Intoxicație cu medicamente

Intoxicație cu medicamente — intoxicație apărută în urma administrării incorecte a substanțelor

medicamentoase. Mai frecvente sînt intoxicațiile cu somnifere, sedative, preparate antitubercul o ase, cele
de întrerupere a sarcinii ș. a. De obicei, se produc la oamenii cu boli cronice, care au consumat
medicamente în doze mari, la copiii care le-au luat din întîmplare, la femei în cazurile de întrerupere a
sarcinii cu ajutorul medicamentelor ș. a. Intoxicațiile cu medicamente sînt mai frecvente şi decurg mai
grav la persoanele cu afecțiuni cronice ale ficatului, rinichilor, sistemului cardiovascular, la alcoolici şi la
persoanele de vîrstă înaintată. Majoritatea intoxicațiilor cu medicamente au loc cînd se administrează
substanțe medicamentoase pe cale bucală, deși uneori ele pot apărea şi în urma aplicării unor alifii pe
sectoare mari de piele, mai ales la copii a căror piele absoarbe ușor substanțele medicamentoase. Astfel de
intoxicații pot apărea atunci cînd pentru fricțiune s-a folosit din greșeală alifie mercurială în loc de cea cu
sulf sau cînd la sugaci se aplică pe o suprafață mare a pielii soluție de verde de briliant ș. a.

Intoxicațiile cu somnifere şi cele cu sedative încep, de regulă, cu un somn îndelungat şi profund, care
trece apoi într-o stare de comă, manifestată prin pierderea cunoștinței.

Intoxicațiile cu semințe de plante care conțin atropină (semințele de mătrăgună şi măselariță) sau cu
preparate de mătrăgună, cu astmatol ș. a. se manifestă la început prin neliniște, excitație, convulsii ș. a., în
cazuri grave (mai tîrziu) poate avea loc coma.

În orice intoxicație trebuie chemată imediat salvarea. Totodată suferindului i se acordă primul ajutor: mai
întîi el va fi culcat în așa fel ca să-i fie capul mai sus decît picioarele, i se va descheia gulerul şi
cingătoarea. Cea mai efectivă măsură de ajutor constă în evacuarea cît mai rapidă a medicamentelor din
stomac (prin spălături gastrice) şi din intestine (prin folosirea preparatelor purgative, a antidoturilor
specifice ș. a.). Întrucît absorbirea preparatelor medicamentoase din stomac este mai intensă în primele
0,5—2 ore, în acest interval de timp sînt cele mai eficiente spălăturile gastrice. Pentru aceasta suferindului
i se dă să bea 1—2 l de apă cu o temperatura de 18—20°C, apoi i se apasă cu o lingură sau cu degetul
rădăcina limbii;, ca el să vomiteze. Această procedură se repetă de cîteva ori. În intoxicațiile cu
medicamente, folosirea laptelui este contraindicată, deoarece el accelerează trecerea preparatului toxic în
intestin şi reține eliminarea lui din organism.

Celor fără cunoștință sau excitați şi copiilor mici nu li se recomandă spălături gastrice, ele fiind
imposibile şi periculoase, deoarece în timpul vomitării conținutul stomacului poate nimeri în căile
respiratorii, provocînd asfixia. Pentru a preveni aceste complicații, suferindul care a pierdut cunoștința
trebuie culcat pe o parte, dacă vomitează — cu capul lăsat în jos; protezele dentare îi vor fi scoase din
gură. Eticheta, pachetele şi rămășițele de medicament cu care s-a intoxicat suferindul trebuie arătate
medicului.

Profilaxia intoxicațiilor cu medicamente constă în consumarea preparatelor prescrise de medic numai în

strictă corespundere cu indicațiile lui. Se interzice autotratamentul, mai ales mărirea dozei fără indicația
medicului, precum şi folosirea somniferelor şi a preparatelor sedative împreună cu băuturile alcoolice,
deoarece ele intensifică acțiunea alcoolului. O atenţie deosebită se va acorda respectării regulilor de
păstrare a medicamentelor: în condiții casnice ele trebuie păstrate în locuri inaccesibile pentru copii, în
truse farmaceutice speciale, împachetate şi etichetate. Preparatele medicamentoase, al căror termen de
păstrare a expirat și cele cu etichete indescifrabile urmează a fi aruncate.
 Sedative si somnifere

1. Tranchilizante

Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent comerializate pe piata germana, locul întâi a
fost tinut mult timp de Valium (diazepam), urmat de Adumbran si Praxiten (oxazepam).
Între timp, diazepamul a fost înlocuit de alte benzodiazepine care i-au luat locul de frunte. În
Republica Federala Germania, pe piata mdicamentului se gasesc, în principal, urmatoarele
tranchilizante:

Denumire comerciala :
Lexotanil
Librium
Valium
Tranxilium
Dalmadorm
Tavor
Nobrium
Mogadan
Adumbran
Praxiten Demetrin
Rohypnol

Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte din categoria benzodiazepinelor.

Actiune:
Tranchilizantele din categoria benzodiazepinelor nu se deosebesc între ele în mod esential, în
ceea ce priveste actiunea lor. Industria farmaceutica ofera mereu produse noi. Tranchilizantele au
în primul rând o actiune calmanta, antiagresiva, anxiolitica si un oarecare efect tonic-
antidepresiv. În plus, majoritatea tranchilizantelor are si o actiune de relaxare a musculaturii
voluntare. Diazepamul poate fi utilizat, în afara de aceste indicatii, si la tratamentul imediat al
crizelor epileptice. Apoi, tranchilizantele au un efect de distantare fata de durere si de inducere a
somnului, fara a suprima însa fazele de vis (somnul paradoxal - n.tr.), asa cum o fac
barbituricele.

Tranchilizantele au devenit - dupa alcool - drogul natiunii nr. 2 , probabil, pentru ca "ajuta" la
depasirea situatiilor de stres neplacute de la locul de munca sau din mediul familial, pentru ca
amelioreaza senzatiile de frica, nelinistea si frustrarea si permit relaxarea fizica si psihica.
Mediul înconjurator este vazut ca prin niste "ochelari roz", sunt "diluate" contradictiile,
conflictele chinuitoare din trecut îsi pierd semnificatia, totul devine mult mai placut si prietenos,
iar viata este mai usor de trait.

Abuz si dependenta
Fara îndoiala, consumul cronic de benzodiazepine în doze mari poate duce, în cazuri individuale,
la euforie, instalarea tolerantei si, în final, la dependenta. Tipul de dependenta corespunde celui
fata de alcool si barbiturice. Deoarece benzodiazepinele nu se metabolizeaza prin ficat,
potentialul de dependenta priveste în special domeniul psihic.

În cazul supradozarii tranchilizantelor pâna la 1 g este posibila instalarea unui somn de 48 de ore.

Riscurile abuzului:

Psihice
- plafonare în plan afectiv, apatie, lipsa trairilor emotionale
- slabirea creativitatii
- incapacitatea rezolvarii conflictelor
- pierderea simtului raspunderii
- comportament social neavenit
- mai rar: manii, accese de furie, halucinatii, psihoze
- cimentarea unor relatii sociale nesatisfacatoare
- posibil, amplificarea starilor depresive

Consecinte pe termen lung:

Deoarece benzodiazepinele actioneaza doar simptomatic si nu rezolva cauza problemelor,
acestea nu se rezolva, conflictele nu se pot solutiona, iar frica - cu rol de semnal de alarma - nu
mai este perceputa ca atare. Se ajunge la asa-numitul efect rebound (de recadere - n.tr.),
manifestat prin insomnie în primele ore ale diminetii, cresterea în greutate, pierderea libidoului,
stare generala de slabiciune, buimaceala, dezinteres si mahmureala.

Abstinenta si fenomene de sevraj:

Abstinenta de la benzodiazepine este extrem de dificila si se realizeaza printr-o reducere lenta a
medicamentului pâna la eliminare totala.

Fenomene de sevraj:
Anxietate, insomnie, tulburari circulatorii si tulburari gastro-intestinale, crize convulsive.

O problema speciala este politoxicomania:

Multi dependenti de medicamente consuma concomitent mai mult preparate. Ei iau, de exemplu,
un barbituric puternic contra tulburarilor de somn, dimineata un produs stimulant, iar între
acestea un tranchilizant. Multe medicamente prezinta interactiuni nefaste, mai ales în combinatie
cu alcoolul. Bunaoara, pot prelungi sau întretine timp îndelungat starea de ebrietate indusa de
alcool. Alteori, pot ameliora fenomenele de sevraj. Dependentii de opiacee abuzeaza si ei de
tranchilizante, atât pe cale orala, cât si pe cale intravenoasa, de exemplu atunci când îsi
injecteaza "Rohypnol ".

2. Somnifere

Sumar al principalelor clase de somnifere:

a) Barbiturice, de ex.: Luminal ( Fenobarbital )
b) Bromuri, de ex. Adalin ( bromuree )
c) Cloralhidrat/Paraldehyd, de ex. Chloraldurat
d) Alte categorii de substante, de ex. Distraneurin ( clometiazol ), utilizat în terapia de
dezalcoolizare (produsul i.v. a fost retras de pe piata franceza, producatorul Astra Zeneca a retras
întreaga productie din cauza gravelor efecte adverse. Nu se mai gaseste forma pentru
administrare i.v. - n. tr.)
e) Perparate combinate periculoase, de ex. Mandrax ( metaqualona )

Barbiturice:
Barbituricele induc un somn asemanator narcozei (suprima fazele de vis/somn paradoxal).

Efecte secundare:
Efectele nedorite sunt rare, la doze normale, si de regula nu sunt sesizate din cauza actiunii
principale a medicamentului, ele aparând în somn. Pot însa sa apara: somnolenta în timpul zilei,
tulburari de echilibru, "stare de betie", mersul ebrios si tulburarea capacitatii de discernamânt.
Rareori, apar: depresia respiratorie, stare de excitatie nervoasa, dezorientare (frecvent la persoane
mai în vârsta), hipotermie, tulburari de dinamica sexuala, dureri musculare si articulare.
Barbituricele interfereaza cu capacitatea de a conduce un autovehicol si reduc, în general, atentia.

Consumul concomitent de alcool este cel care evidentiaza sau potenteaza în mod periculos aceste
efecte adverse, deorece ambele substante trebuie prelucrate (metabolizate) de ficat.

Riscul de dependenta:
Consumul de barbiturice poarta cu sine un mare risc de dependenta, deoarece doza trebuie marita
deja la câteva zile, pentru a atinge efectul initial. De asemenea, primele fenomene de sevraj -
neliniste, iritabilitate si insomnie - apar deja dupa primele doua saptamâni de consum.
Barbituricele induc o tulburare severa a caracterului somnului normal, prin faptul ca suprima
fazele de vis (somnul paradoxal) necesare pastrarii echilibrului psihic.

Consumul pe o perioada îndelungata induce modificari insidioase de personalitate.

În baza caracterului aproape identic al dependentei de alcool si al celei de barbiturice, ambele
sunt incluse de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) în aceeasi categorie de dependenta.

Spre deosebire de tranchilizante, marja de siguranta dintre doza terapeutica si cea toxica este
foarte redusa, fapt recunoscut si exploatat de multi oameni. Intoxicatia severa ramâne si azi o
metoda raspândita de suicid.
O intoxicatie acuta cu barbiturice va provoca paralizarea progresiva a centrului respirator si
prabusirea functiilor circulatorii.

Compusi cu brom ai ureei:

Aceste substante sunt legaturi chimice între uree si brom care, în ansamblu, au un efect mai slab
decât barbituricele. În momentul întrarii în circuitul metabolic al organismului, ele se
depoziteaza la diferite nivele, deoarece bromul se elimina doar lent din organism. Rezulta, în
final, o intoxicatie cronica insidioasa cu brom, asa-numitul bromism, cu: stari de confuzie,
pierderea memoriei, delirii în cazurile grave, dermatite, stranut, conjunctivita; sunt posibile
hemoragii punctiforme la nivelul tegumentului si al mucoasei. Legaturile brom-uree prezinta si
ele un risc mare de toleranta si dependenta.