PROIECT LA

MANAGEMENT

Îndrumator:
Conf. dr. George Ungureanu
Asist. Dr. Viziteu Stefan
Student :
POSTOLACHE SILVIA
Grupa 490
2017-2018
 Tema proiectului

Fundamentarea strategiei de
dezvoltare la

S.C. AgroRodonas SRL

prin înfiinţarea culturii de

Coriandru

în suprafaţă totală de 36 ha
 CUPRINS
PARTEA I
Studiu de fezabilitate

Capitolul I - Date generale privind solicitantul

Capitolul II -Descrierea proiectului

Capitolul III-Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului.

PARTEA II
ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA
PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE LA S.C.
AgroRodonas S.R.L.
Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală

Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție

Capitolul III-Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului.

Capitolul IV- Descrierea culturii şi factorii naturali ce influenţează

cultura.

Capitolul V- Fundamentarea teoretică şi practică a tehnologiilor

Capitolul VI- Analiza indicatorilor tehnico-economici.

Capitolul VII- Calculul dozelor de îngrăşăminte.

Capitolul VIII-Organizarea şi optimizarea activităţii de producţie.

Capitolul IX- Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi

dăunătorilor.

Capitolul X- Determinarea pragului de rentabilitate ( punctului critic).

Concluzii si propuneri
 PARTEA I
Capitolul I
Date generale privind solicitantul
1.1. Denumirea solicitantului și date de transfer
S.C. AgroRodonas SRL Măxineni, Judeţul Brăila
Numar de ordine la Registrul Comerţului – F22/109/2005;
Cod unic de inregistrare 34567890
1.2.Scurt istoric al solicitantului
S.C. AgroRodonas S.R.L. are capital privat şi s-a constituit pentru o durată nelimitată în data
de 11.09.2005, cu sediul social în comun Măxineni Județul Brăila.
-Număr de Ordine la Registrul Comerţului – F22/109/2005;
-CUI 34567890 - Cod CAEN 0132
-Telefon fix 0230456789
-Telefon mobil 0745456789
Capitalul social subscris este de 1000,00 RON.
Postolache Silvia - împuternicit cu puteri depline.
Încă de la înfiinţare din anul 2005, reprezentantul legal al S.C. AgroRodonas S.R.L., cu
sediul social în comuna Măxineni, Judeţul Brăila – Postolache Silvia a încheiat contracte de arenda
conform Legii 16/1994 cu deţinătorii de terenuri de pe teritoriul administrativ al comunei având
principal obiect de activitate - Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor
producătoare de seminţe oleaginoase conform codificării (Ordin 601/2002) – 0111.
Necesitatea investiţiei rezultă din faptul că suprafaţa de teren arabil exploatată de unitatea.
SC AgroRodonas SRL s-a mărit considerabil iar tendinţa este de crestere în continuare, gama de
utilaje şi maşini agricole poate satisface întreaga gamă de lucrări necesară respectarea verigilor
tehnologice şi a perioadei optime de executare a lucrărilor specifice fiecărei culturi fără a apela la
prestatorii de servicii agricole.
 1.3.Obiectul de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are
certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comerţului în sensul că
desfăşoară respectivele activităţi)
S.C. AgroRodonas SRL are principalul obiect de activitate - Cultivarea cerealelor, plantelor
leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase conform codificării) – 0111 ,
începând cu anul 2013.
1.4. Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse
funciare (cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje şi
echipamente, animale.
Valoare neta la data
Data întocmirii ultimului Bucăţi
Denumire mijloc fix
achizitiei bilanţ
-RON-
1.CLADIRI TOTAL 180000 4
1.1. Clădire birouri 350 mp 21.04.2010 50000 1
1.2. Magazie depozitare seminţe
21.04.2010 100000 1
1500 mp
1.3. Hală depozitare utilaje 40 mp 21.04.2010 10000 1
1.4.Copertină depozitare utilaje şi
21.04.2010 20000 1
seminţe 350 mp
2.UTILAJE TOTAL 88000 12
2.1. NewHolland HT95 (95 CP) 24.04.2010 40000 2
2.2. Plug PP3 x 30 M 24.04.2010 8000 2
2.3. Grapă stelată GS −1,2 M 24.04.2010 2000 2
2.3. Disc GDU 3,4 24.04.2010 17000 2
2.4. Cultivator CPU8 + F8 24.04.2010 7000 1
 2.5. SUP29 24.04.2010 9000 1
2.6.SPC8 + F8 24.04.2010 8000 1
2.7.Remorcă tranport RM7 24.04.2010 6000 1
TOTAL 268000 16

În scopul îmbunatăţirii performanţei fermei şi având ca obiectiv principal - Creşterea competitivităţii

acesteia pe piaţă, este necesară înfiinţarea unui parc cu utilaje performante care să ducă la creşterea
productivităţii muncii, a profitului şi venitului.
TERENURI
Amplasare Suprafata totala Valoarea
Nr.crt Judet/ORAS/ (ha) / Categoria de contabila Regim juridic
Localitatea folosinta - RON-
1 Brăila /Măxineni 80 553000 Proprietate
2 Brăila /Măxineni 200 − Arendă

TOTAL 280 553000 −

 Capitolul II
Descrierea proiectului
2.1. Denumirea investiţiei
Introducerea de tehnologie performanta in cadrul fermei vegetale S.C. AgroRodonas S.R.L
prin achiziții de utilaje agricole, Măxineni , Județul Brăila.
2.2. Elaborator (coordonate de identificare)
Persoană fizică Postolache Silvia, Str. Republicii Nr. 20, Măxineni , județul Brăila. Telefon
fix. 0230456789 Telefon mobil-0745456789

2.3. Amplasamentul proiectului (regiunea, judeţul, localitatea)

Este situat în localitatea Măxineni, Judeţul Braila , la 30 km orașul Brăila .
Suprafaţa de teren care face obiectul acestui proiect este teren arabil irigabil ce se afla pe teritoriul
administrativ al comunei Măxineni .
S.C. AgroRodonas S.R.L. exploatează terenul pe baza contractelor de arendare încheiate în anul
2005-2020 pe o perioadă de 15 ani.
 2.4. Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităților și
oportunitățile investiției
Investiţia este necesară, dar şi oportună, asa cum reiese din analizele economico-financiare
prezentate mai jos. Necesitatea investiţiei este relevantă prin faptul că societatea nu dispune în
prezent de utilaje moderne. O achiziţie de utilaje performante, aşa cum îşi propune societatea,
înseamna economie de materiale, piese de schimb, dar şi eficienţă în realizarea producţiilor agricole.
Tema proiectului este derularea unei investiţii in comuna Măxineni, Judeţul Brăila - investiţie
materializata prin achiziţie de:
TRACTOR (250 CP);
PLUG REVERSIBIL 5 trupiţe;
DISC; GRAPĂ ROTATIVĂ;
SEMĂNĂTOARE PNEUMATICĂ PENTRU PĂIOASE (6 m);
SEMĂNĂTOARE PNEUMATICĂ PENTRU PLANTE PRĂŞITOARE (12 secţii);
MAŞINĂ PENTRU ADMINISTRAT ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE (3000 litri);
ECHIPAMENT PENTRU TRATAMENTE FITOSANITARE (24 m);
COMBINATOR;
PROIECTUL ÎŞI PROPUNE ACHIZIŢIONAREA URMĂTOARELOR UTILAJE AGRICOLE
NECESARE PE O SUPRAFAŢĂ DE 280 HA, PE BAZA DE 3 OFERTE DE LA 3 FIRME
DIFERITE:
Nr.
Denumire utilaj Nr. buc.
Crt.

1. Tractor (250 CP) 1

2. Plug (5 trupiţe) 1

3. Grapa cu discuri (6 m) 1

4. Grapă rotativă (6 m) 1

5. Semănătoare pneumatică pentru păioase (6 m) 1

6. Semănătoare pneumatică pentru plante prăşitoare(12 secţii) 1

7. Maşină pentru admnistrat îngrăşăminte chimice(3000 l) 1

8. Combinator (6 m) 1

9. Echipament pentru tratamente fitosanitare(24 m) 1

Achizitionarea acestora se face având în vedere :

Necesitatea înfiinţării parcului auto, încât societatea să realizeze obiectivele propuse;
Necesitatea creşterii productivităţii muncii şi realizarea lucrărilor în termenul optim de realizare;
Necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;
Necesitatea promovării tehnologiilor de mecanizare a lucrărilor agricole;
Necesitatea reducerii costurilor de producţie prin reducerea consumurilor de carburanti;
Necesitatea îmbunătăţirii timpului necesar pentru finalizarea lucrărilor din cadrul tehnologiei de
producţie;

În cadrul acestui obiectiv se va realiza un parc de maşini agricole în urma achiziţionării de utilaje
noi, performante care să fie în concordanţă cu potenţialul funciar al firmei.
Prin această investiţie se urmăreşte modernizarea tehnologiilor de cultură şi reducerea costurilor
de producţie prin diminuarea cheltuielilor cu piesele de schimb, cheltuieli cu combustibili şi
lubrefianţi, creşterea rentabilităţii exploataţiei, a viabilităţii economice şi a productivităţii, utilizarea
optimă a factorilor de producţie mai ales a forţei de muncă, asigurarea unor standarde de viaţă
ridicată pentru membrii asociatiei.
Lucrările mecanice se vor face în perioadele optime prevăzute de tehnologiile de cultură ducând
la diversificarea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor agricole şi scăderea pierderilor la
recoltare.
 Se urmăreşte deasemenea ca prin punerea în practică a proiectului să se realizeze valorificarea la
maxim a potenţialului agricol al zonei, creşterea suprafeţelor cultivate precum şi conservarea
mediului ambiant prin reducerea emisiilor cu efect de sera prin eliminarea surselor de poluare cu
vapori toxici de combustibili, gaze de ardere, aditivi nocivi şi o mai bună gestionare a deşeurilor.
Investiţia mai urmăreşte reducerea pierderilor de producţie prin utilizarea de utilaje performante,
creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor de productie şi implicit creşterea eficienţei
economice pentru fiecare cultura şi a fermei pe ansamblu.
Terenul arabil exploatat de societatea noastră este rezultat din asocierea liber consimţită a
proprietarilor de teren arabil, proprietari care la rândul lor participă activ la reluarea procesului de
producţie în fiecare an. De la înfiinţarea societăţii şi până în prezent nu au existat nici un caz de
retragere a terenului din asociaţie.

2.5. Descrierea investiţiilor ce urmează a fi executate în vederea adaptării unităţii la

standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene,
cu precizarea standardului/standardelor la care se adaptează.

2.6. VALORIFICAREA PRODUCȚIEI, FURNIZORI, CLIENȚI

POTENTIALII FURNOZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de Produs furnizat si Valoare
materii prime/materiale Adresa cantitate aproximativă % din
auxiliare/produse/ servicii aproximativa total
-RON- achizitii

S.C. Agricover S.R.L. Str. Stan Tabără, Nr. Grâu sămânţă

17000 3,24
28-32, S. 5, Bucureşti 12 t
Porumb sămânţă
15200 2,90
5t
Floarea soarelui
sămânţă 13000 1,98
1,5 t
Soia sămânţă 14600 3,53
 10 t
Rapiță
20000 3,60
1t
Agrofam Holding SRL Str. Sborului, Nr.1, Erbicide
Et.2, Ap.5, Sector3, 47800 8,07
Bucureşti
S.C. Plantagro S.R.L Str. Peneş Curcanul, Bl.237, Sc.A, Ap.4,
Vaslui
232000 45,36
Îngrăşăminte chimice
120t
S.C. Amonil S.A. Şoseaua Virtuţii Insecticide şi/sau
Nr.19 D, Sector 6, insectofungicide 33000 5,04
Bucureşti
S.C.Rompetrol P-ţa Presei Libere, Motorină Euro5
Downstream S.R.L Nr.3-5, City Gate 90l/ha x 280ha
146000 26,28
Northern Tower, Etaj 25200 l
2, Sector 1, Bucureşti
TOTAL 538600 100

Materiile prime utilizate pe parcursul unui an agricol sunt: seminţele, pesticidele(erbicide şi

insectofungicide), îngrăşămintele şi motorina. Preţurile acestora sunt destul de ridicate şi datorită
cantităţilor mari de astfel de materii prime necesare de-a lungul anului, cheltuielile aferente sunt
ridicate şi ca urmare se impune utilizarea lor raţională, prin introducerea în exploatare a
tehnologiilor moderne şi a maşinilor performante.
Pentru înfiintarea loturilor semincere si de hibridare se va procura sămânţă din categorii biologice
superioare de la Institutele de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă care functionează pe teritoriul
Romaniei (Secuieni – Neamţ, Fundulea – Teleorman, Syngenta − Bucuresti, Pioneer − Brăila,
Monsanto – Bucureşti).

De obicei produsele noastre sunt destinate pentru desfacere pe piaţa internă din zona Moldovei
iar principalii clienţi sunt S.C. AgoCris S.R.L. şi S.C. ArviAgro S.R.L. cu care avem relaţii de
colaborare şi de reciprocitate, firma noastră fiind şi furnizor şi client.
Termenele de plată şi de livrare se stabilesc de comun acord între cele două părţi, preţurile se
negociază în funcţie de preţul pieţei şi indicii de calitate a produselor.
2.7. Descrierea îndeplinirii condiţiilor minime pentru eligibilitatea proiectului

Obiectivele generale si obiectivele specifice Obiectivele Descrierea modului in care se

urmarite prin urmareste atingerea obiectivelor
proiect
EG1 – Proiectul respecta:
conformitatea cu obiectivul general al masurii: a)Modernizarea exploatatiei
cresterea competitivitatii sectorului agricol agricole S.C. PlumbusCompany
printr-o utilizare mai buna a resurselor umane  S.R.L., prin achizitionarea de
si a factorilor de productie si indeplinirea utilaje agricole noi, este necesara
standardelor nationale si a standardelor pentru efectuarea lucrarilor
comunitare agricole la timp, precum si
si cu cel puţin unul din obiectivele specifice: reducerea costurilor,
imbunatatirea rentabilitatii
exploatatiei prin cresterea valorii
adaugate (VAB), cresterea
viabilitatii economice, cresterea
productivitatii agricole prin
promovarea progresului tehnic,
utilizarea optima a factorilor de
productie, asigurarea unor
standarde de viata ridicate, in
special cresterea veniturilor
lucratorilor.
Se vor crea noi locuri de munca
(doua in primul an al
 implementarii) pentru cei care
vor lucra direct la exploatarea
noilor utilaje. O parte din
personalul ocupat in acest
moment cu activitatile specifice
la tratamente chimice, la care
ponderea o constituia munca
manuala, va putea fi folosit la alte
activitati cu risc de imbolnavire
redus. De asemenea pentru
intretinerea acestor utilaje va fi
angajat personal de specialitate
(cu pregatire superioara si
medie), care va urmari si
cresterea eficientei in exploatare.
Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si a) Introducerea in exploatare a
procedee noi, diversificarea producţiei,  utilajelor noi, performante, va
ajustarea profilului, nivelului si calitaţii crea si posibilitatea
producţiei la cerinţele pieţei inclusiv a celei implementarii noilor tehnologii
ecologice, precum si producerea si utilizarea de de cultura, care sa protejeze
energie din surse regenerabile; mediul: reducerea poluarii
Adaptarea exploataţiilor la standardele aerului si solului rezultate prin
comunitare; manipularea materiilor prime,
Cresterea veniturilor exploataţiilor agricole reducerea poluarii solului cu
sprijinite; substante chimice de combatere
Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori  sau cu produse petroliere,
sau ai altor forme asociative in vederea eliminarea impactului bolilor
incurajarii fenomenului de asociere. profesionale asupra oamenilor ca
 urmare a manipularii substantelor
chimice cu grad ridicat de
 toxicitate, utilizate la combaterea
bolilor si daunatorilor datorita
automatizarii procesului de
amestecare, dozare, stropire si
curatire a masinilor de stropit,
etc.
b) Asigurarea unei baze de masini
si utilaje agricole performante in
vederea maximizarii eficientei
activitatilor mecanizate:
-consumul redus de combustibil
al utilajelor conduce la eliminarea
costurilor ocazionate de
efectuarea lucrarilor mecanizate
si, implicit, reducerea costurilor
totale de productie;
-utilajele achizitionate prin
proiect asigura continuitatea si
eficienta efectuarii activitatilor la
nivelul fermei;
Prin realizarea acestui proiect se
urmareste modernizarea parcului
de tractoare si masini agricole
care implicit va duce la o crestere
a calitatii lucrarilor efectuate, la o
buna exploatare a timpului de
lucru, la respectarea verigilor
tehnologice si a momentului
optim de efectuare a lucrarilor.
De asemenea, se vor putea lua in
cultura noi suprafete de teren la
cererea proprietarilor din satele
limitrofe, ceea ce va determina
atragerea unei noi forte de munca
 din randul proprietarilor de teren
arabil.
c) Prin utilizarea acestor masini si
utilaje, productia pe unitatea de
suprafata va putea creste
semnificativ (calitativ si
cantitativ), ceea ce va duce la o
crestere a veniturilor societatii
prin valorificarea acesteia,
asigurandu-se astfel finantarea
culturilor din resurse proprii,
eliminandu-se creditele bancare.
In urma punerii in practica a
proiectului prin achizitionarea
utilajelor noi, S.C.
PlumbusCompany S.R.L. din
comuna Movileni, județul Iasi isi
va extinde suprafata exploatata
prin incheirea de noi contracte de
arenda in anul 2017-2018 pe încă
aproximativ 150 ha. In prezent
exploateaza 180 ha pe raza
comune cu contracte de arenda
incheiate pe o perioada de 10 ani
si 80 ha in proprietate.

Atentie!
Obiectivul specific privind Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme
asociative in vederea incurajării fenomenului de asociere (d) este indeplinit daca solicitantul este
membru al unui grup de producatori, al unei societati cooperative, al unei cooperative agricole, al
unei asociatii profesionale cu profil agricol, al unei organizaţii de imbunataţiri funciare sau este
constituit ca societate agricola, grup de producatori, societate cooperativa sau cooperativa agricola.
Pentru a dovedi calitatea de membru al unei forme asociative se ataseaza Document emis de catre
grupul de producatori / societatea cooperativa / cooperativa agricola/asociatie profesionala cu profil
agricol din care sa reiasa ca solicitantul este membru al acesteia insoţit de documentul de infiinţare
a formei asociative.
Pentru explicitarea indeplinirii criteriului de eligibilitate EG2 privind imbunatatirea performantei
generale generala se va prezenta sub forma tabelara:

Obiectivele generale si obiectivele specifice Obiectivele Descrierea modului in care se

urmarite prin urmareste atingerea obiectivelor*
proiect
EG2 - Proiectul sa fie in acord cu:
a) potenţialul agricol al zonei 20 si a) In alegerea tipului de utilaje, s-a
b) sa demonstreze imbunataţirea performanţei  tinut cont in primul rind de
generale a exploataţiei agricole la data darii in specificul zonei de adaptarea
exploatare a investiţiei: acesteia la conditiile de exploatare
specifice (sol, panta, clima) avind
in vedere ca localitatile se
incadreaza in zona de deal, iar
suprafata exploatata este amplasata
in parcele compacte, unde
efectuarea lucrarilor cu utilaje mari
este mult mai eficienta.
Structura culturilor aleasa se
incadreaza ca fiind in acord cu
potentialul agricol al zonei unde cel
putin 75% din structura plantelor
de cultura vizate de proiect trebuie
sa se incadreze in zona cu potential
mediu respectiv ridicat.
Obiective tehnice: Achizitia de utilaje care determina
- achiziţia de tractoare, combine, masini, utilaje,  cresterea productivitatii muncii,
echipamente etc, care determina cresterea introducerea de tehnologii
productivitaţii muncii, imbunataţirea performante, imbunatatirea
calitaţii produselor agricole, introducerea de conditiilor de lucru.
tehnologii performante, imbunataţirea Achizitionarea acestora se face
condiţiilor de lucru; avind in vedere :
- construirea si/sau modernizarea cladirilor Necesitatea infiintarii parcului
operaţionale care conduc la asigurarea  auto, incit societatea sa realizeze
conformitaţii cu standardele comunitare; obiectivele propuse;
- diversificarea producţiei in funcţie de cerinţele Necesitatea cresterii productivitatii
pieţei, realizarea de noi produse si introducerea muncii;
de noi tehnologii . Necesitatea imbunatatirii
 conditiilor de munca;
Obiective economico-financiare: Necesitatea promovarii
- reducerea costurilor de producţie si cresterea tehnologiilor de mecanizare a
rentabilitaţii economice a exploataţiei agricole; lucrarilor agricole;
- cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a Necesitatea cresterii veniturilor
exploataţiei agricole. exploatatiei agricole;
- cresterea viabilitaţii economice. Necesitatea asigurarii transportului
productiei de pe camp, la depozit.

Obiective de mediu Reducerea emisiilor dăunătoare cu

- reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera efect de seră prin introducerea în
si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din producţie a unui tractor performant
activitatea de producţie; care îndeplineşte normele de
- reducerea emisiilor de amoniac (si a altor poluare TIER III.
gaze), in special in exploataţiile de crestere a
animalelor prin respectarea standardelor sanitar-
veterinare, de igiena si de bunastare a animalelor;
- asigurarea respectarii cerinţelor fitosanitare,
ecologice etc.;
- cresterea gradului de utilizare a surselor de
energie regenerabila si imbunataţirea eficacitaţii
folosirii acestora.

* In ceea ce priveste obiectivele economico financiare privind reducerea costurilor de producţie si

cresterea rentabilitaţii economice a exploataţiei agricole; cresterea valorii adaugate brute (VAB) a
exploataţiei agricole in cazul in care prin realizarea investitiei se urmareste indeplinirea acestora
este necesar sa descrieti strategia de indeplinire a acestor obiective.
Atentie!
In vederea indeplinirii obiectivelor de mediu cheltuielile aferente vor fi cuprinse in bugetul indicativ
si se refera la investitii impuse prin documentele eliberate de catre autoritatile competente (mediu,
sanitar veterinare).
 Capitolul III

Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului.

3.1. Descrierea personalului existent.
Total personal existent: 5 din care personal de execuţie: 3.

3.2. Estimări privind forţa de muncă ocupată pentru realizarea investiţiei.

Numărul locurilor de muncă nou create prin implementarea acestui proiect va fi de 4
ajungându-se la un număr total de 9 salariaţi, din care personal de execuţie 5.
În cadrul unităţii activează la această dată 5 salariaţi angajaţi cu contract de muncă pe perioadă
nedeterminată, din care personal de execuţie 3.
Activităţile manageriale în cadrul exploataţiei sunt realizate de responsabilul legal al unităţii:
Badalea Alin - are pregătirea profesională necesară, asigură un management de calitate în cadrul
exploatatiei şi permite realizarea unor lucrări agricole de bună calitate – având pregătirea necesară.
Lucrările agricole sunt efectuate de 2 mecanizatori agricoli iar în perioadele de vârf pentru
efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de muncă sezonieră.
3.3. Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi
experienţă profesională).
Responsabil legal Postolache Silvia , persoană împuternicită cu puteri depline în cadrul S.C.
AgroRodonas S.R.L.;
Studii: în prezent an terminal la Facultatea de Agricultură din cadrul UNIVERSITĂŢII DE
ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI.

3.4. Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea,

numărul, valoarea şi caracteristicile tehnice şi funcţionale ale
 utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/
dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin proiect.
Tractor 190 CP Valtra T 190 specificatii:
 Marca :Valtra
 Model :T 250
 Putere :250 CP
 Roti tractiune :4 roti tractiune
 Echipamente : Ridicare inainte, Priza de forta pe partea din fata, Punte din fata
suspendata. Climatizare
 Transmisie: 50K
 45 Km/ora
 Suspensii: osie frontala
 Suspensie: Cabina
 Motor: JT 6cyl
 Dimensiune pneuri fata :540/65/30
 Dimensiune pneuri spate :650/65/4
 Tractiune: 4×4
 Cutie de viteze: Full Powershift
Plug (5 trupiţe)
EUROPAL
 Sistem de reversare hidraulic
 Dispozitiv cu actiune dubla pentru reversare
 Sistem de cuplare Cat. 2 (or Cat. 3 or 3N=L2 Z3)
 cadru 110x110÷160x160 mm
 Lada de scule si suruburi de forfecare de rezerva
 Inaltime cadru 75 cm (sau 80 cm) la EurOpal 5, inaltime cadru 80 cm cu EurOpal 5 X /
HydriX
 Organe Dural tip B, C, D, P or W
 Dalta de plug standard (optional: dalta sormaitata)

Optional :
  cormana lamelara
 antetrupite
 deflectoare
 disc taiere brazda
 dalta taiere brazda
 cilindru pivotare cadru
 brat hidraulic pentru Packer

Grapă cu discuri (6m)

HELIDOR
 singura osie
 Osie cu roti 16.0/70-20, 1,070 x 418 mm
 Sistem de cuplare Cat. 3 (or Cat. 3N=L2 Z3 or 4N=L3 Z4)
 Box section frame 180 x 200 mm
 Doua randuri de discuri concave, crestate Ø 465 mm
 Fara tavalug
 Fara echipament de iluminare
 Optional :
 tavalug cu bare, diametru 540 mm
 tavalug cu pinteni, diametru 510 mm
 tavalug trapezoidal, diametru 500 mm
 2 perechi de scormonitori
 bara de nivelare fata / spate
 schimbare rapida a cutitelor
 triunghi prindere semanatoare hidraulic
 marcatori hidraulici
COMBINATOR SMARLD AZ M-35
Smarald este un combinator cu o construcţie progresivă, fapt ce ii permite crearea patului
germinativ ideal printr-o singură trecere. Construcţia utilajului corespunde cerinţelor comfortului
general şi al fluenţei necesare pentru realizarea patului germinativ. Partea frontală a utilajului poate
fi ajustată hidraulic direct din cabina tractorului, permiţând astfel un răspuns prompt şi comfortabil
în cazul denivelărilor terenului. Rulourile anterioare ajută la netezirea suprafeţei terenului.
Secţiunile SWIFTER reprezentate de 2 rânduri de brăzdare (sau 4 rânduri de arcuri "gama") sunt
ataşate pe arcuri tip frunză, fapt ce asigură o urmărire precisă a suprafeţei terenului chiar şi la viteze
ridicate. Ruloul greu "Croskill" dublu (sau rulourile cu tije) echipat adiţional cu tije detaşabile
asigură fărâmarea corespunzătoare a denivelărilor terenului. Ruloul posterior finalizează întregul
proces.
Ataşarea individuală pe arcuri a fiecărei secţiuni active asigură o viteză operaţională mai
ridicată (până la 15 km/h) comparativ cu combinatoarele tradiţionale.
Avantajele principale ale utilajului:
Utilajul efectuează mai multe operaţiuni printr-o singură trecere a terenului
Secţiunile ataşate pe arc permit viteză sporită de muncă şi urmărirea precisă a profilului terenului
Secţiuni ataşate independent pentru urmărirea exactă a profilului terenului
Posibilitatea reglării hidraulice
Posibilitatea înlocuirii uşoare a brăzdarelor (versiunea de toamnă) sau a arcurilor gama (versiunea
de primăvară)
Lagăre fabricate din materiale de calitate superioară ce ajută la atingerea unei viteze de rotaţie
crescută
Rulou "Croskill" cu autocurăţare
Versiunea pentru primăvară - secţiunea frontală concepută pentru netezirea denivelărilor
majore este urmată de ruloul anterior cu tije (permite o fărâmare pronunţată a crestelor dure). Cele
4 rânduri de arcuri gama asigură prelucrarea, aerarea şi încălzirea propice a solului (amestecare fără
a aduce stratul de sol umed la suprafaţă). Procesul este finalizat de brăzdarele posterioare, ce
netezesc stratul de pământ înaintea ruloului în tandem, cu tije, ataşat pe braţul oscilant.Versiunea
pentru toamnă - secţiunea frontală concepută pentru netezirea denivelărilor majore este urmată de
ruloul anterior cu tije (permite o fărâmare pronunţată a crestelor dure). Tăierea terenului este
realizată de cele două rânduri de brăzdare (asigură capilaritatea solului - efect excelent de
amestecare şi creare a patului germinativ optim). În spatele brăzdarelor operează ruloul "Croskill"
în tandem, cu efect de autocuraţare. Procesul este finalizat de bara de nivelare sau de ruloul de
finisare posterior (efect final de fărâmare).

. . SO 4000 SO 5000 SO 6000 SO 7000

Lăţime de lucru m 4 5 6,2 7,2

Lăţime de transport m 3 3 3 3

Adâncime de lucru cm 2 -10 2 - 10 2 - 10 2 - 10

Înclinare ° 8 8 8 5

Număr de baterii de lucru - 2 2 4 4

Greutate totală kg 3 620 4 100 4 700 5 250

Necesitate CP CP 120 - 150 140 - 170 160 - 190 180 - 210

Roţi de transport - 500/50-17 500/50-17

Semănătoare pneumatică pentru păioase (6m).

Semănătoarea pneumatică Maschio Gaspardo Pinta
Este o semănătoare de păioase pneumatică ce poate fi folosită în teren pregătit sau
semipregătit.În arătură se vor folosi roţi nivelatoare.Această semănătoare se caracterizează prin
sistemul paralelogram pe care îl are la fiecare unitate de semănat asigurând o semănare foarte
uniformă. Presiunea pe fiecare unitate este de 70-80 de kg. Rata de dozare a seminţelor este de la
0,8 la 400 kg/ha.Nu are cardan de conectare la priza de putere, acţionarea pompei făcându-se punând
pompa direct la priza tractorului. Are o lăţime de lucru intre 3 si 6 m, un buncăr de la 1000 l până
la 3200 l, viteza de lucru între 7 şi 15 km/h, puterea necesară începe de la 120 cp.
Semănătoare pneumatică pentru plante prăşitoare(12 secţii)
Semănătoarea Maschio Gaspardo MT-12R
Este o semănătoare ideală pentru floare şi porumb putând asigura o precizie foarte bună a adâncimii.
Această precizie o avem deoarece controlul adâncimii este exact în locul unde cade sămânţa. Acces
uşor la unitatea de distribuţie. Greutate de la 120 până la 150 kg (depinde de echipament). Buncărul
52 l Capacitate (aprox. 2 doze). Număr de rânduri de la 4 la 12 rânduri, cu lăţimi cuprinse între 2.20
m şi 9 m. Acestea pot fi pliabile, telescopice sau cu bara rigidă. Se pot adăuga buncăre pt. fertilizare
cu o capacitate de la 190 la 1350 l, precum şi microgranulator pentru insecticide şi erbicide cu o
capacitate între 60 şi 190 l.Distanţa între rânduri este reglabilă între 45-70 cm.
Maşină pentru admnistrat îngrăşăminte chimice
Distribuitor de ingrasaminte AXIS RAUCH 3.0
Distribuitoarele de îngrăşăminte solide, purtate Axis, au o capacitate a buncărului de la 1000
la 3000 de litri, o lăţime de lucru cuprinsă între 12 şi 36 m, cu ajustare manuală sau electrică a dozei
de îngrăşământ, înălţimea de încărcare între 2,3 şi 2,7 m în funcţie de volumul buncărului. Echipată
cu prelată de acoperire a buncărului şi sistem de iluminat pe timp de noapte, este ideală pt.
transportarea îngrăşămintelor în cantităţi mari.

Grapă rotativă
Kneverland KR 6004 DR
Centrul de greutate este aproape de tractor - articulaţie dublă în ambele laturi ale grapei (HR 4004 /
6004) – poziţie de lucru rigidă sau flotantă – design al sistemului de acţionare deosebit de robust –
lame puternic curbate sau lame cu acţiune înainte OPTIMIX® (pentru HR 1004 DR) – Montare
dinţi FAST-FIT® în variantă standard pentru modelele 1004 – sunt disponibile combinaţii multiple
de semănători – lăţimea de transport sub 2.55 m.

HR 4004 HR 4504 HR 5004 HR 6004

SPECIFICAŢII TEHNICE
DR DR DR DR
Lăţimea de lucru (m) 4.00 4.50 5.00 6.00

Cerinţe minime de putere teoretice pentru PTO

81/110 88/120 96/130 110/150
(kW/CP)

Viteza PTO în min-1 (rpm) 1000

Angrenaj Duplex

Transmisie cu sistem de prindere la suprasarcină

Standard
de tip camă

Ax de ieşire PTO spate Standard

Rotoare montate pe rulmenţi cu rolă mare Standard

Rulmenţi din fontă cu carcasă dintr-o singură

Standard
piesă turnată

Sistem de lame cu eliberare rapidă FAST-FIT® Standard

Greutate cu role Packer (kg) 2390 2595 2700 3352

Echipament pentru tratamente fitosanitare

Tecnoma SuperTop 2500-3200
Caracteristici:
 cadru sudat şi acoperit cu vopsea lac poliesteric tratat termic
 rezervor de ierbicid din polietilenă cu capacitate de: 2500 l şi 3200 l + 5%
 elemente de legatură şi robineţi din material inoxidabil
 rezervor tehnologic pentru apa curata (280 l)
 rezervor auxiliar cu apă pentru spălat pe mâini cu support săpun lichid (18 l)
 rezervor auxiliar pentru amestecarea substanţelor chimice şi spălarea flacoanelor (25 l)
 ecartament reglabil între 1,55-2,10 m
 frână de serviciu
 chit lumini
 filtre de umplere, absorbţie şi de recirculare
  diuze rotative pentru spălare rezervor
 Pompă pentru reglarea volumului de solutie cu piston capacitate de 240 l/min.
 Pompă centrifugă pentru umplerea bazinului tip Tenson, capacitate (500 l/min)
 lancii suspendate de tip „Axiale” lăţime de lucru maximă 33 m, posibilitate de utilizare
parţială a lăţimii de lucru 24/18/12 m (ED)
 suspensie tip Tecnotex.
 pulverizatoare tip cap revolver cu patru diuze dispuse la o distanţă de 0,5 m una de alta
 lanciile cu acţionare electro- hidraulică, sistem de compensare denivelări sol
 manometru pentru stabilirea presiunii de lucru
 acţionare de la priza de putere prin transmisie cardanică
 dimensiuni anvelope 9,5x48
Opţiuni:
 monitor pentru controlul vitezei de deplasare, cantitatea erbicidului din rezervor, numărul
hectarelor erbicidate, etc), acumulator hidraulic pentru compensarea denivelărilor solului

Reglaje:
 sistem DPA controlează reglarea cantităţii de ierbicid în funcţie de viteza de deplasare fără
utilizarea computerului reuşeşte menţinerea dozajului erbicid /ha.
 PARTEA II
ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA
PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE LA S.C.
AgroRodonas S.R.L.
Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală
Coriandrul se cultiva pentru fructe (Coriandri fructus). Fructele contin ulei volatil , in
componenta careia intra mai multe substante aromate, separabile intr-o gama larga de esente de
parfum. Fructele mai contin ulei gras, proteina, saruri minerale, etc. Continutul de ulei volatil din
fructe variaza intre limite destul de largi (0,15-0,17%), in functie de soi , zona si conditiile de cultura.
La noi in tara formele cultivate au continutul de ulei volatil cuprins intre 0,4- 1 %, ( E. Coiciu, si G.
Racz,1962, V. Cucu si colab , 1982).
Din uleiul volatil de coriandru se pot separa esente cu miros de lacramioare, (linalool),
trandafir(geraniol), violete ( mmetilionina si ionina), lamaie (citralul) etc. Continutul in ulei volatil
in fructe depinde de provenienta , pozitia umbrelor, gradul de maturizare si vechime (este mai mare
in fructe de curand maturizate).
Fructele de coriandru au un continut de 15-20% substante grase ,12-16% proteine , cca 20%
glucide , 4-7% cenusa si 9-12 % apa. Continuttul ridicat in aminoacizi esentiali din fructele de
coriandru si posibilitatea valorificarii superioare a produsului (deseu) dupa extragerea uleiului
volatil a fost semnalat de H. Popescu si I. Tugui, 1976.

Fructele de coriandru au actiune carminativa si stomahica. Se utilizeaza pentru aromatizarea

sau corectarea gustului unor medicamente. Fructele de coriandru intra in compozitia ceaiurilor
contra colicilor pentru copii, in ceaiul gastric nr. 2, in ceaiul tonic aperitiv. Este indicat in anorexii
si dispensii. Coriandrul are si proprietati bactericide si fungicide. Fructele mestecate micsoreaza
mirosul neplacut din respiratia celor care au consumat usturoi.Fructele de coriandru se folosesc in
industria alimentara,la condimentarea mezelurilor, prepararea lichiorurilor etc. Se recomanda sa nu
se foloseasca fructele proaspete. Uleiul volatil din fructele de coriandru constituie o sursa importanta
in obtinerea linaloolului , utilizat in industria parfumurilor sau la semisinteza altor produsi , cum
este citralul (V. Cucu si colab. 1982). Substantele grase (uleiul), din fructe se folosesc in industria
sapunurilor. Turtele rezultate dupa extragerea uleiului constituie un furaj concentrat valoros, bogat
in proteine si glucide. Tulpinile de coriandru se folosesc drept combustibil.
Coriandrul este si o valoroasa planta melifera. Raspandire. Coriandrul apare spontan si
subspontan in sudul Europei, fiind luat in cultura pe tot globul, ocupand suprafete mai mari in
bazinul mediteraneean. La noi in tara, coriandrul este una din cele mai importante plante
producatoare de ulei volatil. Este cultivata pentru nevoile interne , fiind solicitata si la export.

Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție

5.1.Întocmirea asolamentului și modul de folosință al terenului

 Societatea SC. AgroRodonas a stabilit o structura simplă de culturi rentabile, care se pretează la
condiţiile zonei si care asigura o buna rotaţie in cadrul asolamentului.

Specificare Ha
Suprafaţa totală a terenului arabil 640
Suprafaţa medie a solei 36

Schema de asolament

SOLA/ANUL 2017 2018 2019 2020

I Plante aromatice Prășitoare Cereale de Leguminoase pt.

toamnă boabe

II Cereale de Plante aromatice Leguminoase pt. Prăşitoare

toamnă boabe

III Prăşitoare Leguminoase pt. Plante aromatice Cereale de

boabe toamnă

IV Leguminoase pt. Prăşitoare Cereale de Plante aromatice

boabe toamnă

Tipul de asolament

SOLA/ANUL 2017 2018 2019 2020

I Coriandru Porumb boabe Grâu de toamnă Mazăre

 II Grâu de toamnă Coriandru Mazăre Porumb boabe

III Porumb boabe Mazăre Coriandru Grau de toamna

IV Mazăre Porumb boabe Grâu de toamnă Coriandru

5.2. Programarea producţiilor medii

Prognozarea producţiei medii prin metoda sporului mediu

Planul de cultură

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi totale

Producţia realizată (kg/ha) Producţia prognozată

Cultura (kg/ha)
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Coriandru 800 850 900 1010 1100 1000 1350 1441,6 1533,2 1624,9

Porumb 6145 6200 6940

6130 6250 6340 6500 6670 6760 6850
boabe

Mazare 1950 2200 2150 2400 2340 2780 3100 3291,6 3483,2 3674,8

Grâu
toamnă 4310 4375 4420 4450 4520 4610 4730 4800 4870 4940

Coriandru Q = spor mediu total

Q = 1350- 800 = 550 kg q = spor mediu anual
550
q= =91,6 kg
7−1
𝑄2018=𝑄2017+𝑞2 =1350+91,6=1258 kg
𝑄2019=𝑄2017 + 2𝑞2 =1350+ 183,2=1533,2 kg
𝑄2020 = 𝑄2017+ 3𝑞2 =1350+274,9=1624,9 kg
Porumb boabe:
Q = 6670-6130=540kg
540
q= = 90 kg
7−1

𝑄2018=𝑄2017+𝑞2 =6670+90=6760 kg
𝑄2019=𝑄2017 + 2𝑞2 =6670+180=6850 kg
𝑄2020 = 𝑄2017+ 3𝑞2 =6670+270=6940 kg

Mazăre
Q = 3100– 1950 = 1150kg
1150
q= = 191,6 kg
7−1
𝑄2018=𝑄2017+𝑞2 =3100+191,6=3291,6 kg
𝑄2019=𝑄2017 + 2𝑞2 =3100+383,2=3483,2 kg
𝑄2020 = 𝑄2017+ 3𝑞2 =3100+574,8=3674,8 kg
Grâu de toamnă:
Q = 4730-4310=420 kg
420
q= = 70 kg
7−1
𝑄2018=𝑄2017+𝑞2 =4730+70= 4800 kg
𝑄2019=𝑄2017 + 2𝑞2 =4730+140=4870 kg
𝑄2020 = 𝑄2017+ 3𝑞2 =4730+210=4940 kg
 Capitolul VI- Descrierea culturii şi factorii naturali ce
influenţează cultura

Coriandrul este originar din zona mediteraneana , insa s-a adaptat la unareal larg de cultura
, reusind si in zone cu temperaturi mai moderate. El se cultiva si in Norvegia , Finlanda, iar soiurile
precoce , in anii mai calzi , ajung la maturitate dincolo de cercul polar. (E. Coiciu si G. Racz, 1962).
Temperatura minima de germinatie este de 4-6 grade C, iar la 7 grade rasare in masa . La 5-8 grade
C rasare la 21 de zile de la semanat. Temperaturile de peste 12-14 grade C , asociate cu seceta
,impiedica rasarirea uniforma si o incetinesc . Plantutele tinere suporta bine temperturi de pana la -
10 grade C .
In zonele sudice unde temperaturile minime din timpul iernii nu scad sub – 16 grade C ,
coriandrul se poate cultiva ca planta de toamna. In faza de rozeta , plantele cresc si se intaresc mai
bine la temperaturi mai scazute . In timpul infloririi pretind 16-17 grade C , iar in timpul coacerii
cca. 20 grade C. Fata de umiditate , cerintele sunt mai mari in timpul rasaririi si perioada cresterii
tulpinii pana la formarea florilor . Seceta la rasarire poate compromite recolta, iar in timpul formarii
florilor conduce la formarea de inflorescente putine si sarace. Atat excesul de umiditate in sol si in
atmosfera, precum si vanturile uscate si calde , sunt nefavorabile cresterii si dezvoltarii coriandrului
.
Cerintele fata de lumina ale coriandrului , ca si la alte plante producatoare de uleiuri , sunt
mari. Zilele insorite determina sporuri de productie si continut ridicat de ulei volatil, pe cand zilele
noroase ,ploioase, stanjenesc polenizarea si maresc sensibilitatea plantelor la boli. Coriandrul este
o planta pretentioasa fata de sol. Pretinde soluri fertile , afanate, permeabile , curate de buruieni si
bogate in calciu , cu pH de 6,8-7,5. Rezultatele cele mai bune se obtin pe cernoziomuri, cu textura
mijlocie , bogate in humus si calciu , dar reuseste si pe soluri brune de padure.

Zonare.

La noi in tara , cele mai favorabile conditii de cultura a coriandrului sunt in sudul si sud-
estul tarii , cu soluri mai usoare ,fertile cu precipitatii de peste 400mm anual si ferite de vanturi . Se
recomanda cultivarea coriandrului in Campia Baraganului , Campia Dobrogei , Campia Burnazului,
Campia Timisului , Campia Olteniei, Campia Crisurilor, Podisul Dobrogei, Campia Moldovei (E.
Paun , si colab, 1983).
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE

Rotatia.

Coriandrul merge bine dupa premergatoare care lasa solul curat de buruieni si intr-o stare de
fertilitate. Cele mai bune premergatoare sunt prasitoarele fertilizate cu gunoi de grajd ,
leguminoasele anuale si cerealele de toamna. Cele mai mari sporuri de productie s-au obtinut atunci
cand coriandrul s- a cultivat dupa trifoi. Nu se recomanda semanarea coriandrului dupa alte plante
din familia Apiaceae( anason, chimion sau fenicul). De asemenea ,nu se recomanda monocultura.
Pentru a preveni atacul de boli si daunatori , coriandrul poate sa revina pe acelasi sol numai dupa 4-
5ani.
Fertilizarea.
 Coriandrul este mare consumator de azot si ceva mai putin de fosfor si potasiu. In exces
,ingrasamintele azotate favorizeaza atacul bolilor criptogamice ,care scad mult calitatea fructelor .
Se recomanda doze de 50-70kg/ ha N, 40-50kg /ha P2,O5 si 30-35 kg /ha K2O ( M. Verzea, 1986,
M. Mircea si R. Lupeanu , 1986). Ingrasamintele fosfatice si cele potasice se administreaza toamna
( ca ingrasamant de baza), iar primavara o data cu pregatirea patului germinativ , se incorporeaza si
ingrasamintele cu azot. Fertilizarea cu NPK mareste productia si cantitatea de ulei volatil in fructe
cu 17-40 % ( V .Cucu si colab. 1982). In baza unor experiente ,s-a stabilit influenta favorabila a
magneziului si borului asupra productiei si calitatii fructelor.

Lucrarile solului.

Daca se insamanteaza dupa cereale de toamna , aratura se executa vara , dupa eliberarea
terenului la 20 cm adancime , iar pana la inghet terenul trebuie intretinut ca ogor negru. Cand
coriandrul se insamanteaza dupa o prasitoare ,aratura se face la 20-25cm , imediat ce terenul este
eliberat . In zonele mai secetoase, nivelarea araturii contribuie la mentinerea rezervei de apa in sol
si la o rasarire mai buna a plantelor.
Lucrarile de pregatire a patului germinativ se fac la 4-5cm adancime (adancimea de
semanat), cele mai bune rezultate obtinandu-se cu combinatorul.

Samanta si semanatul.

Materialul de semanat trebuie sa fie sanatos , bine dezvoltat ( cu MMB de 8-9 g), cu o buna
puritate fizica de 98% (minimum 94%) si germinatia 80% (minimum 65%). Semintele mici si usoare
chiar si sanatoase , au de obicei germinatia mai scazuta. Pentru a preveni atacul de boli ( bacterioza
sau inegrirea fructelor de coriandru), samanta se trateaza cu Wondozeb 2kg tona de samanta . S-au
obtinut rezultate bune si prin tratament termic la 52 grade C timp de 10-15 minute , prin scufundarea
semintelor in apa incalzita la 53-54 grade C , urmata de racirea intru-un curent de apa . Pentru a
combate Sclerotinia sclerotiorum , se trateaza semintele cu Ronilan sau Topsin M 70 in doza de 5
kg/tona de samanta ( M. Verzea , 1986). Prevenirea atacului de viespea semintelor de coriandru se
face prin tratarea semintelor cu insecticide asfixiante ( Phosdrin , Delicia , Gastoxin) ( B. Bobirnac,
1983). Epoca de semanat a coriandrului influenteaza puternic productia. Ea se stabileste in funtie de
zona de cultura. Se poate semana in august – septembrie , in pragul iernii si primavara timpuriu.
In ultimul timp , se recomanda semanarea cu semanatorile SUP-21, SUP-29 sau SUP -
48,primavara in urgenta intaia ,la 25cm intre randuri iar pe solurile foarte imburuienate ( cu buruie
perene), la 50 cm pentru a se putea prasi ( M.Verzea , 1982; M.Mircea si colab. 1984; M.Verzea
1986, Gh. Roman si M. Stefan ,1986). Desimea la rasarire se recomanda intre 190-200 plante / m2
(M.Verzea , 1982, M. Verzea 1986) pana la 350-400 plante /m2 (M. Verzea 1986). Cantitatea de
samanta la ha este de 15-18 kg , iar adancimea de semanat de 3-4cm.
 Capitolul VII - Fundamentarea teoretică şi practică a tehnologiilor

Lucrarile de ingrijire pentru cultura de coriandru

Combaterea buruienilor. Pentru culturile amplasate pe terenuri mai imburuienate la care

semanatul s-a facut la distanta de 50 cm intre randuri se recomanda 1-3 lucrari cu cultivatorul
prevazut cu discuri de protectie la adancimea de 5-7 cm si 1-2 pliviri selective.

Combaterea chimica a buruienilor se face cu ajutorul erbicidelor. In vegetatie se recomanda

Romanex si unul din graminicidele: Fusilade sau Gallant.

Combaterea bolilor si daunatorilor. La coriandru este frecventa brunificarea inflorescentelor

si innegrirea fructelor (Xanthomonas translucens) care produc pagube insemnate. Masurile de
prevenire constau in folosirea de samanta neinfectata, respectarea asolamentului si igiena culturala.
Se recomanda tratarea chimica cu Tiradin 4,0 kg/t de samanta sau Tiramet 3,0 kg/t de samanta

Culturile de coriandru sunt atacate si de cercosporioza (Cercospora coriandri) si de

putregaiul radacinilor (Sclerotinia sclerotiorum). Pentru prevenirea acestora se recomanda aplicarea
masurilor agrofitotehnice: rotatia culturilor, folosirea de samanta sanatoasa, efectuarea la timp a
lucrarilor de intretinere, a masurilor de igiena fitosanitara (strangerea si arderea resturilor vegetale)
care contribuie la eradicarea patogenilor ce se acumuleaza si rezista in camp. Sclerotinia
sclerotiorum se combate prin tratarea semintelor cu Tiramet 2,5 kg/t de samanta sau Topsin M 70
5,0 kg/t de samanta.

Dintre daunatori cel mai periculos este viespea coriandrului (Systole coriandri) larva
acestuia dezvoltandu-se in fruct si hranindu-se cu endospermul semintelor. Pentru combaterea
daunatorului se recomanda efectuarea a 2 tratamente: primul la inceputul infloritului, iar al doilea
la inflorirea in masa.

Se poate utiliza unul din urmatoarele produse : Decis 2,5 EC – 0,05%, Fastac 10 EC –
0,02%. Preventiv trebuie sa se respecte igiena culturala, sa se distruga prin ardere toate resturile
vegetale infestate, sa se respecte masurile agrofitotehnice esentiale : asolament de 4-5 ani, epoca de
semanat timpurie si intregul sistem de lucrari de intretinere aplicat rational.

Recoltarea la coriandru

Fructele ajung la maturitate in mod esalonat, pe aceeasi planta putandu-se gasi in acelasi
timp atat fructe mature, cat si flori. Pentru a reduce pierderile prin scuturare, se recolteaza cand 50-
75% din fructe sunt mature, avand culoarea galben – bruna. In acelasi scop se recomanda recoltatul
in doua faze (cosit dimineata pe roua, seara sau chiar noaptea si apoi dupa 4-5 zile treierat din
brazda).
 Daca se foloseste recoltarea in doua faze plantele de coriandru se taie in brazde cu
vindroverul sau cu masina de recoltat mazare. In a doua faza se executa treieratul cu combina cu
picup, la combina reducandu-se turatia tobei la 500-600 turatii/min, iar distanta dintre batator si
contrabatator va fi reglata la 15-20 mm, pentru a nu sparge fructele..

La recoltarea direct din lan, reglajele combinei sunt aceleasi dar, dar unele studii, in acest
caz se pierde 20-25%din productia de fructe.

Prelucrarea materiei prime la coriandru

Dupa recoltare, fructele se conditioneaza la selector si se intind in straturi subtiri la soare sau
magazii pentru a se usca. Uscarea se poate face si artificial la 60-700C, aceasta metoda fiind mai
costisitoare.

Productia medie de fructe ce se poate obtine este de 1000-1800 kg/ha fructe sau de 14-18
kg/ha ulei volatil.

Cap-VIII-Calcului indicatorilor tehnico-economici

Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi

economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a
programelor economice şi sociale.
Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a exploataţiilor
agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme.
Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de indicatori,
care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori de eficienţă a
investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori prezintă o anumită forţă
de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită imagine sintetică asupra
aprecierii eficienţei economice.
Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează
în 3 categorii:
1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală,
producţia măria totală şi secundară.
2. Indicatori economici:
a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă
din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului
producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii,
dobânzi pe depozite, rente, chirii.
b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei.
c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate
şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale)
 d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi
amortizarea mijloacelor fixe.
3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:

 profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare
 profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se
plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de cercetare.

Nr. Indicatori U.M Valoarea

Crt
1 Salarii totale Lei 3575.66
- pentru lucrările manual 3113.68
- pentru lucrările mecanice 461.98

2 Impozit pe salarii 16% Lei 572.11

3 Taxe totale Lei 1877.22

CAS % 1108.45
CASS % 143.03
Fondul de șomaj 1% 375.44
Concedii și indemnizații % 250.30
4 Cheltuieli materiale Lei 5676.00
5 Cheltuieli de aprovizionare Lei 283.80
6 TVA 9% Lei 1362.24

7 Cheltuieli Cu lucrări mecanice Lei 11540.00

8 Amortizarea Lei 400.00
9 Irigații 2lei/mc Lei 25287.03

10 Cheltuieli directe Lei 3061.58

11 Cheltuieli indirecte Lei 378.11

- commune ( 7% din directe 153.08

)
- generale ( 10% din directe 225.03
+comune )
12 Alte cheltuieli directe Lei 28726.72
( l motorină x lei /litru)
13 Total cheltuieli exploatare Lei 36000.00
 14 Venituri vânzări producție Lei 19126.72

15 Cost de producție Lei/u.m 1.99

16 Pret de livrare Lei/u.m 3.75

17 Pret brut total Lei 7273.28
18 Impozit pe profit 16 % Lei 1163.73
19 Profit net Lei
20 Rata profitului brut % 25.32
21 Rata profitului net % 21.27
22 VAB Lei 30324.00
23 VAN Lei 29924.00
24 Productivitatea muncii:
- z.o/u.m 45.86

- u.m/z.o. 8.12

Capitolul IX - Calculul necesarului forţei de muncă

Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident faptul că şi
numărul necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa problemei fie de a
stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare maximă (decadă sau lună) ceea
ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după
un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor
permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de
gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc.
Datele necesare:
Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea de a
efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele date:
- numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se
iau din fişele tehnologie ale culturilor);
- numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;
-numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.
 Modul de lucru;
1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un
număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cel mai mare număr de z.o.
2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.

Situația lunară a numarului de zile-om

Total /ha
Număr zile-om pe luni calendaristice Total
Nr. Cultura z.o

crt. I II III IV V VI* VII VIII* IX X XI XII

119,03
Coriandru 567,8
1 36 ha - - - 84,72 199,86 4 237 677,02 - - - - 1766,42
24
Alte
2 activități 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 336
150.17

Total 595,8
3 general 28 28 28 112,72 227,86 4 265 705,02 28 28 28 28 2102,42
150,17

Total 545,8
4 recalculat 28 28 28 28 277,86 4 265 655,02 78 28 28 28 2102,42
 Calcularea numărului de muncitori permanenți și
sezonieri

Luni calendaristice Total Total

Nr. Specificare z.o /ha

crt. I II III IV V VI* VII VIII* IX X XI XII

Ipoteza I
n= 2
150,17
2 277,8 210
1 z.o./ferma 28 8 28 28 6 545,84 265 655,02 78 28 28 28 2,42
28,82
55,57 109,16 53 131
z.o./munc.p 5, 403,
2 erm. 5,6 6 5,6 5,6 24 24 24 24 15,6 5,6 5,6 5,6 53
53,85
z.o. pt. 2
3 munc.perm. 28 8 28 28 120 120 120 120 78 28 28 28 754
90,26

z.o. pt. 157,8 126

4 munc. sez. - - - - 6 425,84 145 535,02 - - - - 3,72
3,76

nr. de 52,6
5 munc. sez. - - - - 6,57 17,74 6,04 22,29 - - - - 4

1. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin

împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se totalizează aceste
zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de z.o./muncitor/an propus iniţial.
4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic (reprezentând numărul
de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus iniţial.
5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori temporari,
prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.
N=200
n=2
N=200
n=2
200-48=152 zile (28+28+28+277,86+265+78+28+28+28/152= 5,18  5 muncitori permanenti

Capitolul X-Calculul dozelor de îngrășăminte la cultura de

Coriandru

Dozele de îngrăşăminte chimice se determină cunoscând consumul specific al fiecărei specii

şi chiar soi, exprimat în kilograme substanţă activă pe tona de produs, funcţie de fertilitatea solului
având în vedere datele referitoare la analizele de laborator cu privire la conţinutul solului în azot,
fosfor şi potasiu în forme accesibile plantelor.
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii cât şi
de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate prin levigare.

Nr. Crt. SPECIFICARE U.M. Coriandru

1 Producţia medie Kg/ha 1350

2 Consum specific Kg s.a./t N P K

21,5 12,7 18,7

3 S.a. de administrat Kg/ha 29,02 17,14 25,24

4 S.a. în sol Kg 25 15 35

5 Diferenţa de adm. Kg s.a. 4,02 2,14 0

6 Pierderi prin levigare % 15 6 8

7 Cant. pierdută prin Kg s.a.

0,52 0,12 0
levigare

8 Total s.a. de administrat Kg 4,54 2,26 0

9 Tipul de îngrăşământ Superfosfat

NH4NO3 Sare de K
simplu
33,5 % 40%
21%

10 Conţinutul în s.a. a îngr. Kg/t 335 210 400

11 Doza de îngr. de Kg
13,55 10,76 0
administrat
 Calculul dozelor de îngrăşăminte chimic

Plan de Fertilizare

Nr.crt Cultura Ha Se vor aplica în anul de plan

Azot Fosfor Potasiu Total NPK

Kg S.A Tone Kg S.A Tone Kg S.A Tone Kg S.A Tone

1 Coriandru 36 163,44 487,8 81,36 387,36 - - 244,8 875,16

Capitolul XI- Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi

dăunătorilor

Calculul necesarului de insecto-

fungicide şi erbicide
Organizarea acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor are implicaţii directe în evitarea
pierderilor de producţie, cantitatea şi calitatea cât şi rentabilitatea culturii. Reuşita acţiunii de combatere
depinde de asigurarea cu pesticide necesare cât şi de mijloace tehnice de aplicare a tratamentelor, precum
şi de perioada optimă de aplicare a tratamentelor.
Pentru organizarea lucrărilor de combatere trebuie cunoscute o serie de elemente referitoare la
structura culturii, măsurile stabilite la nivelul unităţii pentru combatere, termenul de aplicare pentru fiecare
tratament, datele referitoare la aplicarea măsurilor de combatere, stocul de produse ce trebuie procurate
precum şi preţul de aprovizionare şi modalităţile de plată pentru fiecare produs în parte.
Pe baza măsurilor de combatere stabilite cunoscându-se volumul lucrării, respectiv suprafaţa pe care
se aplică tratamentul şi dozele ce se vor aplica se calculează pentru fiecare produs cantitatea comercială
necesară pentru aplicarea unui tratament după relaţia:
N d
q= unde q = cantitatea, N = norma de lichid pentru tratament, d= concentraţia.
100
Se determina cantitatea totală de produs tehnic necesară pentru întreaga suprafaţă. Pentru fiecare
tratament şi substanţă în parte se va face o centralizare a cantităţilor stabilindu-se în acelaşi timp şi
valoarea produsului total şi a costului tratamentului la unitatea de suprafaţă, pentru a se putea planifica
 necesarul de resurse financiare pentru achiziţionarea pesticidelor. Din necesarul anual de substanţe se scad
eventualele cantităţi disponibile din stoc determinând cantităţile care urmează a fi introduse în planul de
aprovizionare a exploataţiei agricole. Cantităţile determinate se trec într-un tabel

Nr Cultura U. Val. Boala Produsul Modul Doza Nr. Cant. Cost

. M. lucra utilizat de (kg/ha) Trat. Totală
crt ri utilizare (litru/ha) Preţ Valoare
(l) lei/l totală
lei

1. Coriandru ha 36 Mana la Ronilan Stropiri 1 l/ha 1 36 55 1980

coriandru este
o boala
produsa de
ciuperca
Plasmopara
nivea.

2 Coriandru ha 36 Monocotiledo Afalon Stopire 0,5 l/ha 1 36 60 2160

natelor

De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de sănătate a

culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această lucrare se poate
executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară., maşini mecanice de stropit sau prăfuit
pompe manuale, etc.

Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape:

stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de

materiale -organizarea lucrării;
desfăşurarea propriu-zisă a lucrării;
controlul calităţii lucrării.

Pentru desfăşurarea raţioanlă a lucrării de combatere trebuie să se determine următoarele

elemente:

1. Numărul de tractoare şi maşini necesare pentru executarea lucrările, sau numărul de

agregate
2. Cantitatea de substanţă ce se foloseşte la hectar (1 kg), cantitatea de soluţie ce se
foloseşte pe întreaga suprafaţă, suprafaţa parcelelor de lucru, distanţele dintre punctele de
alimenare, numărul de muncitori pentru executarea lucrării în termen optim, necesarul zilnic
de mijloace de transport pentru apă sau soluţie.
Date necesare:

1. Suprafeţele si dimensiunile parcelelor

2. Starea de vegetaţie a culturilor
3. Relieful
4. Distanţele dintre rânduri
5. Capacitatea rezervorului
6. Viteza de deplasare a agregatelor
7. Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a soluţiei la locul
de stropit
8. Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei
9. în cazul tratamentelor cu erbicide trebuie determinate următoarele elemente:
- captarea buruienilor dominante,
- structura şi textura solului,
- dâncimea apei freatice,
- numărul de fertilizări şi cantitatea folosită la fertilizare,
- condiţiile pedoclimatice,
- tehnologiile de aplicare.
Modul de lucru:

l.Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen optim (1-3
zile)

S 36
N= N  1agregat
nP 2  26,88

S = suprafaţa totală

P = productivitatea agregatului

n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile)

* Productivitatea agregatului:

B V  t  H 12  3500  8  0,8
P P  26,88 hectare
10.000 10.000

B = lăţimea de lucru a agregatului (m)

V= viteza de deplasare a agregatului (m/ora)

t = durata unui schimb

H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru

2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar

q=N+d
RONILAN = 300 + 1 = 301 L N = norma de stropit (litri)
d = doza de produs comercial (%)
AFALON = 300 + 0,5 = 300,5 L

N = norma de stropit (litri)

d = doza (%)
3. Se calculează cantitatea totală de substanţă pe întreaga suprafaţă

Q  q V n RONILAN = 301 x 36 x 1 = 10836 L

AFALON = 300,5 x 36 x 1 = 10818 L

V= volumul lucrării

n = numărul de stropiri

4.Se determină mărimea parcelelor de lucru

S 36
s s  36ha
N 1

S = suprafaţa

N = numărul de agregate folosite

5.Se organizează locul de muncă prin aprovizionarea cu materialele sau produsele chimice
necesare punctelor de alimentare.

6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare

D  2B t  N D  12  2  4  1  96 m

B = lăţimea de lucru a agregatului

t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului

N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă

7 .Numărul de ture dus-întors pana la golirea rezervorului.

10000  Q  Y 10000  2500  0,9

t t  4 ture dus  int ors
A B2 L 300  12  2  800

Q = capacitatea rezervorului (litri)

Y = coeficient de utilizare

A = norma de stropit (litri/ha)

B = lăţimea de lucru (m)

L = lungimea parcelei (m)

8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare.

C QN C  2500  1  2500 litri

Q = capacitatea rezervorului (litri)

N = numărul de agregate grupate pe o parcelă

9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare .

C  Q  N Y C  2500  0,9  2250 litri

Y = coeficient de utilizare al rezervorului

10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei

V 8
Nr.muncitori  i Nr.muncitori   1  1 muncitor
PZ 10000  2

Y = volumul lucrării

P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor

Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile)

i = numărul de muncitori din formaţie

Capotolul XII- Determinarea pragului de rentabilitate

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea producţiei
şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. în funcţie de dinamica cheltuielilor ce
contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două categorii: cheltuieli
variabile şi cheltuieli fixe (constante).

Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte
direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră lucrările ce au ca unitate
de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de încărcat,
descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat, etc).

Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea
de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. în această categorie intră lucrările solului
(arat, discuit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc.

Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la
hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare.
în acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.

Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără profit
programat şi cu profit programat.

în vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie
în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli
suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.

Determinarea pragului de rentabilitate sau a punctului critic

Phaseolus vulgaris
Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat
 Y  Y` Y = venituri totale (lei/hectar)
 Y  A x
 Y ` B  x  C Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
 A x  B  x  C
 x( A  B)  C A = preţul de vânzare (lei/kg)
C
x B = cheltuieli variabile (lei/kg)
A B
C = cheltuieli fixe (lei/hectar)
x= 957 kg/ha

x = producţie medie (kg/hectar)

 A = 3,75 lei/kg
C
x = 957 kg/ha
A B

*** Nivelul producţiei de 960 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, în care
valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea producţiei, asigură acoperirea integrală a costului de
producţie.
Depăşirea acestui nivel al producţiei duce la obţinerea unui profit, iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi.
Determinarea pragului de rentabilitate cu profit programat
 Y  Y`
Y = venituri totale (lei/hectar)
 Y  A x
 Y ` B  x  C  Pr
Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
 A  x  B  x  C  Pr
A = 3,75 lei/Kg
A = preţul de vânzare (lei/kg)
Pr = 900 lei/ha
B = cheltuieli variabile (lei/kg)

C  Pr C = cheltuieli fixe (lei/hectar)

x
A B
x = producţie medie (kg/hectar)

Pr = profit programat
 Fișa tehnologică la Coriandru
Suprafaţa 36 Productia medie
productia
medie principală 1350 kg/ha Producţia toatală principala 48.6 t
36 secundară 4150 kg/ha secundară 149.4 t

Nr. Norm Denumirea lucrări Luna/DecadaU.M Vol Lucrari manuale Lucrari mecanice Consum materiale Zile Salarii Consum Total Total
Norma Total Categ lei/ Salarii Agregat Tarif coef. De Ha Total MaterialeConsum Total Pret Total Norma agregatmecaniz.motorina lucrari lei
z.o. salariz z.o. (lei) ha/a.n. transform a.n (lei) /ha kg lei/kg (lei) agregat (lei) litri (lei) Ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
3246 Incărcat, transportat IC (NPK) IX-1 t 3.78 0.11 0.416 II 55 22.869 2RM2 250 0.05 1.8 450 NH4NO3 105 3780 1.4 5292 25 0.1512 10.584 0 5775.45 160.429
3246 Descărcat, IC (NPK) IX-1 t 3.78 0.11 0.416 II 55 22.869 Super P. 105 3780 0 0 22.869 0.63525
3170 Adm. şi deservit IC (NPK) IX-1 ha 350 0.047 16.45 II 55 904.75 MA-3,5 250 0.68 24.48 6120 Sare K 0 0 14.5 24.138 1689.7 0 8714.41 242.067
Arat 20 cm +grăpat IX-1 ha 350 0 0 PP4-30 250 1.25 45 11250 0 0 5 70 4900 0 16150 448.611
Încarcat si transp sem IX-3 t 7.2 0.11 0.792 II 55 43.56 2RM2 250 0.05 1.8 450 Ronilan 200 7200 1.6 11520 25 0.288 20.16 0 12033.7 334.27
Semanat si deserv IX-3 ha 350 0.3 105 III 65 6825 SUP 29 250 0.4 14.4 3600 0 13.5 25.926 2074.1 0 12499.1 347.197
Total productie netermin 123.1 7819.048 21870 0 51450 120.5 8694.5 0 55195.5 1533.21
3453 Transportat apa prep. sol. III-3 mii l 10.8 0.15 1.62 IV 70 113.4 RC-4 250 0.05 1.8 450 0 60 0.18 12.6 0 576 16
3170 Fungicid şi deservit III-3 ha 350 0.06 21 I 50 1050 MPSP 250 0.25 9 2250 Afalon 4 144 140 20160 50 7 420 0 23880 663.333
Total trimestru II 22.62 22.62 250 22.62 22.62 22.62 22.62 22.62 22.62 22.62
Recoltat CORIANDRU VI-3 ha 350 15 0 III 65 CLASS 250 0.32 11.52 2880 0 0 0 0 15 23.333 1866.7 0 4746.67 131.852
Transportat rec. principala VI-3 t 1171 0 0 2RM2 250 0.05 1.8 450 0 0 25 46.84 3278.8 0 3728.8 103.578
Total An Curet 0 #REF! 3330 560 70.173 5145.5 0 8475.47 235.43

Total General 145.7 #REF! 111.6 25223 52033 213.3 13863 22.62 63693.6 1791.26