Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE


DEPARTAMENTUL DE LITERATURĂ UNIVERSALĂ ȘI COMPARATĂ
MOLDOVA STATE UNIVERSITY
FACULTY OF FOREIGN LANGUAGES AND LITERATURES
DEPARTMENT OF UNIVERSAL AND COMPARATIVE LITERATURE
_______________

Republica Moldova, Chişinău


Str. M. Kogălniceanu, 65
Tel.: + (37322) 57-76-14

CONFERINȚĂ ȘTIINȚIFICĂ INTERNAŢIONALĂ

UN VEAC DE CONFLAGRAȚII: REALITATE ȘI FICȚIUNE

Chişinău, 8 iunie 2018

Organizator: Departamentul de Literatură Universală și Comparată

Chişinău 2018
Apel la Colaborare şi Participare

Data limită: 13 aprilie 2018

Aniversările, centenarele etc. provoacă dorinţa de a privi încă o dată în urmă, pentru a
face unele totaluri, revizuiri şi actualizări. Secolul trecut încă ne mai ţine în „mrejele” lui.
Revoluţiile, războaiele mondiale, loviturile de stat, modificările teritorial-geografice,
depresiunile economice, unele reluându-se circular şi la sfârşitul secolului – toate acestea
constituie un caleidoscop tematic şi ideatic prolific pentru cercetător.
Ne întrebăm în ce mod evenimentele importante din acest veac de mari transformări s-au
reflectat în literatură sau au avut vreun impact asupra literaturii şi a doctrinelor ideologice şi
filosofice ale secolelor XX și XXI, ne referim la impactul lor asupra literaturii şi culturii, în
general, şi asupra scriitorului şi omului de artă, în particular. La rândul ei, a avut literatura vreun
rol în modelarea fizionomiei sociale şi politice a acestui veac, în schimbarea paradigmelor de
înţelegere a lumii? Influenţele literaturii asupra gândirii, asupra schimbării mentalităţilor – care
sunt acestea? În ce mod epoca şi-a lăsat amprenta în paginile scrise de ficţiune, memorialistică,
epistole ale creatorilor. Şi-a schimbat poezia structura, a intervenit vreo modificare de paradigmă
poetică după? Astăzi războaiele, conflictele ideologice și politice sunt transformate în show, nu
se mai luptă pe câmpul de luptă, ci în tranşeele din mass-media. Câștigă acel care a reușit să
convingă opinia publică. Dar aceste metamorfoze actuale păstrează încă mirosul prafului de
puşcă din 1914 şi drama scindării din 1939. Modificările care au survenit în ultimul secol (în
plan social, politic, economic, ca mod de viaţă, de gândire), în comparaţie cu cele din veacurile
precedente (după ritmul de dezvoltare și accelerarea tuturor proceselor ultimii 100 de ani pot fi
comparaţi cu un mileniu întreg din trecut), par să fi schimbat ADN-ul gândirii umane.
Primul război mondial (1914-1918) şi revoluţia bolşevică din Rusia (1917): au accelerat
sau, dimpotrivă, au stopat progresul omenirii? Perspective de abordare: realitate şi mit, adevăr şi
falsificare; catastrofă istorică sau salvare, idealizare sau denigrare? Utopiile, dictaturile,
autoritarismele şi totalitarismele de tot felul: de ce revin, de ce există cei care încearcă a le
invoca? Omul recent şi omul nostalgic – care sunt rădăcinile acestor moduri de raportare la
existență? Sfârşitul poate fi/ a fost un nou început (100 de ani de la sfârşitul primului război
mondial)? Transformările teritoriale locale, Marea Unire de la 1918: unirea românilor mai este
actuală/ posibilă astăzi?
Democraţia declarată şi cea adevărată, totalitarismul, comunismul, represiunile,
Holocaustul şi nazismul au configurat un secol de rătăciri, de răsturnări de valori, de criză a
valorilor, dar, în același timp, și de elaborare a valorilor compensatorii. Revoluţia şi reacţiunea,
divizarea bipolară a lumii şi consecinţele ei, reforma ideologică şi contrareforma sunt episteme
ale epocii, care nu pot fi ignorate.
Arhitectura de securitate din perioadele interbelică şi postbelică, zidul berlinez, Prutul ca
un zid al arealului românesc, URSS, ţara cu domiciliul obligatoriu, fericirea de după sârma
ghimpată, „războiul rece” şi „perestroika”, destrămarea URSS şi a lagărului socialist,
decolonizarea şi evoluţia lumii postcoloniale – alte planuri de referință ale acestui veac. Viaţa de
după: Uniunea Sovietică şi Uniunea Europeană: doar diferenţe sau şi similitudini, idealism și
scepticism? Posibilele erori ale prezentului pot fi evitate? Procesul de globalizare, de dispariţie a
frontierelor, pluralitatea, diversitatea, multiculturalismul, mondializarea, cosmopolitismul şi
naţionalismul – pot fi soluţii de depăşire ale ororilor şi erorilor trecutului? Libertatea şi
demnitatea vieţii umane sunt doar lozinci convenabile sau constituie valori obiective?
Schimbarea statutului femeii în ultimul secol este doar declarativă sau reală?
Apare fireasca întrebare dacă au dreptate acei care anunţă falimentul civilizaţiei
moderne? Ea vine din dilemele lumii postmoderne, din contradicţiile ei, din competiţia şi
rivalităţile umane, din opoziţiile de interese economice şi geopolitice.
Un fapt este cert, că principalele doctrine politice şi filosofice au afectat profund evoluţia
culturii universale, având un impact puternic asupra dezvoltării literaturii şi artelor în acest secol
al extremelor. Conflagraţiile politice şi ideologice ale secolului trecut au fost însoţite şi de
explozii de ordin estetic, filosofic şi artistic, mai mult sau mai puţin vizibile: literatura
modernistă/avangardistă şi postmodernistă versus literatura de tip tradiţional (literatura realistă),
literatura angajată și antiliteratura, literatura minorităţilor de tot felul, literatura subculturilor etc.
Aceleaşi fenomene, evenimente sunt interpretate în mod diferit de persoane cu convingeri
politice şi estetici artistice diferite. Şi textele literare atestă din plin această polifonie a opiniilor.
Este adevărat că trebuie sa ne respectăm trecutul, oricare ar fi fost acesta. Mai bine zis,
este nevoie să ni-l asumăm, să îl înţelegem. Generaţiile tinere au nevoie de competenţele
necesare de revizitare a trecutului. Vorbim despre o revenire detaşată, cu spirit critic şi creativ,
cu judecăţi de valoare neangajate politic etc. Să ne cunoaştem trecutul, să nu-l radiem din
memorie, pentru că „seminţiilor condamnate la o sută de ani de singurătate nu le este dată o a
doua şansă pe pământ” (G.G. Marquez).
Dată fiind complexitatea problemelor aduse în discuție, salutăm perspectiva
interdisciplinară în abordarea temei: cercetări literare, dar şi din domeniul istoriei, sociologiei,
filosofiei, ştiinţelor politice, culturologiei etc.

Direcţii de cercetare:
1. Literatură, Artă şi Putere în secolul XX: -ismele şi Leviatanul.
2. O sută de ani de utopii: ideologie, tehnicism, tehnocraţie.
3. Istoria omului în totalitarism şi într-o societate post-totalitară: criza valorilor, dictatura ideii,
homo sovieticus, omul recent.
4. Limbaj şi discurs într-o societate oprimată, limbă şi vorbire într-o lume globalizată.
5. Literatura lumilor beligerante: generaţiile pierdute, scene de război, omul de arme.
6. Scriitura revoluţiilor: omul revoltat, receptarea actuală a eroilor revoluţionari.
7. Centenarul Unirii în spaţiul românesc (1918): un portofoliu literar.
8. Spirit critic şi creativ în revizitarea secolului trecut.

Limbi de comunicare: română, rusă, franceză, engleză, germană.

Detalii de participare
Taxa de participare:
- 50 euro pentru participanții de peste hotare.
- 200 MLD pentru participanții din R. Moldova.
- Cheltuielile de deplasare și cazare, taxa de expediere a volumului vor fi suportate de
participanții la conferință.
- Achitarea taxei de participare se va efectua în momentul înregistrării participanților.

Calendar:
 Difuzarea primei circulare – 10 martie 2018
 Difuzarea circularei a doua – 30 martie 2018
 Formularul de înregistrare (modelul de mai jos), conținând titlul și rezumatul
comunicărilor propuse, trebuie să parvină prin curier electronic la adresa:
etaraburka@abv.bg înainte de 13 aprilie 2018
 Lucrarea in extenso (5-10 pagini max.) trebuie să parvină prin curier electronic la
adresa: etaraburka@abv.bg înainte de 31 august 2018
 Difuzarea electronică a programului Conferinței va fi efectuată în data de 25 mai
2018

Criterii de redactare a articolelor


Program: Word, Format: A4, Font: Times New Roman (TNR) Normal
Titlul: în limba de scriere a articolului și în limba engleză; caractere 12 majuscule, bold, centrat.
După titlu se lasă un spațiu.
Autorul: prenumele și numele cu caractere de 12, minuscule (cu excepția primei litere), italic,
dreapta. Sub prenumele și numele autorului se menționează titlul științific, instituția și localitatea
(caractere 12). După denumirea instituției se lasă 2 spații.
Rezumatul și cuvintele-cheie în limba română (sau în limba de comunicare selectată) și engleză
(de aproximativ 10-15 rânduri pentru fiecare variantă), caractere 10. Între rezumate și după ele se
lasă câte un spațiu.
Textul: caractere de 12, la un rând, justify.
Bibliografia: titlul Bibliografie se scrie cu caractere de 12 minuscule, bold, centrat, la o distanță
de 2 rânduri față de ultimul rând al textului lucrării și de un rând față de primul autor, menționat
în bibliografie.
Referințele bibliografice vor fi aranjate în ordinea apariției lor în text (nu alfabetică), conform
următorului model:
1. William, Marx, L′adieu à la littérature. Histoire d′une dévalorisation XVIII-XX siècle.
Paris: Les Éditions de Minuit, 2005.
Pentru trimiteri se vor folosi parantezele pătrate, numărul de ordine al sursei în bibliografie
(începând cu 1) și pagina, conform modelului: [1, p. 18].
Nu se acceptă note la subsol, acestea se includ la sfârșitul articolului, înainte de Referințe
bibliografice.
Lista referințelor trebuie să se încadreze în limite rezonabile.

Volumul maxim al articolului – 10 pagini.

Comitetul științific al Conferinței:


Michèle Mattusch, profesor universitar, doctor, Universitatea Humboldt din Berlin,
Germania.
Petrea Lindenbauer, doctor habilitat, Institutul de Romanistică, Universitatea din Viena.
Ana Selejan, profesor universitar, doctor, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu,
România.
Gheorghe Manolache, profesor universitar, doctor, Universitatea „Lucian Blaga” din
Sibiu, România.
Vasile Spiridon, profesor universitar, doctor, Universitatea „V. Alecsandri” din Bacău,
România.
Al. Cistelecan, profesor universitar, doctor, Universitatea ”Petru Maior”, Tîrgu Mureș.
Gheorghe Clitan, profesor universitar, doctor habilitat, Director al Departamentului de
Filosofie și Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara.
Ludmila Zbanț, profesor universitar, doctor habilitat în filologie, Decanul Facultății de
Limbi și Literaturi Străine, Universitatea de Stat din Moldova.
Sergiu Pavlicenco, profesor universitar, doctor habilitat în filologie, Universitatea de Stat
din Moldova.
Elena Prus, profesor universitar, doctor habilitat în filologie, Director al Institutului
Cercetări Filologice și Interculturale, ULIM.
Ion Plămădeală, doctor habilitat în filologie, AȘM.
Tatiana Ciocoi, conferențiar universitar, doctor habilitat în filologie, Universitatea de Stat
din Moldova.
Emilia Taraburca, conferențiar universitar, doctor în filologie, Universitatea de Stat din
Moldova

Comitetul organizatoric al Conferinței:


Emilia Taraburca, conferențiar universitar, doctor în filologie, Universitatea de Stat din
Moldova
Maria Pilchin, lector, magistru în filologie, Universitatea de Stat din Moldova.
Veaceslav Filimon, lector, magistru în filologie, Universitatea de Sat din Moldova.
Cristina Bosîi, lector, magistru în filologie, Universitatea de Stat din Moldova.
Ivan Pilchin, lector, magistru în filologie, Universitatea de Stat din Moldova.

CONFERINȚĂ ȘTIINȚIFICĂ INTERNAŢIONALĂ


UN VEAC DE CONFLAGRAȚII: REALITATE ȘI FICȚIUNE

Chişinău, 8 iunie 2018

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE (data limită – 13 aprilie 2018)

Nume__________________________________________________________________

Prenume________________________________________________________________

Funcția/Titluri
academice______________________________________________________________

Instituția/Țara___________________________________________________________

e-mail ____________________________________________________

Titlul comunicării_________________________________________________

Aria de cercetare _______________________________________________________

Rezumat (aproximativ 200 cuvinte)________________________________________


________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

Cuvinte-cheie (5-7)__________________

Forma de participare: Nemijlocită  La distanţă 