Costin CLIT, Comitetul Democratic Evreiesc Din Huși

STUDII ªI ARTICOLE PRIVIND ISTORIA
ORAªULUI HUªI
Vol. II
Volum coordonat de:
Costin Clit şi Mihai Rotariu
COMITETUL DEMOCRATIC EVREIESC
DIN HUŞI
Costin Clit
Întemeierea Comitetului Democratic Evreiesc, organizare 1
Comitetul Democratic Evreiesc, „abominabila făcătură comunistă”, a fost năşit de

Gheorghe Gheorghiu Dej, în Templul Coral din Bucureşti la 25 aprilie 1945, când în San
Francisco se înfiinţa Organizaţia Naţiunilor Unite. În urma întâlnirii din 2 iunie 1945, dintre
comunistul evreu Iosif Schreier şi avocatul Dadu Rosenkrantz, Comitetul Evreiesc
Antifascist îşi schimbă numele în Comitetul Democratic Evreiesc, care are ca preşedinte pe
pictorul M.N.Maxy. Scopul Comitetului Democratic Evreiesc era de a lichida Partidul
Evreiesc condus de A. L. Zissu şi Uniunea Evreilor Români condusă de Wilhelm
Filderman.2
Nu avem prea multe informaţii ce privesc legăturile evreilor huşeni cu Partidul
Comunist din România. Un document din 1941, o listă a comuniştilor deosebit de
„periculoşi” consideraţi „de nivel A”, cuprinde un număr de 793 de persoane, printre care şi
Vinderman Schiel din Huşi, născut în 1919, de profesie funcţionar. 3
I. Marcovici considera la 31 iulie 1948 pentru oraşul Huşi: „C.D.E. – ul este firul
conducător al populaţiei evreieşti, arătând drumul greşit şi fanatic al unor organizaţii
ţioniste îndemnând pe toată populaţia evreiască să se încadreze în muncă şi în ritmul
vremurilor de azi care merge spre socialism”.4 La 10 noiembrie 1948 Comitetul Democratic
Evreiesc din Huşi numără 380 de membri.5
În lunile iunie-iulie 1946 s-au desfăşurat două şedinţe cu Comitetul, secţiile nefiind
încă activate. Preşedintele Comitetului Democratic Evreiesc din Huşi era avocatul Carniol 6,
iar responsabil era Naty Terdiman.7 Preşedintele Comitetului este acuzat în octombrie 1946
de dezbinarea uliţei evreieşti “pe o chestiune a nedemnităţii electorale”.8
1
Materialul este structurat în funcţie de informaţiile obţinute din documentele cercetate.
2
Teşu Solomovici, Comitetul Democratic Evreiesc-o făcătură comunistă, în ziarul „Ziua ”, nr 4047, din 29
septembrie 2007
3
Cezar Mâţă, În imensa lor majoritate, membrii PCR au fost evrei, în ziarul „Tricolorul”, text reprodus din
„Revista istorică”, Bucureşti, nr. 3-4, 2007
4
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947 - 1948, f. 42
5
Ibidem
6
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 2/1946, f.3
7
Ibidem, f.6
8
Ibidem, f.24
405
Între 24 iulie-23 august 1946 s-au desfăşurat două şedinţe cu biroul la Huşi, două
cu Comitetul, o şedinţă cu Executiva Sionistă în care s-a hotărât unitatea de pe uliţa
Evreiească, o şedinţă cu tineretul sionist, pregătirea unui miting; Naty Terdiman participă la
conferinţa din oraşul Iaşi, ţine lecţii cu Şcoala de îndrumători, vizitează secţia din
Răducăneni, prelucrează conferinţa platformă şi referatul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, ţine
trei şedinţe cu membrii de partid la care participă şi Cuperman. 9 Sunt oferite unele date
statistice ale comitetului: 71 de abonamente la ziarul Unirea, existenţa a 35 de membri ai
Comitetului Democratic Evreiesc.10 Între 24 august-23 septembrie 1946 se constată
existenţa a 73 de abonamente la ziarul Unirea, desfăşurarea a două conferinţe, patru şedinţe
cu Comitetul, 35 de membri ai Comitetului din care zece membri P.C.R., trei P.S.D., patru
Sionişti, iar restul apolitici. 11 Comitetul era alcătuit în octombrie 1946 din opt meseriaşi,
şapte comercianţi, nouă intelectuali, şase funcţionari şi 20 de casnice mic burgheze. 12
În august-septembrie 1946 Naty Terdiman preia responsabilitatea secţiei judeţene a
organizaţiei de masă, fiind înlocuit în calitatea de responsabil al Comitetului cu Iancu
Gutman. Acesta constată inexistenţa unui colectiv de muncă, lipsa ajutorului din partea
membrilor P.C.R., neparticiparea comuniştilor evrei din Comitetul Democratic Evreiesc la
şedinţe, agitarea chestiunii nedemnităţilor de unii intelectuali evrei, luarea de atitudine a trei
membri ai P.C.R. împotriva hotărârii Comitetului, inexistenţa unei forţe reacţionare în sânul
populaţiei evreieşti. Susţine: “nu suntem simpatizaţi, dar din interese vitale masa evreiască
este alături de noi.”13 Membrii Comitetului Democratic Evreiesc erau consideraţi neevrei
sau asimilaţi.14
Secţia feminină este reorganizată în perioada 24 septembrie - 23 octombrie 1946 cu
prilejul vizitei lui Bernstein şi a întrunirilor desfăşurate în sinagogi. 15
La sfârşitul lunii noiembrie 1946 Comitetul Democratic Evreiesc cuprindea
secţiile: Tineret (cuprindea toate resorturile), Asistenţă, Culturală (şi-a început activitatea
prin organizarea şezătorilor culturale) şi Presă.16
Din 12 noiembrie 1947 preşedintele Comitetului Democratic Evreiesc din Huşi este
dr. Zaharia Zambilovici, secretar Iancu Gutman, preşedintele secţiei feminine a Comitetului
R. Berall.17 Platforma program a Comitetului Democratic Evreiesc din Huşi prevede,
potrivit raportului din 22 iunie 1947: lupta pentru unitatea democratică în uliţa evreiască,
rezolvarea dreaptă a revendicărilor evreieşti, colaborarea cu toate forţele „democrate”
componente ale guvernului prezidat de dr. Petru Groza pentru consolidarea „regimului
democrat”,18 care aduce elogii U.R.S.S. şi solicită respingerea cererilor de aderare a
compromişilor la comitet.19 „Populaţia evreiască din Huşi protestează în contra acelora
care crează panică în sânul său prin încurajarea unei emigrări haotice şi anarhiei”. Evreii
cer prin platforma program „dreptate pentru văduvele, orfanii şi invalizii rămaşi de pe urma
masacrelor din 1941 prin încadrarea lor în legea I.O.V.R.” şi „ grabnică judecare şi
exemplară condamnare a tuturor criminalilor, oricare ar fi, oricât de mulţi ar fi şi oriunde
s-ar afla, vinovaţi de masacrarea evreilor de la Iaşi, trenurile morţii, Stânca Roznovanu şi
platoul Dric Huşi.”20
9
Ibidem, f. 14
10
Ibidem f. 15
11
Ibidem, f.19
12
Ibidem, f. 22
13
Ibidem, f.17
14
Ibidem,f.18
15
Ibidem,f. 20
16
Ibidem, f 31
17
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 3/1947, f. 25 şi 26
18
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947– 1948,f.17v
19
Ibidem, f. 18
20
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 3/1947, f. 27
406
Obiectele din inventarul Comitetului Democratic Evreiesc sunt predate la 8 aprilie 1953
secţiei raionale a P.M.R. din Huşi, de către Aron Ciobotaru, Schwartz Ciobotaru şi Marcu
Rachbuh. Din partea P.M.R. a participat Costache Negraru. Totodată, este predată arhiva, la
care se adaugă 66 fotografii locale cu caracter documentar, pe care nu le-am găsit.21
Punem la dispoziţia cititorului pasaje din procesul verbal de dizolavare a Comitetului
democratic Evreiesc din Huşi, încheiat la 4 aprilie 1953: /„Tov(arăşul) Suchel declară
şedinţa deschisă şi arată munca depusă de C.D.E. pentru îndrumarea populaţiei evreieşti pe
linia partidului nostru./ Tov(arăşul) Marcovici arată scopul muncii a C.D.E. pentru
restratificarea masei evreieşti, reuşind încadrarea masei evreieşti în câmpul muncii, astfel
ca aceasta să lupte în aceiaşi măsură cu toţi ceilalţi muncitori pentru îndeplinirea şi
depăşirea planului. Arată condiţiunile prielnice ce s-au creat populaţiei evreieşti ca şi
celorlalte naţionalităţi conlocuitoare pentru a putea să-şi aibă toate drepturile consfinţite
de constituţia noastră. C.D.E. a combătut toate silinţele sioniştilor prin muncă continuă de
lămurire, reuşind să determine muncitorii cinstiţi, care ca şi toţi ceilalţi evrei săraci şi
conştienţi, să se încadreze în munca pentru construirea socialismului. Astăzi C.D.E. şi-a
îndeplinit sarcina prin introducerea liniei juste a scumpului nostru partid. Astăzi C.D.E. se
autodizolvă, urmând ca toţi evreii să urmeze în continuare pe linia trasată de partid,a
munci cu toată hotărârea, pentru îndeplinirea planului, pentru democraţie şi pot să să fie
prieteni sinceri şi să iubim cu toată dragostea Uniunea Sovietică şi toate ţările de
democraţie populară şi să urâm pe cei aţâţători la un nou război/ Sfaturile populare, care
sunt largi organizaţii de masă, vor îndruma toată masa de cetăţeni pe linia
partidului/.”Participanţii la şedinţă supun Comitetul Democratic Evreiesc spre dizolvare
prin vot deschis.22
Redăm procesul verbal încheiat: „Astăzi 8 aprilie 1953, s-a încheiat următorul proces
verbal între Tovarăşul Ciobotaru Schwartz Sloim, Secretar al C.D.E., Marcu Rachbuch,
membru al C..D.E. şi Tovarăşa Haliuliuc Georgeta, şefa Secţiei Prevederi Sociale, Sfatul
Raional, primii la predare şi secundul la primirea dosarelor în număr de 41 ale victimelor
şi văduvelor din urma prigoanei fasciste”.23
Sediul Comitetului
Criza totală de locuinţe din Huşi de după război nu permite cumpărarea sau închirierea
unui sediu pentru comitet.24 În octombrie 1946 era închiriată o cameră care slujeşte ca sediu
al Comitetului, aşteptându-se concursul P.C.R. pentru mutarea în noul sediu situat în centrul
oraşului.25
Personal
La şedinţa de reorganizare a Comitetului Democratic Evreiesc din 19 martie 1947, sunt
desemnaţi în structurile de conducere nouă membri ai Partidului Comunist Român, şapte
sionişti, un membru al Partidului Social Democrat, un membru al Partidului Naţional
Popular şi patru membri fără apartenenţă politică. Dentistul S. Braustein solicită figurarea în
noul comitet a reprezentantului grupării sioniste Poaler Zion. 26
Secţia de presă este coordonată în ianuarie 1948 de dr. M. Iosef şi avocatul M. Reiter,
secţia de studii de prof. R.Schor, avocatul J.Faibiş, judecătorul Melichson şi avocatul
R.Carniol, iar Eugeniei Herşcovici îi revine responsabilitatea resortului cultural. 27
21
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 12/1953, f. 11 şi 12
22
Ibidem, f.17
23
Ibidem, f.14 şi 15
24
25
Ibidem f 24
26
27
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 6/1948, f. 64-64v
407
Procesul verbal încheiat la 3 aprilie 1948 atestă ca preşedinte al Comitetului
Democratic Evreiesc pe dr. Zambilovici, iar secretar general pe dr. Froimovici. 28 Redăm şi
lista responsabililor de resorturi, conform raportului de activitate pe luna aprilie 1948: Beno
Schwartz (Resortul Cultural), Oscar Zilberstein (Resortul Organizatoric), A. Fişterman
(Resortul Reconstrucţie), Marieta Melesohn (Resortul Financiar), Hera Steinberg (Resortul
Sportiv).29
Reorganizarea Comitetului Democratic Evreiesc este propusă în şedinţa biroului din 6
iunie 1948 în care dr. Meier Froimovici pune în discuţie desemnările pe resorturi: H.Alperin
(responsabil administrativ), Saie Alfebaum (responsabil restratificare), Aurel Schrotter
(responsabil tineret), R.Carniol (responsabil cultural), Tudic Afelbom şi I.Moscovici
(responsabili organizatorici).30 Biroul noului comitet are în componenţa sa pe Iancu
Marcovici (preşedinte), Friederich Simha (vicepreşedinte), Saie Apfelbaum (secretar
general), M.Berman (organizatoric), Ruhla Schor (cultural), Aurel Schrotter (tineret), Haim
Segal (restratificare), Milu Peritz (administrativ), comitetul devenind lărgit prin dr. Zaharia
Zambilovici, dr.Meier Froimovici, A.Tipris, Estera Fisterman, R.Schächter, S.Abramovici,
B.Schwartz, Moise Leibovici, Marcu Rahbuh, Matei Bihman, B.Iancu, Herman Alperin şi
M.Ioseph.31
Reorganizarea Comitetului Democratic Evreiesc este repusă în discuţie la 22 iulie
1948: Iancu Marcovici (preşedinte), Saie Apfelbaum (secretar), Iancu Gutman
(organizatoric), Moisă Berman (cultural), Milu Peritz (administrativ), Aurel Schrotter
(tineret), Haim Segal (restratificare). Este reorganizat şi Comitetul Democratic din
Răducăneni: Smil Solomon (preşedinte), Moisă Firman (secretar), Leon Leibovici
(organizatoric), Meir Fişel (restratificare), Iosub (...) (administrativ), Şmil Butnariu
(cultural).32 Biroul Comitetului Democratic Evreiesc are în componenţa sa la 11 noiembrie
1948 pe Iancu Gutman (organizatoric), Iancu Marcovici (financiar), Haim Segal
(restratificare), C.Herşcovici (cultural), avocatul J. Faibiş (juridic), responsabil al cercului de
studii, Hera Steinberg (tineret).33
Biroul secţiunii, definitivat în ianuarie 1949, include pe Hera Steinberg (secretar),
Aurel Schrotter (secretar adjunct), Aurel Enghel (responsabil organizatoric), Beno Schvartz
(responsabil cultural), Francesca David (responsabil administrativ), Fina Kaufman
(responsabil tehnic). Colectivele sunt completate cu: Hary Zelicov, Misa Milstein, Sami
Smilovici, Stumar Iosif ( Organizatoric), Aurel Enghel, Iosif Schor, Saly Smeer, Francesca
David, Cyli Iacobsohn (Cultural), Misa Milstein, Hary Zelicov (Administrativ). 34 În
februarie 1949 întâlnim pe Herşcovici Copel - responsabil, Bernard Hirs, Bercu Feiga
(Resortul cultural), Waigraih Maria – responsabil, Eugenia Herşcovici, Avocatul Carniol –
Cerc studii, Aurel Schrotter, Beno Şfartz – Presă, Avocatul Faibisch – Îndrumători, Dreiza
Tipris – Bibliotecă, Hary Zelocov – Difuzare (Resortul cultural), Aron Ciobotaru
(Responsabil la Resortul financiar), Lulu Vainberg şi Berman Burah (Colectivul financiar).35
În martie 1949 întâlnim la resortul cultural pe Maria Waigraih (Responsabil), avocatul
Faibiş (Îndrumător), Dreiza Tipriş (Bibliotecă), Hary Zelicov (Difuzare), Bernarth Hirş
(Organizatoric), la resortul organizatoric pe Gutman Iancu, Bercu Feiga, Hirş Bernard,
Pervin Solomon, Ana Vinderman, Sfarţ Sloim, la resortul financiar pe Gherşin Kohn
28
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 5/1948, f. 4-5
29
30
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949, f.
31
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947– 1948,f.18v
32
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947 - 1948,f.41
33
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947 - 1948,f.62v
34
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947– 1948,f.16
35
Ibidem,f.5
408
(Responsabil), Ciobotaru Aron (Financiar), Hary Zelicov (Administrativ), Schvartz Sloim
(Organizatoric), la resortul evidenţă pe Copel Herşcovici (Responsabil), Bercu Feiga. 36 În
aprilie 1949 Comitetul Democratic Evreiesc este format din Saie Apfelbaum (secretar),
Gutman Iancu (resortul organizatoric), Waigrah Maria (resortul cultural), Copel Herşcovici
(resortul evidenţă), Chon Cherşeu (resortul administrativ - financiar), iar ca membri avem pe
Bichman Smil, Aron Ciobotaru, Cuţa Sechter, Cronic Mendel, Şuhăr David, Schrotter
Aurel. Resortul cultural este compus din Maria Waigrah (responsabil), Carniol (cerc studii),
Schor (artistic), Schwartz (presă), Faibiş (agitator), Tipris (bibliotecă), Hary Zelicov
(difuzare), Bernard Hirsch (organizare). Raportul din aprilie 1949 atestă schimbările din
Comitetul Democratic Evreiesc: Saie Apfelbaum (secretar), Feiga Bercu (organizatoric),
Maria Waingraih (cultural), Aurel Ciobotaru (administrativ - financiar), Copel Herşcovici
(evidenţă), Bichman Smil, Schechter Haia, Gutman Iancu, Chon Gherşin, Gronic Mendel,
Schrotter Aurel. 37În luna mai 1949 întâlnim pe Apfelbaum Saie (secretar), Feiga Bercu
(organizatoric), Ciobotaru Aron (administrativ - financiar) – Comitetul, Bichgan Smil,
Schechter Haia, Chon Gherşin, Şuhăr David, Gronic Mendel, Schrotter Aurel – membri,
Waingraih Maria (responsabil), Carniol Hera (cerc studii), Schor Ghidale (artistic),
Schwartz Bene (presă), Faibiş Jean (agitaţie), Schor Iosef (bibliotecă), Hary Zelicov
(difuzare), Hirsch Bernard (organizare) – Resortul cultural, Berca Feiga (responsabil),
Bernard Hirsch, Pervin Solomon, Vinderman Ana, Schwartz Sloim (membri) – Resortul
organizatoric, Ciobotaru Aron (responsabil), Hary Zelicov şi Sloim Schwartz (membri) –
Resortul Administrativ – Financiar, Copel Herşcovici şi Bercu Feiga (membri).38 În iulie
1949 la resortul cultural sunt atestaţi Maria Waingraih (responsabil cultural), avocatul Jean
Faibisch (propagandă), Sadi Herşcovici (artistic cultural), Shelly Schor - tăiat de pe listă şi
înlocuit cu Carniol (studii şi documente), Moise Schachter (şcoli), Herman Leibovici
(presă). Comitetul de conducere este format din Apfelbaum Saie (secretar), Bercu Feiga (
resort organizatoric), Maria Waingraih sau Wagreich (resort cultural), Ciobotaru Aron
(resort financiar), Copel Herşcovici (resort evidenţă), Gronic Mendel, Smil Birchman, Haia
Schöchter, Kohn Gersen Suchaar David şi Aurel Schrotter. 39 Resortul cultural este format în
octombrie 1949 din Maria Wagreich (responsabil), Hera Carniol (studii şi documentare),
Jean Faibisch (Lămuritorii), Iosif Schor (bibliotecă), Moise Schechter (şcoli), în noiembrie
1949 din Maria Wagreich (responsabil), Hera Carniol (studii şi documentare), Jean Faibisch
(Lămuritorii), Herman Leibovici (presă), Iosif Schor (bibliotecă), Moise Schechter (şcoli). 40
La 13 decembrie 1949 se desfăşoară şedinţa cu activul Comitetului Democratic Evreiesc, în
prezenţa lui Aurel Goldstein, instructor al Comitetului Central al Comitetului Democratic
Evreiesc, şi a unui Teodorescu (Partidul Muncitoresc Român). Până la această dată munca
de evidenţă a fost asumată de Copel Herşcovici, iar în urma reorganizării biroului de către
Clara Marcus şi colectivul format din Solomon Pervin, Anuţa Achermanovici şi Copel
Herşcovici.41
În 1950 Comitetul este format din: Saie Apfelbaum, secretar, croitor, membru P.M.R.,
Schwartz Ciobotaru, Resortul Organizatoric, funcţionar, membru P.M.R., Iosefson Marcu,
Resortul Cultural, funcţionar, membru P.M.R., Clara Marcus, Resortul Evidenţă, funcţionar,
membru P.M.R., Aron Ciobotaru, Resortul Financiar, funcţionar, membru P.M.R. ŞI Iancu
Nusem, reprezentantul Comunităţii, funcţionar, membru P.M.R. În colectivul Comitetului
întâlnim pe Matei Bichman, Gronic Mendel, Cohu Ghergeu, Cuţa Sechter, funcţionari,
36
Ibidem,f.6-7.
37
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949, f.114 şi 116
38
Ibidem,f. 8 - 10
39
Ibidem,f.15
40
Ibidem, f.18 - 20
41
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949,f.189
409
membri P.M.R., I.Gutman, David Suchor, funcţionari, simpatizanţi P.M.R. şi Maria
Wagraih, lenjereasă, membru P.M.R.42
Colectivul Resortului Restratificare este format în luna mai a anului 1951 din: Milu
Peritz (responsabil), Iancu Nusem (director la magazinul „Huşul”), Elena Nistor (director la
Oficiul de plasare), Nicolea Popa (director la magazinul „Ciocanul”), Constantin Popa
(preşedintele U.C.C. din Huşi), Lică Leibovici, N.Ignat, Gh. Diveanu (Cooperativa „1
Mai”), Haim Segal (director la Magazinul Alimentar) şi Leon Ciobotaru (director la
Cooperativa „Progresul”).43
Curentul Sionist
„Sionismul este mişcarea naţioanală a poporului evreu care are ca scop reîntoarcerea
evreilor pe pământul Israelului, patria lor de origine, în vederea constituirii aici a unei
entităţi politice autonome, un stat - naţiune”.44
Mişcarea sionistă din oraşul Huşi nu a constituit subiectul cercetării istorice locale.
Remarcăm apariţia în februarie 1934 a primului număr din Hagşeim (Realizare), revista
Organizaţiei Tineretului Sionist „Gordonia”, tipărită la tipografia Ion Grigoriu din Huşi, cu
prilejul pregătirii jubileului de 10 ani a mişcării mondiale Gordoniste. Sediul redacţiei se
afla situat la Comunitatea Israelită pentru „Gordonia”, responsabilitatea redacţiei revenind
lui Filip Herşcovici. Preşedintele Comunităţii Israelite din Huşi, dr. C. Singher, oferă
Gordoniei un sediu în localul Şcolii israelite. Odată cu tipărirea numărului doi revista „a
trecut sub îngrijirea conducerii regionale din Regat.” 45 Într – un Cuvânt introductiv, dr. C.
Singher aminteşte punerea la dispoziţie a sălilor necesare organizaţiilor „Gordonia” şi „
Hanoar Hazioni” „ pentru ca tineretul nostru să nu mai pribegească prin locuinţe insalubre
şi astfel să încurajăm toate iniţiativele şi operele culturale”.46
Mişcarea sionistă din Huşi este mai veche, aşa cum demonstrează şi publicaţia Pro
Palestina, Organ ocazional al Organizaţiei Sioniste, apărută la Atelierele Zanet Corlăteanu.
Reproducem articolul O sfântă datorie de E.Feuerstein. „Sionismul e astăzi o formă
eminamente practică, totuşi nu poate fi desbrăcată de haina idealistă. Şi această mantie, e
de datoria noastră s-o ţesem. Este de datoria femeii, care a stat întotdeauna alături de
tovarăşul ei de viaţă în lupta aprigă pentru ideile sale, să puie şi ea o piatră la temelia
imensei opere de renaştere a poporului judeu. Din totdeauna femeia a luat parte la mizeriile
inerente vieţii fraţilor, soţilor şi părinţilor lor. Israel rătăceşti de atâta vreme! O, fiica – i
blândă şi bună, ascultă de impresul divin al datoriei! Au, nu – ţi învăluie viziunile trecutului
sufletul, dându – ţi mândria de a corespunde înaltei chemări a vremei prin care trecem. Pe
aripile fâlfâinde ale dragostei de neam, te ridică la înălţimea strămoaşelor, femei energice
şi doritoare de adevăr./ De datoria noastră e să desrăcinăm îndoiala din suflete, sădind în
locu – i speranţa şi înflăcărând scântei atrofiate de lungă şedere în Galuth. Conştiente de
rolul mare şi hotărâtor ce avem, trebuie şi putem să dăm ajutorul nostru pentru înfăptuirea
realităţii, de care ne desparte doar voinţa nestrămutată. / Să nu uităm, avem fraţi, care,
trăiesc sub viziunea masacrelor suferite, încă cu sentimente de groaza celor
văzute;spinoasă le e calea, dar la capătul ei se vede un punct de lumină „Eretz - Israel”./ Şi
noi, ca şi dânşii aşteptăm binele, care va să vie într-o zi, şi apropiată, dacă fiecare din noi
îşi va îndeplini datoria. / Având sprijinul tineretului, purtătorul torţei, cu a cărei văpaie se
distinge cu desăvârşire indiferenţa şi neîncrederea, ne vom îndrepta cu paşi gigantici spre
limanul dorit. / Voi tinere vlăstare, care vă ridicaţi sub o ploaie de raze plăpânde, aşterneţi
42
43
Ibidem, f. 54
44
Alain Boyer, Originile sionismului, Editura Rosetti, Bucureşti, 2002, p.5
45
Vezi „ Hagşeim (Realizare)”. Revista Organizaţiei Tineretului Sionist „Gordonia”, Huşi, An I, nr. 1, februarie
1934 şi nr. 2, martie 1934. Se găsesc la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti (Cota P I 14287)
46
„ Buletinul Comunităţii Evreilor din Huşi”, Anul I, nr. 1, ianuarie 1934, p.2
410
un covor de gingaşe petale, ideile voastre pe care la va purta ca solii de sublim şi
adevăr!”47
Presei sioniste din Huşi i se contrapune presa antisionistă de factură evreiască.
Remarcam publicaţia „ Prometeu”cu un program a cărui directive sunau: „I) Purificarea
atmosferei locale de miasma ultimelor rămăşiţe Ţioniste şi II) Promovarea unui current de
idei generoase, corespunzătoare vremii.”Sunt publicate articole precum: Câteva cuvinte în
tangenţă la problema evreiască de C. Mora şi Vremea fluxului Ţionist este trecută!48
Spiritul antisionist al publicaţiei este dat şi de epigramele publicate, cum ar fi „
Idealistului”I. F./ C-ai fugit cu bani, amice,/ Devenind „pozitivist”/ Nu – i nimic, te iartă
lumea/ Căci te ştie ... sionist./ 49 Remarcăm apariţia unui singur număr al publicaţiei în
noiembrie1926, seria I şi seria a II – a în august 1929(nr. 1), octombrie 1929 (nr. 2),
octombrie – noiembrie 1929 (nr. 3), la tipografia „Baiadera” din Huşi.50
Sioniştii sunt identificaţi de Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi cu „ fasciştii ”
din timpul războiului antonescian şi legionarii,51 sau drept „creaturi ale imperialismului
americano-englez.”52
Raportul realizat de Naty Terdiman pentru perioada 28 mai-28 iunie 1946 menţionează
inexistenţa curentului şovin în interiorul comunităţii evreieşti, declararea grupărilor sioniste
de dreapta pentru susţinerea guvernului condus de Dr. Petru Groza “însă ei luptă pentru
Palestina şi contra teroarei, aşa spun ei, Englezii, unii pentru un stat binaţional, alţii pentru
un stat naţional.”53 Membrii Comitetului Democratic Evreiesc au legat existenţa unei
Palestine libere şi independente de o puternică democraţie (citeşte regim comunist) în restul
lumii.54
În Huşi întâlnim următoarele organizaţii evreieşti: Blocul Palestinei muncitoare
(include tinerii cu vârsta între 8-14 ani şi câţiva majori, maturi), Klal Sioniştii (număr redus
de membri), Betarul (10 membri), Jointul şi Fraterna (ultimile două nu au scop politic).
Comitetul Democratic Evreiesc a organizat în mai-iunie 1946 manifestaţii în colaborare cu
Blocul Palestinei muncitoare, încercând o apropiere.55
Raportul pentru lunile mai-iunie 1946 menţionează înfiinţarea I.K.U.F.-ului56 şi
împărţirea revistei I.K.U.F. 57 Raportul pentru lunile iunie-august 1946 atestă încercarea de
activizare a I.K.U.F.-ului, difuzarea revistei Ikuf Bleter, inexistenţa unui sediu al
organizaţiei Ikuf şi a idişiştilor.58 Cercul I.K.U.F. nu luase fiinţă până în decembrie 1951, cei
propuşi neaflându-se în localitate atunci când au sosit reprezentanţii Regiunii pentru
ceremonia instalării. Cercul I.K.U.F. urma să fie înfiinţat în cursul lunii decembrie 1951.
În iunie-august 1946 sunt constatate în Huşi organizaţiile sioniste: Mişmar (evreii
vârstnici), B’nei Avodah (tineretul major), Haşomer Hazair (tineretul minor), Gordonia
(evreii de orice vârstă) -fac parte din Blocul Palestinei Muncitoare, Macaby (evreii sportivi),
47
„Pro Palestina”, Organ ocazional al Organizaţiei Sioniste, Anul I, No.1, 18 Ijar 5682(16 mai 1922), p.1
48
„ Prometeu”, An. I, nr. 1, noiembrie 1926, p. 4
49
Ibidem, p. 9
50
Vezi şi I. Hangu, Dicţionarul presei literare româneşti 1790 – 1990, Ediţia a II-a revizuită şi completată, Editura
Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996, p.346, nr. 1398; Textul publicat de I. Hangu, este preluat aproape
cuvânt cu cuvânt de către Ion N. Oprea în lucrarea Huşul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre
1869 – 2006, Edict Production, Iaşi, 2007, p. 258; Istoria Huşilor, p. 316 în care se indică eronat apariţia între 1926
– 1929. Colecţia publicaţiei „ Prometeu” am consultat – o la Biblioteca Academiei Române, Bucureşti. (Cota: I
9448)
51
52
53
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar2/1946,f. 3
54
Ibidem, f.21
55
Ibidem, f.3
56
Yiddishe Kultur Ferband
57
58
Ibidem f 14
411
Klal (sionişti, evrei de dreapta, deşi ei îşi spun de centru), Betar (evreii „revizionişti şovini”,
care susţin crearea unui stat evreiesc pe ambele maluri ale Iordanului), B’nei (evrei bigoţi,
credincioşi), Fraterna (organizaţia meseriaşilor evrei, cu caracter apolitic, de ajutor reciproc,
inactivă în această perioadă). Funcţiona Cooperativa de credit mărunt care acordă
împrumuturi indiferent de naţionalitate, considerată o bancă progresistă. Jointul acordă
ajutoare în îmbrăcăminte şi numerar evreilor huşeni. 59
Între 24 august-23 septembrie 1946 mai este atestată Asistenţa Socială a grupului de femei
evreice. S-a hotărât contopirea organizaţiilor evreieşti în secţia Comitetului Democratic
Evreiesc.60 Secţia feminină din Comitetul Democratic Evreiesc se va contopi cu gruparea
de asistenţă socială a femeilor evreice (cuprinde 300 cotizante). 61 Sunt formate 2 subsecţii
de asistenţă socială, una de asistenţă şi una culturală. Se remarcă Goldina Terdiman, care
pentru a-şi desfăşura activitatea este scoasă din producţie.62
Între 24 septembrie-23 octombrie 1946 constatăm desfiinţarea organizaţiei de
tineret Gordonia din cauza plecării a doi tineri, membrii principali. 63
Raportul pentru lunile iunie-iulie 1946 surprinde accentuarea curentului sionist, tendinţa de
emigrare a tineretului, inexistenţa unui Partid evreiesc, înfiinţarea organizaţiei Macabi în
condiţiile neacceptării tinerilor evrei la antrenamentele sportive cu organizaţia Ioan Vodă cel
Cumplit din Huşi.64
În lunile iunie-iulie 1946 tendinţa de emigrare se menţine şi printre meseriaşii evrei
constituiţi în organizaţia Balamalaha.65
Atitudinile antisemite din august 1946 întăreşte curentul sionist, creează o stare de
neîncredere a evreilor în noul regim politic, întăreşte dorinţa de salvare a evreilor în afara
graniţelor.66 În august 1946 s-a pus problema excluderii unui funcţionar evreu din
Cooperativa Solidaritatea, pentru apartenenţa fiicelor sale la mişcarea sionistă. 67
Raportul pentru perioada 24 august - 23 septembrie 1946 menţionează în
Răducăneni organizaţia B’nei Achiva.68
Până la sfârşitul lui octombrie 1946 Joint Bucureşti trimite prin Banca de Credit
Mărunt un ajutor în valoare de 84 milioane lei, din care, pentru Huşi 60 de milioane, sumă
destinată procurării alimentelor şi 15 milioane pentru lemne, iar pentru Răducăneni şapte
milioane pentru alimente şi două milioane pentru lemne. Reprezentantul Jointului din Huşi
refuză să conlucreze cu Comitetul Democratic Evreiesc în lipsa instrucţiunilor de la
Centru.69
La 19 octombrie 1946 se constituie C.A.R.S.-ul evreiesc, alcătuit din 18 persoane,
reprezentanţi ai Comunităţii, Comitetului şi un reprezentant al Jointului.70
Din cei circa 2200 evrei (500 familii), atestaţi în ianuarie – februarie 1947, întâlnim
25 % încadraţi în organizaţiile „democratice”(citeşte comuniste) - 18 % în Partidul
Comunist Român, 7 % în Partidul Naţional Popular -, 25 % apolitici, 50 % sionişti.
„Curentul sionist este în plină creştere, chiar se manifestă printre membrii P.C.R. mai ales
în ultima vreme când prin presă se agită punerea în libertate a criminalilor de război din
59
Ibidem f 10
60
Ibidem f 16
61
Ibidem f 21
62
Ibidem f 24
63
Ibidem f 21
64
Ibidem f 7
65
Ibidem f 10
66
Ibidem f 11
67
Ibidem f 12
68
Ibidem f 16
69
Ibidem f 22
70
Ibidem f 24
412
Pogromul de la Iaşi”.Curentul de emigrare în Palestina este în creştere.71 Procesul verbal din
ianuarie 1948 înregistrează 60 % dintre evrei înscrişi în organizaţiile sioniste. 72
Raportul privitor la perioada dintre 1 aprilie şi 1 mai 1947 constată: „Curentul
Sionist Emigrator e în creştere, aceasta datorită diversiunilor antisemite care reacţiunea le
colportează, exploatând situaţia grea economică”.Raportul menţionează existenţa unui
curent „şovin” în comunitatea evreiască, mai ales în rândurile femeilor, neparticiparea
comuniştilor şi intelectualilor la activităţile Comitetului Democratic Evreiesc, excepţie
făcând dr. Meier Froimovici. Membrii Partidului Comunist Român din Huşi fac parte din
organizaţiile sioniste, doi dintre ei fiind şi în conducerea Partidului Evreiesc. Preşedintele
Partidului Evreiesc din Huşi, Braunstein, deţine aceiaşi calitate la organizaţia Bethar, Bruner
deţine calitatea de secretar al Partidului Evreiesc, Bercu Leibovici este casierul organizaţiei
Baaimaloha „organizaţia meseriaşilor sionişti, cu tendinţa de a emigra în Palestina”.73
Solomon Enghel, comunist, sionist, ia atitudine alături de adversarii Comitetului Democratic
Evreiesc, în aprilie 1947.74
Sioniştii provoacă unele incidente, aşa cum este cel al reprezentantului organizaţiei
Haşomer Haţair, Iofa, din aprilie 1948, la plenara Tineretului Democratic Evreiesc,
declanşând intervenţia dr. Meier Froimovici şi a plenului biroului care „roagă pe prietenii
de la Mişmar ca să sfătuiască pe acei din Organizaţia Haşomer Haţair asupra atitudinii lor
faţă de C.D.E.”75 M.Dulborg, reprezentantul sioniştilor, participă la mitingul din 3
octombrie 1948 organizat de Comitetul Democratic Evreiesc. 76
Unele organizaţii sioniste îşi au reprezentanţi în Comitetul Democratic Evreiesc din
Huşi. La 11 noiembrie 1948 s-a hotărât: „Mismarul va desemna un om care să facă parte
din C.D.E.”Organizaţia sionistă Ahdut Aroda(?) l-a desemnat în acest sens pe M.Dulborg.77
Raportul din iunie 1949 pune în evidenţă existenţa „ partidelor ” sioniste de stânga şi
dreapta, convingerea unei părţi a populaţiei evreieşti în rezolvarea problemei sale în cadrul
R.P.R., greutăţile de încadrare în câmpul muncii, pauperizarea foştilor negustori, existenţa
curentului antisemit, necombătut de ajuns şi scăderea influenţei sionismului.78
Beris Alter, haham şi suplinitor de rabin, în februarie 1952, „ face pe faţă propagandă
sionistă arătând evreilor cu care vine în contact la tăierea păsărilor că evreii trebuie să
plece în ţara lor”.79
Antisionismul
Planul de muncă al Comitetului Democratic Evreiesc pentru luna ianuarie a anului 1949,
întocmit după conferinţa regională de la Iaşi, din 3 ianuarie 1949, stabileşte printre sarcini şi
intensificarea campaniei antisioniste prin corespondenţa purtată cu ziarul „Unirea”,
conferinţele organizate pe linia de tineret, campania de lămurire a tinerilor evrei şi de
demascare a conducătorilor sionişti, înlăturarea „elementelor distructive”.80
Potrivit procesului verbal din 22 ianuarie 1949 dr. Meier Froimovici prelucrează teza
„Sionismul nu rezolvă problema evreiască” în care realizează un istoric al poporului evreu,
„antisemitismul este creaţia burgheziei şi guvernul pedepseşte prin lege pe acei care
colportează zvonuri şi ura de rasă, sfătuind pe toţi evreii a se încadra în munci
71
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 3/1947, f.1-2
72
73
74
75
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947 - 1948,f.9V - 10
76
77
78
79
80
413
productive”.81 Procesul verbal din 11 decembrie 1948 consemnează comunicarea dr. Meier
Froimovici, intitulată: „ De ce ducem lupta pentru lămurirea masei evreieşti contra
sionismului”, în care susţine că sionismul este creaţia burgheziei, exploatatorilor oamenilor
muncii şi că „suntem în drum spre socialism şi pentru omul conştient de drumul care trebuie
să-l meargă este de a întări lagărul democraţiei acolo unde se găseşte, căci nu se poate
realiza prin a sta pe valiză sau prin plecări haotice.” Organizaţiile sioniste sunt potrivit dr.
Meier Froimovici „vămi de exploatare a oamenilor strângând fonduri enorme şi apoi dându
– le întrebuinţări personale”. „În România nu mai există problema evreiască, suntem egali
în drepturi şi muncă cu celelalte popoare conlocuitoare”. „Datorită marilor puteri
sovietice, astfel trăim şi suntem consideraţi oameni”.82
Maria Wagreich susţine desfăşurarea în februarie 1949 a trei şedinţe de birou cu caracter
operativ, una cu caracter organizatoric, două şedinţe ale cercului de studii, trei cu
îndrumătorii, patru şedinţe la Comitetul Democratic Evreiesc în care s-au „dezbătut teze
date de către Secţia de Agitaţie şi Propagandă a jud(eţenei) P.M.R.”, cu participarea a 80 –
150 de persoane. Îndrumătorii se deplasează în locuinţele evreieşti „ pentru a lămuri şi
dezminţi zvonurile lansate de sionişti în legătură cu plecările în statul Israel, după care în
ziua de Duminică 20 / I, C.D.E. a organizat un meting la Sinagogă, unde a fost o
participaţie de circa 400 de persoane”,fără rezultatele scontate. În timpul mitingului se
ridică probleme de natură economică, cum ar fi încadrarea elementului evreiesc în câmpul
muncii, oraşul Huşi fiind lipsit de posibilităţi de încadrare, iar „conducătorii Sionişti s-au
folosit la aceasta de o serie de alienaţi care au ridicat problemele într-un chip haotic şi
tendenţios”.83
În martie 1949 ca „o manifestare a U.T.M.-ului un tânăr sionist a fost scos din sală şi
arestat”.84 La 13 martie 1949, în timpul mitingului organizat, conferenţiază Iancu Nusem
(Sionism şi combatere), Hibovschi (Despre antisemitism), Ştefan Cazan, secretar adjunct al
P.M.R.(Poziţia P.M.R. faţă de sionism), Aron Ciobotaru (Comemorarea lui Lazăr Grunberg
şi Bernard Andreiy). 85
Sioniştii sunt consideraţi duşmanii de clasă, speculanţi a greutăţilor întâmpinate de evreii
nevoiaşi, care recurg la lansarea de „zvonuri tendenţioase, în general agită zvonul plecării
în Statul Israel”(potrivit raportului din mai 1949).86 Zvonurile sioniste sunt combătute de
agitatorii Comitetului Democratic Evreiesc prin agitatorii care se folosesc de „scrisorile
proaste venite din Palestina”pentru a le arăta situaţia de acolo.87 În august 1949 Comitetul
Democratic Evreiesc nu a constatat acţiuni organizate sau individuale ale elementelor
sioniste.Comitetul se foloseşte în continuare în acţiunile sale de ziarul „Unirea” şi scrisorile
din Palestina „ care în ultimul timp sunt foarte negative ”.88 Dorinţa de plecare în Palestina
este în creştere, mai ales în rândurile foştilor negustori, despre care se crede, de membrii
Comitetului, că încă puteau fi încadraţi în producţie în urma lichidării magazinelor. Evreii
trăiesc cu mirajul zvonistic a intervenţiei americane în favoarea emigraţiei. Comitetul se
foloseşte de mărturiile foştilor sionişti, aşa cum este cazul lui Ilie Strulea, membru de partid,
care ar fi „demascat hoţiile care se petreceau în rândul conducătorilor sionişti”.89 Raportul
din octombrie 1949 oferă informaţii despre elementele sioniste care „nu au activitate făţişă.
Se agită mult scrisorile din Palestina. Când activiştii noştri vorbesc de veştile destul de
81
Ibidem,f. 25
82
Ibidem, f.34v
83
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949, f. 109
84
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949, f.112
85
86
87
88
89
414
proaste care vin de acolo, alţii agită scrisori care nu scriu rău şi anume de la oameni care
obişnuit felului lor de muncă de până acum – şi acolo şi - au găsit terenul – au intrat în
aceiaşi viaţă speculativă pe care au dus – o şi aici”.90 Raportul din noiembrie 1949
evidenţiază tendinţa spre încadrare, totuşi există „iarăşi un anumit curent de plecare în
Palestina. Printre salariaţi nu se ridică această problemă, însă în rândul acelor care încă
nu sunt în câmpul muncii se discută despre plecările în Palestina. Noi combatem aceste
tendinţe popularizând Glasul Poporului, ziar săptămânal al Partidului Comunist Israelit” şi
printre „tinerii care au fost în snifuri de ahsara trebuie să mai ducem încă multă muncă de
lămurire cu unii dintre ei”.91
Rapoartele din 1950 fac referiri la cei care doresc plecarea în statul Israel. Redăm pasaje
din asemenea rapoarte: „ S-a reuşit a se combate într-o oarecare măsură unele zvonuri ce
circulă în legătură cu plecarea a două familii din acest oraş în statul Israel, arătându-se
motivul cei determină pe aceştia să plece şi lămurindu-i totodată asupra adevăratei situaţii
din statul Israel”(ianuarie 1950).92 „Se mai observă un curent de plecare în Statul Israel, în
urma plecării a câtorva familii în statul Israel din localitatea noastră. Aici se observă că
duşmanul de clasă lucrează prin ascuns, lansează zvonuri că se poate pleca şi fără să ai
certificat şi că la fiecare 10 zile pleacă un vapor”(februarie 1950).93 „În rândurile
populaţiei evreieşti se observă tendinţa de plecare în statul Israel în urma unor formulare
ce au sosit la miliţia din localitate. Se duce munca de la om la om pentru lămurirea
acestora şi combaterea zvonurilor, arătându-se situaţia reală din statul Israel” (raportul
Secţiei Evidenţă din februarie 1950).94 „În rândurile populaţiei evreieşti există tendinţa de
plecare în statul Israel care în parte a fost combătută de echipele de agitatori ale C.D.E.”
„În rânduril populaţiei evreieşti se pune întrebarea de ce C.D.E. combate tendinţele de
plecare şi pe de altă parte Guvernul R.P.R. înlesneşte aceste plecări în Statul Israel”(martie
1950).95 Un raport asupra stării de spirit din rândul populaţiei evreieşti şi a cauzelor plecării
în Israel a fost întocmit la 13 mai 1950. Raportul menţionează starea încordată din ultimele
săptămâni, în ceea ce priveşte emigrarea evreilor din Huşi. Curentul de emigrare este
accentuat de comunicatul miliţiei din Huşi privind facilitarea formalităţilor de plecare.
Printre cauzele emigrării sunt identificate în raportul amintit: dezbinarea populaţiei evreieşti
din Huşi datorită emigrărilor din trecut, compoziţia socială „nesănătoasă” a populaţiei
evreieşti din oraş, propaganda sionistă, existenţa în munca de răspundere a unor „elemente
ce în timpul prigoanei rasiste au oprimat sub diverse forme populaţia evreiască”, cazurile
izolate de antisemitism şovin, greutăţile întâmpinate de evrei la încadrarea în muncă,
comunicatul Miliţiei din 3 mai 1950 şi invocarea salariilor mici. 96
Tendinţa de renunţare la emigrarea în statul Israel se constată în cursul lunii mai a anului
1951. Săptămânal la Staţia de Amplificare se ţin „ore” ale Comitetului Democratic Evreiesc,
ce constau în lecturarea scrisorilor sosite din Israel. 97 Printre sionişti remarcăm pe Moise
Apfelbaum şi Samoil Braunstein. 98 În 1952 o „acţiune importantă pe care a dus-o C.D.E.
Huşi a fost şi strângerea de scrisori pentru înfierarea ruşinosului târg încheiat între
neonaziştii de la Bonn şi sionişti. Prin aceasta populaţia muncitoare evreiască şi-a
manifestat ura şi indignarea împotriva sioniştilor de teapa lui Ben Gurion şi a
imperialiştilor americani.”Comitetul Democratic Evreiesc Central organizează la Huşi
90
91
92
93
Ibidem, f.20
94
95
96
97
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 10/1951, f. 68, respectiv 71
98
Ibidem, f. 21
415
expoziţia întitulată „Realităţi din statul Israel.”Prin Staţia de Radio- Amplificare sunt
transmise materiale cultural-politice şi programe artistice în vederea ridicării nivelului
politic al „clasei muncitoare evreieşti”.99
Aspecte demografice
Raportul pe lunile iunie-august 1946 indică existenţa a 120.000 de locuitori în judeţul
Fălciu, din care 2200 evrei (500 de familii). 100
În perioada 23 ianuarie 1947 şi 23 februarie 1947 sunt atestaţi în oraşul Huşi circa
2200 evrei (500 familii), din care 25 % sunt încadraţi în organizaţiile „democratice” (citeşte
comuniste) - 18 % în Partidul Comunist Român, 7 % în Partidul Naţional Popular -, 25 %
apolitici, 50 % sionişti.101
În ianuarie 1948 sunt consemnate 536 de familii evreieşti cu un efectiv de 1400 –
1600 persoane.102
Procesul verbal din 10 noiembrie 1948 consemnează existenţa a 1700 evrei în Huşi,
dintre care un număr mare de şomeri.103 În 1950 documentele cercetate atestă prezenţa a
1472 de evrei în Huşi.104 Un raport de activitate din 1950 înregistrează existenţa a 1589 de
evrei în judeţul Fălciu. Între 20 februarie şi 3 mai 1950 sunt eliberate de Miliţie 110
formulare de emigrare în Israel, iar după 3 mai 1950, când este dat comunicatul Miliţiei,
sunt eliberate 494 de formulare. Nu sunt întâlnite cazuri de restituire a formularelor de
emigrare. Un număr de 322 de formulare sunt însoţite de actele de plecare necesare. 105 În
mai 1951 documentele relevă existenţa a 1120 de evrei în oraşul Huşi. 106 Raportul de
activitate pentru perioada cuprinsă între 1 iulie şi 30 septembrie 1952 aminteşte un număr de
977 de evrei.107
Starea socială
Într-un memoriu, nedatat şi nesemnat, probabil din 1947, sunt menţionate: evacuarea
unei părţi a evreilor din târguri, pierderea gospodăriilor şi averilor, părăsirea oraşului Huşi
de evreii cu stare materială bună în martie 1944 şi mutarea la Bucureşti, rămânerea în Huşi a
evreilor cu situaţie materială mijlocie, a celor săraci, meseriaşilor, muncitorilor zilieri şi
micilor comercianţi.108
Statutul evreilor huşeni era în 1946 de mic burghezi, unii trăiau din expediente, se
antrenau mai greu în procesul muncii, evreii săraci solicitau ajutoare. 109 Raportul pe lunile
iunie-iulie 1946 descrie situaţia evreilor huşeni ca mediocră, submediocră, foarte rea pentru
o parte a lor şi a elementelor evreieşti repatriate, inexistenţa unor mijloace proprii de ajutor,
ajutoarele venite prin Joint, imposibilitatea clasării în producţie a evreilor. 110
Din cei 2.200 de evrei atestaţi în raportul din iunie-august 1946, 50% erau comercianţi
cu stare materială mediocră, jumătate cu o stare submedie, 25% meseriaşi din care 5% cu
stare materială mediocră, restul stare submedie, 4% liberi profesionişti cu stare materială
medie, 8% podgoreni, cu stare materială medie, 5% trăiau din expediente, cu situaţie
materială rea, iar 8% nu aveau nicio profesie şi mijloace materiale. Se adaugă evreii sosiţi
99
100
101
102
103
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947 - 1948,f.51v - 52
104
105
106
107
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 11/1952, f.44 şi 50
108
109
110
Ibidem f 8
416
din Transnistria.111 În instituţiile statului în august 1946 îşi desfăşurau activitatea în judeţul
Fălciu 10 funcţionari evrei. 112
Prefectul Dumitru Florescu şi-a schimbat atitudinea faţă de comercianţii evrei, fapt
dovedit de raportul pentru perioada dintre 24 septembrie-23 octombrie 1946.113
O tendinţă de pauperizare crescândă se constată în lunile septembrie-octombrie 1946
din cauza lipsei alimentelor datorată secetei.114
Repartizarea în câmpul muncii
Până la 1 septembrie 1949 sunt plasaţi în câmpul muncii 238 evrei, dintre care
Comitetul Democratic Evreiesc a plasat, începând cu luna aprilie, 111 evrei. În septembrie
1949 sunt plasaţi 10 evrei la Şantierul de Construcţii din Huşi, 9 la Aproam, ca muncitori
necalificaţi pentru conservarea zarzavaturilor. Oficiul de plasare a forţei de muncă are
înscrişi în registrele sale 61 de bărbaţi şi 35 femei. 115 În septembrie 1949 şase tineri evrei
urmau să se angajeze la una din fabricile din oraşul Braşov, un tânăr orfan la Iaşi.116 În
noiembrie 1949 sunt încadraţi 10 bărbaţi şi 8 femei.
Raportul din noiembrie 1946 dezvăluie: “O parte din populaţia evreiască care se
compune din comercianţi stă în expectativă cu teamă şi neîncredere în ziua de mâine,
privitoare la zvonurile cu noile legi economice ce vor veni”.117
Iancu Nusem în raportul prezentat în şedinţa din 27 iulie 1949 precizează: „Se plasează
săptămânal oameni în câmpul muncii. Se ţine legătura permanent cu Oficiul de
plasare.”„Greutăţi. Că se pune problema dacă nu se lasă de a se pleca în Palestina să fie
plasaţi. Sunt perspective de a se deschide o cooperativă de producţie a croitorilor”.118
Evreii sunt plasaţi în întreprinderi, instituţii, gospodării agricole, şantiere, Aproam, ca
muncitori calificaţi sau necalificaţi. Totuşi, sunt „abţineri de la anumite munci unde nu am
reuşit să plasăm decât 10 oameni, de exemplu, la şantier, deasemenea sunt abţineri pentru a
se pleca în judeţ”.119
Din luna aprilie şi până la 1 noiembrie 1949 au fost plasaţi în câmpul muncii 238 evrei
huşeni (10 la şantierul de construcţii şi 9 la Aproam – conservarea zarzavatului).120 Raportul
Resortului Restratificare pentru luna mai 1951 atestă în producţie 346 evrei, în administraţie
şi magazine 239 evrei, mici comercianţi în număr de 15, meseriaşi şi patroni în număr de 36,
liberi profesionişti în număr de 10. Nu se constată nici o renunţare la emigrare. 121
Din cele 977 de suflete evreieşti atestate în februarie 1952 avem 186 în câmpul muncii:
83 din care 22 de femei în producţie, 91 din care 12 femei în administraţie, 12 meseriaşi din
care o femeie la Cooperativa meseriaşilor, 63 meseriaşi şi comercianţi care îşi desfăşoară
activitatea pe cont propriu (32 meseriaşi şi 31 comercianţi, din care o femeie), 12 liber
profesionişti. Remarcăm şi existenţa a 15 proprietari de vie, printre care şi o femeie. În
rândul persoanelor de sex feminim avem: 347 casnice, 35 încadrate, o comerciantă şi două
proprietare de vie.(Un total de 385 de femei). Numărul evreilor neîncadraţi se ridică la 74,
potrivit raportului de activitate din perioada 1 iulie – 30 septembrie 1952.122
111
Ibidem f 11
112
Ibidem f 12
113
Ibidem f 20
114
Ibidem f 21
115
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949,f.153 - 154
116
117
118
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949,f. 76
119
120
121
122
417
Cooperative
Cizmarilor şi croitorilor evrei, convocaţi în ianuarie 1948, li se arată însemnătatea
organizării lor în cooperaţie. Comitetul de iniţiativă este predominat de elementele patronale
mai înstărite şi care conduc Federaţia Patronilor. Noile statute sunt publicate în presă. Cei
mai mulţi nu doresc cedarea utilajelor şi uneltelor cooperativei, unii dintre ei deţinând câte
două maşini de cusut. Comenzile puţine sunt explicate de mărimea oraşului Huşi.123
Cooperativa de meseriaşi din Huşi s-a deschis la 1 martie 1948, inaugurarea oficială
fiind celebrată la 6 martie 1948.124 Cooperativa de îmbrăcăminte şi încălţăminte în timpul
vizitei lui H.Wortman din 15 februarie 1948, are încadraţi 12 croitori evrei şi 10 neevrei, 16
cizmari evrei şi 4 neevrei. Consiliul de administraţie s-a ales în cadrul adunării generale din
22 februarie 1948. Secţia de încălţăminte şi-a depozitat materialele necesare la locul special
amenajat. Şi-a început activitatea la 1 martie 1948, iar inaugurarea oficială este la 6 martie
1948. Secţia de croitorie încă nu-şi începuse activitatea din cauza lipsei comenzilor, aşa cum
reiese din raportul de activitate pentru luna februarie 1948. 125 Paul Davidovici, secretarul
Resortului Cultural, a promis o comandă de la Joint. 126 Aşa a luat naştere Cooperativa de
îmbrăcăminte şi încălţăminte „1 Mai” din Huşi, a cărui vicepreşedinte era Saie Apfelbaum şi
funcţiona cu un număr mic de evrei în martie 1948 în bune condiţii. 127
Cooperativa agricolă
Primăria oraşului Huşi acorda în ianuarie 1948 cooperativei „Înfrăţirea” suprafaţa de
100 hectare de pământ. Se obţine de la Camera Agricolă pe cale oficială un plan de muncă.
Bugetul cooperativei agricole este alcătuit pentru anul 1948. Documentţia urma a fi predată
de Paul Dandici la conferinţa regională. Din cei 24 capi de familie înscrişi la cooperativă, nu
sunt toţi corespunzători.128
Raportul general de activitate pentru luna martie 1948 înregistrează lichidarea ideii de
organizare a cooperativelor agricole, considerată o „o lovitură foarte puternică care a adus
prejudicii muncii şi obrazului nostru”
Activitatea politică
Evreii huşeni susţin activitatea guvernului Dr. Petru Groza, consideră necesară votarea
guvernului de care este legată acordarea drepturilor şi libertăţilor. În sânul comunităţii sunt
identificaţi puţini evrei lupişti, un brătienist, nu existau ţărănişti, unii au părăsit Partidul
Naţional Popular. În cadrul comunităţii sunt sesizate în mai-iunie 1946 nemulţumiri în
rândurile comercianţilor şi funcţionarilor care agitau diverse probleme “de exemplu cum a
fost cazul cu epuraţia lui Sbanţu şi Antonovici de la primărie şi care au fost reîncadraţi.
Primul înainte de a se face consiliul politic iar secundul în consiliul politic.”Cu toate că
agitaţia nu a luat proporţii, persistă nemulţumirile. Este atestată agitaţia comercianţilor
trimişi în judecată pentru neafişarea preţurilor sau afişarea puţin vizibilă a acestora.
Agitaţiile nu sunt îndreptate împotriva guvernului, ci a unor persoane din administraţia
locală sau din interiorul Partidului (probabil comunist). 129
Atitudinea Partidului Evreiesc de a se prezenta la alegeri fără o alianţă, este criticată de
evreii huşeni.130 În iunie-august 1946 Partidul Evreiesc tatonează terenul în vederea
123
124
125
126
127
128
129
130
Ibidem f 8
418
înfiinţării unei secţii la Huşi, propunere neprimită de evrei. 131 În 1947 membrii Partidului
Comunist Român din Huşi fac parte din organizaţiile sioniste, doi dintre ei fiind şi în
conducerea Partidului Evreiesc. Preşedintele Partidului Evreiesc din Huşi, este
Braunstein.132 Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi propune în aprilie 1947 aplicarea de
sancţiuni comuniştilor evrei „ care au pus bazele Partidului Evreiesc, în special
tov(arăşului) Braunstein care este şi conducătorul Betharului, care este organizaţie net
fascistă”.133
Evreii repatriaţi duc o propagandă antisovietică curmată prin intervenţia Comitetului
Democratic Evreiesc, potrivit raportului pentru lunile iunie-iulie 1946. Cei 2-3 evrei
„reacţionari” din Huşi erau consideraţi în cadrul comunităţii nebuni. Evreii, în lunile iunie-
iulie 1946, nu se manifestă împotriva guvernului, ci a instituţiilor. Reprezentantul
Comitetului Democratic Evreiesc din Huşi este trimis la conferinţa pe ţară care s-a
desfăşurat pe 28 iunie 1946.134
O problemă specială o constituie aşa numiţii “nedemni” care erau “foşti conducători ai
Centralei evreilor, a căror nume îl vom publica în Unirea”.135 Elemente din Comitetul
Democratic Evreiesc urmăresc în august 1946 compromiterea celor din Centrala din Huşi.
Se constată în interiorul Comitetului curente “nesănătoase”, datorate ambiţiilor personale.
Se poartă discuţii în august 1946 asupra nedemnităţilor din uliţa evreiască din Huşi.
Certurile din interiorul Comitetului sunt comparate cu cele din timpul Centralei. 136
În iunie-august 1946 erau înscrişi în P.C.R. 80 de evrei, 137 iar în noiembrie 1946
întâlnim 4-5 evrei în P.S.D.-Huşi.138
În cadrul întrunirii Comitetului din 1 septembrie 1946, la Sala Teatrului Comunal,
Artur Tipris prelucrează legea electorală. Preşedintele Comisiei Electorale a Blocului
Partidelor Democratice, D. Enciu, îndeamnă populaţia evreiască la unire şi prezentarea la
alegeri. Sunt difuzate 50 de broşuri intitulate “Pogromul de la Kilce” de A. D. Vaida, 25 de
ziare Unirea, 15 reviste I.K.U.F. La întrunire participă 200 de persoane.139 Acţiunile
Comitetului Democratic Evreiesc se lovesc de opoziţia unor membri ai Partidului Comunist
Român din localitate, cum ar fi Enghel Solomon, Carol Steinberg, dentistul Braustein,
Marcu Mihalovici, Avram Leibovici, Lupu Moscovici.140
Evreii nu au putut fi antrenaţi la împărţirea titlurilor de proprietate, activitate iniţiată la
26 octombrie 1946. Alegerile sioniste s-au desfăşurat pe 10 noiembrie 1946. În cadrul
întrunirii electorale desfăşurate la 12 noiembrie 1946 susţin discursuri: I. Dubovis (din
Comitetul Central al Comitetului Democratic Evreiesc), Mihai Ralea, Bazga, avocatul
Faibiş, prof. Eug. Herşcovici şi avocatul Carniol. 141 Întrunirile sioniste desfăşurate până la
10 noiembrie 1946 sunt întrebuinţate în campania electorală. Sunt constituite patru echipe
alcătuite din trei membri P.C.R., cărora li se mai adaugă opt echipe, şase echipe sioniste şi
două echipe cu membri P.C.R., care se deplasează în locuinţele evreilor sau îşi desfăşoară
activitatea pe străzile Huşilor, lipind afişe şi distrugând materialul electoral al Opoziţiei
(P.N.L. şi P.N.Ţ.-Maniu). Pentru ziua alegerilor sunt desemnate două echipe alcătuite din
evrei, membrii Partidului Comunist Român şi tineri din Comitetul Democratic Evreiesc, sau
131
Ibidem f 10
132
133
134
135
Ibidem f 8
136
Ibidem f 12
137
Ibidem f 11
138
Ibidem f 32
139
140
141
Ibidem f 26
419
fără apartenenţă politică, pentru a participa în trei secţii de votare.142 Se pare că întreaga
populaţie evreiască a participat la alegeri. 143
Alegerile din 28 martie 1948, precedate de campania electorală, constituie subiectul
raportului de activitate întocmit la 31 martie 1948. Instrucţiunile legate de acest subiect au
sosit la 7 martie 1948. Comisia electorală constituită este formată din nouă membri, câte trei
de fiecare organizaţie componentă a Comitetului Democratic Evreiesc (P.M.R., Ichud şi
Mişmar). Din comisie fac parte: dr. Ghiltman, B.Sneier, D.Reiter, M.Berman, S.Friederich,
M.Lupu, dr. M.Iosef şi S.Lederman. Comisia respectivă organizează trei şedinţe în cursul
lunii martie 1948. Ca mijloace electorale într-un regim totalitar de tip stalinist întâlnim:
munca de îndrumare de la om la om, festivalurile organizate de Ateneul Popular,
participarea la manifestaţiile Frontului Democraţiei Populare şi elaborarea ziarului de stradă
Restratificarea.144 Evreii din Huşi au participat la alegeri în proporţie de 97-98 %. Se
constată în raportul de activitate amintit, lipsa agitaţiilor din timpul alegerilor din noiembrie
1946. Evreii huşeni, indiferent de orientare, antisionişti sau sionişti, membri ai Comitetului
Democratic Evreiesc sau nu, „ au îndemnat populaţia să voteze cu soarele; şi populaţia
evreiască din Huşi a votat cu încredere pentru Soare şi noua Constituţie.”145
Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi sprijină campania de însămânţări, acţionează
pentru însămânţarea terenului viran din prejma Comunităţii şi a celui de la cimitirul
evreiesc.146
Lămuritorii
În şedinţa cu lămuritorii din 12 octombrie 1949 se ţine conferinţa cu tema: „Procesul
trădătorului Rajk şi al complicilor săi. Importanţa internaţională a procesului”.147 Teza
„Canalul Dunării” este prelucrată în şedinţa cu lămuritorii din 25 iulie 1949, de David
Zalman.148 Numărul lămuritorilor se ridică în august 1949 la 22. 149
Potrivit raportului de activitate din august 1949 prezenţa din sinagogi este scăzută,
putând fi întâlniţi mai ales bătrânii, care în timpul pauzelor discutau soarta scrisorilor din
Israel, provocând intervenţia lămuritorilor. Scrisorile sunt considerate de lămuritori
„destructive” pentru sionişti. „Lămuritorii noştri sunt înarmaţi cu date şi scrisori care
denotă viaţa grea a muncitorilor din statul Israel, exploatarea la care sunt supuşi, precum
şi şomajul ce se extinde din ce în ce mai mult, în consecinţa marşalizării”(de la planul
Marshal). „Un tânăr Moni Nusem, fost într-un sniff de acşora, reîntors şi încadrat de noi la
o Gospodărie agricolă a afirmat în discuţiile cu mai mulţi sionişti care îl cunoşteau ca un
element ridicat politic, şi cu priză în sionişti: Acum îmi dau seama că problema
muncitorilor, indiferent de naţionalitate, se rezolvă numai într-o ţară socialistă sau care
merge spre socialism, iar datoria noastră este să păşim alături de celelalte naţionalităţi
spre muncă productivă dând contribuţia noastră la clădirea socialismului, spre a nu se mai
repeta urgia trecutului.”150
În raportul general întocmit în aprilie 1950 se precizează că lămuritorii: „Au arătat că
atunci după 23 august 1944 sioniştii au iniţiat aceste plecări haotice, clandestine,
despărţind părinţi de copii şi copii de părinţi, la fel cum au făcut fasciştii în timpul
războiului antonescian, lăsând dureri în multe case. Aceasta a fost opera sioniştilor la fel ca
aceea a legionarilor. Guvernul nostru voind să ajute ca aceşti părinţi şi aceşti copii să-şi
142
Ibidem f 27
143
Ibidem f 28
144
145
146
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 3/1947, f.6 - 7
147
148
149
150
420
regăsească familiile ca să nu trăiască despărţiţi a găsit de cuviinţă să-i ajute, dându-le
posibilitatea de a-şi regăsi prin aceste plecări.”151
Redăm structura echipelor de lămuritori din august 1950: Copel Herşcovici, David
Suhar, Haim Segal, Constantin Prisecaru (magazinul „Huşul”), Marcu Rahbuh, Iţic
Aronovici, Neculai Mocanu (magazinul „Ciocanul”), Aron Ciobotaru, Moise Berman,
Gheorghe Broască (magazinul „Alimentara”), Avram Lupu, Artur Tipris, Smil Bichman,
Dumitru Bedreag (Cooperaţie). Lămuritorilor le sunt repartizate cartiere în vederea
desfăşurării activităţii specifice, pe care le redăm în continuare: strada Ştefan cel Mare (dr.
Ghiltman Aron, Bercu Schwartz, Iosef Heler), Bulevardul 1 Mai (dr. Zaharia Zambilovici,
Leon Zeilicov, Iancu Gutman), strada Lev Tolstoi (Jan Faibiş, Tudic Apfelbaum, Smil
Ciobotaru), strada Tăbăcari (Isac Froimovici, Iţic Aronovici) şi strada Republicii (Marcu
Iosefson, Milu Peritzş Feiga Bercu).152
Înhumarea săpunului R. I. F.
Comitetul iniţiază o campanie specială de popularizare a înhumării săpunurilor R.I.F.,
este editat un ziar de stradă, procesiunea de înhumare desfăşurându-se pe 9 iunie 1946.
Susţin cuvântări reprezentanţii Comitetului Democratic Evreiesc, Apărării Patriotice,
Prefecturii, Primăriei, Partidului Comunist Român, Tineretului şi Organizaţiilor Sioniste. S-
a remarcat “lipsa clerului ortodox şi catolic, precum şi a instituţiunilor.”153 La 9 iunie 1948
săpunul R.I.F. „strâns de la cetăţeni şi depus la Comunitatea Evreilor din localitate” este
înmormântat. Catafalcul cu săpunul R.I.F. a fost aşezat în „haal-ul” Comunităţii. Sunt
susţinute cuvântări de avocatul Hera Carniol, preşedintele Comitetului Democratic Evreiesc
din Huşi, dr. Al. Catanchiu, preşedintele Apărării Patriotice, Ioan Patraş, primar, Gh. Părău,
de la P.C.R.- Fălciu şi Teodor Poroşnicu, reprezentantul Prefecturii. 154 Cortegiul străbate
strada Ghica Vodă şi se îndreaptă către Sinagoga Mare, unde ceremonia religioasă este
ţinută de cantorul Avram Marcovici. Noi cuvântări sunt ţinute de Max Iosef (Organizaţiile
Sioniste) şi Artur Tipris (Secţiunea de Tineret), care afirmă: „zilele trecute mă aflam într-o
frizerie şi un concetăţean s-a pronunţat că, afacerea asta cu săpunurile este numai
propagandă”. De la Sinagoga Mare cortegiul îşi continuă drumul spre cimititul
„Eternitatea” unde „coşciugul este lăsat în gaura proaspăt săpată, alături de ceilalţi 130 de
martiri sovietici împuşcaţi în iulie 1941 de către oamenii lui Antonescu, foşti mari dregători
prin târguşorul nostru. Aceste bestii încă nu şi-au primit pedeapsa, însă sperăm că justiţia
poporului va şti să-i trimită acolo unde trebuie”.155
Antisemitismul
De cele mai multe ori oraşul Huşi este asociat cu numele lui Corneliu Zelea Codreanu,
întemeietorul mişcării legionare. Manifestările antisemite din Huşi nu au constituit obiectul
unei cercetări temeinice. În studiul de faţă redăm acele acte înregistrate în scriptele
Comitetului Democratic Evreiesc. În Huşi şi-au găsit adăpost şi ospitalitate numeroşi evrei
din afara comunităţii locale. După masacrele de la Râbniţa, Matei Gall însoţeşte un regiment
românesc aflat în retragere, beneficiind de sprijinul unor subofiţeri şi ofiţeri, trece podul de
pontoane peste Nistru la Rezina, ajunge la Huşi în trei zile, unde noaptea a „ dormit în
pivniţa cazărmii. Dimineaţa m-am bărbierit. Au venit la mine doi ofiţeri, căpitanul Popescu
şi un altul, care mi-au spus: „Domnule Gall noi stăm aici două zile, când va veni şi domnul
general să ne inspecteze. Ar fi bine să nu fiţi aici în timpul inspecţiei.Ieşiţi din cazarmă,
151
152
153
154
155
421
vedeţi casa asta de ţărani – dormiţi acolo o noapte sau două, veniţi mai departe alături de
noi, pentru că vrem să vă ducem în satul nostru, unde să vă ascundem până se termină
războiul.”Ei mi-au adus două pâini – fiecare ofiţer câte una – şi foi de tutun, ca să am şi ce
fuma. M-am despărţit de ei mulţumindu – le. Le – am dat adresa, spunându-le numele meu
de familie şi faptul că sânt din Deva. Am ieşit din clădirea cazărmii şi am pornit prin Huşi,
întrebând unde este comunitatea evreiască.Am dat de această comunitate, am dat de
preşedintele ei, care era un medic (...). I-am povestit ce s-a întâmplat cu mine. Cred că omul
nu m-a crezut sută la sută, deşi tot mai eram cu petele de sânge închegat pe haină şi
palton.”156
Evreii huşeni sunt folosiţi în timpul războiului la diversele lucrări iniţiate de primăria
oraşului. Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării şi Inventarului prin T. Dragoş,
ministru subsecretar de stat, se adresa la 5 august 1943 primăriei: „Cunoscând nevoile de
construcţiuni edilitare atât de necesare oraşului D-vs am apelat la D-l Radu Lecca,
împuternicitul Guvernului pentru reglementarea regimului evreilor din România pentru a vi
se acorda un ajutor în acest scop. / Dl Lecca fiind binevoitor a înţeles apelul meu şi v-a
repartizat suma de 5 milioane ce urmează a vi se trimite prin C.E.C. / În speranţa că veţi
putea termina lucrările D-vs cu suma ce vi s-a repartizat şi că astfel oraşul Huşi va avea un
aspect cu totul altul decât cel de azi, vă rog să credeţi, Domnule Primar în sentimentele
mele deosebite şi grija ce o am pentru oraşul Huşi”. Fondul alocat este repartizat prin
rezoluţia din 11 august 1943 pentru repararea Teatrului (400000 lei), mobilier (100000 lei),
construcţia platformei (100000 lei), repararea halei (400000 lei), construirea abatorului
(1500000 lei), constrirea localului de primărie (1500000 lei), bugetul întreprinderii
(1000000 lei).157
În perioada 1-31 august 1943 sunt întrebuinţaţi la lucrările de pavaje următorii evrei
huşeni: Smil Ciobotaru (2 zile plătite cu 113 lei), Iosif Heler (19 zile plătite cu 1073 lei),
Leiba S. Heşcovici (15 zile plătite cu 847 lei), Lobel Frichi (25 zile plătite cu 1412 lei),
Oscar Rosenbaum (12 zile cu 678 lei), Slioma N. Gorodişteanu (10 zile cu 565 lei), Leiba L.
Covăsneanu (10 zile cu 565 lei), Froim S. Leibovici (1 zi cu 56 lei) şi Solomon Sigmund (5
zile cu 282 lei)158, în perioada 1 – 31 iulie 1943 sunt folosiţi Erlichman Jan, Sapira Emanuel,
Leiba S. Herşcovici, Solomon Goldman, Iosub Aliviţeanu, Lobel Froichi şi Oscar
Rosenbaum159, iar între 1- 31 iunie 1943 Haim Ciuntu, Zeilic Lemberg, Froichi Lebel, Oscar
Rosenbaum şi Leiba H. Leibovici. 160
Primarul G.Andriescu aduce la cunoştinţa populaţiei evreieşti la 14 mai 1940, ordinul
cu nr. 6049 A, din 3 mai 1940, a Ministerului de Interne, Direcţia Administraţa de Stat,
conform căruia „toţi locuitorii evrei care nu sunt înscrişi în registrele de naţionalitate,
conform decretelor legi din 1918 şi 1919 nu mai au altă cale de a dobândi cetăţenia română
decât acea a naturalizării.”161
Raportul din 11 decembrie 1948 reflectă situaţia din oraşul Huşi unde „s-au perindat
toate partidele reacţionare. În special Partidul Liberal, Naţional Ţărănesc şi legionarii.
Aici a fost focarul Legionarismului care a lăsat şi astăzi urme. Deasemenea partide sioniste
au existat de tot felul de la dreapta aşa zisă la stânga. În împrejurările de faţă o parte din
populaţia muncitoare evreiască este convinsă că şi-a găsit rezolvarea problemei sale în
P.M.R.”. În Huşi există, potrivit autorului procesului verbal amintit, „ încă curentul
antisemit care nu a fost combătut în aceiaşi măsură cum a fost combătut
156
Matei Gall, Românii i-au salvat pe evrei de la moarte, în revista „Dialog”, Paris, iulie – decembrie 1999; Apud
ziarul „Tricolorul”, nr. 1637, ediţia din 14 august 2009
157
DJANV, Fond Primăria Oraşului Huşi, dosar 34/1943, f. 309
158
Ibidem, f. 385
159
Ibidem, f. 394
160
Ibidem, f. 401
161
DJANV, Fond Primăria Oraşului Huşi, dosar 20/1940, f.15
422
sionismul.Celelalte organizaţii de masă nu au muncit îndeajuns pe această linie. Influenţa
sionismului a scăzut în mare măsură datorită acestor greutăţi de încadrare”.162
Raportul pe lunile iunie-iulie 1946 constată slăbiciuni ale organizaţiilor de partid
locale. În localitatea Răducăneni este încadrat în organizaţia de partid a Frontului Plugarilor
Robert Faraon, fostul şef al poliţiei legionare, şi trimis în propagandă învăţătorul Sava
Dumitru, care în 1941 a scos 30 de evrei pe islazul comunal pentru a fi împuşcaţi, salvarea
lor datorându-se unui maior. Este consemnată încadrarea unor legionari notorii (Tulvan,
Ionescu) în organizaţiile de Partid ( nu este menţionat, probabil cel comunist.)163 Judecătorul
de instrucţie cheamă şi anchetează 10 evrei la 19 august 1946, în cazul învăţătorului Sava
Dumitru. În sala de şedinţe îşi face apariţia învăţătorul Coroiu, membru în Comitetul
Judeţean al Frontului Plugarilor şi în sindicatul învăţătorilor, sugerând evreilor: „Trebuie să
vă gândiţi şi la viitor, căci nu se ştie cum au să fie timpurile. Să nu denunţaţi, căci eu nu pot
să ridic în capul meu 250 învăţători care se vor răzbuna. D-nii Ralea şi Voitec mi-au spus
ca să scot pe acest om care nu este vinovat. Să nu denunţaţi, căci nu se ştie ce are să mai
fie.”164
La 29 iunie 1946 comunitatea din Huşi comemorează 5 ani de la masacrele din oraşul
Iaşi.165 Raportul de activitate din perioada 15-30 iunie 1948 atestă comemorarea a 7 ani de la
masacrul de la Iaşi, organizarea unui miting la Huşi, la care participă M.Tăutu, deputat de
Fălciu, scriitorul Gala Galaction, subprefectul Petrovici şi primarul Ioan Arhiri.166 Valeriu
(Bartolomeu) Anania ştia „ Arghezi, ca şi Gala Galaction, fusese în bune relaţii cu evreii,
dar în casa lui nu întâlnisem vreunul”.167
Baia evreiească din Răducăneni, distrusă de legionari, se afla în lunile iunie-august
1946 în refacere, cu fonduri provenite de la Joint şi populaţia evreiească. Documentele
atestă existenţa unei băi evreieşti şi în Huşi care deservea populaţia întregului oraş. 168
În cadrul turneului organizat de muncitorii de la C.F.R. Nicolina, în comuna Epureni,
este susţinut un spectacol pe 11 august 1946, în cadrul căruia ţine un discurs primarul
comunei Reznicenco, preşedintele Frontului Plugarilor, în care scandează: “Jos cu
speculanţii, Jos jidanii, Vrem ura de rasă.” Directorul şcolii primare din comună, Stan, cu
un frate membru al P.N.Ţ., ambii adepţi ai cuzismului, se asociază cu primarul Reznicenco.
Atitudinea celor doi a rămas nesancţionată. În august 1946 Comitetul Democratic Evreiesc
atrage atenţia asupra agitaţiei antisemite din comuna Epureni, manifestării nesănătoase a lui
Coroiu din Frontul Plugarilor, interogatoriul evreilor reclamanţi în procesul “criminalului de
război Sava Dumitru” din Frontul Plugarilor.169 Până la sfârşitul lui octombrie 1946
primarul comunei Epureni nu fusese schimbat.170
Secţia Contencios din cadrul Comitetului oferă, între 24 iulie-23 august 1946,
consultări gratuite evreilor repatriaţi, apatrizilor şi în cercetarea dosarului locotenentului
colonel Ghe. Nicolau, fost prefect antonescian (februarie – 23 august 1944)171 “care a
maltratat şi brutalizat pe evreii din detaşamentul de lucru al prefecturii cu tendinţe de a
extermina.”172
162
163
164
Ibidem f 11
165
Ibidem f 8
166
167
Valeriu Anania, Memorii, Editura Polirom, Iaşi, 2008, p. 41
168
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 2/1946,f 10
169
Ibidem, f. 11
170
Ibidem, f. 20
171
Pentru perioada când a funcţionat ca prefect, vezi Istoria Huşilor, p.312
172
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 2/1946,14
423
Alegerile din 19 noiembrie 1946 au fost precedate de o campanie electorală în care
comuniştii au folosit toate mijloacele de intoxicare a opiniei publice. În campania electorală
s-a implicat şi Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi. Este consemnată agresiunea unui
fost legionar, de pe 18 noiembrie 1946. Un evreu “tovarăş”, membru al echipei de afişaj a
lipit afişe în faţa cârciumii unui Grapă, a cărui soţie l-a lovit pe evreu cu un topor. Se pare că
evreul respectiv era pictor al P.C.R. Agresoarea a fost arestată şi reţinută o zi la poliţie, iar în
urma presiunii parchetului este pusă în libertate. Măsura provoacă indignarea din sânul
comunităţii evreieşti.173
La 27 iulie 1948 „Dr. Max Iosef pune în discuţie chestiunea masacrelor înfăptuite în
Huşi în timpul prigoanei antonesciene, cerând ca toţi cedeiştii să activeze pentru a
descoperi criminalii”.174
În şedinţa din 26 noiembrie 1948 „ Feiga arată că populaţia cere pâine şi că la
Romcar s-au încadrat oameni care au fost cunoscuţi legionari, făcând pe mulţi evrei să
sufere în timpul prigoanei. Fişel Haim arată că la Romcar s-au plans oamenii străini de
această branşă, iar branşiştii evrei lipsiţi de mijloace stau afară.”
Iosef Marcu prelucrează în 12 februarie 1949 teza „Ce este antisemitismul”. Consideră
că „antisemitismul este o armă a burgheziei” de care se serveşte pentru „a-şi ascunde
exploatarea” iar „capitaliştii evrei au încurajat antisemitismul lucrând mână în mână cu
antisemiţii capitalişti români în timp ce jos în rândul clasei muncitoare semănau ura şi
vrajba”. Maria Waigraih susţine la 5 februarie 1949 teza „U.R.S.S., ţara unde nu există
vrajbă între popoare” şi crede că „în Uniunea Sovietică problema naţională a fost rezolvată
mai bine ca în orice stat multinaţional deoarece în ţara socialismului nu există clase
antagoniste, adică clase exploatatoare”.175
Raportul de activitate din luna februarie a anului 1949, întocmit de Maria Wagreich,
consemnează: „în unele instituţii mai sunt oameni care au schingiuit şi şi-au bătut joc de
evrei, cum este cazul inginerului Novac”şi autorul „ masacrelor din oraşul Huşi a evreilor
de cetăţenie sovietică, cum este Comandanul Garnizoanei de pe acea vreme, col(onelul)
Andrian, care se pare că nu este străin de cauză, se plimbă liber”. Aceste probleme sunt
aduse la cunoştinţa Partidului Muncitoresc Român.176 Raportul de activitate din luna martie
1949 menţionează: „în timp ce unui ambulant evreu i se confisca peşte, deşi a plătit impozit
în acelaşi timp, Com-Carul descoperea la un fost legionar chiabur, care taie şi vinde carne
clandestin, iar plutonierul de miliţie Mitrea, răspunde delegatului Com – Car că dă înapoi
corpurile delicte şi carnea confiscată”.177
Raportul din iunie 1949 evidenţiază perindarea partidelor politice prin Huşi, dar mai
ales acelor considerate de comunişti drept „reacţionare”, P.N.L., P.N.Ţ. şi a legionarilor.
„Aici a luat naştere Legionarismul care a lăsat şi astăzi urme”.178 În decembrie 1949 „a fost
o ieşire antisemită la Magazinul de Stat Ciocanul. Am chemat pe şeful de personal
atrăgându-i atenţia de atmosfera ce se poate crea acolo. Cu prilejul plecării în Palestina a
unora s-a creat un zvon că vor fi plecări de zeci de mii. Noi am combătut acest zvon,
arătând că s-a dat vize de plecare acelor care au întreaga familie acolo, fiind singuri
aici”.179
Din notele asupra „lui tov. Archire şi Topceanu” din 16 septembrie 1949 vedem că
„Tov. Topceanu a avut ieşiri anti-semite făţişe în legătură cu ambulanţii şi Davidzon”.180
173
Ibidem, f. 25-26
174
175
176
177
178
179
180
424
Raportul din 13 mai 1950, privitor la starea de spirit din rândul populaţiei evreieşti şi a
cauzelor plecării în Israel, menţionează printre cauze şi existenţa în muncile de răspundere a
unor „elemente ce în timpul prigoanei rasiste au oprimat sub diverse forme populaţia
evreiască.” Raportul aminteşte diverse cazuri: cazul Epure, fost controlor în timpul
regimului legionar, cazul inginerului Iosif Novac, şef la Serviciul Drumuri „în trecut şi
acum”, cazul Vostovschi de la Comcar, fost plutonier major la Răducăneni, care a terorizat
pe evrei în 1941, cazul Murguleţ, plutonier şef la Miliţie, fost şef de cuib, cazul Varna
Dumitru, de la cadrele Comitetului Provizoriu al Judeţului, care a fost în anii 1945 şi 1946,
în „garda personală a preotului Bejenariu, conducător legionar”.181
Monumente
Planul de muncă elaborat la 15 iunie 1948 are inclus solemnitatea dezvelirii
monumentului victimelor „ fascisto – antonesciene ” pentru ziua de 27 iunie 1948. Resortul
organizatoric al Comitetului Democratic Evreiesc pune în discuţie la 22 iunie 1948
mobilizarea populaţiei evreieşti pentru solemnitatea inaugurării monumentului victimelor
masacrate lângă Huşi.182 Raportul de activitate pentru luna iunie 1948 ne dezvăluie pentru
data de 27 iunie 1948: „ s-a dezvelit un monument ridicat eroilor evrei sovietici masacraţi în
1941 în raza oraşului Huşi”.183
În şedinţa de birou desfăşurată în prezenţa asistenţei „ tov. Boroş ” se precizează: „Tov.
Secretar, arată acţiunile de masă cu prilejul lui 23 August, cu prilejul unei inaugurări al
unui monument ridicat unor victime ale teroarei fasciste”.184 Raportul referitor la perioada 1
mai – 10 octombrie 1949 consemnează: „Pe data de 28 august s-a inaugurat la cimitirul
evreiesc un monument ridicat unor soldaţi evrei care au căzut victime prigoanei rasiste din
anul 1941. Au vorbit din partea C(omitetului) D(emocratic) E(vreiesc), din partea Sf(atului)
Judeţean, din partea Armatei şi a Partidului. Au participat cca 300 de oameni.”185
Comunitatea evreiască din Huşi

Raportul întocmit pentru activitatea Comitetului din perioada 24 august-23 septembrie
1946, dezvăluie lipsa de organizare din cadrul Comunităţii evreieşti.186 Iancu Gutman, la
preluarea funcţiei de responsabil, întâmpină greutăţi din partea membrilor P.C.R. în privinţa
schimbării conducerii Comunităţii şi a verificării modalităţii împărţirii îmbrăcămintei oferite
de Joint.187 Comunitatea era pe calea reorganizării în octombrie 1946.188
Raportul pentru perioada 22 octombrie - 23 noiembrie 1946 atestă pătrunderea
Comitetului Democratic Evreiesc în structurile Comunităţii unde a “luat efectiv în mâna
noastră treburile obştii evreieşti”.189
Populaţia evreiască întrunită în adunarea convocată la 12 noiembrie 1947 de
Comunitatea Evreilor şi Comitetul Democratic Evreiesc, cere: dizolvarea comisiei
interimare a Federaţiei de Comunităţi Evreieşti din Ţară, înlăturarea de la conducere a
„tuturor strigoilor trecutului în frunte cu d(o)m(nul) W. Filderman”, sprijin pentru
restratificarea populaţiei evreieşti din Huşi „atât pentru crearea unei cooperative de
producţie a meseriaşilor, cât mai ales pentru crearea unei cooperative de producţie
agricolă în vecinătatea oraşului nostru”. Preşedenţia Comunităţii Evreieşti din Huşi revine
181
182
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947– 1948,f.20 şi 27
183
184
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949,f. 93v
185
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949
186
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 2/ 1946, f. 16
187
Ibidem f. 18
188
Ibidem f. 22
189
Ibidem,f.30
425
doctorului Meier Froimovici, lider comunist din Huşi, şi secretariatul general lui Iancu
Gutman.190Dr. Meier Froimovici îşi declină calitatea de preşedinte al Comunităţii Evreieşti
după numirea sa la direcţia Spitalului comunal din Huşi (vezi raportul din 10 noiembrie
1948).191
În ianuarie 1948 problema „comunităţii la Huşi, nu îmbracă din punct de vedere politic
un aspect prea grav, ea se zbate însă în foarte mari nevoi, evrei puţini, foarte săraci,
greutăţi şi necazuri multe”.192 Comunitatea Evreiască din Huşi se confrunta în iunie 1948 cu
greutăţi de ordin financiar.193
Raportul Comitetului Democratic Evreiesc pentru luna ianuarie 1950 relatează
neefectuarea alegerii noului comitet de conducere, schimbarea epitropilor sinagogilor şi
pregătirile pentru schimbarea conducerii Comunităţii. 194 În februarie 1950 toate „eforiile
sinagogilor au fost schimbate cu elemente ataşate regimului nostru, asupra căruia
Comunitatea exercită control.”195
La 8 mai 1951 este atestat ca preşedinte al Comunităţii Evreilor (Mozaice) din oraşul
Huşi, raionul Huşi, regiunea Bârlad, Iancu Nusem, sprijinit de casiera Cilly Ciobotaru. 196
Activitatea Comunităţii are de suferit în urma plecării preşedintelui Iancu Nusem, aşa cum
demonstrează raportul din luna februarie a anului 1952. Locul său este suplinit de Milu
Peritz. Contabilul Comunităţii este Leon Beral.197
Viaţa culturală
La 22 septembrie 1946 este organizată o seară evreiască cu concursul Dr. I.
Goldenberg, ce susţine conferinţa „Mendola Mohersfurem în literatura Idiş” la care
participă şi Dalle Westler. Tineretul Sionist din organizaţia Hasomer Hatzair participă cu o
piesă considerată a avea un caracter şovino-sionist, un amalgam de idiş cu româneşte. Au şi
un cor în limba ebraică.198
Responsabilitatea deschiderii unui Ateneu este asumată în noiembrie 1946.199
Inaugurarea Ateneului Popular Shalom – Alehem se realizează în sala Teatrului Comunal,
la 20 aprilie 1947, prin conferinţa dedicată personalităţii lui Shalom–Alehem şi un bogat
program cultural.200Shalom Alehem sau Şalom Alehem (în ebraică ‫םכילע־םולש‬, în rusă
Шолом-Алейхем), (născut la 18 februarie 1859) a fost pseudonimul scriitorului umorist, al
dramaturgului şi publicistului evreu rus (geografic, Ucraina) de limbă idiş Sholem
Rabinovici( după tipicul rusesc, Şolom Nahumovici Rabinovici), autor al mai multor
romane, nuvele şi piese de teatru. Născut într-un orăşel din guvernământul Poltavei, cu
părinţi mediocri din punct de vedere intelectual şi material, primeşte o educaţie pur
evreiască, căsătorit la 13 ani cu o femeie neagreată de care divorţează, se recăsătoreşte cu
fiica unui om bogat, licenţiată în medicină dentară, sub a cărei influienţă învaţă limbile rusă
şi franceză, colindă întreaga Rusie datorită ocupaţiilor sale, cunoaşte o serie de intelectuali
cu care editează reviste şi un ziar, afaceri care duc la pierderea averii. Afectat de
tuberculuză, pleacă cu familia în Italia, Elveţia, S.U.A., revine pentru scurt timp în Rusia,
apoi România, unde vizitează oraşele Bucureşti, Iaşi, Galaţi şi Botoşani. Moare la New York
190
191
192
193
194
195
196
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 9/1950, f.52, respectiv 92
197
198
199
Ibidem,f.33
200
426
la 15 Ijar 5676.201 A fost unul din ctitorii şi clasicii literaturii idiş moderne. A zugrăvit ca
nimeni altul, cu realism, fină ironie şi în acelaşi timp cu compasiune viaţa „oamenilor mici”
(kleine menşelech) din lumea evreilor din oraşele şi târguşoarele din răsăritul Europei la
sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primii ani ai secolului al XX-lea. El a fost un mentor al
scriitorilor în limba idiş din vremea lui şi cel dintâi care a scris literatură pentru copii în idiş.
Shalom Rabinovici
Ateneul Popular „Shalom Alehem” beneficiază în ianuarie 1948 de serviciile lui Aurel
Schrotter, dr. Ghiltman, doamna Rosen, dr. Schachter şi avocatului S. Herşcovici.202
La 18 aprilie 1948, potrivit procesului verbal cu nr. 4, se marchează un an de activitate
a Ateneului Shalom (Salom) Alehem. 203 Ateneul Popular are în componenţa sa la 22 iunie
1948 pe Roza Schächter, Liza Herşcovici, dr. Ghiltman şi Cily Iacobshon.204 Dr. Meier
Froimovici este desemnat responsabilul Ateneului Cultural Shalom Alehem la 15 noiembrie
1948.205
Piesa „Menschem” de Shalom Alehem este reprezentată la 4 octombrie 1947 în cadrul
Ateneului, în limba idiş. Reprezentaţia este însoţită de un program artistic cultural. 206
Orchestra Comitetului Democratic Evreiesc numără în octombrie 1949 şi „ trei
tovarăşi neevrei”.207
Planul de muncă din luna ianuarie 1949 prevede în plan cultural, organizarea şedinţelor
săptămânale (moment politic, o teză antisionistă, una ideologică şi program artistic),
organizarea programului plenarei din 15 şi 29 ianuarie, organizarea a două cercuri de studii,
primul în vederea prelucrării temelor: „Marxismul şi chestiunea naţională” de Stalin
(participanţi: Hera Steinberg, Aurel Enghel, Beno Schvartz, Francesca David, Iosif Schor,
201
Şulăm Alechem în „Pro Palestina”, Organ ocazional al Organizaţiei Sioniste, Huşi, Anul I, No. 1,16 mai 1922,
p.2
202
203
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947 – 1948,f.7-7v
204
205
206
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 6/1948, f.64-64v
207
427
Cyli Iacobsohn, Fina Kaufman, Hary Kaufman) şi „ Despre aşa zisa problemă evreiască,
ideologia sionistă. De ce combatem noi sionismul” (conferenţiar Hera Steinberg). Membrii
cercului de studii sunt numiţi prieteni.208
În luna februarie a anului 1949 la resortul cultural sunt susţinute o serie de conferinţe:
„U.R.S.S., ţara unde nu există vrajbă între popoare” (Sadi Herşcovici), „Ce este
antisemitismul” (Maria Waingraih), „Armata Roşie” (dr Iosef Max), „Patriotism şi
internaţionalism proletar” (Mihai Hogaş).209 Reprezentarea piesei „Confruntarea” se
desfăşoară între 11 – 13 iulie 1949, paralel cu difuzarea ziarului „Unirea”.210
La 17 aprilie 1949 se comemorează a şasea „aniversare a răscoalei din ghetoul
Varşoviei”,211 iar la 29 iunie 1949 Saie Apfelbaum susţine comunicarea „Comemorarea
masacrelor din Iaşi şi rezolvarea problemei naţionale în R.P.R.”, la manifestare participând
şi Rubin Ciobotaru, orfan din timpul evenimentelor.212
Biblioteca
Biblioteca Comitetului Democratic Evreiesc era mică, insuficient dotată cu materiale
documentare şi lipsită de fonduri, în iunie 1949,213 deşi în martie 1949 inventarul bibliotecii
(probabil este vorba despre biblioteca Cultura) este apreciat la 3000 volume în limba română
şi 130 în limba idiş.214 Biblioteca Comitetului deţine în ianuarie 1948 în inventarul său un
număr de 70 volume, dintre care 12 volume aparţin scriitorului Shalom Alehem. Se
constată, inexistenţa unei săli de lectură în sediul Comitetului Democratic Evreiesc. Nu
apare nici un ziar local editat de evrei. Din rândurile Comunităţii sunt abonaţi la ziarul
„Unirea” 73 de personae, alte 20 de exemplare fiind vândute direct. În Huşi existau în
ianuarie 1948 patru sau cinci evrei ştiutori ai limbii idiş.215 Se păstrează exemplare din
„Buletinul informativ – al C.D.E.C.C.”(nr. 5 din 1 aprilie 1949; nr. 6 din 15 aprilie 1949; nr.
7 din 1 mai 1949; nr. 8 din 15 mai 1949; nr. 9 din 10 iunie 1949; nr. 11 din 1 august 1949;
nr. 12 din septembrie 1949; nr. 14 din 10 octombrie 1949; nr. 15 din 15 octombrie 1949). 216
Raportul pentru lunile iunie - august 1946 menţionează Biblioteca populară care
deserveşte întreaga populaţie din Huşi. 217 Biblioteca „noastră populară publică” deţine
5300 volume în iunie 1949, urmând a se unifica cu biblioteca Arlus, pentru a forma
Biblioteca Publică a oraşului Huşi.
Oraşul Huşi este vizitat de dr. Florica Bagdasar la 17 martie 1947, cu prilejul
comemorării masacrelor de la Râbniţa. Se manifestă în acest context dorinţa înfiinţării unei
biblioteci.218 Florica Bagdasar a devenit ministrul sănătăţii după moartea soţului, Dumitru
Bagdasar, originar din satul Roşieşti, judeţul Fălciu. Deţine această funcţie în perioada 1
decembrie 1946 – 29 decembrie 1947.
La 11 noiembrie 1948 se „decide a se muta biblioteca Cultura în localul C.D.E.”219
O şedinţă a colectivului bibliotecii „Cultura” din Huşi se desfăşoară la 23 iunie
1949.220 Biblioteca are în 1949 înregistrat un inventar de 3700 cărţi din care sunt „epurate
400 şi continuă epurarea”. „Cărţile pentru epurare sunt propuse de către colectiv şi este
208
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949,f.2v
209
Ibidem,f. 4
210
Ibidem, f.77v
211
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949, f.114 - 115
212
213
214
215
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 6/1948, f.64-64v
216
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 7/1949
217
218
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 3/1947,f.6
219
220
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949,f.68v - 69
428
hotărâtă de secţia artă şi cultură”.La bibliotecă sunt înscrişi 700 cititori din care 200
frecventează săptămânal instituţia şi lecturează 250 cărţi. Numărul cititorilor este în scădere.
Colectivul bibliotecii este alcătuit din Iosef Schor (responsabil), Armond Stănilescu, Matilda
Woiscop, Gh.Gheorghiu, Puiu Leizerovici, Mariana Ghiuzu, Nati Terdiman, Constantin
Blăniţă, Jean Smeer şi Lili Mihailovici.221 În august 1949 biblioteca deţine în inventar 3900
volume, din care 3200 cărţi de literatură, 250 ideologice, 350 ştiinţifice. Biblioteca ce îşi are
sediul la Comitetul Democratic Evreiesc deţine în septembrie 1949 aproximativ 106 cărţi
(20 în ebraică),222 în noiembrie 160 cărţi.223 Biblioteca „Cultura” primeşte în 1949 cărţi de la
A.R.L.U.S., inventarul mărindu-se astfel la 3950 de volume. Colectivul bibliotecii este
format din 12 „tovarăşi” şi un responsabil. Programul bibliotecii include săptămânal patru
zile pentru cititori.224
Constituirea unei comisii este luată în calcul în martie 1950, formată din Moise
Sechter, Marcu Rozenberg, profesorul de limbă idiş, şi Milu Peret, în scopul deplasării la
bibliotecile din plăşi pentru „ a epura cărţile de limbă idiş neprogresiste”.225
Sinagogi
Prima atestare documentară este din 22 martie 1794 când Episcopul Veniamin Costachi
îngăduie starostelui Solomon şi evreilor din Huşi să – şi refacă sinagoga cea veche („şcoala
jidovească”). Potrivit documentului „ /Solomon starostile dinpreună cu ceilalţi jidovi de
aice den târgul Huşii mi-au arătat că având dintru început şcoală jidovească în târg pe
moşia Episcopii, care şcoală şi acmu încă este şi voind ca să o prefacă, fiind vechi, unii din
târgoveţii moldoveni le stă împotrivă, ca să nu o facă iar acolo, arătând că – i strâmtează
pe dânşii, cari pricină cercetându – se de cătră noi s-au aflat că nici o strâmtoare nu le face
aciastă şcoală. Pentru aceia dar fiind şcoala aceasta este mai veche pe acel loc decât unile
din casele târgoveţilor ce sânt aproape, li s-au dat de cătră noi voia jidovilor ca să o facă
tot pe acel loc, unde au fost pe moşiia Episcopii ne mai întinzându – să cu ograda mai mult
decât este cea veche. Drept aceea spre a lor încredinţare li s-au dat această scrisoare la
mână de noi iscălită. / Veniaminu Episcop Huşului/”.226
Raportul aparatului administrativ al judeţului Fălciu, semnat şi de ispravnicul D.
Miclescu, înaintat la 25 martie 1857 Departamentului averilor bisericeşti şi al instrucţiei
publice, ne oferă informaţii interesante. Raportul a fost întocmit conform informaţiilor
primite de la priveghetorii de ocoale sub titlul Memuar de toate bisăricile catolice aflătoare
în acest district cu arătarea locului lor, fondatorii şi vremea i sărvitorii lor şi a lor mijloace,
precum şi a sinagogilor israelite, rabini şi cahali.227 Potrivit raportului amintit sinagoga din
Huşi a fost „ înfiinţată de 75 ani de cătră obştia israelită”, probabil la 1782, potrivit unui
calcul simplu de efectuat. Documentul face referire la o a doua sinagogă din „ ograda
rabinului Bercu Fridman, înfiinţată în anul 1856 de cătră obşte ”. Comunitatea evreiască
are la această dată doi rabini, în persoana amintitului Bercu Fridman şi a lui Gidale sân
Strule, patru cahali (Bercu Steclariul, Haim sân Pascal, Haim Iosăp şi Haim Iancul) şi un
haham (Avram sân Iosăp). La Răducăneni constatăm „ havra israelită înfiinţată de către
221
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949,f. 89v - 90
222
223
224
225
226
Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România, vol. II, Partea 2, Volum întocmit de L. Benjamin, M.
Spielmann, S. Stanciu, Editura Hasefer, Bucureşti, 1990, nr. 278, p. 406; Vezi „Theodor Codrescu”, Revistă
istorică, Iaşi, anul I, nr. 4 din 1 ianuarie 1916, p. 56 – 57, document publicat de Gheorghe Ghibănescu, care
menţionează provenienţa originalului de la dr. Carp din Huşi; Istoria Huşilor, p. 176, unde se citează revista
„Theodor Codrescu”, cu redarea eronată a paginilor, 56 – 87 (vezi nota 28)
227
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Fond Ministerul Cultelor şi Instrucţiei Publice – Moldova, dosar
153 /1851, f. 51
429
naţie de nouă ani”, deci de pe la 1848, pe rabinul Şaimu şi trei cahali(Strul Calminovici,
Lupu Gerşăn şi Solomon Ilovici).228 Considerăm informaţiile veridice deoarece priveghetorii
se informau direc de la surse.
Reproducem în interesul istoriografiei locale raportul prefectului districtului Fălciu
Lambrino, din 15 iunie 1859, trimis Ministerului Cultelor şi Instrucţiei Publice. „ Despre
havriile evreeşti înfiinţate în politia Huşi, în foarte mare apropiere de dou(ă) sfinte lăcaşuri
fără vreo autorizaţie a guvernului şi în contra tuturor vieţuitorilor prin mai multe raporturi
s-au supus în cunoştinţa Ministerului din lăuntru şi public, cu mijlocire a încuviinţa a lor
desfiinţare, fiind în destul aducătoare de scandal religiei ortodoxe; Însă în regimul
trecutului, aciastă naţii iudeică fiind preferată mai mult şi mai înainte de toate prefectura
nici într-un chip au fost ascultată, mai ţânând acel regim cu toată virtutie la zâsa naţiune şi
înlăturând precât au putut aşăzămintele privitoare cătră sprijinul religiei creştine. Căci
nevrând să cunoască de lucrările prefecturii lămurite şi discoperite de însuşi ce-a întemeiat
prin anume comisie de persoane onorabile întrupate de prezidentul municipalităţii,
poliţmaistrul târgului şi giometrul districtului prin ridicare de plan topografic;acel din
lăuntru prin ofiţia din 13 gen(ar) 1857, N° 723, secsia a II-a vesteşte că ar fi însărcinat spre
cercetare cauzei pe fostul episcop al Huşului / în urmă răposat/ Meletie Istrati. Iar prin alta
din 12 februar(ie) acel an N° 19104 peste toată aşteptare(a) ordonează a lăsa pe această
naţii în nesupărare, dând numire amintitelor havri dicât pentru ospitalitate(a) săracilor,
luată după cercetare(a) zâsă a unui revizor, a căruia faţă nici că s-au văzut prin târgul
Huşi, în vreme(a) când şi de cătră chiar Domnul Ministru afacerilor străine Iancu
Cantacuzino la opt februarie 1858, după cercetare(a) ce însuşi în persoană a făcut, în urma
jalbii dată de obşte(a) vieţuitorilor în politia Huşii, sânt descoperite de adevărate havri,
întemeiată aceasta şi de starostele austriac prin nota N° 42, iar nu de casă pentru
adăpostire(a) săracilor.
Prefectura deci în privire(a) descriselor mai sus împrejurări şi în puterea legii în
vigoare de la pagina 529 din Manualul administrativ, tomul 1- iu, îndemnat şi de stăruinţa
obştii care în unită speranţă că în privire(a) constituţiei şi a făgăduinţei programului
ministerial să măguleşte a crede că cel puţân în timpul prezent va fi considerate stăruinţele
şi lucrările legiuit până acum oprite, supuind nişte asămine(a) şi în cunoştinţa acelui
Onorab(il) Minister de la care mai cu osăbire atârnă o lucrare ca aceasta ce ţinteşte cătră
apărare(a) sfintelor lăcaşuri de încălcari şi scandale evreeşti, îl roagă să binevoiască a da
dizlegare pentru închidere(a) sau desfiinţare(a) unor aşa havre lovitoare precum s-au zis în
dignitate(a) religii ortodoxe. ”229 Decesul Episcopului Meletie Istrati survine la 31 iulie
1857,230 deci cercetările amintite în documentul de mai sus sunt anterioare acestei date.
Etimologic, cuvâtul havră, havre, substantiv feminin, se foloseşte rar pentru sinagogă şi îşi
are originea în turcescul havra.231Să fie vorba despre cele două sinagogi amintite în
documentul din 25 martie 1857 sau de două havre înfiinţate ulterior în preajma bisericilor
ortodoxe?
Potrivit institutorului V. Săghinescu la 1885 în oraşul Huşi sunt şapte sinagogi, un
spital israelit şi o societate filantropică israelită.232
Raportul elaborat pentru perioada iunie-august 1946 atestă existenţa a cinci sinagogi
în Huşi şi a unei sinagogi în Răducăneni. 233 Sinagoga Beth Hamidras este neîncăpătoare cu
228
Ibidem, f. 75v - 78
229
Ibidem, f. 138 şi 141, Original
230
Melchisedec Ştefănescu, Chronica Huşilor şi a Episcopiei cu aseminea numire, Bucureşti, 1869, p.458
231
Dicţionarul explicativ al limbii române, Ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, p.445
232
V. Săghinescu, Manualu de geografie pentru clasa II-a urbană şi a III-a rurală de ambele secse din judeţul
Fălciu însoţit de notiţe istorice locale şi de hartele respective, Tipografia Naţională, Iaşi, 1885, p. 14; Vezi şi
volumul de faţă însoţit de harta oraşului.
430
prilejul comemorării masacrelor da la Iaşi din 29 iunie 1941, realizată la 29 iunie 1947.
Adunarea este prezidată de H.Carniol, preşedintele Comitetului Democratic Evreiesc din
Huşi.Susţin discursuri, dr. Z.Zambilovici de la Apărarea patriotică, avocatul Felder,
preşedintele Ichud din Vaslui, dr. Meier Froimovici (Partidul Comunist Român).
Comemorarea se face şi în cadrul adunării de la Răducăneni unde vorbesc, doamna
Natanson, avocatul Emil Mocanu, Sterea Tănase, pretorul Ciobanu, notarul Gr. Diaconu şi
Iancu Gutman.234
Sinagogile sunt utilizate în scopuri politice. La 20 octombrie 1946 la sinagogă s-au
prezentat 250 de persoane în faţa cărora reprezentantul Comitetului susţine un discurs în
care arată importanţa şi beneficiile obţinute de populaţia evreiască huşeană din legăturile de
prietenie sovieto-române. Asistenţa evreiască se deplasează către Episcopia Huşilor unde
asistă la un Te Deum după care este depusă o coroană de flori la mormintele eroilor
sovietici. Se participă la programul organizat de ARLUS. 235 Biroul Comitetului Democratic
hotărăşte la 27 aprilie 1948 popularizarea, în ziua de Paşti şi la 1 mai Iskor, a Pesahului,
considerat sărbătoarea libertăţii, dar şi situaţia populaţiei evreieşti din Republica Populară
România. Sunt desemnaţi ca vorbitori: Ab.Lupu la sinagoga Blănari, Iliuţă Schwartz la
Sinagoga Mare, A.J. Faibiş la sinagoga Postelnic şi Saie Apfelbaum la sinagoga Clus
(Klaus).236 Importanţa „reformei monetare” este mediatizată în cinci sinagogi în ianuarie
1948.237
În 1950 documentele cercetate atestă sinagogile: Sinagoga Mare (identificatră eronat
cu sinagoga Beth-Hamidras238), Beth – Hamidras, Klaus,, Croitorilor (singura care dăinuie şi
astăzi), Blănari şi Postelnic. A.G.Berisch deţine calitatea de locţiitor de rabin. 239Hahamul
Beris Alter suplineşte calitatea de rabin.240
Învăţământul
Comitetul Democratic Evreiesc doreşte în 27 aprilie 1948 ca „în şcoală să nu se facă
nici un fel de agitaţii antidemocratice şi propagandă ţionistă, să o facă numai la ei în
organizaţie.”241
Şcoala primară Israelito - Română din Huşi se află sub conducerea Eugeniei
Herşcovici, care la 30 iunie 1946 cu prilejul serbării de sfârşit de an împarte premiile. 242
Salariile profesorilor nu puteau fi achitate de şcoală în 1947.243
Planul de muncă elaborat la 15 iunie 1948 are inclus la şcoala israelită desfăşurarea
unui festival (20 iunie 1948) şi a mitingului de comemorare a masacrelor din Iaşi (29 iunie
1948).244
La 20 ianuarie245, sau la 31 ianuarie 1948 când începe săptămâna restratificării, este
deschisă în mod festiv o şcoală de croitorie de fete, dotată şi cu un atelier. 246 Şcoala –
atelier, proiectată cu un efectiv de 15 eleve, îşi începe cursurile şcolare cu 10 eleve, cu
vârsta între 14 şi 18 ani, cele mai multe provin din familii paupere. Comunitatea pune la
233
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 2/1946, f.10;Sinagogile, în număr de cinci, sunt
menţionate şi în DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947 - 1948,f.54v
234
235
Ibidem f. 22
236
237
238
Istoria Huşilor, p. 176
239
240
241
242
243
244
245
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 6/1948, f. 61v
246
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 6/1948, f.60v
431
dispoziţia Şcolii două încăperi pentru buna desfăşurare a cursurilor. Şcoala începe să
funcţioneze cu două maestre: S. Dulberg, conducătoarea activităţii atelierului, şi B.Copcic,
în calitate de ajutor, care a adus şi o maşină de cusut. Maistrele sunt angajate de
Comunitatea Evreiască din Huşi.247 Şcoala – atelier de croitorie, în februarie 1948, numără
27 de eleve, însă lipseşte mobilierul şi nu au fost primite cele două maşini de cusut din
partea Jointului. Instituţia respectivă nu deţine încă statutul de şcoală, lipsindu-i planul şi
programa analitică.248
Atelierul de croitorie este o creaţie a Comitetului Democratic Evreiesc în scopul
învăţării meseriei de către elevele evreice. În aprilie 1948 „ dr.Froimovici expune situaţia
atelierului de croitorie, arătând că din cauza lipsei de fonduri sunt nevoiţi de a suprima
postul d(oam)nei Copcic oferindu – se postul de ajutoare de maistru cu 3000 lei lunar, plus
40/100 din comenzile ce la va efectua”. H.Wortman, delegatul Comitetului Central al
Resortului Restratificare, propune la 13 mai 1948 legalizarea şcolii de croitorie şi crearea de
cooperative de croitorie şi alte meserii. 249 Procesul verbal din 14 iunie 1948 ne oferă
informaţii despre şcoala de croitorie. „ Pe linia restratificării am înfiinţat o şcoală de
croitorie care astăzi numără un efectiv de 30 fete. Am dus o muncă de înfiinţare a unei
cooperative agricole şi de croitorie bărbătească, dar n-am reuşit să o aducem la bun
sfârşit, deoarece nu am avut ajutorul efectiv al C.C. al C.D.E.-ului”.250 În şedinţa Biroului
Comitetului Democratic Evreiesc din 3 aprilie 1948 s-a hotărât luarea de măsuri pentru
bunul mers al Şcolii de croitorie.251 Procesul verbal din 11 noiembrie 1948 consemnează
redeschiderea şcolii de croitorie.252 Organizarea şcolii atelier în cadrul O.R.T. se discută la 6
iunie 1948.253
În ianuarie 1948 se doreşte trimiterea a 6 elevi evrei la Şcoala de tractorişti din Huşi. 254
Planul elaborat de resortul cultural pentru anul 1948 prevede organizarea unui curs de limbă
şi literatură idiş. Totodată se încearcă înfiinţarea unei şcoli pentru tineret în limba idiş. 255
În noiembrie 1946 se propune ca “S.E.P. să deschidă o şcoală de cadre pentru
educaţia membrilor din P.C.R. care sunt mai mult evrei decât comunişti”.256 Saie
Apfelbaum, secretarul Comitetului, a fost în vara anului 1949 membru într-o subcomisie de
verificare prin judeţ, timp de 6 luni, după care este repartizat ca asistent la Şcoala cu activul
de partid din mediul rural, ale cărei cursuri se finalizează în martie 1950.257
Cursurile serale sunt hotărâte în iulie 1949 sub direcţia lui Aron Ciobotaru şi asistenţei
formate din Berman Moise, Copel Herşcovici, dr. Buzoianu, Suchor David.258 Primele
cursuri serale ale şcolii de cadre a Comitetului Democratic Evreiesc din Huşi încep la 20
iulie 1949 cu un efectiv de 25 de elevi. Lectorul Maria Wargraich, asistată de Copel
Herşcovici şi dr. Buzoianu, susţine prelegerea „ Învăţătura marxistă despre clase şi lupta de
clasă”.259 Procesul verbal din 10 noiembrie 1948 indică funcţionarea şcolii de cadre sub
egida Comitetului Democratic Evreiesc. 260
247
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 6/1948, f. 61v
248
249
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947 - 1948,f.7 – 7v,14v
250
Ibidem,f. 17
251
252
253
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947– 1948,f.16
254
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 6/1948, f.60v
255
256
257
258
259
Ibidem, f.74
260
432
În februarie 1950 se constată că: „sub colectivul şcolii a controlat cursurile idiş în
această lună, constatând că cursurile nu sunt frecventate de către şcolari cu tragere de
inimă, încât este un curent nesănătos în şcoală.”261 În mai 1951 învăţau limba idiş 95 de
elevi din oraşul Huşi.262 Catedra de limba idiş nu mai este considerată necesară în februarie
1952 din cauza efectivelor de elevi scăzute (20-25 elevi).263 Elevii evrei sunt întâlniţi la
şcolile din oraş: Şcoala Tehnică Viticolă (un elev), Şcoala Medie Elementară – clasa a VIII-
a (8 elevi). Nu-i întâlnim la Şcoala profesională şi de calificare.264
Asistenţa socială
Raportul pentru perioada 22 noiembrie -22 decembrie 1946 menţionează deschiderea
unei cantine asiguratoare a hranei zilnice a 130 de persoane (110 evrei şi 20 de creştini), şi
servirea micului dejun (ceai dulce, magiun şi pâine) la 60-65 copii.265 Comunitatea evreilor
înfiinţează cantina la 15 decembrie 1946, cu concursul guvernului şi ajutorul dat de Joint,
cu ale cărui fonduri sunt cumpărate 1000 kg porumb, 1000 kg fasole, 500 kg ceapă, 150 kg
ulei şi 100 kg cartofi. Inaugurarea oficială a cantinei are loc la 18 decembrie 1946. 266
Comitetul asigură îmbrăcămintea pentru copiii trimişi în regiunile care nu au fost lovite
de secetă.267
În primele două luni ale anului 1947 munca din cadrul Comunităţii evreilor din Huşi
era în sarcina Comitetului Democratic Evreiesc şi instituţiilor pe care le coordonează:
dispensar, azil de bătrâni, şcoală primară. A fost înfiinţat comitetul O.S.E. cu scopul
protejării mamelor şi copiilor. Cotizaţiile lunare se ridică la 1100000 – 1200000 lei.Cantina
asigură alimentarea a 195 de persoane din care 50 români creştini. Fondurile pentru cantină
sunt asigurate de Joint (36 milioane lei), Comitetul Evreiesc pentru Ajutorul Regiunilor
Secetoase (20 milioane lei) şi prin colectele locale (7,400000 lei). Responsabilitatea
cantinei revine lui Iancu Gutman. Starea de spirit a populaţiei evreieşti, potrivit raportului
elaborat pentru perioada 23 februarie – 1 aprilie 1947, este „ puţin încordată în ceea ce
priveşte ajutorul cu pachetele americane unde populaţia evreiască a fost aproape
neglijată,de aceea ce ne-a dat posibilitatea de a demasca restul cadourilor Americane ca o
momeală a reacţiunii Internaţionale în legătură cu reacţiunea de la noi unde Crucea Roşie
a trimis elementele cele mai compromise, ca foşti Legionari din P.N.Ţ./Maniu, cu care
ocazie am putut face comparaţii cu ajutorul efectiv acordat de U.R.S.S.”.268
Începând cu 1 martie 1947 un număr de 300 de persoane servesc masa la cantină,
majoritatea copii, dintre care 100 de creştini. 269 În cursul lunii aprilie cantina finanţată de
Joint oferă masă la 280 persoane. Centrul Evreiesc pentru protecţia mamei şi copilului
(O.S.E.), condus de Comitetul Democratic Evreiesc oferă ajutor copiilor cu vârsta cuprinsă
între 1 şi 15 ani (în aprilie 1947 se oferă îmbrăcăminte la 100 copii, din care 20 de
creştini).270
Cantina funcţiona în decembrie 1948 într-un local mai spaţios, beneficiind de fondurile
primate de la Ministerul Muncii. Urma în acelaşi timp mutarea azilului de bătrâni.
Comunitatea „o duce greu din punct de vedere financiar”.271
261
262
263
264
265
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 2/1946,f.30;
266
Ibidem f 32;
267
Ibidem f 31;
268
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 3/1947,f.3 - 5
269
270
271
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 1/1946 – 1949, f. 124
433
Cantina era mutată într-un local mai spaţios în iunie 1949 şi urma mutarea Azilului de
bătrâni.272 Cantina obştească şi azilul de bătrâni funcţionau în ianuarie 1950. 273
Tineretul Democrat Evreiesc
Din iniţiativa Comitetului Democrat Evreiesc se desfăşoară la 12 octombrie 1947
şedinţa pentru lămurirea tinerilor în vederea constituirii Tineretului Democrat Evreiesc. Din
partea Comitetului Democratic Evreiesc participă dr. Meier Froimovici şi Iancu Gutman.
Şedinţa este deschisă de dr. Aurel Schrotter. În cadrul şedinţei este ales comitetul de
conducere format din Aurel Schrotter, Iosefina Caufman (secretariatul), Herman Schwartz
(organizaţia Binei Arodah), Liliana Reiter, Bera Mariesis, A. Nadler (organizaţia Haş -
Haţair) – Resortul administrativ, Oscar Zillerstein, Any Fişterman (Uniunea Tineretului
Muncitoresc), Fany Erlich, Francisca David – Resortul artistic, Cili Iacobsohn, Hera
Steinberg (Uniunea Tineretului Muncitoresc – Partidul Comunist Român), Mia Ioseph
(organizaţia Haş Haţair) – Resortul Presă şi Propagandă, Rosalia Schächter, Zuzi Goldstein
– Resortul asistenţă socială, Aurel Schrotter, Iosefina Caufman – referenţi în cadrul
Comitetului Democrat Evreiesc, Oscar Zillerstein, Fany Erlich – reprezentanţi la Ateneu.274
În martie 1948 este trimisă platforma de principii şi acţiune a F.T.D.E., încheiată între
Secţiunile de tineret şi organizaţia HeHalutz.275 Secţiunile de tineret ale Comitetului
Democratic Evreiesc sunt formate din tineri evrei ce aparţin ideologic Partidului
Muncitoresc Român, Uniunii Tineretului Muncitoresc, U.ER. şi organizaţiilor Mişmar,
Leahdut Avoda, Poale Sion, Ichud, independenţi. Din HeHalutz fac parte Bnei Akiva,
Hanoar Haţioni, Gordonia, Ichud – Dror, Dror Habenin, Hashomer Hatza’ ir, Thora V’
Avoda, Herzlia, Buselia, Brith Haluţei Borohovia, Borohovia şi B’nei Avoda. Se face
următoarea remarcă: „ prin tineretul partidelor sioniste din C.D.E. înţelegem tineretul
aparţinând acestor partide şi nu tineretul încadrat în diversele organizaţii ale HeHalutz-
ului.”276 Şedinţa comună a reprezentanţilor Secţiunii de tineret a Comitetului Democratic
Evreiesc şi organizaţiei HeHalutz pentru constituirea Frontului Tineretului Democratic
Evreiesc, Secţiunea din Huşi, se desfăşoară la 18 aprilie 1948, aşa cum demonstrează
procesul verbal încheiat. Biroul de conducere are următoarea structură: Secretariatul – Aurel
Schrotter (C.D.E.) şi Arie (HeHalutz), Resortul Organizatoric – Hera Steinberg, Resortul
Cultural – Boro Schwartz (C.D.E.) şi Lola (HeHalutz), Resortul Reconstrucţii – Ani
Fişterman (C.D.E) şi Iosef (HeHalutz), Resortul Financiar – Lica(HeHalutz).277
Structura Tineretului Democrat Evreiesc este următoarea la 3 aprilie 1948: Aurel
Schrotter (secretar), Oscar Zillberstein (resort organizatoric), B.Schwartz (responsabil
resortul cultural), A.Fişterman (responsabil resortul construcţii), Moelixon (responsabil
resortul financiar), H.Alperin (responsabil resortul restratificare), Hera Steinberg
(responsabil resortul sportiv).278
În adresa din 20 noiembrie 1948, înaintată de Comitetul Central al Comitetului
Democratic Evreiesc, Secţiunea Tineret către Secţiunea Tineret a Comitetului Democratic
Evreiesc din Huşi, sunt remarcate realizările pozitive – formarea Şcolii de cadre, înfiinţarea
Cercurilor de studii, strângerea legăturilor culturale cu F.N.T.R.D., difuzarea ziarului
„Unirea” şi activitatea coordonată pe resorturi –şi lipsurile – analiza insuficientă a
272
273
274
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947 - 1948,f.1 – 1v
275
HeHalutz (Hebrew: ,‫ החלוץ‬lit. Pioneer) a fost o asociaţie de tineret evreiesc a cărei scop a fost acela de a instrui
membrii săi să se stabilească în Israel, care a devenit o organizaţie umbrelă de pionierat a mişcării sioniste de
tineret.
276
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 5/1948, f. 64 respectiv 66
277
278
DJANV, Fond Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi, dosar 4/1947 - 1948,f.4-5
434
lipsurilor, nerespectarea instrucţiunilor primite de Aurel Scrotter la Bucureşti pentru
elaborarea programului Şcolii de cadre.279
Aurel Schrotter, potrivit dispoziţiei Comitetului Central al Comitetului Democratic
Evreiesc din Bucureşti trimisă Comitetului Democratic Evreiesc din Huşi la 14 iunie 1948,
va reprezenta Frontul Tineretului Democratic Evreiesc în cadrul Federaţiei Naţionale a
Tineretului Democratic Evreiesc şi nu Comitetul Democratic Evreiesc din Huşi. 280
Anexă
Raport de la 24 aprilie la 24 mai 1946

Sarcini: În ziua de 26 aprilie a fost la Huşi tov(arăşul) Goldenberg Vaida,când s-au
trasat următoarele sarcini.
Organizatoric:
a. Înfiinţarea secţiei juridice
b. (Înfiinţarea secţiei) financiare
c. (Înfiinţarea secţiei) culturale
d. (Înfiinţarea) secţiei femei
e. (Înfiinţarea secţiei) tineret
Politic:
a.Conferinţe pentru a se explica ce este C(omitetul) D(democratic) E(vreiesc) -
b.Unificarea org(anizaţiilor) evreieşti în lupta contra fascismului pentru sprijinirea
democraţiei.
1. Atitudinea faţă de URSS
2. Atitudinea faţă de democraţie
3. Demascarea evreilor revoluţionari
4. Angajamente în luptă.
Priviri Politico-Organizatorice:
În rândurile populaţiei evreieşti domină un curent politic democratic. În ce priveşte
curentele reacţionare sunt mai slabe. Manişti nu sunt. Brătienişti 1, mai sunt puţini Lupişti şi
Tătărăscieni.
Marea parte a evreilor este neorganizată, stă în expectativă, îşi vede mai mult de casă şi
comerţ.
Organizaţii evreieşti sunt:Hasomer cu Mismar şi Gordonia din Blocul Palestinei
Muncitoare; BETAR, organizaţie net de dreapta. Palestina Muncitoare şi cu Klal Sionistii
sunt sub conducerea Executivei.
Mai există Jointul, care se ocupă cu ajutoarele de refacere a celor deportaţi sau
repatriaţi, precum şi a celor care au suferit de pe urma regimului fascist.
Între meseriaşi există organizaţia Fraterna, organizaţie de ajutor reciproc.
Realizări:
a. Pozitive:
1. S-a înfiinţat secţia culturală de sub responsabilitatea tov(arăşului) Fistorman.
2. S-a înfiinţat secţia de femei de sub responsabilitatea doamnei Rozen
3. S-a înfiinţat secţia de tineret de sub responsabilitatea tov(arăşului) Tipris Artur
b.Negative:
279
280
435
1. Nu s-a înfiinţat secţia juridică, întrucât s-a ridicat incidentul că şi A.P. are secţie
juridică.Totuşi avocaţii din C(omitetul) D(democratic) E(vreiesc) au făcut ce li s-a cerut de
către cei lipsiţi de mijloace. Secţia este în curs de organizare.
2. Nu s-a înfiinţat secţia financiară pentru că nu am găsit un responsabil care să se
ocupe de aceasta. În cursul acestei săptămâni se va înfiinţa.
3. Secţia culturală nu şi-a început activitatea, fiindcă de abia înfiinţată şi nici nu avem
în Huşi idisişti.
4. Secţia de femei nu a activat deloc pentru că responsabila nu activează şi pentru care
motive la prima şedinţă se va delega o alta.
5. Secţia de tineret de abia sa înfiinţat, totuşi s-au luat primele contacte cu organizaţiile
de tineret sionist.
C.Politice:
S-a ţinut o conferinţă de lămurire, la care a participat mai mult de ½ din populaţia
evreiască, însă nu au putut fi antrenaţi la muncă.
S-a încercat unificarea org(ganizaţiilor) evreieşti. S-a înfăptuit, însă nu răspunde la
chemările C(omitetului) D(democratic) E(vreiesc). În toate conferinţele care s-au ţinut, s-a
accentuat asupra atitudinii de prietenie faţă de U.R.S.S. şi sprijinirea efectivă a democraţiei
contra fascismului.
Tirajul UNIREI a fost ridicat de la 80 la 100 numere pe săptămână. Se vor face şi
abonamente.
d.Greutăţi:
Membri de Partid nu au înţeles ca să sprijine C(omitetul) D(democratic) E(vreiesc),
nici măcar la şedinţele comitetului nu vin. Partidul nu a dat nici un fel de ajutor şi mai cu
seamă politic. Instrucţiuni nu sunt şi nici măcar de la Regionali nu vin. Linia trebuie să o iau
singur din UNIREA. La org(anizaţia) de masă nici odată nu s-au adunat toate org(anizaţiile)
pentru a putea colabora.
Subsemnatul lucrez şi în poliţie de unde mi-am dat demisia la cererea Partidului,
pentru a trece la muncă politică, dar nici până azi nu s-a aprobat această demisie, din care
cauză nu pot lucra efectiv. La toate acestea se mai adaogă şi faptul că în Huşi mai mult de ½
evrei sunt comercianţi şi meseriaşi, din care cauză răspund greu la chemare.
Sarcini noi:
Din punct de vedere organizatoric: întărirea secţiilor şi înfiinţarea celei juridice şi
financiare, precum şi întărirea unităţii dintre org(anizaţiile) evreieşti. Intrarea în F.D.F.R.
Din punct de vedere politic: campanii de demascare a reacţionarilor evrei, precum şi a
celor care au provocat războiul fascist. Lupta contra acelor elemente care se opun unităţii.
Lupta alături de guvern contra istoricilor.
Din punct de vedere al greutăţilor: vom aduna membri de partid pentru a le arăta care
sunt sarcinile lor. Vom cere ajutor Partidului acolo unde se va simţi nevoia.Vom încerca să
lansăm un apel.Vom intensifica campaniile de lămurire, cu orice număr de populaţie
prezentă şi oriunde.
Secţia C(omitetul) D(democratic) E(vreiesc) Răducăneni nu a trimis raportul: nu sunt
organizaţi. Sunt prea slabi.Trebuie ca să stea cineva acolo câteva zile.
<ss> Naty Terdiman
436
II
Comitetul Democrat Evreiesc

Secţia Huşi
Raport de activitate
al Resortului Cultural pe luna Martie (1948)
Munca resortului cultural în cursul lunii martie, deşi a acoperit aproape în întregime
planul de muncă propus, a avut o serie de lipsuri serioase pe care le vom semnala în cursul
raportului nostru şi care trebuie neapărat lichidate.
Colectivul resortului nu a fost modificat şi s-a întrunit în cursul lunii de 2 ori în loc de
4 cât fusese planificat.
Participarea la şedinţe a fost de 50 – 60 %, responsabila resortului a fost tot timpul
bolnavă şi nu a venit şi ajutorul ei nu a venit de loc. Acum a şi fost mutat din localitate, aşa
încât va trebui să fie înlocuit. Am constatat mai ales în cursul acestei luni când sarcinile care
ne-au stat în faţă au fost atât de mari, mare delăsare în munca prietenilor noştri din acest
colectiv, care greu se adună în şedinţe şi deci şi mai greu se poate întreprinde cu ei o muncă
sănătoasă.
Motive obiective – problema restratificării aşa cum am conceput-o, felul în care a
decurs mai ales pe linia cultural artistică, îndrumarea şi lămurirea prietenilor noştri, a primit
o lovitură puternică prin aceea că am reuşit numai să vorbim, să vorbim şi atât.
Motive subiective – chiar prietenii noştri activişti în organizaţiile democratice, nu duc
încă şi nu vor să ducă o muncă continuă şi bine închegată, fac munca cu multă uşurinţă şi
delăsare şi veţi vedea mai departe rezultatele.
Am făcut în cursul lunii martie un miting la 6 martie cu ocazia împlinirii a 3 ani de
guvernare a regimului democratic din ţara noastră condus de D(om)nul P(etru) Groza.
Fiindcă era Sâmbătă după amiază când magazinele sânt deschise mobilizarea s-a făcut
greu, au luat parte la început circa 200 şi apoi cu încetul la 300 evrei.
Am făcut întrunirea împreună cu comunitatea şi au luat cuvântul delegaţii partidelor
din C(omitetul) D(democratic) E(vreiesc), minus Ichud care diplomatic, cu toate
angajamentele luate nu a dat vorbitor.
Delegatul Mismarului nu a atins decât superficial problema revizioniştilor, deşi îşi
luase angajamentul, ceea ce a fost o lipsă în caracterul întrunirii.
Au luat cuvântul tov(arăşul) Grănişteanu din partea F.D.P.-ului şi Dr. M(eier)
Froimovici, care în numele Comunităţii, a prelucrat conferinţa pe ţară a preşedinţilor şi
secretarilor de comunităţi arătând şi noile sarcini ce stau în faţa comunităţilor.
În încheiere tov(arăşul) Dr. Zambilovici, preşedintele C(omitetului) D(democratic)
E(vreiesc), a citit 3 moţiuni adresate Guvernului, C.C. al C(omitetului) D(democratic)
E(vreiesc) şi F.U.C.E. – lui, telegrame în sensul celor vorbite.
În cursul lunii martie am reuşit să acoperim planul Ateneului popular prin două
şezători date în 14 şi 21 martie, şezători în care în afară de faptul că la prima av(ocatul) J(an)
Faibiş a conferenţiat despre 65 de ani de la moartea lui Karl Marx şi 100 de la Manifestul
Comunist, a luat cuvântul şi tov(arăşul) Cazan, delegatul F.D.P.-lui care a prelucrat
constituţia şi alegerile din 28 martie.
Programul artistic slab la prima festivitate din cauza sabotajului organizaţiilor de tinere
sioniste, care au dat cuvânt de ordine elevelor evreice de la liceul de fete din localitate, să nu
cânte la corul ce au încercat să-l înjghebeze pentru festival.
Programul artistic la al doilea festival al ateneului, inexistent.
437
Mobilizare slabă cu toate măsurile şi angajamentele luate, a vorbit despre alegeri şi
constituţie prietenul Av(ocatul) Carniol, elementele artistice au plecat în timpul conferinţei
motivând că era prea puţină lume şi programul prea sărac.
Planul şi organizarea acestor manifestări a fost întocmit în amănunţime, acei care au
fost acolo nu au controlat şi rezultatul s-a văzut.
Am avut pe teren la început 30 îndrumători, bărbaţi şi femei, nu am avut tineri în prima
săptămână până la 8 martie şi după aceia câte 20 în cele 2 săptămâni.
Cu îndrumătorii au fost prelucrate instrucţiunile şi materialul primit de la Dvs. (de la
secţia organizatorică) şi de la F.D.F., li s-a dat broşuri cu Manifestul Program şi Constituţia.
Îndrumătorii, cu mici lipsuri, şi-au făcut datoria, au vizitat casă cu casă de 2-3 ori, au
controlat care nu au sau nu şi-au scos cărţile de alegător, au lămurit şi popularizat materialul
cu care au fost instruiţi.
Cursul de limbă şi literatură idiş cu toate încercările făcute de a-l organiza, până în
prezent nu am reuşit.
S-a organizat de către resp(onsabilul) Ateneului popular care e şi directoarea şcolii
primare un festival cu ocazia Purimului, despre care am trimis un articol la ziarul Unirea.
Mobilizarea aici a fost bună, materialul artistic ocazional, legat de Purim şi alegeri, foarte
bine ales, copiii prezentându-se într-o formă excelentă, a impresionat îndeosebi în mod
excepţional cuvintele elevei Pascal Lucia, elevă creştină la şcoala izraelită, pe care le veţi
găsi la ziarul Unirea şi care cred că vor fi publicate.
Secţia de presă şi propagandă - Am reuşit conform planului fără a-l atinge complet
să mărim tirajul ziarului Unirea dela 100 la 130 numere lunar, adică cu 30% mai mult ca în
luna Februarie. Am difuzat atunci când ni s-a trimis regulat 40 numere de Ikuf-Blatter, am
trimis regulat reportaje despre activitatea noastră ziarului Unirea şi ele au apărut în ziar. Am
scos un singur număr din ziarul nostru de stradă Restratificarea în care am popularizat
figurile canditaţilor şi aleşilor noştri şi apelul Comitetului Central al C.D.E.-lui pentru
alegeri.
Am pregătit la început 30 şi apoi câte 20 de îndrumători săptămânal, care au activat în
campania electorală. Am făcut cu ei în cursul lunii 6 şedinţe, 3 de pregătire şi 3 de raport în
care ei au arătat ce au realizat şi greutăţile întâmpinate în munca lor.
Lipsuri şi greutăţi în munca secţiei de presă - Colectivul secţiei de presă nu a luat
munca în mână, nu se constată din partea lor dorinţa nici elanul de a realiza şi ameliora
munca, de a face mereu noi realizări. Nu s-a creat colectivul de difuzare al ziarului Unirea
şi difuzarea se face mereu în condiţii grele dar se face. Aşteaptă să fie chemaţi nu-şi
urmăresc planul de muncă, nu răspund întodeauna la apelul resortului.
Cercul de studii - S-au pregătit în cursul lunii 2 teze, prima despre 65 ani de la
moartea lui Karl Marx şi 100 de ani de la apariţia Manifestului Comunist şi a 2-a teză despre
Constituţie care au fost expuse la cele 2 festivaluri ale Ateneului popular.
Munca cercului de studiu în aceeaşi fază embrionară, nu am reuşit încă să găsim un
element care să dea viaţă acestei secţii şi să antreneze prietenii noştri la pregătirea
materialului şi la prelucrarea lui în cadrul restrâns şi mai larg.
Planul de muncă pe luna Aprilie. - Având în vedere că de astă dată prin cotitura
făcută cu restratificarea, munca noastră se delimitează pe un teren ceva mai mic.
Biroul C.D.E-lui, în şedinţa din 3 Martie, a hotărât la programul resortului cultural să
se facă o mai intensă şi mai bine închegată activitate cultural artistică, care împreună cu
tineretul şi munca voluntară, rămân obiectivele principale ale muncii noastre pe luna
Aprilie.
Ateneul Popular- va organiza în cursul lunei Aprilie două manifestări culturale.
438
1.- La 18 aprilie un festival cu program artistic muzical în idiş şi româneşte la care va
conferenţia D(oamna)na Av(ocat) Carniol despre Punctul de vedere sovietic în problema
palestiniană.
2.- La 25 aprilie se va da un festival „Salom Alechem” cu două piese de şi anume se va
relua Menschen şi a doua Dr. Ghe(...) sau Der doctor şi un cuvânt despre Salom Alechem.
Colectivul tineretului va organiza săptămânal şedinţe de lămurire cu întreg activul şi la
prima şedinţă se va vorbi despre Birobidjan cu un mic program de lectură şi poezii şi un
scurt moment politic.Urmează ca la prima şedinţă a comitetului T.C.D.E-lui să fixeze
subiectele şi vorbitorii pentru fiecare şedinţă, în cadrul resortului de tineret.
Se va organiza Sâmbătă 10 Aprilie o plenară cu tot activul C.D.E-lui la care se va
prelucra momentul politic, o teză despre Birobidjan şi sarcini noi în munca voluntară şi de
reconstrucţie.
În cadrul plenarei femeilor ce duc munca la O.S.E, în ziua de Joi 8 aprilie, se va
prelucra momentul politic şi o teză despre Birobidjan.
Pentru secţia de presă organizarea a 3 colective, tineri, femei, maturi, permanente care
să difuzeze regulat Unirea.
Atingerea planului de a mări tirajul cu încă 20%.
Apariţia regulată a materialului asupra realizărilor noastre ziarului Unirea.
Pregătirea la îndrumători de la om la om pe linia tineretului urmând ca în planul
general să dăm amănunte.
Cercul de studii - Se vor pregăti pe luna Aprilie o conferinţă despre punctul de vedere
sovietic în chestia Palestinei.
2.- Despre Birobidjan.
Închegarea colectivului şi înlocuirea celor ce nu au făcut nimic cu elemente noi active.
3.- Sprijin efectiv al secretariatului general al secţiei noastre care să-şi dirijeze
îndeaproape această muncă
4.- Înlocuirea resp(onsabilului) ajutor Jud. Melicsohn cu Av. Faibiş care să ajute în
special munca cercului de studii.
Secretar general
<ss> Dr. M.Froimovici
Plan de muncă
De la 12 noiembrie 1948 până la 12 decembrie 1948
Biroul
Secretar General Apfelbaum Saie
Resp(onsabil) Organizatoric Gutman Iancu
Resp(onsabil) Cultural Herşcovici Copel
Resp(onsabil) Restratificare Segal Haim
Resp(onsabil) Administrativ Financiar Marcovici Iancu
Resp(onsabil) juridic Faibiş Jean
Resp(onsabil) Tineret Steinberg Hera
Şedinţă împreună cu comitetul, Luni 15 Noiem(brie), ora 15 şi

Şedinţă de birou, Luni 18 Decembrie, curent
Şedinţe operative ori de câte ori e nevoie.
439
Comitetul
Dr. Zambilovici Maier Ruhla Schor

Dr. Zambilovici Z(aharia) Fişterman Estera
Dr. Iozef Max Bihman Smil
Fridirich Simha Leibovici Leon
Avram Smil Ciobotaru Schwartz
Tipris Artur Vainberg Lulu
Resortul Organizatoric
Responsabil: Gutman Iancu

Felga Berca
Hirsch Bernard
Hersocovici Leon
Rozen Marcel
Sarcini Generale
1. Închegarea tuturor colectivelor

2. Două plenare, una cu caracter org(anizatoric) de muncă, a doua cu caracter politic.
3. Formarea unul corp de îndrumători în număr de 20.
4. Crearea dercului Pro – Unirea
5. Activizarea campaniei de cotizare a tuturor adezioniştilor.
6. Organizarea difuzării a 150 ziare Unirea şi 20 Icuf pe săptămână.
7. Contact strâns cu tineretul.
Şedinţă de colectiv;
Luni 15 Noiembrie, curent, ora 19,30.
Luni 22 Decembrie, curent, ora 19,30.
Resortul Cultural Bihman Smil
Responsabil: Herşcovici Copel Presa
Cerc Studii Responsabil: Dr. Iosef Max

Iosefshon Marcu
Responsabil: Ruhla Schor Leibovici Bercu
Carniol Hera Responsabil cerc Pro-Unirea şi
Dr. Zambilovici corespondent
Berman Moisă Schrotter Aurel
Suhăr David Responsabil Bibliotecă: Tipris Dreiza
Ateneu Popular „Salom Alehem”
Responsabil: Dr. Froimovici Maier

Dr. Ghiltman Aron
Herşcovici Eugenia
Schechter Moisă
440
Secţia Artistică Colectivul îndrumătorilor
Herşcovici Liza Responsabil: Faibiş Jan

Iacobsohn Cili Vainberg Dulu
Iosef Mia Hirsch Bernard
Kaufman Hera Zilberman Rene
Graisler Maria Nuhăm Vald
Vaingold Vili Nusem Iancu
Marcovici Sarina Lazarovici Ferhard
Aronovici Iţic
Manifestaţii artistice – culturale în Zeilicov Leon
cadrul Ateneului. Zeiligshon Beno
Sâmbătă, 27 Noiembrie, curent. Gronic Mendel
Sâmbătă, 11 Decembrie, curent. Akermanovici Anuţa
Şedinţe de cerc de studii. Aron Moisă
Miercuri, 17 Noiembrie, curent. Pervin Solomaon
Miercuri, 24 Noiembrie, curent. Valdman Pincu
Miercuri, 1 Decembrie, curent. Fişel Haim
Miercuri, 8 Decembrie, curent. Tosefshon Marcu
Şedinţă în cadrul cercului Pro – Unirea. Heller Iosef
Duminică, 28 Noiembrie, curent. Vaingrah Maria
Plenare cu toţi membrii C.D.E.-ului. Feiga Bercu
Sâmbătă, 20 Noiembrie, curent. Zalman David
Sâmbătă, 4 Decembrie, curent.
Şedinţe cu îndrumătorii.
Joi, 18 Noiembrie, curent.
Joi, 25 Noiembrie, curent.
Joi, 2 Decembrie, curent.
Joi, 9 Decembrie, curent.
Resortul Restratificare
Responsabil: Segal Haim
Îndrumare şi plasare: Ciobotaru Aron
Responsabil Şcoala de croitorie: Apfelbaum Tudic
Şedinţe de colectiv:
Marţi, 16 Noiembrie, curent, ora 19,30.
Responsabilul cu îndrumarea şi plasarea îşi va fixa timpul de prmire a cererilor 2 zile
săptămânale, câte două ore pe zi.
Va lua legătura cu Of(iciul) de plasare şi Cons(iliul) sindical, împreună cu cu
resp(onsabilul) ret. Şi Secretarul General C.D.E.
Iancu Marcovici, resp(onsabil) educativ.
Va ţine două şedinţe până la data de 10 XII a.c.
Prima şedinţă în ziua de 24 XI a.c., orele 17.
(A doua) şedinţă în ziua de 8 XII a.c., orele 17.
Va convoca toţi salariaţii evrei plasaţi în câmpul muncii indiferent de instituţie sau
întreprindere.
441
Resortul Administrativ Financiar
Responsabil Financiar: Iancu Marcovici

Alpern Herman
Herşcovici Leon
Leizerovici Elias
Pervin Solomon
Responsabil Administraţie: Vexler Bernard
Achermanovici Anuţa
Ety Marcovici
442

Costin CLIT, Comitetul Democratic Evreiesc Din Huși

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Costin CLIT, Comitetul Democratic Evreiesc Din Huși

Încărcat de

Drepturi de autor:

STUDII ªI ARTICOLE PRIVIND ISTORIA

Întemeierea Comitetului Democratic Evreiesc, organizare 1

Comitetul Democratic Evreiesc, „abominabila făcătură comunistă”, a fost năşit de

Repartizarea în câmpul muncii

Comunitatea evreiască din Huşi

Raport de la 24 aprilie la 24 mai 1946

Comitetul Democrat Evreiesc

Şedinţă împreună cu comitetul, Luni 15 Noiem(brie), ora 15 şi

Dr. Zambilovici Maier Ruhla Schor

Responsabil: Gutman Iancu

1. Închegarea tuturor colectivelor

Resortul Cultural Bihman Smil

Responsabil: Herşcovici Copel Presa

Cerc Studii Responsabil: Dr. Iosef Max

Ateneu Popular „Salom Alehem”

Responsabil: Dr. Froimovici Maier

Herşcovici Liza Responsabil: Faibiş Jan

Responsabil Financiar: Iancu Marcovici

S-ar putea să vă placă și