Universitatea “Ştefan cel Mare”din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară

Protecţia consumatorului şi a mediului

Proiect Fenomene de transfer

Centrifugarea

Cadru didactic

Prof.dr.ing.Nicolae Solomon Studenţi

Ioniţă Emilia

Mitu Georgiana
Moisa Claudiu
Movileanu Tiberiu
Nistor Andrei
AnulIII! PCM

Suceava! "#$%
 Cu&rins
I' Introducere

II' Considerații teoretice

III' Factori care in fluențea(ă centrifugarea

I)' *escrierea matematică a o&erației

)' Utila+e &entru centrifugare

)I' Studiu de ca(

)II' Conclu(ii

,i-liografie
 Introducere

Centrifugareaeste oeraţia !idrodinamică cu a"utorul căreia se oate reali#a seararea

amestecurilor eterogene.Aceasta are loc cu a"utorul forţei centrifuge$ care aare la rotirea
amestecului cu vite#ă mare.Centrifugarea este o metodă foarte răs%ndită &n aroae toate
subramurile industriei alimentare.

'tilia"ele utili#ate entru seararea forţei centrifuge oartă denumirea genetică de centrifuge
$centrifugele fiind caracteri#ate rin elemente &n mi(care la turaţie mare .)n unele ca#uri
centrifugele rimesc denumiri secial $determinate de oerţia e care o reali#ea#ă sub efectul
forţei centrifuge ca* searator $clarificator $concentrator $etc.$ răm%n%nd &nsă utila"e de searare
sub influenţa forţei centrifuge.
E+istă searări sub efectul forţei centrifuge $cans numai ametescul de searat este us &n mi(care.
Aceste aarate oartă denumiri seciale *cicloane ,aerocicloane -$!idrocicloane $etc.$&n funcţie de
tiul de amestec e care &l seară sub influenţa forţei centrifuge .
Seararea sub efectul forţ ei centrifuge la utila"ele &n mi(care de rotaţie reali#ea#ă sear ări cu
consum mare de energie .Este de a(tetat ca e viitor utili#area lor să se restr%ngă.

Seararea amestecurilor eterogene sub influenţa forţei centrifuge$se reali#ea#ă e două rinciii*
Sedimentare ! c%nd seararea sub influenţa forţei centrifuge se reali#ea#ă e ba#a de
diferenţă de vite#ă de sedimentare.Seararea comonenţilor se reali#ea#ă rin
stratificarea lor .Ea se alică amestecurilor eterogene lic.id/lic.id $solid/solid!solid/
lic.id (i solid/ga(.Saţiul &n care se reali#ea#ă seararea este &n mi(care de rotaţie (i are

ereţi lini$sau saţiul este fi+ &nsă creea#ă entru amestecul de searat vite#e eriferice
de rotaţie mari.Seararea centrifugal e rinciiul sedimentării$uneori caătă denumiri
seciale $&n funcţie de fa#a te!nologică e care o reali#ea#ă $de e+emlu lime#irea
,eliminarea imurităţiţor solide dintrun lic!id- .
 Filtrarea care se alică &n secial amestecurilor eterogene solid/lic.id'/ic!idul străbate
surafaţa filtrantă sub acţiunea forţei centrifuge $iar articolele solide din amestec
$acţionate (i ele de forţa centrifugă se deun la surafaţa mesei filtrante $ca (i &n ca#ul
filtrării obi(nuite.
0in%nd cont de condiţiile de lucru la construcţia centrifugelor se folosesc anumite tiuri de
materiale .
Materialele din care se construiesc centrifugele trebuie să satisfacă cerinţele imuse de evitarea
coro#iunii$ de ăstrare a calităţilor lic!idului (i de re#istenţă admisibilă.Centrifugele sunt
construite &n rincial dintrun tambur care se rote(te cu o turaţie mare &n "urul unui a+ vertical
sau ori#ontal./a construcţia centrifugelor trebuie avut &n vedere materialul de construcţie al
acestora (i turaţia otimă la care trebuie să funcţione#e.

/a construirea centrifugelor$ trebuie să se ţină seama de elementele imuse de*

materialul suus centrifugării1

materialul din care este construită centrifuga1
construcţia centrifugei care ot fi concreti#ate &n*
limitarea ra#ei (i turaţiei centrifugei1
limitarea volumului ocuat de rodus &n centrifugă datorită formei e care o ia rodusul &n
timul mi(cării de rotaţie1
turaţia critică care aare la centrifugare.
 Considerații teore tice

Se consideră un reciient cu susensie de articule solide &ntrun lic!id ,sau &ntrun amestec de
două fa#e lic!ide-$ antrenat &ntro mi(care de rotaţie.Sub acţiunea forţei centrifuge$ aceste fa#e se
vor seara unele de altele (i se oate recuera fiecare fracţie searată.)n realitate seararea nu

este erfectă deoarece fiecare fa#ă searată este &n general un amestec cu o fracţie u(oară din
cealaltă fa#ă.

Ansamblul te!nicilor care ermite reali#area unei asemenea searări se nume(te centrifugare.

Centrifugarea se e+ecută*

2cu ma(ini de rotaţie numite centrifuge$ &ntre care se disting* decantoarele centrifugale$
searatoarele centrifugale (i storcătoarele centrifugale1

2cu ma(ini care nu e+ecută nici o mi(care de rotaţie$ numite !idrocicloane.

'nele centrifuge nu ot seara dec%t două fa#e* o fa#ă solidă (i una lic!idă$ ca#ul
storcătoarelor. Altele asigură seararea a două fa#e lic!ide.3iverse searatoare ot seara două
fa#e lic!ide (i o fa#ă solidă.4idrocicloanele ot seara doar o fa#ă lic!idă (i una solidă.)n timul
rotirii tobei ,reciientul centrifugei- &n care se introduce susensia$ forţa centrifugă tinde să
liească substanţa solidă de eretele interior al tobei form%nd sedimentul.Acest sediment este
aoi evacuat rin mecanisme secifice de e+tracţie$ de regulă$ mecani#ate.

/a decantoarele (i searatoarele centrifugale toba este comactă ,lină-./ic!idul rămas &n urma
searării ărţii solide este evacuat cu un diso#itiv adecvat.3acă susensia este comusă din
două lic!ide de densităţi diferite$ o dată searate sunt e+trase fiecare searat.

/a storcătoare$ toba este erforată ,&n interior fiind cătu(ită cu un strat filtrant-./ic!idul
traversea#ă mai &nt%i sedimentul format rin deunerea ărţii solide$ aoi este evacuat sre
e+terior rin eretele erforat al tobei.'n storcător nu ermite seararea dec%t a două fa#e* una
lic!idă (i una solidă.

Searatoarele (i decantoarele centrifugale se disting &n modul următor*

2cuva ,toba- searatoarelor au ereţi desărţitori care diri"ea#ă curgerea (i favori#ea#ă lime#irea
,urificarea- lic!idului1

2acceleraţia centrifugă de#voltată &n searator este$ entru o caacitate de tratare dată ,debitul
instalaţiei-$ mai ridicată dec%t &n ca#ul decantoarelor.

Se atribuie uneori numele de 5clarificator6 sau decantor$ searatoarelor destinate searării unei
fa#e solide (i a unei singure fa#e lic!ide.Termenul de 5searator6 este re#ervat centrifugelor care
ermit seararea a două fa#e lic!ide sau trei fa#e* una solidă (i două lic!ide.
 Factori care influen țea(ă centr ifugarea

Efectul forţei centrifuge este influenţată de o serie de factori at%t la seararea rin sedimentare
c%t (i rin filtrare.7actorii rinciali care intervin &n roces sunt* mărimea forţei centrifuge$
natura materialului de searat (i natura materialului din care este conţinut utila"ul.

Mărimea forţei centrifuge

Seararea este determinată de forţa centrifugă care se e+ercită asura materialului care
trebuie să fie searat $ forţa centrifugă aăr&nd rin rotirea &n "urul unei a+e .

Materialul suus centrifugării sub influenţa forţei centrifuge$ influenţea#ă seararea.Astfel$ toate
materialele care rin caracteristicile lor aduc dificultăţi de sedimentare sau filtrare se comortă
similar (i &n ca#ul centrifugării.

Mărimea forţei centrifuge care aare la rotirea corului &n "urul unei a+e de rotaţie se determină
e ba#a legii mecanicii.7orţa care ia na(tere &n ca#ul unei mi(cări circulare a unui cor de masă
m $cu vite#a ung!iulară de 8 e o traiectorie de ra#ă 9 este *

2
F0m1 w · R 2$3

3acă &n loc de vite#ă ung!iulară se ia &n considerare turţia *8:;< n $forţa centrifugă este dată de
relaţia *

2 ·π·n
F0n2 ¿¿
2
2"3

Din relaţiile de mai sus se constată că forţa cenrifug% este roorţională cu masa (i ra#a e care
se reali#ea#ă mi(carea de rotaţie (i cu ătratul vite#ei ung!iulare sau al turaţiei .= consecinţă a
acestui fat este că entru accea(i masă sem obţine o forţă centrifugă mai mare dacă se cre(te
turaţia resectiv vite#a ung!iulară $c!iar dacă &n anumite limite se mic(orea#ă ra#a.

Ca (i greutate forţa centrifugă este o forţă care se alică unei mase .0in%nd seama că greutatea
40m1g (i comar%nd această relaţie de definiţie cu a forţei centrifuge din relaţia ,>- sau
 2
2 ·π·n
,;-$re#ultă că w R rsectiv 2 2
rere#intă acceleraţia c%mului centrifugal sau
¿¿ R

acceleraţia centrifugală a(a cum g rere#intăacceleraţia c%mului gravitaţional .

3e(i efectul c%mului de forţe centrifuge este calitativ acela(i cu al c%mului gravitaţional $&ntre
cele două c%muri de forţe e+istă mari diferenţe (i anume *

• )ntrun sistem de mi(care centrifugală $c%mul de forţe nu este omogen sre deosebire
de c%mul gravitaţional1
• 3irecţia forţelor centrifuge este radială e c%nd a forţelor gravitaţionale ararele &n lan
vertical1
• Intensitatea forţei centrifuge entru accea(i masă varia#ă cu turaţia (i ra#a $e c%nd
intensitatea forţelor gravitaţionale este constantă1

Vâscozitatea influenţea#ă defavorabil seararea centrifugală.C%nd cre(te văsco#itatea seararea

se reali#ea#a greu.

=rice măsură luată entru mic(orarea v%sco#ităţii &n genere a"ută seararea sub influienţa forţei
centrifuge .9educerea v%sco#ităţii se oate reali#a e ba#a unei nanali#e economice .

)n unele ca#uri entru seararea centrifugală este necesară mărirea v%sco#ităţii.

Spuma$ este un obstacol de searare$ deoarece bulele care o alcătuiesc se ata(ea#ă de articulele
solide$ le măresc volumul aarent (i astfel mic(orea#ă masa volumică aarentă.

Viteza de sedimentare &n c%m centrifugal constituie un factor imortant.Este cunoscut fatul că
vite#a de sedimentare ăn c%m gravitaţional se oate determina cu relaţia*

√
d
4 ·g ρp− p
5s : 3 τp 263
)n ca#ul sedimentării &n c%m centrifugal$ &n locul acceleraţiei gravitaţionale g$ intervine
acceleraţia centrifugală ?@9: ,;<n-@9$ deci*

Bs,c- : fc8s,g- 273

3in relaţie re#ultă că vite#a de searare centrifugală este egală cu vite#a de sedimentare
gravitaţională &nmulţită cu factorul de searare.
 *escrierea matematică a o&erației

La construcţia centrifugelor se ia în considerare forma pe care o ia produsul în

centrifugă datorită mişcării de rotaţie ,deoarece aceasta determină cantitatea de
material care se poate prelucra .Materialul introdus în centrifugă se aă atât sub
inuenţa forţei centrifuge cât şi sub inuenţa forţei gravitaţionale ,din care cauză
odată cu rotirea tobei centrifugei va lua o anumită formă care este cea a unui
parabolid de revoluţie .

Rezultanta forţelor care determină suprafaţa licidului în centrifugă face ungiul !

cu a"a centrifuge,iar

tg FC ( 5)
β=
G

2
Fc = m· w ·RşiG = m· g ,-

Rezultă că #

2
w · R NM´
tg β = = = Fr
g ´
PM ,D-
$entru
´ =R dinrelaţ ia ( 7 ) valaorea lui PM
NM ´ ete :

´ = g
PM 2
=contat ,-
w

%eea ce arată că distanţa dintre intersecţia normalei într un punct oarecare al

suprafeţei licidului cu a"a centrifugei şi proiecţia punctului pe a"ă este o constantă
pentru toate punctele suprafeţei pe care o descrie produsul .&cest rezultat este
valabil numai pentru centrifugele cu a" vertical.

9elaţia ,- este o rorietate a arabolei $care &n sistem de coordonate +oF este definită rin
relaţia *
2
! = 2 p" ,-

In care & este arametrul arabolei $care &n ca#ul searării centrifugale este segmentul
g
´
PM
$de unde *: w 2

,>H-

/a construirea centrifugelor trebuie să se ţină seama (i de fatul că la centrifuge aare (i o turaţie

critică determinată de fatul că arborele rin care se imrimă mi(carea de rotaţie nu (i ierde
verticalitatea erfectă datorită u(oarei e+centricităţi care aare de la montare (i datorită delasării
rovocată de &ncovoierea unui arbore &n timul mi(cării de rotaţie.

7orţa centrifugă care rovoacă &ncovoierea arborelui , Fa -$ţin%nd seama de e+centricitate (i

delasare este *
2
F a =m a ( e + " ) w ,>>-

)n care ma=¿ masa arborelui (i 8: vite#a ung!iulară

Această forţă este ec!ilibrată de forţa de elasticitate a arborelui.

7actorul de eficacitate utili#at entru seararea unor amestecuri este limitat ca valoare ma+imă
de natura materialului suus searării.Pentru centrifugele utili#ate$ factorul de eficacitate are
valorile*

la centrifugele de mică eficacitate #: H1

la centrifugarea cristalelor #: >HH >JH1
la centrifugarea #a!ărului #: KJHJH1
la seararea comonenţilor amestecurilor eterogene forţele sunt folosite entru următoarele
efecte*
accelerarea sedimentării1
accelerarea filtrării1
eliminarea mai &naintată a lic!idului dintrun material solid
 Utila+e &entru centrifugare

3atorită condiţiilor deosebit de variate de lucru recum (i a caracteristicilor materiei rime (i

a roduselor re#ultate sa construit o mare varietate de tiuri de centrifuge deosebinduse at%t din

unctul de vedere constructiv$ c%t (i al modului de funcţionare (i e+loatare.

Materialul din care este construit utila"ul limitea#ă rin comortarea la coro#iune$ dar (i rin
re#istenţa admisibilă a materialului care este suus resiunii ce aare datorită efectului forţei
centrifuge .

3in această cau#ă$ clasificarea centrifugelor se face e ba#a mai multor criterii (i anume*

I.3uă mărimea factorului de searare$ criteriul 7r e care &l reali#ea#ă $ele se gruea#ă &n *

centrifuge$c%nd #LJHHH
suercentrifuge $c%nd JHHHL#LJHHHH

ultracentrifuge $c%nd 10 L#

Centrifugele (i suracentrifugele sunt utila"e industriale .'ltracentrifugele sunt utila"e numai de

laborator .

II.3in unct de vedere constructiv utila"ele entru searare centrifugală se &mart &n*
utila"e cu elemente &n mi(care de rotaţie 1

 utila"e fără elemente mobile .

III.'tila"ele cu elemente &n mi(care de rotaţie $din unct de vedere consrtuctiv se &mart &n *

centrifuge

searatoare centrifugale1

suercentrifuge

I.3uă destinaţia lor deosebim*

centrifuge de decantare1

centrifuge de filtrare1

centrifuge searatoare1

.3uă o#iţia a+ei$ centrifugele sunt*

verticale1

ori#ontale1

&nclinate1
I. 3uă susţinerea tamburului centrifugei$ deosebim*

centrifuge susendate1

centrifuge sri"inite1

3uă modul de funcţionare$ e carel vom lua &n considerare (i &n descrierea centrifugelor*

a.Centrifuge cu funcţionare periodică (discontinue)

b. Centrifuge cu funcţionare continuă.

 Se&aratoare centrifugale

Searatoarele centrifugale sunt utila"e care reali#ea#ă seararea e rinciiul sedimentării. Ele se
ot considera utila"e cu* funcţionare continuă$ de(i &n mod normal funcţionea#ă continuu un
număr redus de ore$ duă care trebuie să fie orite entru curătire. Searatoarele centrifugale ot
să reali#e#e o diversitste de tiuri de searări rin sedimentare$ fat care a făcut ca &n ultimile trei
decenii să(i găsească o serie de &ntrebuinţări. )n industrie alimentară (ia găsit utili#ări &n
sroag toate subramurfle$ tr deverse scouri oa* clarificări de lic!ide ,lime#ire$ *cnctentr de
susensii$ seararee a două fa#e eterogene de lic!ide greu searabile e altă cale sălări de solide
sau lic!ide$ etc. Se $construiesc c!iar searatoare centrifugale care asigură o sterili#are arţială
rin eliminarea microorganismelor sub acţiunea forţei centrifuge. Aceasta a atras o diversificare
mare a construcţillor de seeratoare centrifugale$ de(i construcţia rincială este destul de
asemănătoare .
Se&aratoarele cu talere cilindric e sunt &ntrebuinţate numai entru clarificare$ care se
reali#ea#ă entru &nlăturarea imurităţilor solide &n susensie &n fa#a lic!idă. Condiţia esesnţială
entru a se utea reali#a seararea cu searatorul este ca fa#a solidă să fie &n roorţie redusă.
Clarificarea centrifugală $&nlocuie(te cu succes filtrări dificile$ la care stratul de reciitat se
deune greu. Această clarificare$ dacă se reali#ea#ă la factor de eficacitate mare are erţial efect
sterili#ant$ deoarece o arte din microorganisme se seară rin sedimentare. In industria
alimentară clarificarea centrifugală (ia găsit o serie de alicaţii.Clarificatoarele cu talere
cilindrice i(i găsesc.utili#are &n industria sucurilor de fructe$ a vinului (i a berii. 3in unct de
vedere constructiv searatoarele cu talere cilindrice ot fi semiermetice sau ermetice$ deosebirea
dintre cele două tiuri fiind dată de sistemul de alimentare.

Pentru cele semiermetice alimentarea se reali#ea#ă sub efectul resiunii !idrostatice$ iar entru
cele ermetice sub resiune$ rin conductă &nc!isă.Elementul rincial al unui searator
centrifugal este toba cu talere l$ acţionată &n mi(care de rotaţie rin intermediul unui arbore
vertical ; e care se sri"ină (i care la rindul său rime(te mi(carea de rotaţie de la un motor
electric montat curent &n carcosa searatorului$ fi+at de ea. In mod normal searatoarele
centrifugale se rotesc la turaţii mai mari dec%t ale motoarelor electrice ,lHH;JH rotOsec.-$ din care
motiv &ntre motor (i arborele de antrenare este un sistem de mărire a turaţiei. Pe arborele
motorului se montea#ă roată melcată  care culea#ă cu surubul melc K montat e arbore.
Arborele este montat vertical &n careasă (i susţinut &n această o#iţie de două gruuri de lagăre cu
rulmenţi J (i $ un gru de lagăre fiind de g!idare (i asigurare a verticalităţii$ celălalt de sri"in.

Elementele sistemului de antrenare melcroată melcată se rotesc &ntro baie de ulei$ reali#ată &n
carcasă. Pe arbore sre lagărul suerior este montat (i un sistem de frinare D. Toba roriu #isă
este elementul rin care se reali#ea#ă seararea centrifugală. In construcţia ei se includ*

talerele cilindrice concentrice  cu o arte fi+ată e carcasa tobei (i cealaltă arte arcuită sre
interior$ carcasa tobei reali#ată din citeva iese$un cor cilindric cu artea suerioară filetată$ un
caac al vsulu cilindric &n care sunt revă#ute canale entru diri"area lic!idulu lime#it sre
evacuare$ un racord cilirndric central filetat$ caacul racordului cilindric filetat (i statorul  rin
intermediul căruia se reali#ea#ă resiunea necesară entru evacuarea lic!idului ilime#it. Toba se
găse(te &n interiorul ărţii suerioare a carcasei care are at%t rol de rotecţie$ c%t (i de fi+are a
racordului de alimentare (i evacuare a lic!idului lime#it$ imreună cu a statorului .

Carcasa roriu #isă este construită din două ărţi* Partea inferioară care este roriu #is batiul
ma(inii$ &n care sint fi+ate lagărele (i se află baia de ulei (i artea suerioară care inc!ide toba &n
carcasă (i rere#intă suortul entru sistemul de alimentare (i evacuare. Partea inferioară a
carcasei este masivă (i fi+ată.

In fundaţie$ artea suerioară este u(oară (i demontabilă. Imbinarea elementelor tobei roriu
#ise se reali#ea#ă rin filetare &ntre elementele care se &mbină fiind revă#ute garnituri.. Talerele
cilindrice concentrice au arcuirea interioară alternantă$ cele cu număr fără soţ de la centru &n
artea suerioară$ celelalte &n artea inferioară$ fiind a(e#ate astfel ca să asigure lic!idului suus

lime#irii circulaţie &n serie. Numărul de talere varia#ă &ntre K   (i este totdeauna număr ar.
/ic!idul de alimentare cade la artea inferioară &n centrul tobei$ se ridică e rimul taler (i
urmea#ă drumul sinuos rintre talere$ de la taler la taler$ aoi de la eretele interior al tobei
&mins rin canalele caacului &n camera statorului$ de unde evacuat sub resiune.

Presiunea cu care este imins &n conducta de evacuare este dată de relaţia*
 2
R2
2 2
w R1
p= ρl ¿  -
2

9; resevtiv 9> sunt ra#ele e+terioară resective interioară

Sedimentul &n cea mai mare arte răm%ne &n saţiul central &n interiorul rimului taler (i ceea ce
a scăat se deune succesiv e celelalte talere (i &n final &n artea inferioară a interiorului
eretelui tobei. Searatorul sub asectul alimentării oate fi semiermetic (i &n ca#ul acesta este
revă#ut cu re#ervor de alimentare cu lutitor entru reglarea nivelului lic!idului$ sau ermetic &n
care ca# este alimentat rintro conductă sub resiune. Searatorul funcţionea#ă continuu o
erioadă de c%&teva ore$ %nă se adună &n interiorul tobei o cantitate de sediment care &ncee să
&miedice lime#irea. In momentul c%nd &n lic!idul lime#it aar susensii se ore(te
alimentarea (i duă evacuarea lic!idului din tobă se ore(te motorul electric (i se une fr%na
entru orire. 3uă orirea totală se scoate toba (i se curăţă sedientul$ se sală$ se remontea#ă (i
se oate re&ncee oeraţia.Pentru reducerea timului neroductiv searatorul oate fi revăFut cu
două tobe(i duă scoaterea tobei murdare se montea#ă se reincee lime#irea. Pentru
searatoarele semiermetice este imortantă alimentarea la debit conostant care se reali#ea#ă rin
menţinerea nivelului constant &n vasul de alimentare .Aceasta se reali#ea#ă rin intermediul unui
lutitor.

Searatoarele cu talere cilindrice reali#ea#ă o searare foarte bună$e de o arte datorită frumului
lung e care &l arcurge lic!idul la trecerea &n serie rintre toate talerele $e de altă arte $datorită
factorului de searare mare la care lucrea#ă.Cu aceste tiuri de searatoare se reali#ea#ă mărimi
ale factorului de searare &ntre HHHHHH$cele cu factor de searare mare funcţion%nd &n
domeniul suercentrifugelor .

A&licaţii ale se&aratorului centrifugal cu talere cilindrice

Sunt &nt%lnite &n industria vinului$ berii (i a sucurilor din fructe. Elementul rincial este toba cu
talere$ acţionat &n mi(care de rotaie rintrun a+ vertical la turaţia curinsă &ntre >HH;JH rotOsec.
/ic!idul care trebuie lime#it este Introdus la resiune constant ,entru searatoarele ermetice-
sau la resiune !idrostatic,la searatoarele semiermetice- a+ial$ de unde va fi roiectat de către
forţa centrifugă e faţa interioară talerului inelar cel mai mic$ unde sedimentul se reţine( i
lic!idul se deversea#ă &n #ig#ag.3e asemenea se mai utili#ea#ă &n industria latelui (i a
uleiurilor fiind (i cele mai vec!i folosite .

Studiu de ca(

C89:;IFU48 *8 *8CA9:A;8
 Fig'$ Centrifuga decantoare cu a< ori(ontal

$/tam-ur cilindric="/s&irală de trans&ort=6/tam-ur=7/ar-ore &lin=>!%/

racord=?/ar-ore gol=

@/ar-ore gol concentric ar-orelui &lin=$#!$$/racordurile de evacuare

 Pot fi cu funcţionare continuă sau discontinuă.Se &ntrebuinţea#ă &n secial &n industria
amidonului (i grăsimilor.Ele sunt &ntrebuinţate fie entru seararea unui amestec eterogen solid
solid &n lic!id ,amidon de gluten- fie entru seararea amestecului solidlic!id ,eliminarea unor
re#iduri rin sedimentare-$ fie entru seararea amestecurilor lic!idlic!id ,&n ca#ul industriei
toirii grăsimilor-.

)n categoria centrifugelor de decantare se &nt%lnesc utila"e cu funcţionare discontinuă (i

continuă $ av%nd &ntrebuinţări &n secial &n industria amidonului $grăsimilor de srcine animală (i
s&ngelui.
Ele au diferite destinaţii ca*seararea nunui amestec solidsolid &n lic!id,amidon de gluten-
$seararea unui anestec solidlic!id,eliminarea unor re#duuri rin sedimentare -.

)n figura  este re#entată o centrifugă continuă cu a+ ori#ontal care are &n comonenţa sa doi
tamburi &n mi(care de rotaţie $unul cilindric > $lin e o orţiune erforat e o orţiune $e
e+teriorul său fiind montată o sirală de transort ; cu as constant &nsă cu diametrul diferit
$deoarece rin &nălţimea sa sirala urmăre(te conturul interior al celui deal doilea tambur care
este tronconic .Tamburul cilindric la unul din caete este &nc!is (i solidari#at cu un arbore lin K.

Interiorul lui este comartimentat &n două comartimente $&n rimul comartiment intr%nd
susensia de searat rin racordul J $&n cel deal doilea aa de sălare rin racordul .
Tamburul tronconic este &nc!is e toată lungimea sa (i la cele două caete este susendat &n
lagăre rin intermediul un c%te un arbore gol D$ arborele gol  fiind concentric arborelui lin K .
Cei doi tamburi se rotesc &n acela(i sens $doar la turaţii diferite$tamburul tronconic la turaţie mare
HHH HHH rotaţii e minut $tamburul cilindric la turaţia mică $ &n "ur de >HH rotaţii e minut .
9aortul dintre turaţiile celor doi tamburi este reglabil (i foarte imortant entru o bună searare.
Tamburul tronconic este &nc!is &ntro carcasă $comartimentată &n interior $av%nd la cele două
caete racordurile de evacuare a fa#elor searate >H (i >> .Tamburul tronconic &n orţiunea cu
diametrul minim are o serie de orificii rin care se elimină sedimentul &mins de sirala (urub
melc de unde este eliminat rin racordul >H .
/a celălalt caăt $e caac are o serie de orificii rin care se elimină fa#a lic!idă (i aoi este
eliminată rin racordul >> montat e carcasă.
Alimentarea cu susensie de searat se reali#ea#ă rin saţiul dintre cele două conducte
concentrice care ătrund &n interiorul tamburului cilindric rin arborele gol al tamburului
tronconic.
Susensia cade &n rima cameră a tamburului cilindric (i rin orţiunea erforată a"unge &ntre cei
doi cilindri .Prin conducta centrală se introduce aa de sălare atunci c%nd se reali#e#ă sălarea
(i cade &n interiourul tamburului &n a doua cameră $de unde rin artea erforată a"unge tot &ntre
cei doi tamburi .
)n drumul său sedimentul este suus sălării (i evacuat .
Aa de sălare se amestecă cu lic!idul disersant (i este eliminată &mreună cu acesta la caătul
ous .
Pentru funcţionare normală la acest ti de centrifugă trebuie să se &ndelinească următoarele
condiţii*
diferenţa de turaţie dintre cei doi tamburi să fie cea otimă entru seararea ce se urmăre(te (i
să se menţină constantă tot timul funcţionării 1
sirala să fie aroae &n contact cu surafaţa interioară a tamburului e+terior entru a &miedica

stratul de sediment să avanseFe &n sens invers 1

surafaţa interioară a tamburului e+terior să fie de conicitate corectă (i erfect netedă.

Conclu(ii

Avanta+e

osibilitatea reali#ării unor searări dificile sau imosibil de reali#at &n c%m gravitaţional1

reducerea dimensiunilor ec!iamentelor studiate.

*e(avanta+ele centrifugii constau n

umlerea defectuoasă$ mai ales la masele cu urităţi ridicate (i cristale de granulaţie mare1
la rodusele v%scoase$ forma necoresun#ătoare a tamburului nu ermite sălarea uniformă$
care este insuficientă &n #ona inferioară1
cere o atenţie deosebită la sălarea cu aă1
evacuarea nu se reali#ea#ă totdeauna &n bune condiţii.

Im&ortanţa centrifugării

Centrifugarea este un roces foart e imortant &n industrie deoarece seară articulele solide
dintro susensie e ba#a mărimii sau densităţii acestora$ de asemenea searălic!idele
nemiscibile cu densităţi diferite ,disersii sau emulsii-.

= altă imortantă a centrifugării este uscarea solidelor &n secial cristalele$ distrugerea emulsiilor
coloidale$ seararea ga#elor$ intensificarea roceselor de transfer de masă.

A&licaţii

 Proces continuu entru obţinere ulei (i roteine din e(te1

 9ecuerare carne de e(te (i ulei din e(te1

 alorificarea sumelor re#iduale flotate de la relucrarea cărnii1

  3egradarea de(eurilor din carne.

,i-liografie

Petculescu E.$ 3inac!e P.$ Ioancea /.Maşini,utilae şi instalaţii din industria

alimentară$Editura didactică (i edagogică$ ucure(ti >H1

9asanescu I.$=eraţii (i utila"e &n industria alimentară$Editura 'niversitatea din

Galaţi $>;1

!tt*OO888.scritub.comOte!nicamecanicaOCENT9I7'GA9EA>;J.!

!tt*OO888.sim.utclu".roOstmOdo8nloadOProcedeesearareOCaK.df

!tt*OOcadredidactice.ub.roOgavrilalucianOfilesO;H>;O>>Oou>cDcentrifugarea.df
!tt*OO888.fabricadelate.roOcuratirearincentrifugare

!tt*OOdocuments.tisOdocumentsOsedimentareasicentrifugarea.!tml

!tts*OO888.google.roOsearc!QR:centrifugededecantare