Universitatea Petrol-Gaze Ploiești

Facultatea:Tehnologia Petrolului și Petrochimie

Catedra:Ingineria Prelucrării Petrolului și Petrochimie

PROIECT DE AN
TEHNOLOGIA DISTILĂRII PETROLULUI
CALCULUL TEHNOLOGIC AL UNEI COLOANE DE
DISTILARE ATMOSFERICĂ

STUDENT: CONDUCĂTOR:

Tănase Steluța-Diana ,GRUPA 30105 SL.DR.ING. LIANA BOGATU

1
 Cuprins

1. Introducere ............................................................................................................................................... 5
2. Stabilirea potențialului de produse albe ................................................................................................... 5
3.Caracterizarea produselor.
3.1. Determinarea proprietăților medii ale produselor ......................................................................... 13
4. Alegerea schemei tehnologice ................................................................................................................ 15
4.1. Tipuri de coloană de distilare atmosferică. Coloană de tip U .......................................................... 15
5. Calculul tehnologic al coloanei de tip U .................................................................................................. 16
5.1. Alegerea numărului de talere .......................................................................................................... 16
5.2. Calculul presiunilor în coloană ......................................................................................................... 16
5.3. Trasarea curbelor VE țiței la πZV și πec .............................................................................................. 17
6. Calculul temperaturilor din coloană ....................................................................................................... 18
6.1. Calculul bilanțului de materiale în zona de vaporizare și stripare a coloanei.................................. 18
6.2. Calculul temperaturii la intrare în zona de vaporizare, tiZV .............................................................. 21
6.3. Calculul temperaturii țițeiului la ieșire din cuptor, tec ..................................................................... 21
6.4. Calculul temperaturii din baza coloanei, tB ...................................................................................... 23
6.5. Calculul temperaturii în zona de vaporizare, tZV .............................................................................. 24
7. Calculul temperaturilor pe talerele de culegere ale produselor laterale și la baza striperelor .............. 25
7.1. Calculul temperaturilor pe talere de extragere ale produselor laterale ......................................... 25
7.1.1. Calculul temperaturii pe talerul de extragere al motorinei, D1 ................................................ 26
7.1.2. Calculul temperaturii pe talerul de extragere al petrolului, D2................................................ 28
7.1.3. Calculul temperaturii pe talerul de extragere al benzinei grele, D3.......................................... 30
7.2. Calculul striperelor ........................................................................................................................... 32
7.2.1. Bilanțul material pe stripere cu abur ........................................................................................ 33
7.2.2. Bilanțul termic pe striperul cu abur. Calculul temperaturii în baza striperului de motorină, t2D1
............................................................................................................................................................ 34
7.2.3. Calculul temperaturii în baza striperului de petrol, t2D2........................................................... 36
7.2.4. Calculul temperaturii în baza striperului de benzină grea, t2D3................................................ 37
7.3. Calculul temperaturii la vârful coloanei ........................................................................................... 38

2
 7.4. Calculul sarcinii condensatorului de la vârful coloanei și a cantității de apă de răcire și condensare
................................................................................................................................................................ 39
8. Dimensionarea tehnologică a coloanei de DA ........................................... Error! Bookmark not defined.
8.1. Calculul diametrului coloanei cu talere cu supape (Glitsch) ............................................................ 41
8.2. Determinarea înălțimii coloanei ...................................................................................................... 42
BIBLIOGRAFIE

ANEXA

3
 Caracteristici generale
 Densitate titei : 𝑑420 = 0,886
Factor de caracterizare:10,5
 Punct de congelare:°C=-5
 Capacitatea instalației de DA (Debitul de prelucrare): 3,5 milioane de tone/an
 Temperatura și presiunea aburului: 3000C, 7 atm;
 Curba de distilare PRF :

Tabelul 1

Temperatura (°C) % Volum

40-80 5,21 0,689
90 1,52 0,737
100 1,98 0,798
110 2,11 0,756
120 1,69 0,766
130 2,07 0,778
140 2,86 0,789
150 1,66 0,796
160 1,51 0,808
170 1,44 0,812
180 0,86 0,818
190 1,03 0,823
200 1,17 0,826
210 1,00 0,829
220 1,07 0,839
230 1,28 0,848
240 1,34 0,859
250 1,17 0,864
260 1,03 0,869
270 2,11 0,878
280 2,07 0,886
290 1,36 0,889
300 0,97 0,892
310 1,48 0,898
320 1,72 0,905
330 2,15 0,907
340 1,86 0,908
350 1,63 0,910
360 1,82 0,912
380 2,78 0,915

4
 1. Introducere

Distilarea reprezintă procesul de separare fizică bazat pe diferențele între punctele de fierbere
ale componenților dintr-un amestec format din doi sau mai mulți componenți.

Țițeiul este un amestec complex de hidrocarburi cu puncte de fierbere foarte apropiate care se
separă în amestecuri cu domenii de fierbere înguste numite fracțiuni petroliere.

Prin distilarea țițeiului, proces care implică una sau mai multe coloane se obțin fracțiuni cu limite
de distilare bine precizate: benzină, white-spirit, petrol, motorină și un reziduu – păcură.

Deoarece această fracționare se realizează la o presiune apropiată de cea atmosferică, procesul

este numit distilare atmosferică (DA). Fiind primul proces dintr-o serie vastă de transformări fizice și
chimice la care este supus țițeiul, el se mai numește și distilare primară.

Distilarea atmosferică a țițeiului se realizează în coloane de fracționare de diverse tipuri: U, A, R.

În acest scop, țițeiul este încălzit în cuptoare tubulare până la temperatura de 280-3300C.

În distilarea țițeiului se folosesc instalații cu o coloană, cu două coloane, cu o coloană și un

vaporizator și cu mai multe coloane funcție de conținutul de fracțiuni ușoare din țiței și de conținutul de
substanțe corozive din țiței.

În urma distilării țițeiului, din coloană se separă:

a) vapori de benzină ușoară ce se obțin la vârful coloanei, care apoi sunt condensați într-un
condensator tubular cu apă. Benzina se acumulează apoi în vasul de reflux împreună cu apa rezultată din
condensarea aburului introdus în coloană, pentru striparea păcurii și în stripere pentru striparea
fracțiunilor laterale.

La partea superioară a vasului de reflux se separă gazele prezente în țiței, iar benzina ușoară
rezultată este trimisă o parte ca reflux rece la vârful coloanei, iar restul se trimite la depozit.

b) fracții de benzină grea, petrol, motorină care se extrag lateral din coloana de distilare
atmosferică în fază lichidă. Acestea se stripează în stripere cu abur sau în stripere cu refierbător.

Fracțiile laterale extrase fac apoi schimb de căldură cu țițeiul și se răcesc cu apă înainte de a fi
trimise la depozit.

c) păcura stripată care după ce preîncălzește țițeiul, este răcită și trimisă la depozit.

2. Stabilirea potențialului de produse albe

Potențialul de produse albe reprezintă procentul maxim de produse de o anumită calitate ce se
obține dintr-un anumit țiței supus distilării. Ca metodă de calcul a potențialului de produse albe se alege

5
metoda care utilizează drept criteriu de separare, temperaturile finale pe curbele STAS ale produselor și
decalajele pe curbele STAS între produsele fracționate.

Calculul se efectuează în următoarea succesiune:

1. Se trasează curba PRF a țițeiului care corelează temperatura de fierbere cu procentele volum.

2. Se stabilesc limitele de distilare pe curba STAS pentru produsele ce urmează a fi obținute

Limitele de distilare pe curba STAS pentru fracțiuni se iau în funcție de produsul care trebuie
obținut în cantitate maximă (benzina ).

Produsul Produsul principal obținut în cantitate maximă

Benzină Petrol Motorina
Benzină ușoară 120-135 120-135 135
Benzină grea 205 160 200
Petrol 300 300 280
Motorină ușoară 360 360 360
Motorină grea <370 <370 <370

Tabelul 2. Temperaturi finale pe curba STAS (0C) recomandate

3. Se stabilesc decalajele pe curba STAS între produsele vecine. Decalajul este o apreciere a
gradului de separare între fracțiuni și reprezintă diferența între temperatura la care distilă 5% volum
produs greu și temperatura la care distilă 95% volum produs ușor pe curba STAS.(Anexa I, fig.I.3.)

𝑑(5−95)𝑆𝑇𝐴𝑆 = 𝑡5% 𝑃𝐺 − 𝑡95% 𝑃𝑈

Decalajul între produse se ia din tabelul următor:

Produsele care se separă Decalaj (5-95) STAS 0C

Benzină ușoară – benzină grea 11-17
Benzină grea - petrol 14-28
Petrol - Motorină 0-6

Tabelul 3. Decalajul pe STAS recomandat

4. Se transformă decalajul pe curba STAS în decalaj pe curba PRF cu ajutorul graficului de

corelare (Anexa I, fig. I.2.).

Pe curba PRF decalajul negativ între două fracțiuni se numește suprapunere și reprezintă
temperatura la care distilă 100% produs ușor (PU) minus temperatura la care distilă 0% produs greu (PG)
pe curbele PRF.

𝑠𝑃𝑅𝐹 = 𝑡100% 𝑃𝑈 − 𝑡0% 𝑃𝐺

5. Se corelează temperatura la 100% distilate pe curba STAS cu temperatura la 100% pe curba

PRF (Anexa I, fig. I.2.).

6
 6. Se calculează temperatura inițială pe curba PRF a produsului ușor cu relația:

𝑡0% 𝑃𝐺 = 𝑡100% 𝑃𝑈 − 𝑠𝑃𝑅𝐹 (𝑃𝑈−𝑃𝐺)

7. Se calculează temperatura de tăiere între produsul ușor și greu cu relația:

𝑡100% 𝑃𝑈 + 𝑡0% 𝑃𝐺
𝑡𝑡(𝑃𝑈−𝑃𝐺) =
2

8. Din curba PRF a țițeiului în funcție de temperatura de tăiere se citește % volum cumulat de
produse distilate.

9. Se determină potențialul de produse.

Produse Limite de distilare în 0C Decalaj 𝒔𝑷𝑹𝑭 % potențial ttăiere

STAS PRF 𝒅𝟓−𝟗𝟓%𝑺𝑻𝑨𝑺 de produse
0% 100% 0% 100%
Benzină - 130 40 139 15 51 11,1 113,5
ușoară
Benzină - 190 113,5 200 12,2 182,5
grea
22 35

Petrol - 300 182,5 312 12,9 286

6 52

Motorină - 365 286 383 15,75 383

Tabelul 4. Calculul potențialului de produse albe.

Din date de proiectare privitoare la țiței se mai trasează:

1) Curba de procente medii – densitate

% Volum
5,21 0,689
6,73 0,737
8,71 0,798
10,82 0,756
12,51 0,766
14,58 0,778
17,44 0,789
19,1 0,796
20,61 0,808
22,05 0,812

7
 22,91 0,818
23,94 0,823
25,11 0,826
26,11 0,829
27,18 0,839
28,46 0,848
29,8 0,859
30,97 0,864
32 0,869
34,11 0,878
36,18 0,886
37,54 0,889
38,51 0,892
39,99 0,898
41,71 0,905
43,86 0,907
45,72 0,908
47,35 0,910
49,17 0,912
51,95 0,915

15
𝑑15 𝑏𝑒𝑛𝑧𝑖𝑛ă 𝑢ș𝑜𝑎𝑟ă
= 0,725

15
𝑑15 𝑏𝑒𝑛𝑧𝑖𝑛ă 𝑔𝑟𝑒𝑎
= 0,793

15
𝑑15 𝑝𝑒𝑡𝑟𝑜𝑙
= 0,860

15
𝑑15 𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟𝑖𝑛ă
= 0,908

2) Curba VE a țițeiului la presiunea atmosferică, pornind de la curba PRF.

Metoda Piroomov și Beiswenger

Această metodă permite trasarea curbei VE aproximată la o dreaptă, pornind de la curba STAS sau
PRF. Este puțin precisă prezentând erori mari îndeosebi în zonele de început și sfârșit al distilării.

Se utilizează atunci când curba STAS (PRF) este aproximativ dreaptă în domeniul 10-70 %.

Etape de calcul:

a) Se calculează panta curbei STAS în domeniul 10-70% cu relația:

𝑡 70%−𝑡 10 %
P STAS 60
în care:

8
 P STAS-panta curbei STAS în domeniul 10-70 %, 0C/%
t 70% -temperatura la care distilă 70% produs pe curba STAS, 0C
t 10% -temperatura la care distilă 10% produs pe curba STAS, 0C
b) Se determină panta curbei VE (PVE) cu ajutorul fig. 1 în funcție de panta curbei STAS.
c) În funcție de panta (PSTAS) și temperatura la 50% pe curba STAS (t 50% STAS) se determină procentul
de distilat (D) în punctul de intersecție al curbei VE cu curba STAS cu ajutorul fig.1.
d) Din curba STAS (sau din datele curbei STAS) se determină temperaturatD corespunzătoare
procentului de distilat D în punctul de intersecție al curbelor STAS și VE (determinat în etapa c).
e) Se calculează temperaturile corespunzătoare la 0% distilat ( t 0% VE) si 100 % distilat (t 100%
VE)pe curba VE cu relațiile:
t 0% VE=tD-PVE·D
t 100% VE =t D + P VE (100-D)
în care:
t D- temperatura corespunzătoare procentului distilat la punctul de intersecție al curbei VE cu
curba STAS, 0C
P VE -panta curbei VE, 0C/%
D- procentul distilat la intersecția curbelor STAS și VE, %.

t 10% STAS=105 0C

t 70% STAS= 480 0C

𝑡 70%−𝑡 10 % 480−105
P STAS = = 6,25 °𝐶/%
60 60
0
=>din fig.1, graficul 1 P VE=5,20 C/%
t 50% PRF=366 0C
=>din fig.1, graficul 2 D=33
t D=265 0C
t 0% VE= t D-P VE·D= 265-5,20 · 33=93,4 0C
t 100% VE= t D+ P VE (100-D)=265+ 5,20(100-33)=613,4 0C
t 50 % VE π=1 atm=356 0C
3) Curba VE a fracțiunilor la presiunea atmosferică, pornind de la curba PRF

Metoda Edmister și Okamoto

Etape de calcul:

a) Se împarte curba de referință (PRF) în șase segmente: 0-10%, 10-30%, 50-70%, 70-90%, 90-
100%. Se stabilesc diferențele de temperatură (Δt) la capetele acestor segmente:

𝑡0−10% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡0% 𝑃𝑅𝐹

𝑡10−30% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹

𝑡30−50% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹

9
 𝑡50−70% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹

b) Cu ajutorul temperaturii la 50% (𝑡50%) și a diferenței de temperatură 𝑡30% − 𝑡10% (∆𝑡10−30%)

pe curba de referință, se determină diferența de temperatură la 50% distilat între curba VE și curba de
referință din figura 4 (”Instalații de proces în prelucrarea țițeiului și gazelor – Ghid de proiectare”, Dr.
Ing. Ion Onuțu, Editura Universității din Ploiești 2004).

∆𝑡(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) = 𝑡50% 𝑉𝐸 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = −10 => 𝑡50%𝑉𝐸 = 3560 𝐶

Temperatura la 50% pe curba de referință fiind cunoscută, se calculează temperatura la 50% pe

curba VE cu relația:

𝑡50% 𝑉𝐸 = ∆𝑡50%(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) + 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹

c) Din diferențele de temperatură la capetele segmentelor pe curba de referință (∆𝑡0−10% 𝑃𝑅𝐹 ,

∆𝑡10−30% 𝑃𝑅𝐹 , ∆𝑡30−50% 𝑃𝑅𝐹 , ∆𝑡50−70% 𝑃𝑅𝐹 ) prin intermediul figura 6 (”Instalații de proces în
prelucrarea țițeiului și gazelor – Ghid de proiectare”, Dr. Ing. Ion Onuțu, Editura Universității din Ploiești
2004), se determină diferențele de temperatură la capetele segmentelor curbei VE (∆𝑡0−10% 𝑉𝐸 ,
∆𝑡10−30% 𝑉𝐸 , ∆𝑡30−50% 𝑉𝐸 , ∆𝑡50−70% 𝑉𝐸 ).

d) Pornind de la temperatura de 50% pe curba VE (𝑡50%𝑉𝐸 ) cu ajutorul diferențelor de

temperatură la capetele segmentelor pe curba VE (∆𝑡0−10% 𝑉𝐸 , ∆𝑡10−30% 𝑉𝐸 , ∆𝑡30−50% 𝑉𝐸 ,
∆𝑡50−70% 𝑉𝐸 ), se calculează temperaturile la 0%, 10%, 30%, 50%, 70% pe curba VE (𝑡0%𝑉𝐸 , 𝑡10%𝑉𝐸 , 𝑡30% ,
𝑡70%𝑉𝐸 ).

𝑡0%𝑉𝐸 = 𝑡10%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(0−10%)

𝑡10%𝑉𝐸 = 𝑡30%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(10−30%)

𝑡30%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(30−50%)

𝑡70%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(50−70%)

𝑡90%𝑉𝐸 = 𝑡70%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(70−90%)

𝑡100%𝑉𝐸 = 𝑡90%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(90−100%)

Curba VE la presiunea atmosferică a benzinei ușoare

PRF ∆𝒕𝑷𝑹𝑭 , ℃ ∆𝒕𝑽𝑬 , ℃ VE, 0C

% vol. t, 0C
0 40 𝑡10% − 𝑡0% =8 0,8 𝑡0%𝑉𝐸 = 𝑡10%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(0−10%) = 80
10 48 𝑡10%𝑉𝐸 = 𝑡30%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(10−30%) = 75,8

𝑡30% − 𝑡10% = 18 4,2

30 66 𝑡30%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(30−50%) = 75

10
 𝑡50% − 𝑡30% = 16 4

50 82 𝑡50%𝑉𝐸 = 84

𝑡70% − 𝑡50% = 13 3

70 95 𝑡70%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(50−70%) = 87

𝑡90% − 𝑡70% = 11 2,3

90 106 𝑡90%𝑉𝐸 = 𝑡70%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(70−90%) = 89,3

𝑡100% − 𝑡90% = 7,5 1,8

100 113,5 𝑡100%𝑉𝐸 = 𝑡90%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(90−100%) = 91,1

∆𝑡(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) = 𝑡50% 𝑉𝐸 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 2 => 𝑡50%𝑉𝐸 = 84 °𝐶

Curba VE la presiunea atmosferică a benzinei grele

PRF ∆𝒕𝑷𝑹𝑭 , ℃ ∆𝒕𝑽𝑬 , ℃ VE, 0C

% vol. t, 0C
0 113,5 𝑡10% − 𝑡0% =3,5 1 𝑡0%𝑉𝐸 = 𝑡10%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(0−10%) = 141,5
10 117 𝑡10%𝑉𝐸 = 𝑡30%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(10−30%) = 138,5

𝑡30% − 𝑡10% = 13 3

30 130 𝑡30%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(30−50%) = 137,5

𝑡50% − 𝑡30% = 9 2

50 141 𝑡50%𝑉𝐸 = 143,5

𝑡70% − 𝑡50% = 14 3,5

70 155 𝑡70%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(50−70%) = 147

𝑡90% − 𝑡70% = 18 5,8

90 173 𝑡90%𝑉𝐸 = 𝑡70%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(70−90%) = 152,8

𝑡100% − 𝑡90% = 9,5 2,3

100 182,5 𝑡100%𝑉𝐸 = 𝑡90%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(90−100%) = 155,1

∆𝑡(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) = 𝑡50% 𝑉𝐸 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 2,5 => 𝑡50%𝑉𝐸 = 143,50 𝐶

11
 Curba VE la π D3

t 50% VE π=1atm=143,5°𝐶 =>din graficul AZNÎI t 50%VE π D3 =160°𝐶

π D3=1132 mm Hg

Curba VE la presiunea atmosferică a petrolului

PRF ∆𝒕𝑷𝑹𝑭 , ℃ ∆𝒕𝑽𝑬 , ℃ VE, 0C

% vol. t, 0C
0 182,5 𝑡10% − 𝑡0% =5,5 0,8 𝑡0%𝑉𝐸 = 𝑡10%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(0−10%) = 232,2
10 188 𝑡10%𝑉𝐸 = 𝑡30%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(10−30%) = 221,7

𝑡30% − 𝑡10% = 32 10,5

30 220 𝑡30%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(30−50%) = 220,9

𝑡50% − 𝑡30% = 20 6

50 240 𝑡50%𝑉𝐸 = 238,2

𝑡70% − 𝑡50% = 22 7

70 262 𝑡70%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(50−70%) = 245,2

𝑡90% − 𝑡70% = 16 5

90 278 𝑡90%𝑉𝐸 = 𝑡70%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(70−90%) = 250,2

𝑡100% − 𝑡90% = 8 2

100 286 𝑡100%𝑉𝐸 = 𝑡90%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(90−100%) = 252,2

∆𝑡(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) = 𝑡50% 𝑉𝐸 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = −1,8 => 𝑡50%𝑉𝐸 = 238,2 ℃

Curba VE la π D2

t 50% VE π=1atm=238,2°𝐶 =>din graficul AZNÎI t 50%VE π D2 =260°𝐶

π D3=1174mm Hg

12
 Curba VE la presiunea atmosferică a motorinei

PRF ∆𝒕𝑷𝑹𝑭 , ℃ ∆𝒕𝑽𝑬 , ℃ VE, 0C

% vol. t, 0C
0 286 𝑡10% − 𝑡0% =8 0,8 𝑡0%𝑉𝐸 = 𝑡10%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(0−10%) = 332,5
10 294 𝑡10%𝑉𝐸 = 𝑡30%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(10−30%) = 327,5

𝑡30% − 𝑡10% = 19 5

30 313 𝑡30%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(30−50%) = 326,7

𝑡50% − 𝑡30% = 24 7

50 337 𝑡50%𝑉𝐸 = 339,5

𝑡70% − 𝑡50% = 15 4

70 352 𝑡70%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(50−70%) = 343,5

𝑡90% − 𝑡70% = 20 6,5

90 372 𝑡90%𝑉𝐸 = 𝑡70%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(70−90%) =350

𝑡100% − 𝑡90% = 8 2

100 380 𝑡100%𝑉𝐸 = 𝑡90%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(90−100%) = 352

∆𝑡(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) = 𝑡50% 𝑉𝐸 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 2,5 => 𝑡50%𝑉𝐸 = 339,5℃

Curba VE la π D1

t 50% VE π=1atm=339,5°𝐶 =>din graficul AZNÎI t 50%VE π D1 =365°𝐶

π D3=1202 mm Hg

3. Caracterizarea produselor

3.1. Determinarea proprietăților medii ale produselor

15
Pentru produsele obținute din distilare se determină densitatea 𝑑420 și 𝑑15 (din curba de % medii
– densitate citind densitatea la jumătatea intervalului corespunzător fiecărui produs).
15
𝑑15 𝑏𝑒𝑛𝑧𝑖𝑛ă 𝑔𝑟𝑒𝑎
= 0,793

13
 15
𝑑15 𝑝𝑒𝑡𝑟𝑜𝑙
= 0,860

15
𝑑15 𝑏𝑒𝑛𝑧𝑖𝑛ă 𝑢ș𝑜𝑎𝑟ă
= 0,725

15
𝑑15 𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟𝑖𝑛ă
= 0,908

̅.
Masa moleculară medie, M

̅ se poate calcula cu formula:

M

44,29 − d15
15
̅ =
M
1,03 − d15
15

44,29 − d15
15bzu
̅̅̅̅̅̅̅
Mbzu = = 142,84
1,03 − d15
15bzu

44,29 − d15
15bzg
̅̅̅̅̅̅
Mbzg = = 183,53
1,03 − d15
15bzg

44,29 − d15
15petrol
̅̅̅̅̅̅̅̅̅
Mpetrol = = 255,47
1,03 − d15
15petrol

44,29 − d15
15motorină
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
Mmotorină = = 355,59
1,03 − d15
15motorină

𝟑
𝟏,𝟐𝟏𝟔∙ √𝑻
Factorul de caracterizare, K se determină cu relația: 𝑲= sau prin grafic (fig.A)
𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓

În care T este temperatura medie molară de fierbere în grade Kelvin, însă pentru fracțiuni
înguste se poate lua și temperatura la care distilă 50% pe curba STAS, exprimată în Kelvin.

K bzu = 11,8

K bzg = 11,5

K petrol = 11,3

K motorină = 11,1

14
 Produsul Simbol 𝒅𝟐𝟎
𝟒 𝒅𝟏𝟓 𝒕𝟓𝟎%𝑷𝑹𝑭 0C ̅
𝑴 K
𝟏𝟓
Benzină ușoară D4 0,720 0,725 82 142,84 11,8
Benzină grea D3 0,788 0,793 141 183,53 11,5
Petrol D2 0,856 0,860 240 255,47 11,3
Motorină D1 0,904 0,908 337 355,59 11,1
Tabelul 5. Caracteristicile produselor

4. Alegerea schemei tehnologice

Utilajele principale ale instalației de distilare atmosferică sunt:

 Coloana de fracționare;
 Cuptorul tubular;
 Aparatura de condensare și schimb de căldură
 Stripere;
 Pompe;

În cadrul calculului tehnologic al coloanei de distilare atmosferică a țițeiului se consideră după

felul refluxului ce se dă în coloană: tip U, tip R, tip A.

4.1. Tipuri de coloană de distilare atmosferică. Coloană de tip U

La acest tip de coloană preluarea căldurii cedată de produsele petroliere pentru a se răci de la
temperatura de intrare până la temperatura de ieșire din coloană se realizează cu un reflux rece
introdus deasupra primului taler de la vârful coloanei.

Coloana de tip U este neeconomică deoarece căldura eliminată nu poate fi recuperată datorită
unui nivel de temperatură prea scăzut și este eliminată în atmosferă prin condensatorul răcitor de la
vârful coloanei.

Din această coloană se extrag mai multe fracțiuni laterale preluate de pe talerele situate la
diverse înălțimi față de zona de vaporizare.

Alimentarea coloanei se face cu țiței parțial vaporizat în zona de vaporizare, iar produsele
laterale care se extrag de pe talere în stare lichidă sunt trecute prin stripere, în care se elimină produsele
ușoare antrenate la scoaterea fracțiunii din coloană. Fracția ușoară eliminată prin stripare se reintroduce
în coloană cu un taler mai sus decât talerul de extragere, iar produsele stripate după ce fac schimb de
căldură cu țițeiul sunt răcite și trimise la rezervoare. Din zona de stripare a coloanei se obține păcură.

La coloana de tip U debitele de lichid (reflux) și vapori prin coloană creat considerabil de la bază
spre vârf, ceea ce determină dimensionarea coloanei pe baza debitelor existente la vârful coloanei;
aceasta conduce la un diametru mai mare pentru acest tip de coloană decât pentru tipul A sau R.

15
 5. Calculul tehnologic al coloanei de tip U

5.1. Alegerea numărului de talere

Majoritatea coloanelor de distilare atmosferică au de la 25 la 35 de talere între zona de

vaporizare și vârful coloanei.

Zona de separare Număr de talere

Benzină ușoară – benzină grea 6
Benzină grea – petrol 6
Petrol – motorină 4
Motorină – zona de vaporizare 4
Baza coloanei 4
Stripere 4

5.2. Calculul presiunilor în coloană

V4

πVR

πVC H2O
D4
D3
πD3
D2
πD2
πD1 D1

F πizv
πZV
πec

Abur
πB B

𝜋𝑉𝑅 = 760 + (10 − 50) 𝑚𝑚 𝐻𝑔 = 760 + 30 = 790 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝑉𝐶 = 𝜋𝑉𝑅 + (250 − 350) 𝑚𝑚 𝐻𝑔 = 790 + 300 = 1090 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝐷3 = 𝜋𝑉𝐶 + 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝐷3 ∙ ∆𝑝𝑡 = 1090 + 6 ∙ 7 = 1132 𝑚𝑚 𝐻𝑔

∆𝑝𝑡 = 7 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝐷2 = 𝜋𝑉𝐶 + 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝐷2 ∙ ∆𝑝𝑡 = 1132 + 6 · 7 = 1174 𝑚𝑚 𝐻𝑔

16
 𝜋𝐷1 = 𝜋𝑉𝐶 + 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝐷1 ∙ ∆𝑝𝑡 = 1174 + 4 ∙ 7 = 1202 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝑍𝑉 = 𝜋𝑉𝐶 + 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝑍𝑉 ∙ ∆𝑝𝑡 = 1202 + 4 ∙ 7 = 1230𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝑏 = 𝜋𝑍𝑉 + 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝑍𝐸 ∙ ∆𝑝𝑡 = 1230 + 4 ∙ 7 = 1258 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝑒𝑐 = 𝜋𝑍𝑉 + (150 − 250) 𝑚𝑚 𝐻𝑔 = 1230 + 200 = 1430 𝑚𝑚 𝐻𝑔

Unde:

 𝜋𝑉𝑅 = presiunea în vasul de reflux (mm Hg) care se alege în funcție de mediul de răcire și
de cantitatea de gaze rezultate din țiței;
 𝜋𝑉𝐶 = presiunea la vârful coloanei, mm Hg;
 ∆𝑝𝑡 = căderea de presiune pe taler, care în funcție de tipul de taler utilizat se alege între
5-10 mm Hg la coloanele de distilare atmosferică;
 𝜋𝐷𝑖 = presiunea pe talerul de extragere a fracțiunilor Di, mm Hg;
 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝐷 = numărul de talere între vârful coloanei și talerul de extragere al fracțiunilor Di,
𝑖
mm Hg;
 𝑁𝑡𝑍𝑉−𝑍𝐸 = numărul de talere între zona de vaporizare și zona de epuizare (stripare);
 𝜋𝑍𝑉 = presiunea în zona de vaporizare, mm Hg;
 𝜋𝑏 = presiunea în baza coloanei, mm Hg;
 𝜋𝑒𝑐 = presiunea la ieșirea din cuptor, mm Hg;
 𝜋𝑖𝑧𝑣 = presiunea la intrarea în zona de vaporizare, mm Hg;

5.3. Trasarea curbelor VE țiței la πZV și πec

Curbele VE țiței la aceste presiuni sunt necesare pentru calculul temperaturilor la intrarea în
zona de vaporizare și la ieșirea din cuptor.

Trasarea curbelor VE pentru țiței la presiunea din zona de vaporizare, 𝜋𝑍𝑉 și la presiunea la
ieșire din cuptor, 𝜋𝑒𝑐 se face prin metoda Piroomov și Beiswenger. Prin această metodă se aproximează
curba VE la 1 atmosferă cu o dreaptă, la care prin punctul corespunzător temperaturii la 50% distilate
transpus la noile presiuni, se duc paralele la acea dreaptă.

Temperaturile la 50% distilate pentru 𝜋𝑍𝑉 și 𝜋𝑒𝑐 se obțin cu nomograma AZNÎI.

𝑡50%𝑉𝐸 (𝜋𝑍𝑉) = 390℃

𝑡50%𝑉𝐸(𝜋𝐸𝐶 ) = 410℃

17
6. Calculul temperaturilor din coloană

Coloana de fracționare a țițeiului are trei zone importante: zona de alimentare sau de
vaporizare, zona de fracționare și zona de epuizare. În zona de fracționare sunt foarte importante
temperaturile pe talerele de extragere a fracțiunilor laterale și la vârful coloanei, deoarece acestea
determină limitele de distilare ale produselor respective.

6.1. Calculul bilanțului de materiale în zona de vaporizare și stripare

a coloanei.
Materia primă (țițeiul), F este alimentată în zona de vaporizare a coloanei parțial vaporizată.

D
L0
5
VHEZV
F L0 V’ AB
B’
L0
VS 4
Lezv

AB
B

Fig.1. Fluxurile materiale în zonele de vaporizare și de stripare

Semnificația notațiilor este următoarea:

F – materia primă (țiței);

AB – abur de stripare introdus la baza coloanei;

Debitul de abur se calculează ca produs între rația de abur și debitul de păcură stripată.

Se utilizează abur de joasă presiune supraîncălzit.

Caracteristicile aburului utilizat se aleg din date practice: temperatura de 3000C,

presiunea de 7 atmosfere.

18
 V’ – fracția vaporizată din țiței la intrarea în coloană corespunzătoare 𝑡𝑖𝑧𝑣 și 𝜋𝑖𝑧𝑣 .

L0 – supravaporizatul care asigură refluxul intern între talerul de extragere al primului

produs lateral D1 și zona de vaporizare.

Supravaporizatul se alege funcție de calitatea primului produs lateral și alte considerații

economice. În mod obișnuit supravaporizatul se alege 2-4% volum față de țiței.

L0= 2% volum față de țiței.

VS – vapori stripați din lichidul care intră în zona de stripare din baza coloanei. VS se
poate calcula cu relațiile: VS= LeZV∙ SF sau VS= LeZV – B, în care SF = fracția de vapori eliminată prin stripare
determinată în funcție de rația de abur (Anexa I, fig.I.4).

B – păcură stripată; B=100- ΣD= 100-51,95= 48,05%vol

LeZV – lichid la ieșirea din zona de vaporizare.

LeZV = B ′ + L0

D – sumă de produse distilate, ΣD = D1 + D2 + D3 + D4

ΣD = 15,75 + 12,9 + 12,2 + 11,1 = 51,95%vol

VHEZV – vapori hidrocarburi la ieșirea din zona de vaporizare.

Aleg rația de abur 20 kg/m3 produs stripat.

VHEZV = V ′ + VS = ΣD + L0 =51,95+2=53,95% vol

F = V ′ + B ′ = 100

B 48,05
LeZV = = = 58,60%vol
1 − SF 1 − 0,18

L0 + B ′ = LeZV =>B’=Lezv-Lo =58,60-2= 56,60 %vol

VS = LeZV − B = 58,60 − 48,05 = 10,55% vol

V ′ = 100 − B ′ = 100 − 56,60 = 43,4% vol

SF = 0,18%

Bilanțul material în zona de vaporizare al coloanei de DA

Flux Simbol % Debit volumic, 15

𝑑15 𝑑420 Debit masic, % g.
vol. (Dv) m3/h (G) t/h
Țiței F 100 507,9 0,890 0,886(1) 450 100
Total distilate D 51,95 263,85 0,839 0,834(2) 219,52 48,91

19
 Păcură B 48,05 244,05 0,949 0,944(3) 229,90 51,09
Supravaporizat 𝐿0 2 10,16 0,875 0,870(4) 8,84 1,96
Fracție vaporizată din
țiței în ZV 𝑉′ 43,4 220,43 0,813 0,808(5) 178,11 39,58

Fracție lichidă din țiței 𝐵′ 56,60 287,47 0,947 0,942(6) 271,37 60,30
în ZV
Lichid ieșire din ZV 𝐿𝑒𝑍𝑉 58,60 297,63 0,940 0,935(7) 278,28 61,84
Vapori stripați 𝑉𝑆 10,55 53,58 0,908 0,903(8) 48,38 10,75
Abur stripare 𝐴𝐵 - - - - 12,6975 -

Densitățile fluxurilor materiale implicate se determină astfel:

1) Densitatea țițeiului se cunoaște din date de proiectare.

2) Densitatea 𝑑Σ𝐷 se poate determina din curba de randament – densitate sau cu formula:
% g. ΣD 48,91
dΣD = ∙ dțiței = 0,886 ∙ = 0,834
% vol. ΣD 51,95
3) Densitatea păcurii se determină cu relația:
20 20
100 ∙ 𝑑𝐹4 − % 𝑣𝑜𝑙. 𝛴𝐷 ∙ 𝑑𝛴𝐷4
100 ∙ 0,886 − 51,95 ∙ 0,834
𝑑𝐵 = = = 0,949
% 𝑣𝑜𝑙. 𝐵 48,05
4) Densitatea supravaporizatului L0 se determină din curba de procente medii – densitate.
d15
15L = 0,875 0

d15
15L − 0,00806
d20
4L =
0
= 0,870
0 0,9952
5) Densitatea vaporilor din țiței în zona de vaporizare, 𝑑𝑉 , se determină din curba de
randament – densitate sau procente medii – densitate.
d15
15V′ − 0,00806
20
d4V ′ = = 0,808
0,9952
6) Densitatea fracției lichide din țițeiul intrat în zona de vaporizare, 𝑑𝐵′ se determină dintr-
un bilanț masic:
𝐹 ∙ 𝑑𝐹 = 𝑉 ′ ∙ 𝑑𝑉 ′ + 𝐵′ ∙ 𝑑𝐵′ =≻
F ∙ dF − V ′ ∙ dV′ 100 ∙ 0,886 − 43,4 ∙ 0,808
=> 𝑑B′ = = = 0,942
B′ 56,60
15
𝑑15 ′
= 0,947
𝐵
7) Densitatea lichidului la ieșirea din zona de vaporizare este dată de relația:
B ′ ∙ dB′ + L0 ∙ dL0 56,60 ∙ 0,942 + 2 ∙ 0,870
dLeZV = = = 0,935
LeZV 58,60
15
𝑑15 𝐿
= 0,940
𝑒𝑍𝑉
Unde 𝐵′ , 𝐿0 , 𝐿𝑒𝑍𝑉 se exprimă în procente volum.
8) Densitatea vaporilor stripați, 𝑑𝑉𝑆 se poate determina cu formula:

20
 𝐿𝑒𝑍𝑉 ∙ 𝑑𝐿𝑒𝑍𝑉 − 𝐵 ∙ 𝑑𝐵 59,60 ∙ 0,935 − 48,05 ∙ 0,942
𝑑𝑉𝑆 = = = 0,903
𝑉𝑆 10,55
15
𝑑15 𝑉
= 0,908
𝑆

6.2. Calculul temperaturii la intrare în zona de vaporizare, tiZV

Temperatura la intrarea în zona de vaporizare 𝑡𝑖𝑍𝑉 se obține din curba VE țiței trasată pentru
presiunea din zona de vaporizare, 𝜋𝑍𝑉 , 𝑡𝑖𝑍𝑉 corespunde procentului de țiței vaporizat la intrarea în zona
de vaporizare, 𝑉 ′ .

𝑉 ′ se determină din bilanț material pe coloană.

𝐹 = 𝑉 ′ + 𝐵′ = 100

𝑉 ′ = 100 − 𝐵′

𝑉 ′ = 100 − 𝐵′ = 100 − 56,60 = 43,4% vol

t iZV (grafic VE țiței la πZV ) = 348℃

6.3. Calculul temperaturii țițeiului la ieșire din cuptor, tec

Temperatura țițeiului la ieșirea din cuptor, 𝑡𝑒𝑐 se determină presupunând că pe conducta de

transfer (cuptor – coloană) are loc o vaporizare adiabată, deci 𝑄𝑒𝑐 = 𝑄𝑖𝑍𝑉 .

Algoritmul de calcul este următorul:

1) Se presupune 𝑡𝑒𝑐 = 𝑡𝑖𝑍𝑉 + (1 − 3)℃ = 348 + 2 = 𝟑𝟓𝟎℃

𝑘𝑐𝑎𝑙
2) Se verifică 𝑡𝑒𝑐 prin bilanț termic: 𝑄𝑒𝑐 = 𝑄𝑖𝑍𝑉 ( )
ℎ
𝑄𝑖𝑍𝑉 = 𝑄𝑉 ′ + 𝑄𝐵′ = 𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑡𝑖𝑍𝑉 + 𝐺𝐵′ ∙ ℎ𝑡𝑖𝑍𝑉
𝑄𝑒𝑐 = 𝑄𝑉𝑒𝑐 + 𝑄𝐵𝑒𝑐 = 𝐺𝑉𝑒𝑐 ∙ 𝐻𝑡𝑒𝑐 + 𝐺𝐵𝑒𝑐 ∙ ℎ𝑡𝑒𝑐
15
𝐻𝑡𝑖𝑍𝑉 = (50,2 + 0,109 ∙ 𝑡 + 0,00014 ∙ 𝑡 2 ) ∙ (4 − 𝑑15 ) − 73,8
𝑘𝑐𝑎𝑙
sau grafic: Htivz=255 𝑘𝑔
15
𝐻𝑡𝑒𝑐 = (50,2 + 0,109 ∙ 𝑡 + 0,00014 ∙ 𝑡 2 ) ∙ (4 − 𝑑15 ) − 73,8
sau grafic . Din t ec presupus = 3500C => Vec=39% vol =>𝑑420 Vec=0,802
15
𝑑15 𝑉𝑒𝑐
=0,807
kcal
Htec = 265
kg
kcal
htiZV = 200
kg

Bec = 100 − Vec => 𝐵𝑒𝑐 = 100 − 39 = 61% 𝑣𝑜𝑙 => 𝑑420 Bec=0,858

21
 15
𝑑15 𝐵𝑒𝑐
=0,863
kcal
htec =217 kg

kg kcal kg kcal kcal

Q iZV = 178,11 ∙10 3 h ∙ 255 ∙ kg
+ 271,37 ∙10 3∙ h
∙ 200 ∙ kg
= 99 692 050 h

Procentul de vapori din țiței la ieșirea din cuptor se determină din curba VE a țițeiului trasată la
presiunea de ieșire din cuptor (𝜋𝑒𝑐 ) și temperatura presupusă. Se consideră că temperatura este corectă
𝐐𝐞𝐜 −𝐐𝐢𝐙𝐕
dacă: = ±𝟎, 𝟎𝟓℃
𝟎,𝟓∙𝐆𝐅

𝐷𝑣 Ț · % 𝑣𝑜𝑙 𝑉𝑒𝑐 507,9 · 39 𝑚3

𝐷𝑣 𝑉𝑒𝑐 = = = 198,08
100 100 ℎ
𝑡
G Vec= 𝐷𝑣 𝑉𝑒𝑐 ·𝑑420 Vec=198,08 · 0,802= 158, 86
ℎ

𝐷𝑣 Ț · % 𝑣𝑜𝑙 𝐵𝑒𝑐 507,9 · 61 𝑚3

𝐷𝑣 𝐵𝑒𝑐 = = = 309,82
100 100 ℎ
𝑡
G Bec= 𝐷𝑣 𝐵𝑒𝑐 ·𝑑420 Bec=309,82 · 0,858= 265,82
ℎ
𝑘𝑔 𝑘𝑐𝑎𝑙 𝑘𝑔 𝑘𝑐𝑎𝑙 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑒𝑐 = 158,86 ·10 3· ℎ
∙ 265 ∙ 𝑘𝑔
+ 265,82 ·10 3∙ ℎ
∙ 217 ∙ 𝑘𝑔
= 99 780 840 ℎ

𝑄𝑒𝑐 −𝑄𝑖𝑍𝑉 99 780 840−99 692 050

0,5∙𝐺𝐹
= 0,5∙450·
10 3= 0,39℃

=> t ec= 350 °𝑪 => t ec pp- t ec calc= 350-350= 0℃ Presupunere corectă

Fluxuri % vol. față Debit, 𝒅𝟐𝟎

𝟒 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓
Debit, t/h Entalpia, Flux termic,
de țiței m3/h kcal/kg kcal/h
Intrări 43,4 220,43 0,808 0,813 178,11 255 45 418 050
𝑉′
𝐵′ 56,60 287,47 0,942 0,947 271,37 200 54 274 000
Ieșiri 39 198,08 0,802 0,807 158,86 265 42 097 900
𝑉𝑒𝑐
𝐵𝑒𝑐 61 309,82 0,858 0,863 265,82 217 57 682 940

22
 6.4. Calculul temperaturii din baza coloanei, tB

D
L0 5

II VHeZV
L0
VS
V’
tec F tizv ABe
B’
πEc 4
Qec πizv 3
Qizv LeZV 2
1 I

ABi
tB
QAB
B
QB

Fig.2. Bilanțul material și termic în zona de vaporizare a coloanei de DA

Temperatura din baza coloanei, 𝑡𝐵 , se determină printr-un bilanț termic pe conturul I, deasupra
talerului 4 (fig.2).

Algoritm de lucru pentru calculul temperaturii în baza coloanei, 𝑡𝐵 :

1) Se presupune 𝑡𝐵 = 𝑡𝑖𝑍𝑉 − (10 − 20)℃ = 348 − 20 = 328℃

2) Se calculează, presupunând o variație liniară a temperaturii în zona de stripare, 𝑡4 :
𝑡𝑖𝑍𝑉 − 𝑡𝐵 348 − 328
𝑡4 = 𝑡𝑖𝑍𝑉 − = 348 − = 343℃
4 4
3) Se consideră 𝑡𝐿0 = 𝑡𝑖𝑍𝑉 − 10℃ = 348 − 10 = 338℃
4) Se face un bilanț termic pe conturul I
𝑄𝑖 = 𝑄𝑒
𝑡 𝑡 𝑡 𝑡 𝑡 𝑡
𝑄𝐵𝑖𝑍𝑉
′ + 𝑄𝐿50 + 𝑄𝐴𝑖𝐴 = 𝑄𝐵𝐵 + 𝑄𝑉4𝑆 + 𝑄𝐴4
𝜋𝐴𝑖 ,𝑡𝐴𝑖 𝜋 ,𝑡4
𝐺𝐵′ ∙ ℎ𝑡𝑖𝑍𝑉 + 𝐺𝐿0 ∙ ℎ𝑡5 + 𝐺𝐴𝑖 ∙ 𝐻𝐴 = 𝐺𝐵 ∙ ℎ𝑡𝐵 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 + 𝐺𝐴𝑒 ∙ 𝐻𝐴 𝐴𝑒
𝑖 𝑒
𝑡 5 = 𝑡 𝑖𝑧𝑣 − 10℃ = 348 − 10 = 338℃
𝜋𝐴 ,𝑡𝐴 𝜋𝐴 ,𝑡4
𝑑 𝐺𝐵′ ∙ℎ𝑡𝑖𝑍𝑉 +𝐺𝐿0 ∙ℎ𝑡5 +𝐺𝐴𝑖 ∙𝐻𝐴 𝑖 𝑖 −𝐺𝑉𝑆 ∙𝐻𝑡4 −𝐺𝐴𝑒 ∙𝐻𝐴 𝑒 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑖 𝑒
5) Se calculează ℎ𝑡𝐵𝐵= = 𝟏𝟗𝟎, 𝟐𝟒
𝐺𝐵 𝑘𝑔
15
6) Se determină 𝑡𝐵 = 𝑓(ℎ, 𝑑15 )
𝑡𝐵𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝟑𝟑𝟎℃
7) Se compară 𝑡𝐵𝑐𝑎𝑙𝑐 cu 𝑡𝐵𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 . Diferența admisă ± 20C.
t B calc- t B pp=330-328= 2 0C Presupunere corectă

23
 Fluxuri % vol. Debit, 𝒅𝟐𝟎
𝟒 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓
Debit, t/h Entalpia, Flux termic,
față de m3/h kcal/kg kcal/h
țiței
Intrări 56,60 287,47 0,942 0,947 271,37 200 54 274 000
𝐵′
𝐿0 2 10,16 0,870 0,875 8,84 250 2 210 000
𝐴𝐵𝑖 - - - - 12,6975 730 9 269 175
Ieșiri 48,05 244,05 0,944 0,949 229,9 190,24 43 736 176
B
𝑉𝑆 10,55 53,58 0,903 0,908 48,38 253 12 240 140
𝐴𝐵𝑒 - - - - 12,6975 770 9 777 075

𝜋𝐴𝑖 ,𝑡𝐴𝑖 𝑘𝑗 𝑘𝑐𝑎𝑙

𝐻𝐴 = 3055,78 = 𝟕𝟑𝟎 (𝑙𝑎 𝜋𝑎𝑖 = 7 𝑎𝑡𝑚, 𝑡𝐴𝑖 = 300℃)
𝑖 𝑘𝑔 𝑘𝑔

𝜋 ,𝑡4 𝑘𝑗 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻𝐴 𝐴𝑒 = 3223,22 = 𝟕𝟕𝟎 (𝑙𝑎 𝜋𝑍𝑉 = 1,62 𝑎𝑡𝑚, 𝑡4 = 343℃)
𝑒 𝑘𝑔 𝑘𝑔

6.5. Calculul temperaturii în zona de vaporizare, tZV

Temperatura în zona de vaporizare a coloanei DA, tZV, se determină prin bilanț termic pe
conturul II (fig.2).

Algoritm de lucru:

1) Se presupune 𝑡𝑍𝑉 = 𝑡𝑖𝑍𝑉 − (1 − 2)℃ = 348 − 2 = 𝟑𝟒𝟔℃

2) Bilanț termic pe conturul II:
𝑄𝑖 = 𝑄𝑒
𝑄𝑉 ′ + 𝑄𝑉𝑆 = 𝑄𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉
𝑑 ′
𝑉
𝑑𝑉𝑆 𝑑𝑉
𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑡𝑖𝑍𝑉 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 = 𝐺𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉 ∙ 𝐻𝑡𝑍𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉
𝑉 ′ ∙ 𝑑𝑉 ′ + 𝑉𝑆 ∙ 𝑑𝑉𝑆 43,4 ∙ 0,808 + 10,55 ∙ 0,903
𝑑𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉 = = = 𝟎, 𝟖𝟐𝟕
𝑉 ′ + 𝑉𝑆 43,4 + 10,55
15
𝑑15 𝑉
= 𝟎, 𝟖𝟑𝟐
𝐻𝑒𝑍𝑉
3) Se calculează entalpia vaporilor de hidrocarburi la ieșirea din zona de vaporizare:
𝑑 ′ 𝑑𝑉
𝑑𝑉 𝐺𝑉′ ∙𝐻𝑡 𝑉 +𝐺𝑉𝑆 ∙𝐻𝑡 𝑆 (178,11∙255+48,38∙253)· 10 3 𝑘𝑐𝑎𝑙
4
𝐻𝑡𝑍𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉 = 𝑖𝑍𝑉
= = 𝟐𝟓𝟒, 𝟒𝟒
𝐺𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉 226,61 ·10 3 𝑘𝑔

4) 𝑓(𝐻𝑉𝑒𝑍𝑉 , 𝑑𝑉𝑒𝑍𝑉 ) = 𝑡𝑍𝑉𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 𝟑𝟒𝟔℃

5) Se compară 𝑡𝑍𝑉𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 cu 𝑡𝑍𝑉𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 , diferența admisă este de 0,50C.
t zv calc- t zv pp=346-346= 0 0C Presupunere corectă

24
Fluxuri % vol. față de Debit, 𝒅𝟐𝟎
𝟒 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓
Debit, Entalpie, Flux termic,
țiței m3/h t/h kcal/kg kcal/h
Intrări 43,4 220,43 0,808 0,813 178,11 255 45 418 050
𝑉′
𝑉𝑆 10,55 53,58 0,903 0,908 48,38 253 12 240 140
Intrări 53,95 240,01 0,827 0,832 226,61 254,44 57 658 648,4
𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉

7. Calculul temperaturilor pe talerele de culegere ale produselor

laterale și la baza striperelor
7.1. Calculul temperaturilor pe talere de extragere ale produselor laterale

Temperatura pe talerul de culegere a unei fracții lichide laterale corespunde cu temperatura de

fierbere a produsului nestripat ce se extrage în condițiile de pe taler. Temperatura de fierbere a
produsului lichid depinde de presiunea de pe talerul de culegere și de acțiunea de gaz inert pe care o au
fracțiunile mai ușoare în fază vapori și aburul în condițiile de presiune și temperatură de pe talerul
respectiv.

Pe talerul de culegere efect de gaz inert se consideră a avea aburul și toate fracțiunile de
deasupra celei care se extrage, exceptând fracția imediat superioară.

Temperatura pe talerul de extragere a unui produs lateral va fi temperatura la 0% pe curba VE la

1 atmosferă a produsului nestripat corectată la presiunea parțială a vaporilor produsului de deasupra
talerului.

Deoarece în calculul presiunii parțiale intră și refluxul intern din zona considerată, calculul
temperaturilor de extragere a produselor este iterativ.

25
7.1.1. Calculul temperaturii pe talerul de extragere al motorinei, D1

LVSD1 VSD1+A1,e
8 VeD1
t1D1
7
RD1+1 D1 '
F A1,i

t2D1
D1

ABi B

Fig.3. Bilanțul termic pentru determinarea temperaturii tD1

SF=22%vol față de alimentare

𝐷1 80,00
D1’=1−Sf=1−0,22=102,56 m3/h

VsD1=D1’-D1=102,56-80,00=22,56 m3/h

D1=80,00 m3/h……..10 cm => x=2,8 %vol =>t 0% D1’=313 0C

VsD1=22,56 m3/h……x (pe gf.fractiune VE π=1atm)

Algoritm de calcul:

1) Se determină 𝑡0% ′ , prin extrapolarea curbei VE la 1 atmosferă a produsului nestripat D1

𝐷1

cu procentul de vapori stripați 𝑉𝑆1 (exprimat față de D1).

𝑡0% ′ = 313℃ => (𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑨𝒏𝒆𝒙𝒂 𝑰. 𝒇𝒊𝒈. 𝑰. 𝟖)𝑡𝐷1 = 𝟑𝟎𝟎℃
𝐷1

2) Bilanț termic pe conturul V, și se calculează 𝑄𝑅𝐷 :

1 +1

𝑄𝑅𝐷1+1 = 𝑄𝑖 − 𝑄𝑒

𝑄𝑅𝐷1 +1 = [𝑄𝐹 + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝑉𝑆 ] − [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1′ + 𝑄𝑉𝐸 ]

𝑖 𝐷1 𝐷1

𝑄𝑅𝐷1+1 = [𝑄𝑉 ′ + 𝑄𝐵′ + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝐿𝑉 ] − [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1′ + 𝑄𝐷2 + 𝑄𝐷3 + 𝑄𝐷4 + 𝑄𝐴𝐵 ]
𝑖 𝑆𝐷 𝑖
1

26
 𝑡 𝑡 𝑡
𝑄𝑅𝐷 = [𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐵′ ∙ ℎ𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐴𝐵𝑖 ∙ 𝐻 𝜋𝑖,𝑡𝑖 + 𝐺𝐿𝑉𝑆 ∙ ℎ𝑑𝐷1+1 ]
1 +1 𝑉 𝐵 𝐷1 𝐿𝑉
𝑆𝐷
1
𝑡 𝑡 𝑡 𝑡 𝑡
− [𝐺𝐵 ∙ ℎ𝑑𝐵𝐵 + 𝐺𝐷1′ ∙ ℎ𝑑𝐷1′ + 𝐺𝐷2 ∙ 𝐻𝑑𝐷1 + 𝐺𝐷3 ∙ 𝐻𝑑𝐷1 + 𝐺𝐷4 ∙ 𝐻𝑑𝐷1 + 𝐺𝐴𝐵𝑒 ∙ 𝐻 𝜋𝐷1 ,𝑡𝐷1 ]
𝐷1 𝐷2 𝐷3 𝐷4

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷1 +1 = 𝟏𝟐 𝟓𝟐𝟐 𝟖𝟐𝟗
ℎ
𝑘𝑗 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻 𝜋𝐷1 ,𝑡𝐷1 = 𝟑𝟎𝟑𝟒, 𝟏 = 𝟕𝟑𝟒, 𝟑𝟖 (𝑙𝑎 𝜋𝐷1 = 1,58 𝑎𝑡𝑚 , 𝑡𝐷1 = 300℃)
𝑘𝑔 𝑘𝑔

𝑡𝐷1 +1 = 𝑡𝑝𝑝 𝐷1 − (7 − 10)℃ = 300 − 10 = 𝟐𝟗𝟎℃

𝜋𝐷1 = 𝟏𝟐𝟎𝟐 𝑚𝑚 𝐻𝑔

Fluxul Debit, t/h 𝒅𝟐𝟎

𝟒 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓
Entalpia, Flux termic, kcal/h
kcal/kg
Intrări 178,11 0,808 0,813 255 45 418 050
𝑉′
𝐵′ 271,37 0,942 0,947 200 54 274 000
𝐴𝐵𝑖 12,6975 - - 730 9 269 175
𝐿𝑉 𝑆 20,21 0,896 0,901 165 3 334650
𝐷1
Ieșiri 48,05 0,944 0,949 190,24 9 141 032
B
𝐷1′ 88,19 0,904 0,909 170 14 992 300
𝐷2 56,09 0,856 0,860 177 9 927 930
𝐷3 48,82 0,788 0,793 185 9 031 700
𝐷4 40,59 0,720 0,725 195 7 915 050
𝐴𝐵𝑒 12,6975 - - 734,38 9 324 790,05

𝐿𝑉𝑆𝐷1 reprezintă lichidul rezultat din condensarea pe talerul 8 a vaporilor stripați 𝑉𝑆𝐷1 , iar 𝑉𝑒𝐷1
vapori la ieșire de pe talerul 8.

3) Se calculează cantitatea de reflux care cade pe talerul 7:

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷1 +1 12 522 829 ℎ 𝑘𝑔
𝐺𝑅𝐷 = = (230−170)𝑘𝑐𝑎𝑙
= 𝟐𝟎𝟖 𝟕𝟏𝟑, 𝟖𝟐
1 +1 𝐻𝑡𝐷1 − ℎ𝑡𝐷1+1 ℎ
𝑘𝑔
𝐺𝑅𝐷1+1
208 713,82 𝑘𝑚𝑜𝑙
𝑚𝑅𝐷1+1 = = = 𝟓𝟖𝟔, 𝟗𝟓
𝑀𝐷1 355,59 ℎ
4) Se calculează presiunea parțială a vaporilor de motorină:

𝑚𝑅𝐷1 +1 586,95
𝑝𝐷1 = 𝜋𝐷1 ∙ = 1202 𝑚𝑚 𝐻𝑔 ∙
𝑚𝑅𝐷1 +1 + 𝑚𝐷3 + 𝑚𝐷4 + 𝑚𝐴 586,95 + 266,01 + 284,16 + 705,42
= 𝟑𝟖𝟐, 𝟗𝟎 𝑚𝑚 𝐻𝑔.

27
 5) 𝑓 (𝑝𝐷1 , 𝑡0%𝑉𝐸 ′ ) => 𝑡𝐷1 𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝟑𝟎𝟎℃
𝐷1

t D1 calc- t D1pp=300-300= 0 0C Presupunere corectă

7.1.2. Calculul temperaturii pe talerul de extragere al petrolului, D2

VeD2 RD2+1 VSD2+A2,e

14
13
D2' A2,i

VSD1+A1,e D2
8
7
D1' A1,i
F
D1

VI

AB

Fig.4. Bilanțul termic pentru determinarea temperaturii 𝑡𝐷2 .

SF=22%vol față de alimentare

𝐷2 65,52
D2’=1−Sf=1−0,22=84 m3/h

VsD2=D2’-D2=84-65,52=18,48 m3/h

D2=65,52 m3/h……..10 cm => x=2,8 %vol =>t 0% D2’=213 °C

VsD2=18,48 m3/h……x (pe gf.fractiune VE π=1atm)

Etape de calcul:

1) Se determină 𝑡0% ′ , prin extrapolarea curbei VE la 1 atmosferă a produsului nestripat D2

𝐷2

cu procentul de vapori stripați 𝑉𝑆2 (exprimat față de D2).

𝑡0% ′ = 213℃ => (𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑨𝒏𝒆𝒙𝒂. 𝒇𝒊𝒈. 𝑰. 𝟖)𝑡𝐷2 = 𝟐𝟐𝟎℃
𝐷2

2) Bilanț termic pe conturul VI, și se calculează 𝑄𝑅𝐷 :

2 +1

28
 𝑄𝑅𝐷2+1 = 𝑄𝑖 − 𝑄𝑒

𝑄𝑅𝐷2 +1 = [𝑄𝐹 + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝐴1 + 𝑄𝐿𝑉𝑆 ] − [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1′ + 𝑄𝐷1 + 𝑄𝑉𝐸 ]

𝑖 𝐷2 𝐷2

𝑄𝑅𝐷2 +1 = [𝑄𝑉 ′ + 𝑄𝐵′ + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝐴1 + 𝑄𝐿𝑉 ]

𝑖 𝑆𝐷
2

− [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1 + 𝑄𝐷1′ + 𝑄𝐷3 + 𝑄𝐷4 + 𝑄𝐴𝐵 ]

𝑖

𝑡 𝑡 𝑡
𝑄𝑅𝐷2+1 = [𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐵′ ∙ ℎ𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐴𝐵𝑖 ∙ 𝐻 𝜋𝑖, 𝑡𝑖 + 𝐺𝐴1 ∙ 𝐻 𝜋𝑖 ,𝑡𝑖 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ ℎ𝑑𝐷2+1 ] −
𝑉 𝐵 𝐷2 𝐿𝑉
𝑆𝐷
2
𝑡 𝑡2𝐷1 𝑡𝐷1 𝑡 𝐷2 𝑡 𝐷2
[𝐺𝐵 ∙ ℎ𝑑𝐵𝐵 + 𝐺𝐷1 ∙ 𝐻𝑑 + 𝐺𝐷1′ ∙ ℎ𝑑 + 𝐺𝐷3 ∙ 𝐻𝑑 + 𝐺𝐷4 ∙ 𝐻𝑑 + (𝐺𝐴𝐵𝑒 +
𝐷1 𝐷′1 𝐷3 𝐷4

𝐺𝐴1 ) ∙ 𝐻 𝜋𝐷2 ,𝑡𝐷2 ]

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷2 +1 = 14 710 784,95
ℎ
𝑘𝑗 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻 𝜋𝐷2 ,𝑡𝐷2 = 𝟐𝟗𝟏𝟒, 𝟕𝟏 = 𝟔𝟗𝟔, 𝟑 (𝑙𝑎 𝜋𝐷2 = 1,54 𝑎𝑡𝑚 , 𝑡𝐷2 = 220℃)
𝑘𝑔 𝑘𝑔

𝑡𝐷2 +1 = 𝑡𝐷2 − (7 − 10)℃ = 220 − 10 = 𝟐𝟏𝟎℃

𝜋𝐷2 = 𝟏𝟏𝟕𝟒𝑚𝑚 𝐻𝑔

Flux Debit, t/h 𝒅𝟐𝟎

𝟒 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓
Entalpia, kcal/kg Flux termic, kcal/h
Intrări 178,11 0,808 0,813 255 45 418 050
𝑉′
𝐵′ 271,37 0,942 0,947 200 54 274 000
𝐴𝐵𝑖 12,6975 - - 730 9 269 175
𝐴1 1600 x 10-3 - - 730 1 168
𝐿𝑉𝑆𝐷2 15,52 0,840 0,845 160 2 483 200
Ieșiri 229,90 0,944 0,949 190,24 43 736 176
B
𝐷1 72,32 0,904 0,908 156,89 11 346 248,8
𝐷2′ 88,19 0,904 0,909 170 14 992 300
𝐷3 48,82 0,788 0,793 185 9 031 700
𝐷4 40,59 0,720 0,725 195 7 915 050
𝐴𝐵𝑒 12,6975 - - 696,3 8 803 176,75
AA1 1600 x 10-3 - - 696,3 1 114,08

3) Se calculează cantitatea de reflux care cade pe talerul 7:

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷2 +1 14 710 784,95 ℎ 𝑘𝑔
𝐺𝑅𝐷2 +1 = = (180−120)𝑘𝑐𝑎𝑙
= 𝟐𝟒𝟓 𝟏𝟕𝟗, 𝟕𝟓
𝐻𝑡𝐷2 − ℎ𝑡𝐷2+1 ℎ
𝑘𝑔

29
 𝐺𝑅𝐷2+1
𝟐𝟒𝟓 𝟏𝟕𝟗, 𝟕𝟓 𝑘𝑚𝑜𝑙
𝑚𝑅𝐷 = = = 𝟗𝟓𝟗, 𝟕𝟐
𝑀𝐷2
2 +1 255,47 ℎ
4) Se calculează presiunea parțială a vaporilor de motorină:
𝑚𝑅𝐷 +1
2
𝑝𝐷2 = 𝜋𝐷2 ∙
𝑚𝑅𝐷2 +1 + 𝑚𝐷4 + 𝑚𝐴 + 𝑚𝐴1
𝟗𝟓𝟗, 𝟕𝟐
= 1175𝑚𝑚 𝐻𝑔 ∙
𝟗𝟓𝟗, 𝟕𝟐 + 248,16 + 705,42 + 88,89
= 𝟓𝟔𝟐, 𝟕𝟒𝑚𝑚 𝐻𝑔.
5) 𝑓 (𝑝𝐷2 , 𝑡0%𝑉𝐸 ′ ) => 𝑡𝐷2 𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝟐𝟐𝟏℃
𝐷2

t D2 calc- t D2pp=221-220= 1 0C Presupunere corectă

7.1.3. Calculul temperaturii pe talerul de extragere al benzinei grele, D3

VeD3 RD3+1 VSD3+A3,e

22
21
D3' A3,i

D3
VSD2+A2,e
14
13
D2' A2,i
VSD1+A1,e D2
8
7
D1' A1,i
F
D1

VII

AB
B

Fig.5. Bilanțul termic pentru determinarea temperaturii 𝑡𝐷3 .

SF=22%vol față de alimentare

𝐷3 61,96
D3’=1−Sf=1−0,22=79,44 m3/h

VsD3=D3’-D3=79,44-61,96=17,48 m3/h

D3=61,96 m3/h……..10 cm => x=2,8 %vol =>t 0% D3’=147 °C

VsD3=17,48 m3/h……x (pe gf.fractiune VE π=1atm)

Etape de calcul:

30
1) Se determină 𝑡0% ′ , prin extrapolarea curbei VE la 1 atmosferă a produsului nestripat D3
𝐷3

cu procentul de vapori stripați 𝑉𝑆3 (exprimat față de D3).

𝑡0% ′ = 147℃ => (𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑨𝒏𝒆𝒙𝒂. 𝒇𝒊𝒈. 𝑰. 𝟖)𝑡𝐷3 = 𝟏𝟓𝟓℃
𝐷3

2) Bilanț termic pe conturul VII, și se calculează 𝑄𝑅𝐷3 +1 :

𝑄𝑅𝐷 = 𝑄𝑖 − 𝑄𝑒
3 +1

𝑄𝑅𝐷3 +1 = [𝑄𝐹 + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝐴1 + 𝑄𝐴2 + 𝑄𝑉𝑆 ]

𝑖 𝐷3

− [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1′ + 𝑄𝐷2′ + 𝑄𝐷1 + 𝑄𝐷2 + 𝑄𝑉𝐸 ]

𝐷3

𝑄𝑅𝐷3 +1 = [𝑄𝑉 ′ + 𝑄𝐵′ + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝐴1 + 𝑄𝐴2 + 𝑄𝐿𝑉 ]

𝑖 𝑆𝐷
3

− [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1 + 𝑄𝐷2 + 𝑄𝐷1′ + 𝑄𝑉𝐸 + 𝑄𝐷2′ ]

𝐷3

𝑡 𝑡
𝑄𝑅𝐷3 +1 = [𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐵′ ∙ ℎ𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐴𝐵𝑖 ∙ 𝐻 𝜋𝑖, 𝑡𝑖 + 𝐺𝐴1 ∙ 𝐻 𝜋𝑖 ,𝑡𝑖 + 𝐺𝐴2 ∙ 𝐻 𝜋𝑖 ,𝑡𝑖
𝑉 𝐵

𝑡𝐷3+1
+ 𝐺𝐿𝑉𝑆 ∙ ℎ𝑑 ]
𝐷3 𝐿𝑉
𝑆𝐷
3
𝑡 𝑡 𝑡 𝑡
− [𝐺𝐵 ∙ ℎ𝑑𝐵𝐵 + 𝐺𝐷1 ∙ 𝐻𝑑2𝐷1 + 𝐺𝐷1′ ∙ ℎ𝑑𝐷1′ + 𝐺𝐷2′ ∙ ℎ𝑑𝐷2′ + 𝐺𝐷2
𝐷1 𝐷1 𝐷2
𝑡 𝑡𝐷 𝑡𝐷
∙ 𝐻𝑑2𝐷2 + 𝐺𝐷3′ ∙ ℎ𝑑 3′ + 𝐺𝐷4 ∙ 𝐻𝑑 3 + (𝐺𝐴𝐵𝑒 + 𝐺𝐴1
𝐷2 𝐷 𝐷4
3

+ 𝐺𝐴2 )𝐻 𝜋𝐷3 ,𝑡𝐷3 ]

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷3 +1 = 𝟕 𝟖𝟓𝟕 𝟖𝟗𝟑, 𝟖
ℎ
𝑘𝑗 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻 𝜋𝐷3 ,𝑡𝐷3 = 𝟐𝟐𝟔𝟔, 𝟔𝟎 = 𝟓𝟒𝟑, 𝟖𝟏 (𝑙𝑎 𝜋𝐷3 = 1,49 𝑎𝑡𝑚 , 𝑡𝐷3 = 155℃)
𝑘𝑔 𝑘𝑔

𝑡𝐷3 +1 = 𝑡𝐷3 − (7 − 10)℃ = 155 − 10 = 𝟏𝟒𝟓℃

𝜋𝐷3 = 1132𝑚𝑚 𝐻𝑔

Flux Debit, kg/h 𝒅𝟐𝟎

𝟒 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓
Entalpia, kcal/kg Flux termic, kcal/h
Intrări 178,11 0,808 0,813 255 45 418 050
𝑉′
𝐵′ 271,37 0,942 0,947 200 54 274 000

31
 𝐴𝐵𝑖 12,6975 - - 730 9 269 175
-3
𝐴1 1600 x 10 - - 730 1 168
𝐴2 1310,4 x 10-3 - - 744,48 975,57
𝐿𝑉𝑆𝐷3 15,52 0,840 0,845 160 2 483 200
Ieșiri 229,90 0,944 0,949 190,24 43 736 176
B
𝐷1 72,32 0,904 0,908 156,89 11 346 248,8
𝐷2 48810,72 0,8220 90,95 4439334,984
D3 229,90 0,944 0,949 190,24 43 736 176
𝐷3′ 40664,26 0,7584 154,9 6298893,874
𝐷4 229,90 0,944 0,949 190,24 43 736 176
𝐴𝐵𝑒 12,6975 - - 543,81 6 905 027,48
𝐴1 1600 x 10-3 - - 543,81 871
-3
𝐴2 1310,4 x 10 - - 543,81 712,61
3) Se calculează cantitatea de reflux care cade pe talerul 7:
𝑄𝑅𝐷3 +1 𝟕 𝟖𝟓𝟕 𝟖𝟗𝟑, 𝟖 𝑘𝑔
𝐺𝑅𝐷 +1 = = = 196 447,35
3 𝐻𝑡𝐷3 − ℎ𝑡𝐷3+1 125 − 85 ℎ
𝐺𝑅𝐷3 +1 196 447,35 𝑘𝑚𝑜𝑙
𝑚𝑅𝐷3 +1 = = = 𝟏 𝟎𝟕𝟎, 𝟑𝟖
𝑀𝐷3 183,53 ℎ
4) Se calculează presiunea parțială a vaporilor de motorină:
𝑚𝑅𝐷3+1
𝑝𝐷3 = 𝜋𝐷3 ∙
𝑚𝑅𝐷3 +1 + 𝑚𝐴 + 𝑚𝐴1 + 𝑚𝐴2
𝟏 𝟎𝟕𝟎, 𝟑𝟖
= 1132 𝑚𝑚 𝐻𝑔 ∙
𝟏 𝟎𝟕𝟎, 𝟑𝟖 + 705,42 + 88,89 + 72,8
= 𝟔𝟐𝟓, 𝟑𝟖 𝑚𝑚 𝐻𝑔.
5) 𝑓 (𝑝𝐷3 , 𝑡0%𝑉𝐸 ′ ) => 𝑡𝐷3 𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝟏𝟓𝟓℃
𝐷3

t D3 calc- t D3pp=155-155= 0 0C Presupunere corectă

7.2. Calculul striperelor

În coloana de distilare atmosferică, lichidul de pe talere este străbătut de vapori ce pot avea o
compoziție foarte variată. Rezultă o contaminare a lichidului cu produse ușoare în interiorul coloanei și
implicit necesitatea de a prevedea coloanele de distilare atmosferică cu stripere care au rolul de a
elimina părțile ușoare conținute în produsele care se scot lateral din coloana de fracționare.

Striparea se poate realiza folosind un gaz inert (abur, metan) sau un refierbător. Se folosesc rații
de abur de 20-30 kg abur/m3 produs stripat.

La striparea cu abur au loc următoarele modificări:

32
  Scade temperatura la ieșirea din baza striperului;
 Produsul stripat va conține o anumită cantitate de apă;
 Crește diametrul coloanei ca urmare a prezenței aburului (provenit din stripere și de la
baza coloanei) la vârful coloanei.

Calculul striperului va cuprinde:

1) Bilanțul material și caracterizarea fluxurilor implicate.

2) Bilanț termic pe striper și stabilirea temperaturilor de ieșire din striper.

7.2.1. Bilanțul material pe stripere cu abur

Bilanțul material se face în jurul striperului din care se scoate produsul stripat, Di (conturul I).

VSDi+Ai,e
I
Di’
tDi

Ai,i

Di

Fig.6. Bilanț material pe striperul cu abur

𝐷𝑖′ = 𝐷𝑖 + 𝑉𝑆𝐷
𝑖

𝑉𝑆𝐷 = 𝐷𝑖′ ∙ 𝑆𝐹
𝑖

𝐷𝑖
𝐷𝑖′ =
1 − 𝑆𝐹
𝐷 15,75
I. Motorină: 𝐷1′ = 1−𝑆1 = 1−0,22 = 𝟏𝟗, 𝟐𝟏%
𝐹
𝑆𝐹 = 0,22
𝑉𝑆𝐷 = 𝐷1′ − 𝐷1 = 19,21 − 15,75 = 3,46%
1
𝐷 12,9
II. Petrol: 𝐷2′ = 1−𝑆2 = 1−0,22 = 𝟏𝟔, 𝟓𝟒%
𝐹
𝑆𝐹 = 0,22

33
 𝑉𝑆𝐷2 = 𝐷2′ − 𝐷2 = 16,54 − 12,9 = 𝟑, 𝟔𝟒%
𝐷 12,2
III. Benzină grea: 𝐷3′ = 1−𝑆3 = 1−0,22 = 𝟏𝟒, 𝟕%
𝐹
𝑆𝐹 = 0,22
𝑉𝑆𝐷1 = 𝐷1′ − 𝐷1 = 14,7 − 12,2 = 𝟐, 𝟓%

Striper Flux %vol/F m3/h 𝒅𝟐𝟎

𝟒 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓
t/h %vol/Di Abur
Kg/h Kmol/h
𝐷1 15,75 80,00 0,904 0,908 72,32 100
I. 𝐷1′ 19,21 102,56 0,902 0,906 88,01 127 1600 88,88
Motorină 𝑉𝑆1 3,46 22,56 0,896 0,900 20,21 27
𝐷2 12,9 65,52 0,856 0,860 56,09 100
II. 𝐷2′ 16,54 84 0,852 0,857 71,57 122 1310,4 72,8
Petrol 𝑉𝑆2 3,64 18,48 0,840 0,845 15,52 22
III. 𝐷3 12,2 61,96 0,788 0,793 48,82 100
Benzină 𝐷3′ 14,7 79,44 0,785 0,790 58,60 117 1239,2 68,84
Grea 𝑉𝑆3 2,5 17,48 0,773 0,778 9,81 17
IV. 𝐷4 11,1 56,38 0,720 0,725 40,59 100
Benzină 𝐷4′ - - - - - - - -
Ușoară 𝑉𝑆4 - - - - -

𝑉𝐷𝑖 ∙ 𝑑𝐷1 + 𝑉𝑆𝐷 ∙ 𝑑𝑉𝑆

𝑖 𝐷𝑖
𝑑𝐷 ′ =
𝑖 𝑉𝐷′
𝑖

7.2.2. Bilanțul termic pe striperul cu abur. Calculul temperaturii în baza striperului de

motorină, t2D1

Algoritm de rezolvare pentru calculul temperaturii în baza striperului:

1) În funcție de 𝑆𝐹1 se calculează ∆𝑡 aproximativ (Anexa I grafic I.5), unde ∆𝑡 aproximativ

reprezintă scăderea de temperatură între intrarea produsului în striper și baza
striperului pentru produsul 𝐷1 ca efect al vaporizării, cunoscând că aburul și produsul
care intră în striper au aceeași temperatură.
𝑓(𝑆𝐹1 ) = ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = 𝟏𝟖℃
2) Funcție de ∆𝑡 aproximativ se determină conform Anexa I graficul I.6, diferența reală de
temperatură între intrarea în striper și baza striperului, ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 ; în acest grafic abscisă
este diferența între temperatura în alimentare striper și temperatura aburului, având în
vedere că cele două fluxuri au temperaturi diferite.
𝑓(∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 ) => ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = −1℃
18 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = −1 => ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝟏𝟗℃
3) În cazul striperului cu abur ca efect al vaporizării fracțiilor ușoare temperatura scade din
vârf spre bază și se consideră o variație liniară între talerele 1 și 4.

34
 ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 19
𝑡4 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − =316 − =311,3℃
4 4
unde:t alim=t D1= 316℃
𝑡2𝐷 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 316 − 19 = 𝟐𝟗𝟕℃
1 𝑝𝑝
4) Se verifică 𝑡2𝐷1 prin efectuarea unui bilanț termic conform conturului III, în jurul
striperului din care iese produsul D1:

VSDi+Ai,e
QVSDi, QAi,e
III
Di’
QDi’

Ai,i
QAi,i
t2Di
Di
QDi
Fig.7. Bilanț termic pe striperul cu abur
[𝑄𝑖 ]𝐼𝐼𝐼 = [𝑄𝑒 ]𝐼𝐼𝐼
𝑄𝐷1′ + 𝑄𝐴1𝑖 = 𝑄𝐷1 + 𝑄𝑉𝑆 + 𝑄𝐴1𝑒
𝐷1
𝑑 𝐷′ 𝑑 𝑑𝑉𝑆
𝑡4 ,𝜋𝐷
𝐺𝐷1′ ∙ ℎ𝑡𝐷 1 + 𝐺𝐴1𝑖 ∙ 𝐻𝑡1 ,𝜋1 = 𝐺𝐷1 ∙ ℎ𝑡2𝐷1 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 𝐷1
+ 𝐺𝐴1𝑒 ∙ 𝐻 1
1 𝐷1 𝐷1

𝑑 𝐷′ 𝑑𝑉𝑆
𝐷1 𝑡4 ,𝜋𝐷
𝑑𝐷
𝐺𝐷1′ ∙ ℎ𝑡𝐷 1 + 𝐺𝐴1𝑖 ∙ 𝐻𝑡1 ,𝜋1 − 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 − 𝐺𝐴1𝑒 ∙ 𝐻 1
1 𝐷1
ℎ𝑡 2 1 =
𝐷 1 𝐺𝐷1

𝑑 𝑘𝑐𝑎𝑙
ℎ𝑡2𝐷1 = 𝟏𝟓𝟔, 𝟖𝟗
𝐷1 𝑘𝑔

𝑡4 ,𝜋𝐷 𝑘𝑗 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻 1 = 3 095,88 = 𝟕𝟑𝟗, 𝟓𝟖 (𝑙𝑎 𝜋𝐷1 = 1,58𝑎𝑡𝑚, 𝑡4 = 311,3℃)
𝑘𝑔 𝑘𝑔

𝜋𝐷1 = 1202 𝑚𝑚 𝐻𝑔
𝑑
=>𝑓 (ℎ𝑡2𝐷1 ) =>t2D1calc=295 0C
𝐷 1
t 2D1 pp- t 2D1 calc=297-295= 2 0C Presupunere corectă

35
 Flux Debit, t/h 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓
Entalpia, kcal/kg Flux termic, kcal/h
Intrări 88,01 0,906 170 14 961 700
𝐷1′
𝐴1𝑖 1600 x 10-3 - 733,78 1 174,05
Ieșiri 72,32 0,908 156,89 11 346 284,8
𝐷1
𝑉𝑆𝐷1 20,21 0,906 230 4 648 300
-3
𝐴1𝑒 1600 x 10 - 739,58 1 183 328

7.2.3. Calculul temperaturii în baza striperului de petrol, t2D2

1) 𝑓(𝑆𝐹2 ) = ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = 𝟐𝟏℃

2) 𝑓(∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 ) => ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝟏℃
21 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 1℃ => ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝟐𝟎℃
∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙
3) 𝑡4 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − 4
20
𝑡4 = 221 − 4
= 𝟐𝟐𝟔℃
unde: t alim=t D2 =221 ℃
𝑡2𝐷2 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 221 − 20 = 𝟐𝟎𝟏℃
4) Bilanț termic:
[𝑄𝑖 ]𝐼𝐼𝐼 = [𝑄𝑒 ]𝐼𝐼𝐼
𝑄𝐷2′ + 𝑄𝐴2𝑖 = 𝑄𝐷2 + 𝑄𝑉𝑆 + 𝑄𝐴2𝑒
𝐷2
𝑑 𝐷′ 𝑑 𝑑𝑉𝑆
𝑡4 ,𝜋𝐷
𝐺𝐷2′ ∙ ℎ𝑡𝐷 2 + 𝐺𝐴2𝑖 ∙ 𝐻𝑡2 ,𝜋2 = 𝐺𝐷2 ∙ ℎ𝑡2𝐷2 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 𝐷2
+ 𝐺𝐴2𝑒 ∙ 𝐻 2
2 𝐷2 𝐷2

𝑑 𝐷′ 𝑑𝑉𝑆
𝐷2 𝑡4 ,𝜋𝐷
𝑑
𝐺𝐷2′ ∙ ℎ𝑡𝐷 2 + 𝐺𝐴2𝑖 ∙ 𝐻𝑡2 ,𝜋2 − 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 − 𝐺𝐴2𝑒 ∙ 𝐻 2
𝐷2
ℎ𝑡2𝐷2 = 2
𝐷 2 𝐺𝐷2

𝑑 𝑘𝑐𝑎𝑙
ℎ𝑡2𝐷2 = 𝟏𝟏𝟒, 𝟑𝟕
𝐷2 𝑘𝑔

𝑡4 ,𝜋𝐷 𝑘𝑗 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻 1 = 𝟐 𝟗𝟐𝟔, 𝟔𝟎 = 𝟔𝟗𝟗, 𝟏𝟒 (𝑙𝑎 𝜋𝐷2 = 1,54 𝑎𝑡𝑚, 𝑡4 = 226℃)
𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝜋𝐷2 = 1174 𝑚𝑚 𝐻𝑔
Flux Debit, t/h 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓
Entalpia, kcal/kg Flux termic, kcal/h
Intrări 71,57 0,857 130 9 304 100
𝐷2′
𝐴2𝑖 1 310,4 x 10-3 - 744,68 975,83
Ieșiri 56,09 0,860 114,37 6 415 013,3
𝐷2
𝑉𝑆𝐷2 15,52 0,845 190 2 948 800

36
 𝐴2𝑒 1 310,4 x 10-3 - 699,14 916,15

7.2.4. Calculul temperaturii în baza striperului de benzină grea, t2D3

1) 𝑓(𝑆𝐹2 ) = ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = 𝟐𝟖℃

2) 𝑓(∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 ) => ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝟐℃
28 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 2℃ => ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝟐𝟔℃
∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙
3) 𝑡4 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − 4
26
𝑡4 = 151 − = 144,5℃
4
unde: t alim=t D3 =151 ℃
𝑡2𝐷3 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 151 − 144,5 = 𝟏𝟏𝟖, 𝟓℃
4) Bilanț termic:
[𝑄𝑖 ]𝐼𝐼𝐼 = [𝑄𝑒 ]𝐼𝐼𝐼
𝑄𝐷3′ + 𝑄𝐴3𝑖 = 𝑄𝐷3 + 𝑄𝑉𝑆 + 𝑄𝐴3𝑒
𝐷3
𝑑 𝐷′ 𝑑𝐷 𝑑𝑉𝑆
𝐷3 𝑡4 ,𝜋𝐷
𝐺𝐷3′ ∙ ℎ𝑡𝐷 3 + 𝐺𝐴3𝑖 ∙ 𝐻𝑡3 ,𝜋3 = 𝐺𝐷3 ∙ ℎ𝑡2 3 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 + 𝐺𝐴3𝑒 ∙ 𝐻 3
3 𝐷3 𝐷3

𝑑 𝐷′ 𝑑𝑉𝑆
𝐷3 𝑡4 ,𝜋𝐷
𝑑𝐷
𝐺𝐷3′ ∙ ℎ𝑡𝐷 3 + 𝐺𝐴3𝑖 ∙ 𝐻𝑡3 ,𝜋3 − 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 − 𝐺𝐴3𝑒 ∙ 𝐻 3
3 𝐷3
ℎ𝑡 2 3 =
𝐷 3 𝐺𝐷2

𝑑𝐷 𝑘𝑐𝑎𝑙
ℎ𝑡2 3 = 68,02
𝐷3 𝑘𝑔

𝑡2𝐷3 = 𝟏𝟏𝟒, 𝟑𝟗℃

𝑡4 ,𝜋𝐷 𝑘𝑗 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻 3 = 𝟐 𝟕𝟔𝟓, 𝟓𝟐 = 𝟔𝟔𝟎, 𝟔𝟔 (𝑙𝑎 𝜋𝐷3 = 1,49 𝑎𝑡𝑚, 𝑡4 = 114,5℃)
𝑘𝑔 𝑘𝑔

𝜋𝐷3 = 1132 𝑚𝑚 𝐻𝑔

Flux Debit, kt/h 𝒅𝟏𝟓

𝟏𝟓
Entalpia, kcal/kg Flux termic, kcal/h
Intrări 58,60 0,790 80 4 688 000
𝐷3′
𝐴3𝑖 1 239,2 x 10-3 - 744,68 922,81
Ieșiri 48,82 0,793 68,02 3 320 736,4
𝐷3

37
 𝑉𝑆𝐷 9,81 0,778 150 1 471 500
3
-3
𝐴3𝑒 1 239,2 x 10 - 660,66 818,69

7.3. Calculul temperaturii la vârful coloanei

Temperatura la vârful coloanei trebuie menținută astfel încât produsul de vârf D4 să fie obținut
în stare de vapori.

Algoritm de calcul:

1) Din profilul de temperatură trasat pe întreaga înălțime a coloanei se presupune

temperatura aproximativă la vârful coloanei, în funcție de 𝑡100%𝑉𝐸 𝑏𝑧 din graficul I.5 din
Anexă.
𝑡100% 𝑉𝐸 𝑏𝑧 = 91℃ => (𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑨𝒏𝒆𝒙𝒂 𝑰 𝒈𝒓𝒂𝒇𝒊𝒄𝒖𝒍 𝑰. 𝟖)𝑡𝑛 𝑝𝑝 = 𝟏𝟎𝟎℃
2) Se calculează căldura preluată de refluxul rece de la vârful coloanei prin bilanț termic pe
conturul VII (figura 8):
𝑄𝑅 = 𝑄𝑖 − 𝑄𝑒
𝑄𝑅 = [𝑄𝐹 + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝐴1 + 𝑄𝐴2 + 𝑄𝐴3 ] − [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1 + 𝑄𝐷2 + 𝑄𝐷3 + 𝑄𝑉𝐸 ]
𝑁
𝑡 𝑡 𝑡𝑖 ,𝜋𝑖
𝑄𝑅 = [𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐵 ′ ∙ ℎ𝑑𝑖𝑧𝑣′ + (𝐺𝐴𝐵 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 ) ∙ 𝐻 ]
𝑉 𝐵
𝑑 𝑑 𝑑 𝑑𝐷
− [𝐺𝐵 ∙ ℎ𝑡𝐵𝐵 + 𝐺𝐷1 ∙ ℎ𝑡2𝐷1 + 𝐺𝐷2 ∙ ℎ𝑡2𝐷2 + 𝐺𝐷3 ∙ ℎ𝑡2 3 + 𝐺𝐷4
𝐷1 𝐷2 𝐷3
𝑑𝐷 𝑡𝑒 ,𝜋𝑉𝐶
∙ 𝐻𝑡𝑛 4 + (𝐺𝐴𝐵 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 ) ∙ 𝐻 ]
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅 = 𝟑𝟑 𝟔𝟏𝟗 𝟔𝟒𝟐, 𝟔𝟖
ℎ
3) Se calculează debitul masic și debitul molar de reflux rece
𝑄𝑅 𝟑𝟑 𝟔𝟏𝟗 𝟔𝟒𝟐, 𝟔𝟖 𝑘𝑔
𝐺𝑅 = = = 𝟐𝟗𝟐𝟑𝟒𝟒, 𝟕𝟐
𝐻𝑡𝑛 − ℎ𝑡𝑖𝑅 125 − 10 ℎ

𝐺𝑅 𝟐𝟗𝟐𝟑𝟒𝟒, 𝟕𝟐 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑚𝑅 = = = 𝟐𝟎𝟒𝟐, 𝟔𝟔
𝑀𝐷4 142,84 𝑘𝑔

Flux Debit, t/h 𝒅𝟏𝟓

𝟏𝟓
Entalpia, kcal/kg Flux termic, kcal/h
Intrări 178,11 0,813 255 45 418 050
𝑉′
𝐵′ 271,37 0,947 200 54 274 000
𝐴𝐵𝑖 12,6975 - 730 9 269 175
𝐴1𝑖 1600 x 10-3 - 730 1 168

38
 𝐴2𝑖 1310,4 x 10-3 - 730 956,59
-3
𝐴3𝑖 1239,2 x 10 - 730 904,62
Ieșiri 229,90 0,949 187,59 43 126 941
B
𝐷1 72,32 0,908 156,89 11 346 284,8
𝐷2 56,09 0,860 114,37 6 415 013,3
𝐷3 48,82 0,793 68,08 3 323 665,6
𝐷4 40,59 0,725 125 5 073 750
𝐴𝐵𝑒 12,6975 - 539,27 6 847 380,83
𝐴1𝑒 1600 x 10-3 - 539,27 862,83
-3
𝐴2𝑒 1310,4 x 10 - 539,27 706,66
𝐴3𝑒 1239,2 x 10-3 - 539,27 668,26

𝑘𝑗 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻𝑡𝑒 ,𝜋𝑉𝐶 = 2247,68 = 𝟓𝟑𝟗, 𝟐𝟕 (𝑙𝑎 𝜋𝑉𝐶 = 1,62 𝑎𝑡𝑚, 𝑡𝑒 = 35℃)
𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝜋𝑉𝐶 = 1230 𝑚𝑚 𝐻𝑔
4) Se calculează presiunea parțială a vaporilor la vârful coloanei:
𝑚𝑅 + 𝑚𝐷4
𝑝𝑉𝐶 = 𝜋𝑉𝐶 ∙
𝑚𝑅 + 𝑚𝐷4 + 𝑚𝐴𝐵𝑖 + 𝑚𝐴1 + 𝑚𝐴2 + 𝑚𝐴3
2046,66 + 284,16
= 1090 ∙
2046,66 + 284,16 + 705,52 + 88,89 + 72,8 + 68,84
= 𝟕𝟕𝟕, 𝟕𝟏𝑚𝑚 𝐻𝑔
5) Se corectează 𝑡100%𝑉𝐸𝐷4 la presiunea 𝑝𝑁 și se determină 𝑡𝑁𝑐𝑎𝑙𝑐 .
𝑓 (𝑝𝑁 , 𝑡100%𝑉𝐸𝐷4 ) => (𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐴𝑍𝑁Î𝐼)𝑡𝑁𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝟗𝟖℃
6) 𝑡𝑁𝑝𝑝 − 𝑡𝑁𝑐𝑎𝑙𝑐 = 100 − 98 = 2℃

După determinarea cantității de reflux se calculează și rația de reflux, r:

𝐺𝑅 292344,72
𝑟= = = 7,20
𝐺𝐷4 40,59 𝑥 103

7.4. Calculul sarcinii condensatorului de la vârful coloanei și a cantității

de apă de răcire și condensare

Pentru determinarea sarcinii termice a condensatorului de vârf, 𝑄𝐶 , 𝑘𝑐𝑎𝑙/ℎ, se efectuează un

bilanț termic pe conturul VIII (figura 8).

39
 𝑄𝐶 = [𝑄𝑖 − 𝑄𝑒 ]𝑉𝐼𝐼𝐼
𝑑𝐷 𝜋
= [(𝐺𝐷4 + 𝐺𝑅 ) ∙ 𝐻𝑡𝑛 4 + (𝐺𝐴𝐵𝑖 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 ) ∙ 𝐻𝑡𝑛𝑛 ]
𝑑 𝑘𝑐𝑎𝑙
− [(𝐺𝐷4 + 𝐺𝑅 ) ∙ ℎ𝑡𝑖𝑅𝐷4 + (𝐺𝐴𝐵𝑒 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 ) ∙ 𝑡𝑖𝑅 ∙ 𝑐𝑝 ] = 𝟒𝟒 𝟏𝟕𝟗 𝟗𝟑𝟒, 𝟓
ℎ

Unde: 𝑐𝑝 - cantitatea calorică a apei, kcal/kg∙grad, 𝑐𝑝 = 1 𝑘𝑐𝑎𝑙/𝑘𝑔 ∙ 𝑔𝑟𝑎𝑑

Cantitatea de apă necesară în condensator 𝐺𝐻2 𝑂 este dată de sarcina termică a condensatorului
raportată la diferența de temperatură a apei la ieșirea și intrarea din condensator (𝑡𝑒 − 𝑡𝑖 )𝑎𝑝ă și la
randamentul condensatorului de vârf, 𝜂𝐺 :

𝑄𝐶 𝟒𝟒 𝟏𝟕𝟗 𝟗𝟑𝟒, 𝟓 𝑘𝑔
𝐺𝐻2 𝑂 = = = 𝟑 𝟏𝟑𝟑 𝟑𝟐𝟖, 𝟔𝟗
(𝑡𝑒 − 𝑡𝑖 )𝑎𝑝ă ∙ 𝜂𝐺 (35 − 20)𝑥 0,94 ℎ

𝑡𝑒 = 350C

𝑡𝑖 = 200C

𝜂𝐺 = 0,94

După determinarea sarcinii condensatorului se verifică calculul termic pe întreaga coloană și

stripere prin efectuarea unui bilanț termic pe conturul IX (figura 8).

Ven QC
IX
VIII VR
VeD
H2O
R
D4
D3
A
3
D2
A2
D1

A1
F
QF

A
B VII
QAB B
QB

Fig.8. Bilanțuri termice pe coloana de distilare atmosferică

40
 8.1. Calculul diametrului coloanei cu talere cu supape (Glitsch)

Diametrul coloanei se stabilește pe baza sarcinii maxime de vapori și de lichid din coloană.
Pentru calculul diametrului coloanei, 𝐷𝐶 , se utilizează relația:

𝐵 + (𝐵2 + 𝜋 ∙ 𝐶)1/2
𝐷𝐶 =
𝜋/2
𝑉𝑅
În care:𝐵 = 3,345 ∙ 𝑁
𝑃 ∙𝐹𝑖 ∙𝐹𝑆 ∙𝐶𝑉

𝑉𝑅 3,28 ∙ 𝑉𝐶
𝐶 =2∙ +
𝑣𝑑 𝐹𝑖 ∙ 𝐹𝑆 ∙ 𝐶𝑉

𝑑𝑉
𝑉𝐶 = 𝑉 ∙ √
𝑑𝐿 − 𝑑𝑉

𝐺𝐷4 𝐺𝑅𝑛 𝐺𝐴𝐵 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 𝑅𝑇𝑉𝐶 1

𝑉=[ + + ]∙ ∙
𝑀𝐷4 𝑀𝐷4 18 𝜋𝑉𝐶 3600

𝒕𝒏−𝟏 = 𝑡𝑛 − 4℃ = 98 − 4 = 𝟗𝟒℃

Cantitatea de reflux indus, 𝐺𝑅𝑛 , se va calcula considerând că:

𝑄𝑅 = 𝑄𝑅𝑛

𝐺𝑅 ∙ (𝐻𝑡𝑛 − ℎ𝑡𝑖𝑅 ) = 𝐺𝑅𝑛 ∙ (𝐻𝑡𝑛−1 − ℎ𝑡𝑛 )

𝐻𝑡𝑛 − ℎ𝑡𝑖𝑅 125 − 10 𝑘𝑔

𝑮𝑹𝒏 = 𝐺𝑅 ∙ = 298344,72 ∙ = 𝟒𝟔𝟗 𝟗𝟗𝟓, 𝟏𝟏
𝐻𝑡𝑛−1 − ℎ𝑡𝑛 123 − 50 ℎ

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑯𝒕𝒏−𝟏 = 𝟏𝟐𝟑
𝑘𝑔

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝒉𝒕𝒏 = 𝟓𝟎
𝑘𝑔

𝐺𝑅𝑛 469 995,11 𝑚3

𝑽𝑹 = 𝑡 = = 𝟎, 𝟐𝟎𝟏
𝑑𝐷𝑛4 ∙ 3600 0,649 𝑥 103 ∙ 3600 𝑠

𝒕
𝒅𝑫𝒏𝟒 = 𝑑420𝐷 − 𝑐 ∙ (𝑡𝑛 − 20) = 0,720 − 0,00091 ∙ (98 − 20) = 𝟎, 𝟔𝟒𝟗
4

𝒄 = 𝒇𝒂𝒄𝒕𝒐𝒓 𝒅𝒆 𝒄𝒐𝒓𝒆𝒄ț𝒊𝒆 = 𝟎, 𝟎𝟎𝟎𝟗𝟏

41
 𝐺𝐷 𝐺𝑅 𝐺𝐴 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 𝑅𝑇𝑉𝐶 1
𝑽=[ 4 + 𝑛+ 𝐵 ]∙ ∙
𝑀𝐷4 𝑀𝐷4 18 𝜋𝑉𝐶 3600
3
40,59 𝑥 10 469 995,11 12,6975𝑥 103 + 1600 + 1310,4 + 1239,2
=[ + + ]
142,84 142,84 18
0,082 ∙ 𝑙 ∙ 𝑎𝑡𝑚 ∙ (98 + 273,15)𝐾 𝑚3
∙ = 𝟐𝟔, 𝟔𝟕
𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾 ∙ 1,43 ∙ 𝑎𝑡𝑚 ∙ 3600 ∙ 𝑠 𝑠

𝐺𝑉 𝐺𝐷4 + 𝐺𝑅𝑛 + 𝐺𝐴𝐵 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3

𝒅𝑽 = =
𝑉 3600 ∙ 𝑉
40,59 𝑥 103 + 469,995,11 + 12,697 𝑥 103 + 1600 + 1310,4 + 1239,2 𝑘𝑔
= = 𝟓, 𝟒𝟗 3
3600 ∙ 26,67 𝑚

𝑑𝑉 5,49 𝑚3
𝑽𝑪 = 𝑉 ∙ √ = 26,67 ∙ √ = 𝟐, 𝟒𝟔
𝑑𝐿 − 𝑑𝑉 0,649𝑥 103 − 5,49 𝑠

𝑉𝑅 3,28 ∙ 𝑉𝐶 0,201 3,28 ∙ 2,46

𝑪=2∙ + =2∙ + = 𝟐𝟗, 𝟎𝟖
𝑣𝑑 𝐹𝑖 ∙ 𝐹𝑆 ∙ 𝐶𝑉 0,1 0,7 ∙ 1 ∙ 0,46

𝑉𝑅 0,201
𝑩 = 3,345 ∙ = 3,345 ∙ = 𝟎, 𝟓𝟐𝟐
𝑁𝑃 ∙ 𝐹𝑖 ∙ 𝐹𝑆 ∙ 𝐶𝑉 4 ∙ 0,7 ∙ 1 ∙ 0,46

Consider NP=4
1 1
𝐵 + (𝐵2 + 𝜋 ∙ 𝐶)2 0,522 + (0,5222 + 𝜋 ∙ 29,08)2
𝑫𝑪 = 𝜋 = 𝜋 = 𝟔, 𝟒𝟑 𝑚
2 2

Se adoptă 𝑫𝑪 = 𝟔, 𝟓 𝒎

 𝑉𝑅 – debitul de reflux în zona cea mai încărcată, în m3/s;

 𝑉 - debitul de vapori în zona cea mai încărcată, în m3/s;
 𝑉𝐶 - debitul maxim admisibil de vapori în m3/s;
 𝑣𝑑 - viteza lichidului prin deversor, în m/s; 𝒗𝒅 ≅ 𝟎, 𝟏 𝒎/𝒔
 𝑑𝐿 - densitatea lichidului în condițiile de pe taler, în kg/m3;
 𝑑𝑉 – densitatea vaporilor în condițiile din zonă, kg/m3;
 𝐹𝑖 – factor de înecare al coloanei; 𝑭𝒊 ≅ 𝟎, 𝟕
 𝐹𝑆 - factor de spumare; 𝑭𝑺 ≅ 𝟏
 𝑐𝑉 - coeficient de viteză pentru vapori; 𝒄𝑽 ≅ 𝟎, 𝟒𝟔
 𝑁𝑃 - numărul de pasuri prin coloană;
 𝑅𝑛 – refluxul indus între talerul n și n-1;

8.2. Determinarea înălțimii coloanei

42
 𝒉𝟏 = 0,5 ∙ 𝐷𝐶 = 0,5 ∙ 6,5 = 𝟑, 𝟐𝟓 𝑚

𝒉𝟐 = (𝑛𝑡𝑧𝐹 − 1) ∙ 𝑎 = (20 − 1) ∙ 0,7 = 𝟏𝟑, 𝟑 𝑚

𝑛𝑡𝑧𝐹 = numărul de talere din zona de fracționare;

a= distanța dintre două talere succesive= 0,7 m;

𝒉𝟑 = 3 ∙ 𝑎 = 3 ∙ 0,7 = 𝟐, 𝟏 𝑚

𝒉𝟒 = (𝑛𝑡𝑧𝑆 − 1) ∙ 𝑏 = (4 − 1) ∙ 0,7 = 𝟐, 𝟏 𝑚

𝑛𝑡𝑧𝑆 = numărul de talere din zona de stripare;

b= distanța dintre două talere succesive= 0,7 m;

𝒉𝟓 = 𝟏, 𝟓 𝑚
𝑘𝑔
𝐺𝐵 𝜏𝑆 229,9𝑥 103 7𝑚𝑖𝑛
ℎ
𝑡 ∙ 𝑘𝑔 ∙
60 𝑚𝑖𝑛
𝑑𝐵𝐵 60 944 3
𝑚
𝒉𝟔 = = 2 2 = 𝟎, 𝟖𝟔 𝑚
𝜋∙𝐷𝐶2 𝜋∙6,5 ∙𝑚
4 4

𝜏𝑆 = timpul de staționare al lichidului în baza coloanei. Pentru coloane de DA, 𝝉𝑺 = 𝟔 𝒎𝒊𝒏.

𝑯 = ℎ1 + ℎ2 + ℎ3 + ℎ4 + ℎ5 + ℎ6 = 3,25 + 13,3 + 2,1 + 2,1 + 1,5 + 0,86 = 𝟐𝟑, 𝟏𝟏 𝑚

Se adoptă H= 23,5 m.

BIBLIOGRAFIE

1. Onuțu, I., Instalații de proces în prelucrarea țițeiului și gazelor –

Ghid de proiectare, Editura Universității din Ploiești, 2004.
2. Onuțu, I., Notițe de curs, Tehnologia distilării petrolului, Ploiești,
2016-2017.
43
3. Țunescu, R., Tehnologia distilării țițeiului, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1970.
4. Brebeanu, Gh., Notițe de curs, Fizico-chimia petrolului, Ploiești,
2015-2016 .
5. Suciu, G.C., Ingineria prelucrării hidrocarburilor, vol. I, Editura
Tehnică, București, 1983.
6. Suciu, G.C., Ingineria prelucrării hidrocarburilor, vol IV, Editura
Tehnică, București, 1993.
7. Mărinoiu, V., Automatizări ale proceselor petrochimice, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1979.
8. Vukalovici, M., Proprietățile termodinamice ale apei și aburului,
Editura Tehnică, București, 1979.

ANEXA
MATERIAL GRAFIC NECESAR EFECTUĂRII CALCULULUI
TEHNOLOGIC

44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54