
VI
Tabelul 4.2: Rezistenţa armăturii pentru starea de serviciu Rs,ser la întindere (pentru
bare de armatură)
Armătura Rezistenţa pentru Armătura bare, Rezistenţa pentru starea
bare, clasa starea de serviciu Rs,ser clasa de serviciu Rs,ser la
la întindere, MPa întindere, MPa (kgf/cm2)
95
(kgf/cm2)
A-I 21 (210) A-IV 20 (200)
A-II 20 (200) A-V 18 (180)
A-III 18 (180) A-VI 17 (170)
A-IIIB 19 (190) - -
Tabelul 4.3: Rezistenţa armăturii pentru starea de serviciu Rs,ser (pentru sârmă,
toroane)
Rezistenţa pentru starea de
Armătură, sârmă Diametrul armăturii, mm
serviciu Rs,ser, MPa (kgf/cm)
3 410 (4200)
Bp-I 4 405 (4150)
5 395 (4050)
3 1490 (15 200)
4 1410 (14 400)
5 1335 (13 600)
B-II
6 1255 (12 800)
7 1175 (12 000)
8 1020 (10 400)
3 1460 (14 900)
4 1370 (14 000)
5 1255 (12 800)
Bp-II
6 1175 (12 000)
7 1100 (11 200)
8 1020 (10 400)
6 1450 (14 800)
9 1370 (14 000)
K-7
12 1335 (13 600)
15 1295 (13 200)
K-19 14 1410 (14 400)
Tabelul 4.4: Rezistenţa armăturii pentru starea limita ultimă (pentru bare de armăture)
Rezistenţa armăturii pentru starea limită ultimă, MPa
(kgf/cm2)
Armătura bare întindere
compresiune
longitudinală Rsc
etriere Rsw
Rs
A-I 225 (2300) 175 (1800) 225 (2300)
A-II 280 (2850) 225 (2200) 280 (2850)
A-III cu diametrul, mm:
6-8 355 (3600) 285 (2900) 355 (3600)
10-40 365 (3750) 290 (3000) 365 (3750)
A-IIIB cu controlul:
96
Cu controlul deformaţiilor şi
490 (5000) 390 (4000) 200 (2000)
tensiunilor
Numai a deformaţiilor 450 (4600) 360 (3700) 200 (200)
A-IV 510 (5200) 405 (4150) 400 (4000)
A-V 680 (6950) 545 (5550) 400 (4000)
A-VI 815 (8300) 650 (6650) 400 (4000)
Tabelul 4.5: Rezistenţa armăturii pentru starea limită ultimă (pentru sârmă, toroane )
Rezistenţa armăturii pentru starea limită ultimă, MPa (kgf/cm2)
Armătura, sârmă
mm Diametrul
întindere
compresiune
longitudinal Rs etriere Rsw Rsc
3 375 (3850) 270 (2750), 300 (3100) 225 (2300)

Bp-I 4 365 (3750) 265 (2700), 295 (3000) 365 (3750)
5 360 (3700) 260 (2650), 290 (2950) 360 (3700)
3 1240 (12 650) 990 (10 100) 400 (4000)
4 1180 (12 000) 940 (9 600) 400 (4000)
5 1100 (11 300) 890 (9 000) 400 (4000)
B-II
6 1050 (10 600) 835 (8 500) 400 (4000)
7 980 (10 000) 785 (8 000) 400 (4000)
8 915 (9 300) 730 (7 400) 400 (4000)
3 1215 (12400) 970 (9 900) 400 (4000)
4 1145 (11700) 915 (9 350) 400 (4000)
5 1045 (10 700) 835 (8 500) 400 (4000)
Bp-II
6 980 (10 000) 785 (8 000) 400 (4000)
7 915 (9 300) 730 (7 450) 400 (4000)
8 850 (8 700) 680 (6 950) 400 (4000)
6 1210 (12 300) 965 (9 850) 400 (4000)
9 1145 (11 650) 915 (9 350) 400 (4000)
K-7
12 1110 (11 300) 890 (9 050) 400 (4000)
15 1080 (11 000) 865 (8 800) 400 (4000)
K-19 14 1175 (12 000) 940 (9 600) 400 (4000)
97

Constructii Din Beton Armat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constructii Din Beton Armat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

Destinaţia de bază a prezentului material didactic la disciplina ”Construcţii din

Aranjarea planşeelor constă în alegerea direcţiei amplasării grinzilor, în

2.1. La etapa iniţială se determină numărul de deschideri în ambele

2.2. Determinăm dimensiunea nominală a deschiderilor în direcţia

CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA PANOULUI CU NERVURI

3. DIMENSIONAREA PANOULUI CU NERVURI

3.1. Lungimea constructivă a panoului:

l p  l1  0,04  5.975  0,04  5.935( m)

bf  b f  2  15  1242  30  1212(mm)

3.3. Înălţimea secţiunii transversale a panoului:

3.3.1. Înălţimea secţiunii transversale a grinzii:

3.3.2. Lăţimea secţiunii transversale a grinzii:

bgr  (0,3  0,5) hgr  0,4  65  26(cm)

3.3.3. La sprijinirea panoului pe grindă (simplu rezemat), lungimea de

3.4. Înălţimea utilă (de calcul) a secţiunii (nervurii longitudinale)

3.5. Lăţimea de jos a nervurilor longitudinale-7 cm - vezi fig.3.2;

4. MATERIALE PENTRU FABRICAREA PANOULUI

4.1. Beton greu clasa C 25(tratat termic):

* Rezistenţa prismatică de calcul la starea limită ultimă (cu c2=0,9):

4.2. Armătură clasa A-III – constructivă(de montaj):

* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:

4.3. Armătură pretensionată clasa A-IV – (cu preîntindere electrotermică

* Rezistenţa de calcul la întindere la starea limită ultimă:

4.4. Armătură clasa A-I:

* Rezistenţa la întindere transversală:

4.5. Sârmă clasa Bp-I:

5. DETERMINAREA SARCINILOR ŞI CALCULUL EFORTURILOR

5.1. Calculul sarcinilor pe 1 m2 al planşeului este prezentat în tab.1.:

b) de scurtă durată (psh)

5.2. Sarcina de calcul pe 1 m lungime a panoului cu lăţimea

5.4. Calculul eforturilor de la sarcina totală de calcul:

5.5. Calculul eforturilor de la sarcina totală de serviciu:

5.6. Calculul eforturilor de la sarcina permanentă plus temporară de lungă

Placa panoului se calculează ca placă grindă cu lăţimea b 1=100 cm, parţial

6.1. Lungimea de calcul a plăcii (distanţa în lumină dintre nervurile

l01  bf  2  105  1212  210  1002m  100.2cm

6.3. Sarcina totală de calcul ce acţionează asupra

6.4. Momentul încovoietor preluat de placă:

6.5. Înălţimea de calcul a secţiunii transversale a plăcii:

6.6. Determinăm coeficientul  1 :

6.8. Determinăm aria armăturii necesare pentru 1 m de lungime a plăcii:

6.9. Armarea plăcii:

6.10. Verificarea eficienţii de armare a plăcii:

Notă: La alegerea plasei, se recomandă ca aria reală a armăturii Asreal să nu

7. CALCULUL LA REZISTENŢĂ A PANOULUI ÎN SECŢIUNI NORMALE

Secţiunea în formă de T cu placa în zona comprimată (vezi fig. 3.2).

*Calculul se efectuează la acţiunea momentului de la sarcina

7.2. În dependenţă de coeficientul 1 , din tabela1.1(vezi anexe),

7.3. Determinam poziţia axei neutre

 sp  0.6 Rs , ser  0,6  590  354( MPa )

7.7. Coeficientul de precizie p/u eforturile de pretensionare:

 sp, 2  0,7 sp ,1  0,7  276.6  193.6( MPa )

7.10. Înălţimea relativă limită a zonei comprimate:

Notă: Înălţimea relativă limită a zonei comprimate se determină în dependenţă

7.11. Verificăm condiţia

7.12. Aria armăturii de rezistenţă pretensionată:

7.13. Armarea nervurilor panoului:

8. CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE SECTIUNII

8.1. Coeficientul de echivalenţă al armăturii:

8.2. Aria secţiunii ideale (reduse):

Ared  A   s Asreal  bf  hf  b  hn   s Asreal 

S red  bf  hf  y1  b  hn  y2  s  Asreal  as 