L.P. NR. 4 / GEOMORFOLOGIE – continuarea L.p. nr. 3!

Pentru referatul „Curba hipsometrică”:

 În sectorul de hartă am considerat altitudinea maximă ca fiind de … m şi

altitudinea minimă ca fiind de … m. Rezultă că diferenţa de altitudine este de
… m. Această diferenţă se împarte la 5, conform scării hipsometrice. Din
analiza celor două grafice rezultă că primul interval hipsometric are … km 2,
iar conform ciclogramei are …º (grade).

DENSITATEA FRAGMENTĂRII

Este cel de-al doilea parametru din morfometrie.

Densitatea fragmentării = raportul dintre lungimea reţelei de văi dintr-un

anumit teritoriu şi suprafaţa respectivului teritoriu.

L
D= (km / km2)
S

Unitatea de măsură a densităţii este km/km2. Densitatea fragmentării este

constituită din întreaga reţea de văi dintr-o regiune, indiferent de regimul scurgerii
(reţea hidrografică cu scurgere temporară, reţea hidrografică cu scurgere
permanentă). Astfel, ea se deosebeşte de densitatea hidrologică care este constituită
numai din arterele hidrografice cu scurgere permanentă. Densitatea fragmentării se
determină prin trei metode:

 metoda cartogramelor;
 metoda distanţei medii interfluviale;
 metoda bazinelor hidrografice.

I. Densitatea fragmentării prin metoda cartogramelor

ETAPE DE LUCRU:

 suprapunerea calcului peste harta topografică şi delimitarea zonei de lucru;

 extragerea caroiajului kilometric / matematic;
 cartarea întregii reţele de văi, separat, după regimul scurgerii: cu albastru
continuu pentru reţeaua principală şi cu albastru întrerupt pentru reţeaua
secundară. Nimic din hartă nu începe cu scurgere permanentă, ci temporară,

1
 iar de acolo de unde constatăm un punct de confluenţă important se va porni
cu linie continuă:

scurgerea permanentă şi cea

tempo-
rară

 se trece la lucru în fiecare unitate de suprafaţă. Aici se măsoară cu rigla ]n

fiecare pătrat lungimea văilor, separat după regimul scurgerii. În fiecare
pătrat se notează – dacă există – reţeaua hidrografică permanentă. În fiecare
pătrat se măsoară tot ceea ce a fost cartat cu linie întreruptă şi cu linie
temporară. Reţeaua hidrografică cu scurgere temporară constituie
fragmentarea minoră a reliefului . Reţeaua hidrografică cu scurgere
permanentă constituie fragmentarea majoră a reliefului. Suma acestora
constituie fragmentarea totală a reliefului .

DT = Dm + Dn

unde: DT – fragmentarea totală; Dm – fragmentarea majoră; Dn – fragmentarea

minoră.

 alegerea intervalelor de densitate a fragmentării. Se realizează în funcţie de

valorile maximă şi minimă ale densităţii fragmentării din cele 16 pătrate.
[Vor fi 16 valori de DT. 16 valori de Dm şi 16 valori de Dn în fiecare pătrat!]
Se realizează diferenţa dintre cele două valori extreme. Această diferenţă
urmează a fi împărţită în intervale de densitate a fragmentării, a.î. să rezulte
între 3-6 asemenea intervale. Ex: cea mai mare valoare este de 3,9 km, iar
cea mai mică este de 0,5 km. Se va face diferenţa, obţinându-se 3,4 km/km 2.
Această diferenţă trebuie împărţită în intervale de densitate a fragmentării a.î.
să iasă între 3-6 intervale, cu un ecart de 3 intervale.
3,1 (Dm) 1 cm = 250 m = 0,25 km
3 cm ……? m ……? km

4,2 (DT) 0→1

1,1 → 2
2,1 → 3
(Dn 1,1 3,1 → 4

2
 DT constituie suma a 16 valori. DT cea mai mare – DT cea mai mică dă o diferenţă
care se împarte la un număr a.î. să iasă între 3-6 intervale. În funcţie de valoarea
densităţii fragmentării din fiecare pătrat, aceste valori se includ într-unul din cele
„…” intervale ale densităţii fragmentării; fiecărui interval i se atribuie o culoare,
a.î. fiecare interval va avea culoarea respectivă. Se realizează ciclograma şi
histograma. Legenda va cuprinde casete reprezentând densitatea fragmentării,
reţelele secundare şi cele principale. Valorile se trec în interiorul pătratelor. La
legendă se vor trece trei pătrate mici, cu trei valori reprezentând DT, Dm şi Dn. Titlul
hărţii va fi „Densitatea fragmentării – Izvorul Muntelui”.

Pentru referat:

 în cele 16 unităţi de suprafaţă rezultă cele 16 valori ale DT, Dm şi Dn. Cea mai
mică valoare a densităţii este de …. Pe aceasta am împărţit-o în trei
intervale. Primul interval acoperă o suprafaţă de …km2.

BIBLIOGRAFIE:

 revista „Studii şi cercetări geografice”.