COLEGIUL ECNOMIC “MARIA TEIULEANU” PITESTI

INVESTITII PE PIATA DE CAPITAL

ELEV:RATEA SIMONA
PROFESOR:BABARU
 PIATA DE CAPITAL
I. Definire piata de capital si trasaturi

Piata de capital reprezinta ansamblul relatiilor si mecanismelor prin care se realizeaza

transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital – investitorii – catre cei care
au nevoie de capital – emitentii de titluri - cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile
mobiliare emise) si prin intermediul unor operatori specifici (societatile de servicii de
investitii financiare).

Prin intermediul acestei piete, capitalurile disponibile si dispersate la nivelul unei

economii sunt dirijate catre agentii economici nationali sau de pe pietele altor tari, acolo
unde nevoile de capital depasesc posibilitatile financiare interne de acoperire sau unde
autoritatile monetare impun anumite restrictii privind accesul la resursele financiare
interne.

Abordarea pietei de capital presupune evidentierea a doua acceptiuni: anglo-saxona si

european-continentala.

In acceptiunea anglo-saxona, piata de capital este o componenta a pietei financiare alaturi

de piata monetara si piata asigurarilor.

à piata de capital = destinata capitalurilor pe termen mediu si lung

(sinonima cu piata valorilor

mobiliare)

à piata monetara = destinata capitalurilor atrase si plasate pe termen scurt

à piata asigurarilor = piata specifica ce sprijina derularea activitatii pe celelalte piete.

In acceptiunea european-continentala, structura pietei de capital este complexa si include

piata monetara, piata ipotecara si piata financiara:

à piata monetara = este o piata a capitalurilor pe termen scurt; obiectul

tranzactiilor pe aceasta

piata il constituie moneda numerar si/sau banii de cont, aici fiind incluse si

tranzactiile cu efecte de comert, certificate de depozit, bonuri de tezaur,

bilete
 de trezorerie. Participantii pe aceasta piata sunt bancile centrale, bancile

comerciale si specializate, casele de economii, societatile de asigurari,

trezoreria publica.

à piata ipotecara = s-a creat in numeroase tari ca urmare a dezvoltarii

inregistrata de activitatea

de creditare in domeniul imobiliar (constructii de locuinte). Dimensiunile

ample ale creditului ipotecar implica o mobilizare vasta de resurse, de

regula

capitaluri disponibile pe termen lung. Participantii pe aceasta piata sunt

casele de economii, societatile de asigurari, banci si societati ipotecare,

banci

comerciale.

à piata financiara = are ca obiect emisiunea, plasarea si tranzactionarea titlurilor de

capital pe

termen lung, in cadrul careia se realizeaza investitii directe si de

portofoliu.

In Romania, abordarea cea mai des utilizata este cea anglo-saxona, potrivit careia piata de
capital este o piata financiara.

Instrumentele specifice pietei de capital sunt:

- valorile mobiliare cu venituri fixe

~ titluri de trezorerie (bonuri de tezaur, obligatiuni de trezorerie)

~ titluri emise de agentii guvernamentale

~ obligatiuni municipale

~ obligatiuni corporative

- valorile mobiliare cu venituri variabile

~ actiuni comune si preferentiale

~ produse derivate (forwards, futures, options)

~ produse sintetice (contracte pe indici bursieri)

Scopul pentru care un investitor se adreseaza pietei de capital vizeaza obtinerea

unui castig direct (sub forma dividendelor si a dobanzilor pe care le poate incasa ca
urmare a investitiei pe care o realizeaza), a unui castig indirect (ca urmare a cresterii
ulterioare a cursului de piata al titlurilor achizitionate comparativ cu pretul la care acestea
au fost initial cumparate) dar si lichiditatea investitiei sale (prin posibilitatea recuperarii
intr-un interval de timp cat mai scurt si cu costuri cat mai scazute a capitalului investit,
prin transformarea titlurilor detinute in numerar).

De asemenea, la tranzactionarea titlurilor pe piata de capital trebuie avut in vedere

cuplul rentabilitate – risc. Ceea ce ii intereseaza pe investitori este rentabilitatea scontata,
cea asteptata din detinerea activului financiar (incasarea unui dividend, a unei dobanzi,
variatia favorabila a cursului activului respectiv). Riscul unui titlu financiar apare atunci
cand exista incertitudinea legata de valoarea activului financiar la o data viitoare, in
momentul in care previziunile cu privire la evolutia titlurilor financiare nu se realizeaza.

Trasaturile pietei de capital:

- vanzarea/cumpararea de titluri nu se realizeaza in mod direct, ci prin activitatea

desfasurata de intermediari. Ei sunt cei care asigura legatura intre cei care au capitaluri
disponibile si doresc sa le investeasca (oferta de capitaluri) si cei care au nevoie de
capitaluri si emit titluri pe piata (cererea de capitaluri).

- tranzactiile cu titluri au un caracter public

- instrumentele pietei de capital pot fi transmise in mod liber intre diversii posesori

- preturile titlurilor se stabilesc pe baza raportului cerere/oferta, fie prin licitatie, fie
prin negociere

- investirea capitalurilor disponibile se efectueaza cu precadere in titluri emise pe

termen mediu si lung.

Piata de capital are un rol important in dezvoltarea economica, prin:

- trecerea de la proprietatea centralizata la cea descentralizata

- posibilitatea finantarii directe a agentilor economici (prin emisiune de actiuni sau

obligatiuni)

- atragerea excedentului de resurse financiare existent in economie si plasarea sa

eficienta
- cunoasterea activitatii agentilor economici in ceea ce priveste eficacitatea activitatii,
solvabilitatea si competitivitatea lor.