Lectura schemelor hidraulice

19.1 Notiuni generale

Simboluri si scheme hidraulice

O schema de principiu a unui circuit hidraulic este unul din documentele cele mai
importante care insotesc masina.

Indicatiile care apar pe scheme hidraulica sunt esentiale pentru o buna intelegere a
functionarii masinii, precum si pentru a asigura instalarea si depanarea acesteia.

Schemele hidraulice curente sunt de trei tipuri diferite :

 In sectiune,

 In vedere,

 Schema de principiu.

Tipul de schema utilizat depinde de cantitatea si de genul de informatii care este necesar
a fi transmis.

Cele trei tipuri de scheme sunt reprezentate in figurile de mai jos, fiecare dintre ele
reprezentand acelasi circuit.

Fig.1
 Fig.2

Fig.3

Fig.1 reprezinta schema in sectiune a unui sistem hidraulic in care iese tija unui cilindru
H a carui viteza de iesire este reglata prin regulatorul de debit F si revenire rapida, cand
regulatorul de debit este ocolit fluidul trecand prin clapeta anti-retur G. Aceasta schema
prezinta sectiuni prin toate aparatele din sistemul hidraulic si reprezinta un model pedagogic
foarte bun.

Circuitul are in coponenta un distribuitor cu pozitia centrala deschisa.

 Alte scheme pot fi utilizate pentru a reprezenta alte faze ale ciclului de functionare.

Fig.2 reprezinta acelasi sistem hidraulic sub forma de imagine / vedere.

Aparatele sunt reprezentate in vedere si orificiile sunt unite intre ele prin linii care
reprezinta tevile.

Aceasta schema prezinta toate tevile necesare in sistem si legaturile cu aparatele

hidraulice.

Fig.3 reprezinta acelasi sistem hidraulic prin utilizarea simbolurilor, fiind numita si
schema de principiu.

Acest tip de schema este preferat de catre tehnicieni pentru studierea circuitelor si
stabilirea cauzelor defectelor care pot aparea in timpul functionarii.

19.2 Intocmirea si utilizarea ciclogramelor

Ciclograma se prezinta sub forma unui tabel, ca in fig. de mai jos, in care sunt inscrise :

 Pe coloana ① sunt inscrise in ordine fazele delucru si organele receptoare care

executa miscarile respective ;

 Pe coloana ② sunt inscrise organele de comanda in actiune (buton pornire - oprire

hidraulic sau electric, semnal de final de cursa, contacte electrice de presiune,
relee, etc.). Acestea vor fi plasate pe aceeasi line cu organul receptor pe care il
actioneaza.

 Pe liniile ③ sunt inscrise organele de distributie cu comanda manuala sau electrica

(electrodistribuitoare).

Fig.4

Reperele prezentate in tabel trebuie sa se regaseasca in schema deprincipiu.

Valorile de informatie :
 1 - prezenta comenzii

0 - absenta comenzii

Lectura ciclogramei se va face conform exemplelelor prezentate mai jos :

Exemplul 1 :

FAZE Comanda 1D 2D
1YVA 1YVB 2 YVA
Repaus 1S0 0 0 0

Explicatie : Contactul 1S0 este actionat, nu apare nici o informatie la organele

de distributie

Exemplul 2 :

FAZE Comanda 1D 2D
1YVA 1YVB 2 YVA
Reintrarea cilindrului 1C la viteza 1S1 0 1 0
maxima

Explicatie : Intrarea cilindrului 1C este realizata prin comanda 1S1 (contact

de final de cursa de exemplu) care pune sub tensiune

bobina 1YVB de la electrodistribuitorul 1D.

Exemplul 3 :

FAZE Comanda 1D 2D
1YVA 1YVB 2 YVA
Iesire cilindru 2C la viteza mica 1S5 1 0 1

1S2→KA

(1)

Explicatie : Pentru iesirea cilindrului 2C cu viteza lenta contactul 1S5 pune

sub tensiune bobina 1YVA. 1S2 (care poate fi un semnal de final

de cursa) actioneaza releul KA, care este pus sub tensiune (1),

ceea ce duce la mentinerea sub tensiune a bobinei 2YVA a

 electrodistribuitorului 2D.

Concluzie :

Tabelul permite citirea miscarilor secventiale a unui ansmblu de mai multi receptori, prin
citirea pe verticala in coloana ① a fazelor, apoi pe fiecare faza se identifica modul de comanda
si aparatul de comanda.

Tabelul ciclogramei este foarte util in depanari :

Daca o miscare nu se executa se emite ipoteza defectarii apartului de comanda care se va

verifica cu ajutorul unor aparate de control.

Luam exemplul 2, prezentat anterior, in care nu se realizeaza reintrarea cilindrului 1C.

Conform tabelului, comanda 1S1 pune sub tensiune bobina 1YVB dela distribuitorul 1D.

Se va verifica daca bobina 1YVB este sub tensiune, si daca da, atunci distribuitorul 1D se
verifica daca se deplaseaza. Daca bobina 1YVB nu este cauza , se va verifica comanda 1S1.
Daca aceasta functioneaza se verifica daca mecanismul este bun.

Pe scheme se regaseste si diagrama de functionare. Diagrama ne va indica care sunt

miscarile cilindrilor.
19.3 Exemple de scheme hidraulice

19.3.1 Miscarea unui cilidru cu dublu efect si a unui motor

hidraulic cu un singur sens de rotatie

Schema :1

Conditii de functionare :

 Rotirea motorului nu se va obtine daca cilindrul este mentinut la final de cursa. Este
necesar, deci sa se regleze supapa de secventa (succesiune)2RA la o valoare
superioara presiunii care este necesara cilindrului 1C si inferioara valorii de
regalaj a limitatorului de presiune 1RP, de 90 bari (se va face calculul pentru
verificare).

 In functie de debitul pompei de antrenare de la grupul moto-pompa (1WP), de

cilindreea motorului hidraulic 2M si de scurgerile L, se poate calcula turatia n.
Sensul de rotatie a motorului 2M este orar (+).

 Reglarea droselului 1QA pentru o viteza de reintrare a tijei cilindrului 1C va fi

controlata prin debitul de la pompa.
 19.3.2 Circuit cu doua etaje de presiune

Schema :2

Avem un circuit cu doua etaje de presiune in care se doreste blocarea cilindrului cu

incarcare pe o pozitie.

Se calculeaza :

- presiunea de reglaj a limitatorului de presiune 1RP pentru o incarcare F de

3000daN ;
 - presiunea de reglaj a supapei de reductie 1RB pentru o incarcare F' de 2000 daN
(cu un η total de 0,8) ;

- viteza rapida VR a cilindrului 2C la presiune inalta si la presiune joasa ;

- viteza de retur necesara pentru a evita cavitatia, ceea ce necesita o reglare a

droselului 2QB.

Cunoscand datele din figura vom obtine :

F = p x S1 x η ⇒ p=

unde :

S1 = 3,14 x 4 x 4 = 50,24 cm2

F = 3000 daN

η = 0,8

deci : p= = 75 bar

Presiunea de reglare a supapei de reductie 1 RB va fi :

p* = = 50 bar

Se cunoaste debitul ca fiind :

qV = 15 l/min = = 250 cm3/s

Viteza rapida VR a cilindrului va fi :

V= = = 5 cm/s

Viteza de retur va fi :

V' = = = 7,2 cm/s

 Cand se cunoste ca :

S1 - S2 = suprafata inelara = π (R2 - r2) = 3,14 (16 - 5) = 34,54 cm2

Unde :

R = 4 cm (la suprafata pistonului)

R = 2,25 cm (la suprafata tijei)

Se va regla droselul unidirectional 2QB pentru a obtine o obtine o viteza inferioara

rezultatului obtinut.

Ciclograma :

FAZE Comanda Distribuitor 2D : 1D

pozitii
1 0 2 1YVA
Intrarea tijei cilindrului 0 1 0 0
Iesire tija cil. 2C cu viteza rapida VR la manuala 1 0 0 0
presiune joasa BP
Iesire tija cil. 2C cu viteza rapida VR la 2S0→KA (1) 1 0 0 1
presiune inalta HP
Intrarea tijei cil. 2C cu viteza lenta VL Manuala 0 0 1 0
si presiune joasa
2S1→KA (0)

Cele doua presiuni sunt obtinute cu ajutorul limitatorului de presiune 1RP si al supapei de
reductie 1RB in functie de pozitia distribuitorului 1D, care permite iesirea tijei cilindrului 2C
care va actiona asupra contactelor 2S0 si 2S1.

In cursul deplasarii cilindrului 2C, daca distribuitorul 2D este pozitionat pe pozitia de

mijloc (absenta presiunii) supapa de sens pilotata 2NB blocheaza cilindrul 2C, solicitata de
incarcarea F , oprindu-l (vezi presiunea la manometrul 2GB).

In faza de retur, droselul unidirectional 2QB regleaza viteza VL , iar pentru a evita
cavitatia supapa pilotata 2NB se va deschide, permitand returul uleiului la rezervor.

19.3.3 Echilibrarea unei incarcari

Schema :3
 Ciclograma :

FAZE Comenzi Distribuitor 1D : 2D

pozitii
1YVA 1YVB 2YVB
Pozitie de repaus 1S0→KA (0) 0 0 0

Iesire tija cil. la viteza lenta v1 m→a 1 0 0

Iesire tija cil. la viteza rapida v2 m→a 1 0 1

1S1→KA (1)
Intrarea tijei cil. cu viteza lenta v3 m→r 0 1 0

1S2→KA (0)
Intrarea tijei cil.cu viteza rapida v4 m→r 0 1 1

1S1→KA (1)
  vitezele v1 si v2 se vor obtine prin reglarea droselului 1QB, v1 < v2,

v3< v4, v1 = v3 = 2 cm/s

 se calculeaza viteza rapida v2 (cm/s)

 se calculeaza viteza rapida v4 (cm/s) ; se va pozitiona limitatorul 1S1 la mijlocul

distantei dintre limitatorii 1S2 si 1S0.

Cunoscand caracteristicile cilindrului, precum si faptul ca ca pompa este identica cu cea

de la exemplul anterior, vom avea :

v2 = 5 cm/s

v4 = 7,2 cm/s

v1 si v3 = 2 cm/s

v2 , v4 sunt vitezele rapide maxim posibile.

Se observa ca vitezele lente v1 si v3 sunt identice datorita reglarii droselului 1QB.

Presiunea de reglare teoretica a limitatorului de presiune 1Rpva fi :

p= = = 40 bar

Ca urmare a reglarii, observam ca cilindrul nu efectueaza intreaga sa cursa. Aceasta se

datoreaza faptului ca nu s-a tinut cont de randament. Considerand ca randamentul este : η = 0,8,
valoare presiunii de reglaj a limitatorului de presiune va fi = 50 bar.

Pentru echilibrarea sarcinii F, supapa de echilibrare 1RB se va regla la valoarea teoretica:

p= = = 40 bar

Supapa se va regla la aceasta valoare, apoi in cursul ridicarii cilindrlui 1C se va trece

distribuitorul 1D pe pozitia de centru si se va regla supapa pana la stabilirea pozitiei de
echilibru a incarcarii (se va urmarii valoarea data de manometrul 2GB).

Daca cilindrul inainte de a-si finaliza cursa de ridicare se opreste, inseamna ca exista un
echilibru al fortelor pe suprafetele pistonului, se va actiona asupra limitatorului de presiune 1RP
pentru a creste presiunea de lucru pana la ridicarea completa a cilindrului.