Basmul românesc – expresie a înțelepciunii

poporului credincios

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii

Ortodoxe Române, marți, 05 aprilie 2016, la încheierea Proiectului „Culori
radiofonice în 1001 de voci”, realizat de Radio TRINITAS în perioada mai
2014 – februarie 2016:

Evenimentul de astăzi, găzduit de sala mare a Ateneului Român, este

încununarea activităților organizate de radioul Patriarhiei Române în cadrul
proiectului „Culori radiofonice în 1001 de voci”, dedicat copiilor și tinerilor cu
deficiențe de vedere din România. Proiectul s-a desfășurat în perioada mai 2014
– februarie 2016 și a mobilizat 21 de copii și tineri nevăzători, elevi ai Școlii
pentru Deficienți de Vedere și ai Liceului Tehnologic Special „Regina
Elisabeta”, din București.

Acești copii și tineri au fost pregătiți de persoane specializate în muzică, teatru,

regie, jurnalism și psihologie pentru a interpreta un număr de 124 de personaje
din cinci basme românești: „Făt-Frumos din lacrimă”, „Prâslea cel voinic și
merele de aur”, „Zâna Zorilor”, „Harap-Alb” și „Greuceanu”.

Patriarhia Română a binecuvântat și susținut această inițiativă a radioului

TRINITAS pentru a arăta că tinerii și copiii cu dizabilități din România trebuie
sprijiniți să-și pună în valoare talentele lor și că este posibilă implicarea lor în
domenii care le deschid noi direcții de integrare și dezvoltare profesională.

Vocile lor au reușit „să dea viață” fiecărui personaj de basm, depășind orice
prejudecăți și demonstrând că arta nu are handicap, oferindu-le ascultătorilor
ocazia de a pătrunde în lumea frumoasă a basmului românesc, care este o
expresie a înțelepciunii românești inspirate de credința religioasă populară și
morala creștină.

Basmul românesc este expresie a sufletului poporului ca o punere-laolaltă a

năzuințelor, sentimentelor și ideilor sale, născute din speranța biruinței binelui
ca valoare eternă, în mijlocul dificultăților vremelnice.

În poveștile românești, eroul principal este „fiu de împărat”, așa după cum
creștinul ortodox este chemat să devină permanent „fiu al Împărăției cerurilor”.

1
În călătoria sa, care poate fi înțeleasă ca drum al vieții, el luptă împotriva
forțelor întunericului acestei lumi, împotriva răutăților de tot felul. Eroul are
nevoie de arme: sabia, arcul, scutul și coiful, care sunt înțelese simbolic ca
„arme ale luminii”, așa după cum îndeamnă Sfântul Apostol Pavel pe toți
creștinii: „să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele
luminii” (Romani 13, 12). Lupta eroului din poveste împotriva zmeilor și a altor
forțe ale răului este lupta creștinului împotriva ispitelor, păcatelor și patimilor
egoiste care amenință mai ales sufletele tinere, sincere, dar lipsite de
experiența vieții.

Basmele românești descriu întâmplări din care mai ales tinerii au de învățat.
Tânărul din basmele românești se află la vârsta deciziilor, la vârsta maturizării
prin contactul cu o lume pe care nu o cunoaște suficient, dar în care, pentru a
putea reuși și pentru a-și păstra sufletul luminos, are nevoie de sfaturile
părinților. Respectul tânărului față de părinți este indicat, în basm, prin gesturi
simbolice: eroul sărută mâna tatălui său și mâna Sfintei Duminici.

Tânărul din poveste este chemat să devină el însuși împărat, adică stăpân pe
sine, viteaz și înțelept, drept și milostiv. Eroi precum Prâslea sau Harap-Alb,
spre deosebire de frații lor mai mari, nu preferă confortul casei părintești, ci
urmează drumul luminos spre care sunt chemați, fiind credincioși, curajoși,
cinstiți și milostivi. Ei pot fi frumoase exemple pentru tinerii de azi, aflați în
căutarea sensului vieții și a valorilor netrecătoare.

În acest sens, se remarcă faptul că eroul Harap-Alb primește ajutorul care îi

permite să pornească la drum, numai după ce oferă milostenie unei femei în
vârstă, o simplă bătrână, dar care era, de fapt, Sfânta Duminică. De asemenea,
personajele principale ale acestor povestiri cinstesc zilele de sărbătoare creștine
și zilele de post. Astfel, Sfânta Vineri, prezentă deseori ca personaj în basme,
este, de fapt, Sfânta Parascheva, „cea mult folositoare”, după cuvântul
grecesc Παρασκευή, care înseamnă ziua de vineri din timpul săptămânii.

Dumnezeu este prezent în basmele populare ca fiind Creatorul și călăuzitorul

lumii, iar eroii din poveste, precum Greuceanu, invocă numele lui Dumnezeu
când se află în fața unei încercări, având conștiința că Dumnezeu este
călăuzitorul lor, iar înainte de a porni la drum se reculeg în rugăciune. Uneori,
întâmplările din poveste sunt istorisite în spiritul înțelepciunii populare creștine
care sugerează legături între cele trei zile pe care Hristos Domnul le-a petrecut
în mormânt, înainte de Învierea Sa din morți, și călătoria de trei zile a lui
Greuceanu, precum și devenirea lui ulterioară.
2
Ca expresie a înțelepciunii populare artistice, basmul românesc ne învață, de
fapt, că Dumnezeu cheamă pe toți oamenii la o misiune mai înaltă, însă puțini
răspund chemării Sale. Uneori, devin eroi cei care s-au născut cu mai puține
șanse de afirmare, așa cum sunt Prâslea și Harap-Alb. Ambii eroi s-au născut
ultimii între frații lor, dar, cu timpul, s-au arătat mai vrednici decât ei. Din acest
punct de vedere, cele două povestiri, menționate mai sus, seamănă oarecum cu
istorisirea biblică despre Iosif și frații săi, relatată în cartea Facerea, capitolele
37-50. Iar drumul pe care eroul din basmul românesc este chemat să îl parcurgă
este în realitate însuși drumul vieții.

Astăzi, este semnificativ și admirabil faptul că, în proiectul „Culori radiofonice

în 1001 de voci”, aceste basme tradiționale românești sunt interpretate, potrivit
rigorilor teatrului radiofonic, de tineri cu dificultăți de vedere, dintre care unii
sunt total nevăzători. Atenția, căldura și priceperea cu care acești tineri au reușit
să interpreteze personajele din basmele românești, amintite aici, sunt dovada
vizibilă a talentelor dăruite lor de Dumnezeu, pe care însă ei le-au cultivat și
înmulțit în cele peste 180 de ore de înregistrare în Studioul Radio TRINITAS
din București. În semn de apreciere și recunoștință pentru această mare
realizare, dorim să oferim fiecăruia dintre cei 21 de tineri Diploma de Onoare a
Centrului de Presă BASILICA, al Patriarhiei Române.

De asemenea, adresăm mulțumiri și felicitări persoanelor care au sprijinit

financiar proiectul „Culori radiofonice în 1001 de voci”, precum și persoanelor
care s-au implicat artistic pentru realizarea celor cinci CD-uri cu basme
tradiționale românești. În semn de prețuire, le oferim acestor persoane Ordinul
„Sfinții Împărați Constantin și Elena” și respectiv Diploma și Medalia
Omagială „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”.

În final, mulțumim conducerii Ateneului Român și tuturor celor care au

organizat acest eveniment de încheiere a proiectului „Culori radiofonice în
1001 de voci” și de lansare a CD-urilor conținând cele cinci basme tradiționale
românești. Avem speranța că aceste realizări artistice vor aduce bucurie și
lumină în sufletele ascultătorilor. Ne rugăm lui Dumnezeu să dăruiască tuturor
copiilor și tinerilor încredere și curaj în cultivarea talentelor proprii spre bucuria
lor și a noastră a tuturor care îi iubim și îi prețuim.

† DANIEL

Patriarhul României