Capitolul 18 PDF

FIZIOLOGIA NOU-NASCUTULUI
I. Generalit&ti
II. Ingrijirea nou-nascutului sanatos
1. Procedurile efectuate imediat dupa nastere
2. tngrijirea nou-nSscutului in salonul @mam&-copil"
3. Lantui cald si prevenirea hipotermiei
4. Lantui curat
5. Contactui ,piele-la-piele" (Procedeui Kangaroo)
III. E^caminarea nou-nSscutului
1. Date morfblogice
2. Particularitatile functionale
IV. Al&ptarea si prindpiile de alimentare a nou-nascutilor
I. GENERALITATI
T Tnul din principiile de baza ale conceptului de medicina perinatala
v-' este necesitatea unei stranse colaborari dintre medicul obstetrician si
neonatolog inca din perioada prenatala, in vederea stabilirii de comun acord a
momentului extracpei copilului si modului asistentei la nastere.
Prezenta medicului neonatolog in sala de nastere la expulzia fatului este
de importanta majora, deoarece in conlucrare cu medicul obstetrician, va fi
complex evaluata perioada post-partum, fiind diagnosticata precoce patologia
lauziei si luate decizii corecte in vederea medicatiei administrate mamei,
in condipile alimentapei exclusiv naturale in caz de necesitate. Se impune
promovarea educapei sanitare a mamelor in timpul spitalizarii.
Este importanta informarea familiei privind starea, evolupa, prognosticul
imediat si la distanta al nou-nascutului. Pentru obtinerea unor rezultate mai
bune, este necesara legatura dintre maternitate, reteaua de pediatrie si medicul
de familie.
II. tNGRIJIREA NOU-NASCUTULUI SANATOS
Copilul sanatos este copilul care nu prezinta devieri in starea de sanatate,

nu are patologii cronice ce due la dereglari funcponale ale activitapi vitale a
organismului; starea functionala a organelor si sistemelor principale, rezistenta
si reactivitatea organismului sunt satisfacatoare si are o dezvoltare fizica si
neuropsihica fara devieri, in corespundere cu varsta.
Cuplul mama-prune este perceput in cadrul maternitapi ca o unitate
Integra, pentru care este necesara:
426 GH. PALAD1, OLGA CERNETCHI
@ Facilitarea procesului de adaptare fiziologica a pruncului la viata

extrauterina;
@ Facilitarea contactului imediat dupa nastere dintre prune, mama si
familie; in asemenea situape, toate procedurile de rutina se vor amana cu o ora
(profilaxia oculara, tratarea bontului ombilical) sau catre timpul transferului in
salonul ,,mama-copil" (antropometria);
@ Diagnosticul rapid si tratamentui starilor de boala la nou-nascuti;
@ Promovarea alaptarii precoce ca fiind forma cea mai buna de alimentare
a nou-nascutului;
@ Ajutorarea parinplor la ingrijirea pruncului prin oferirea surselor de
instruire a acestora;
@ Acordarea ingrijirii medicale preventive si efectuarea examenelor
recomandate nou-nascuplor.
Primele ingrijiri ale nou-nascutului incepin salade nastere. Salade nastere,
primul climat al nou-nascutului, trebuie sa indeplineasca condipile unei sali de
chirurgie: sa fie aseptica, cu temperatura intre 21-24@C. Personalul medical
din sala de nastere trebuie sa aiba analizele periodice efectuate si uniforms
corespunzatoare.
1. Procedurile efectuate imediat dupa nastere in cazul unei ingrijiri
calitative a nou-nascutului:
1.1. Uscarea rapida si minutioasa a copilului;
1.2. Inmanarea copilului mamei
1.3. Evatuarea, clasiftcarea si conduita nou-ndscutului. Imediat dupa
nastere, in timpul uscarii copilului, lucratorii medicali trebuie sa evalueze
starea acestuia, pentru a stabili daca el are nevoie de o ingrijire specials.
Copilul care este viguros la nastere imediat prezinta un efort respirator
satisfacator, tipa si devine roz, poate primi ingrijire imediata, in timp ce va
sta la caldura si va fi imbracat.
Respiratia spontana si frecventa cardiaca se stabilesc in primele 30 de
secunde dupa nastere, cu scopul de a identifica copiii care au nevoie de o
resuscitare imediata. Stabilirea vdrstei de gestatie /a greutatii corpului are
scopul de a identifica copiii cu greutate sub cea normals la nastere, care vor
avea nevoie de o ingrijire specials. Aprecierea defectelor sau a traumelor la
nastere se efectueaza pentru a asigura un tratament adecvat si oportun.
Pentru un copil sanatos este caracteristica: frecventa respirapei peste
100 bat/min, greutatea la nastere peste 2800 g la termenul de gestatie de 37
saptamani, absenta defectelor la nastere.
1.4. Aspirarea. Un nou-nascut sanatos care respira bine si ppa imediat nu
necesita aspirape, deoarece apele fetale in exces se vor elimina de sine statator
in rastimpul in care copilasul se va afla pe burta mamei.
7.5. Stimularea copilului prin uscare - usor frecponand spatele sau
pieptui, sau lovind talpile picioarelor. Aceste acpuni asigura instalarea si
menpnerea respirapei spontane.
BAZELE OBSTETRIC11 FIZIOLOGICE 427
1.6. Evaluarea copilului dupa scorulApgar la 1 si 5 minute post-partum

si repetarea procedurii peste 10 minute pentru un copil neadecvat. Scorul Apgar
ajuta la aprecierea starii generale a nou-nascutului in momentui nasterii. Testui
apreciaza ritmul cardiac, respirapa, tonusul muscular, reflexele si culoarea
nou-nascutului. Acest test nu poate aprecia cat de sanatos va fi el pe masura
ce creste sau cum se va dezvolta. Dar aceasta nota poate alarma medicii in
cazul in care nou-nascutui este mai somnoros sau are un timp de reactie mai
mare decat normal si ar avea nevoie de ajutor in procesul de adaptare la viata
extrauterina. Fiecare caracteristica va primi un scor individual; apoi se va face
totalul. Scorul Apgar pentru un nou-nascut care are un puls peste 100 bat/min,
plange putemic, se misca activ, se stramba si tuseste, dar este vinepu, dupa
primul minut va fi 8/9. Deoarece mainile si picioarele raman vinetii pana la
incalzirea completa, pupni copii ajung la 10 puncte.
Tabelul 18.1
Sistemul de notareApgar
Puls Absent SublOObat/minut PestelOObat/minut

Strigateputernice,
Respiratie Absenta Strigateslabe,neregulate
sanatoase
Flexareamainilor Miscareactiva
Tonusmuscular Moliciune sipicioarelor
Grimasesituse
Reflexele Absente Grimase
saustranut
Albastruie Corpulroz,darmainile
Culoare Completroz
saupala sipicioarelealbastrui
1.7. Sectionarea cordonului ombilical. Pensa se plaseaza pe cordonul

ombilical, la aproximativ 3 cm de la abdomen si apoi se taie cordonul la eel putin
1 cm de la pensa; se numara vasele sangvine din cordonul ombilical. Cordonul
ombilical este format dintr-o vena si doua artere, cuprinse intr-un tesut conjunctiv
mucos (gelatina Wharton). Se examineaza placenta si cordonul ombilical pentru
depistarea eventualelor anomalii.
1.8. Efectuarea procedurilori profilactice:
a Administrarea vitaminei K in doza i/m = 1 mg /kg (la scurt timp
dupa nastere), ceea ce faciliteaza coagularea normals a sangelui pana cand
tractui intestinal al nou-nascutului produce bacteriile necesare pentru sinteza
vitaminei K.
b) Profilaxia gonoblenoreei. Se recomanda folosirea unguentului de 1%
tetraciclina sau eritromicina de 0,5% care nu sunt daunatoare, scumpe sau
dificil de intrebuinfat. Profilaxia gonoblenoreei se va efectua peste o ora de la
aflarea copilului in contact ,,piele-la-piele" cu mama, pentru a nu impiedica
acest contact.
428............................,...,...................................,.............. GH- PALADI, OLGA C
1.9. Identificarea nou-nascutului. Se noteaza data si ora nasterii si

sexul copilului. Se controleaza si se aplica mamei si copilului bratari de
identificare, ce asigura identificarea exacta a acestora. Se completeaza
cartela de identificare dupa nasterea copilului cu urmatoarea informape:
Sexul: Baiat - Fata; Numele deplin al mamei; Data, Ora nasterii, Personalul
care a primit nasterea. Se imprima informatia si se asigura sa fie scrisa
citet. Se controleaza numerele de identificare pe cartela de identificare si
bratara impreuna cu mama, partenerul ei sau cu o alta asistenta. Se fixeaza
cu clama in asa mod ca informapa imprimata sa fie plasata cu fata in sus.
Se asigura ca numarul de identificare este scris citet. Se aplica banda de
identificare pe mana copilului si se inregistreaza numarul de pe banda in fisa
nou-nascutului sau in Registrul Salii de Nastere. Se controleaza exactitatea
datelor la internarea in secpa de nou-nascuti.
1.10. inmanarea copilului mamei. Dupa ce copilul a fost uscat, el trebuie
plasat pe burta mamei in contact ,,piele-la-piele", punandu-i-se pe cap o
caciulita; cuplul mama-copil se inveleste cu un cearsaf/cearsaf si patura. Pe
parcursul a 15-30 minute majoritatea copiilor incep sa caute mamelonul.
1.11. Prima alaptare @i contactui ,,piele-la-piele" se efectueaza in primele
minute dupa nastere, indata dupa ce copilul a fost uscat si plasat pe burta
mamei, preventiv fiind asternut pe burta mamei un scutec uscat si cald, care
dupa stergerea copilului se arunca si se asigura contactui ,,piele-la-piele".
Initierea primei alimentapi nu trebuie sa fie fortata. Procesul de adaptare dupa
nastere a nou-nascutului este diferit si de aceea pentru initierea primei alaptari
este necesara o perioada de eel pupn o ora. Pe tot parcursul cat lauza se afla
in sala de nastere (2 ore) copilul este in contact ,,piele-la-piele" cu mama (si
dupa toaleta ochilor). Tratarea bontului ombilical se efectueaza inainte ca nou-
nascutui sa fie transferal in salonul mama-copil.
7.72. Determinarea grupei sangvine la necesitate in caz de; Rezus factor
negativ sau grupa 0 (I) la mama.
7.7J. Antropometria nou-nascutului. Copilul se cantareste (greutatea
normals se incadreaza intre 2800-4000 g; in medie 3400 g). Cantarirea trebuie
efectuata inainte de transferarea mamei si nou-nascutului in salonul de aflare
comuna (2 ore dupa nastere) pentru a asigura contactui ,,piele-la-piele". Se
masoara lungimea: limitele normale variaza intre 48-54 cm, cu media de
51 cm. Se masoara circumferinta capului care este cuprinsa intre 32-37 cm,
perimetrul toracic de aproximativ 31 cm, iar eel abdominal de aproximativ
32 cm. Se pune o banda de identitate la mana sau piciorul copilului si al mamei.
Se va urmari ca nou-nascutui plasat pe burta mamei, in contact ,,piele-la-piele",
sa inceapa prima alaptare intr-o ora dupa nastere. Majoritatea copiilor incep
sa suga in intervalul 20 minute - o ora dupa nastere. Nou-nascutui care se afla
in contact ,.piele-la-piele" cu mama se adapteaza mai usor pe parcursul primei
ore de viata si incepe singur sa caute sanul mamei. Lucratorii medicali vor
incuraja aceste incercari, dar in niciun caz nu vor forta copilul sa suga la san.
BAZELE OBSTETRICII FIZIOLOG1CE 429
Imunizarea incepe in maternitate prin administrarea primei doze de vaccin

anti-hepatita B in primele 24 h de la nastere.
2. ingrijirea nou-nascutului in salonul "mama-copil"
La intemarea in secpe, in mod obligatoriu se face confruntarea datelor
de identitate (nume, sex, greutate). Dupa transferarea copilului din salonul de
nastere in salonul de aflare comuna a nou-nascutului cu mama, i se masoara
temperatura, frecventa cardiaca si cea respiratorie, care vor fi inregistrate in
fisa nou-nascutului (temperatura se inregistreaza o data in zi, iar frecventa
cardiaca si cea respiratorie de 2 ori pe zi). Un pericol mare prezinta pentru
copil eliminarea intarziata sau lipsa eliminarii meconiului, hipotermia sau
hipertermia.
Dupa legile standard copilul trebuie sa se afle cu mama. Patucul lui trebuie
sa fie alaturi de patui mamei, astfel incat ea sa poata liber vedea copilul, iar
la necesitate sa ingrijeasca de el 24 h din 24 h. Numai astfel ea va intelege ce
doreste copilul. Daca mama este bolnava sau slabita, cu acceptarea acesteia,
copilul poate fi plasat pe noapte in salonul de nou-nascuti. in acest caz se
concretizeaza daca ea doreste sa fie trezita pentru a alapta copilul la cerere.
Izolarea copilului de mama este permisa doar in caz de maladii grave ale nou-
nascutului (si in asemenea cazuri mama trebuie sa aiba acces la ingrijirea lui)
sau cand mama nu este in stare sa-1 ingrijeasca. Fiecare caz de izolare a nou-
nascutului de mama trebuie protocolat cu argumentarea cauzei.
ingrijirea nou-nascutului in salonul mama-copil include:
7. Toaleta igienica a tegumentelor @i mucoaselor. Toaleta de dimineata a
nou-nascutului include: toaleta fetei, a ochilor, narinelor, urechiuselor, cavitapi
bucale si a organelor genitale.
2. Pozitionarea in timpul somnului. Riscul decesului copilului este
minim daca copilul doarme pe spate.
3. Evaluarea cordului $1 pulmonilor
4. Evaluarea temperaturii corporate
5. Evaluarea dinamicii masei corporate
6. Evaluarea diurezei
7. Evaluarea motoricii intestinale
8. Profilaxia infectiilor in salonul pentru nou-nascuti. Este absolut
necesara spalarea pe maini a personalului medical de fiecare data cand infasa
copilul sau efectueaza badijonarea bontului ombilical.
3. Lantui cald si prevenirea hipotermiei

Profilaxia hipotermiei se efectueaza prin uscarea nou-nascutului imediat
dupa nastere si plasarea acestuia intr-un contact direct ,,piele-la-piele" cu
mama si invelirea ambilor cu o plapuma groasa si curata, timp de eel putin
o ora, odaia fiind bine incalzita. Este foarte dificila restabilirea temperaturii
corporale normale la copiii hipotermici @ infasarea unui copil care este deja
430 GH. PALADI, OLGA CERNETCHI
hipotermic il va pastra, pur si simplu, hipotermic. Este mult mai simplu de a

pastra temperatura corporals normals la copii chiar de la inceput.
"Lantui cald" prezinta o conceptie ce reduce la minimum posibilitatea
hipotermiei. Eliminarea eel pupn a unei verigi a lantului, are drept consecinta
sporirea riscului racirii copilului.
Verigile lantului de caldura sunt:
@ Pregatirea personalului implicat in nastere si procedurile curative
ulterioare aplicate copilului;
@ Pregatirea unui loc pentru nastere, ce ar presupune curatenie, caldura
si lipsa curenplor de aer. Practica de nastere cere maini curate, instrumente
pentru taierea cordonului ombilical, o suprafata sterila, scutece pentru uscare
si infasare;
@ Uscarea imediata a nou-nascutului;
@ invelirea copilului si inmanarea lui mamei cat mai repede posibil dupa
nastere;
@ Alaptarea copilului la sanul mamei;
@ Acoperirea capusorului copilului cu o caciulita calda;
@ Acoperirea mamei si copilului cu un cearsafcald;
@ Asigurarea unei temperaturi adecvate in incapere si a transportului in
caz de necesitate.
4. ,,Lantul curat", conform datelor OMS, include urmatoarele
componente:
La naftere:
@ Mainile curate ale personalului medical (spalate cu sapun, preferabil
lichid, iar unghiile taiate scurt);
@ Folosirea manusilor de o singura folosinta; la utilizarea repetata a
manusilor ele trebuie tratate la aburi;
@ Suprafata curata pentru primirea nasterilor;
@ Taierea cordonului ombilical cu un instrument steril la sfarsitui
pulsapei, imediat dupa uscarea si amplasarea copilului pe burta mamei;
@ Cordonul ombilical trebuie strans legat cu un fir de matase steril. Este
preferabila utilizarea seturilor curate de nastere ce includ un sapun, un cearsaf
din plastic pentru nastere, o lama si o ligatura pentru cordon.
Dupa na^tere:
@ Pentru tratarea bontului ombilical se utilizeaza un dezinfectant
(clorhexidina sau un compus al iodului);
@ Lucratorul medical se va spala pe maini de fiecare data inainte de a
atinge bontui ombilical;
@ Menpnerea bontului curat si uscat;
@ indoirea scutecului mai jos de bont;
@ Utilizarea antibioticelor local doar in cazurile cand copilul este izolat
de mama si exista pericolul infectarii lui cu microorganisme nosocomiale;
@ Cordonul trebuie sa fie taiat cu un instrument curat si legat strans cu un
fir curat.
BAZELE OBSTETRICII FIZIOLOGICE 431
Tratarea primara a bontului ombilical se face la o ora dupa nastere pentru a

nu intrerupe contactui ,,piele-la-piele" intre mama si copil, si pentru a incuraja
alaptarea la san fara fortarea nou-nascutului.
Dupa ligaturare si secponare, evolutia bontului ombilical trece prin trei
faze: mumificare, formarea santului de eliminare la nivelul liniei amnio-
cutanate si detasare in ziua a 5-7-a de viata. Plaga ombilicala se epitelizeaza
treptat de la periferie catre centru si se cicatrizeaza, prin retracpa vaselor
ombilicale cicatricea se infunda.
Nu se recomanda: aplicarea bandajelor, fiindca ele due la intarzierea
mumificarii si introducerea infectiei si tratarea cu alcool care duce la intarzierea
mumificarii si caderii acestuia.
Lucratorii medicali trebuie sa fie atenp la: eliminarile purulente din
bontui cordonului, hiperemia in jurul cordonului, in special tumefactia lui,
temperatura inalta (peste 38@C) sau alte semne de infecpe. in cazul aparipei
semnelor de infecpe (t peste 38@C, alimentatie dificila, respiratie dificila sau
aritmica, excitabilitate, convulsii, hiperemie in jurul ombilicului cu sau fara
eliminari purulente, paliditate, icter) se efectueaza investigatiile de laborator
(analiza generals de sange si hemocultura).
in cazul manifestraii omfalitei: local se administreaza doxiciclina 100
mg, in comprimate /capsule, iar in caz de generalizare a procesului se indica
tratament antibacterian.
5. Contactui ,,piele-la-piele" (Procedeui Kangaroo). Contactui
,,piele-la-piele" este una dintre cele mai eficiente metode utilizate la ingrijirea
copilului, deoarece asigura menpnerea temperaturii acestuia, faciliteaza
alaptarea la san si contribuie la marirea duratei de alaptare la san. Atat tatal
cat si alt membru al familiei va fi incurajat sa participe la aceasta metoda de
ingrijire a copilului.
Este necesar de a cunoaste si urmari cateva condifii necesare:
@ Metoda poate fi aplicata numai pentru copiii care nu au probleme
de sanatate, deci copilul trebuie sa respire regulat, sa lipseasca semnele de
cianoza, semnele oricarei alte patologii sau prematuritatea pronunâta;
@ Copilul este lasat gol, cu exceptia unui mic cearsaf, fiind plasat direct
pe pielea mamei, intre sanii acesteia;
@ Mama acopera copilul cu hainele sale punand deasupra lui o plapuma.
Ea se poate acoperi pe sine si pe copil cu o alta plapuma. Daca mama poarta
imbracaminte comoda cu cordon injurul taliei, acest fapt va permite pastrarea
copilului intr-o pozitie comoda, el putand fi usor si frecvent alimentat. Din
aceasta pozitie mama va fi extrem de receptiva la orice necesitate a copilului;
@ Daca mama nu poate sa mentina permanent copilul in contact direct
,,piele-la-piele", pe parcursul acestei perioade el vafi imbracatin cateva straturi
de hainute calde, fiind acoperit cu o plapuma si plasat intr-un loc cald.
Contactui "piele-la-piele" pe parcursul a 1,5-2 h post-partum este
important deoarece:
@ Nou-nascutui se adapteaza mai usor mediului inconjurator;

@ Alaptarea la san decurge mai usor;
@ Perioada alaptarii este de mai lunga durata;
@ Nu va fi nevoie de aplicat copilului, tratamentui necesar, in cazul
ingrijirii incorecte in primele ore de viata;
@ Schimbul bilirubinei se va imbunStap;
@ Mamele sunt mai putin stresate dupa nastere - lauzele sunt linistite,
stau mai mult timp cu copilul langa ele, il tin mai mult in brate;
@ Durerea postnatala si oboseala se dau uitarii mai repede. Mamele
cunosc mai bine capacitaple copilului, se inteleg mai bine, intre mama si copil
se naste o relape puternica chiar din primele minute de viata;
@ Relapa dintre mama @i copil este mai buna pe parcursul viepi.
Imbaierea copilului se efectueaza imediat dupa nastere numai in cazurile
cand copilul este murdar de sange sau meconiu, cu condipa ca temperatura
corpului acestuia sa fie normals (temperatura apei 37-38@C). in situatia unui
copil sanatos, scaldatui este permis la 6 h dupa nastere, cu conditia ca nou-
nascutui are temperatura corporals normals, camera este incalzita si exista apa
calda.
Imbracarea nu are restricpi. Copilul este imbracat intr-un: maiou de
bumbac; combinezon; costumas de bumbac/lanS; caciulita de bumbac/lana;
ciorapi de bumbac/lana; pampers; cearsaf. Copilul nu se infasa strans.
III. EXAMINAREA NOU-NASCUTULUI
in majoritatea cazurilor graviditatea se ten-nina cu nasterea unui copil

sanatos. Cu toate acestea este necesara depistarea factorilor de rise perinatal
si neonatal major pentru fat si nou-nascut.
Examinarea primara a nou-nascutului urmareste:
1. Determinarea varstei gestaponale a nou-nascutului;
2. Detectarea starilor patologice ale nou-nascutului;
3. Stabilirea prezentei anomaliilor congenitale de dezvoltare.
in cazul nou-nascutului, maturitatea pentru o varsta gestaponala
reprezinta atingerea unei anumite dezvoltari somatice si functionale in raport
cu standardele acceptate pentru varsta gestationala data. intre dezvoltarea
somatica, apreciata prin date antropometrice (greutate, talie si perimetru
cranian) si cea cronologica exista o corelape exprimata prin graficele cresterii
intrauterine. Aceasta relatie variaza in funcpe de factorii genetici, nutriponali,
hormonali etc., ceea ce face dificila aprecierea absolut corecta a varstei
gestaponale si a greutapi la nastere, in raport cu datele standardizate.
Varsta gestaponala se estimeaza in baza urmatoarelor date: ultima
menstruatie, timpul aparipei primelor batai ale cordului fetal, prima miscare
a fatului, inaltimea fundului uterin si examenul USG-fic.
0 varsta gestationala normals (sau nastere ,,la termen") este cuprinsa intre
37-41 saptamani. in dezvoltarea biologica a fatului, pielea si tesutui nervos
sunt mai putin influentate de factorii hormonali ai maturarii, de aceea ele au o
importanta deosebita in aprecierea sau confirmarea varstei gestationale. Varsta
gestaponala a nou-nascutului se bazeaza pe criteriile morfo-neurologice si
morfologice exprimate in puncte @ scorul Ballard, Dubovitz. Particularitatile
morfologice sunt fixate imediat dupa nastere, iar cele neurologice @ imediat
post-partum si peste 48 h dupa nastere.
Dupa durata gestatiei, nou-nascutui la termen se incadreaza intre 37-41
saptamani, iar dupa greutatea de la nastere intre: 2800@ 4000 g.
Alp parametri importanp care caracterizeaza nou-nascutui la termen
sunt:
@ Talia (lungimea) - 48-54 cm;
@ Perimetrul cranian - 32-37 cm;
@ Perimetrul toracic - 33-35 cm;
@ Perimetrul abdominal- 31-32 cm.
Conditiile pentru examinarea nou-nascutului sunt:

> Copilul se examineaza in primele ore dupa nastere;
> Temperatura incaperii unde se afla nou-nascutui este de 24-26@C;
> Examenul se efectueaza in incubator sau pe masufa cu sursa de incalzire,
iar nou-nascutui trebuie sa fie uscat;
> Copilul se examineaza la lumina zilei sau la lumina lampilor de zi;
> Mainile examinatorului trebuie sa fie uscate si calde;
> Timpul benefic pentru examinare este eel dintre alimentapi (de
obicei dupa 30 min dupa alimentare).
Examinarea nou-nascutului in perioada neonatala include trei obiective
de baza:
1. Determinarea, in perioada post-partum precoce (inca din sala de
nastere), a unor simptome si semne de alarma;
2. Diagnosticarea unor malformapi congenitale. La existenta a peste 3-
4 stigme (sau a unui viciu sever) se examineaza cariotipul si se fotografiaza
copilul pentru a urmari schimbarile exteriorului acestuia;
3. Aprecierea starii morfologice si funcponale si in special, a starii
neurologice.
Postura. Nou-nascutui la termen in prezentatie craniana are gatui scurt,
coloana vertebrala incovoiata, bratele in adducpe, antebratele flectate pe brafe,
coapsele flectate pe bazin, gambele pe coapse si picioarele pe gambe. Nou-
nascutui in prezentatie pelviana are gambele foarte putin flectate pe coapse, cu
unghiul popliteu larg deschis, sufuziuni sangvine la nivelul feselor si edem la
nivelul scrotului si labiilor.
1. DATE MORFOLOGICE
Greutatea corpului la nastere este prima masa corporals inregistrata a
copilului, care trebuie masurata pe parcursul primelor ore dupa nastere.
Formulele de calculare a greutatii corpului pentru copiii de 0-12 luni
sunt:
@ Pentru copiii de 0-6 luni de viata: greutatea la nastere 3300 (3500) +
800xn.
@ Pentru copiii in varsta de 7-12 luni: 5800 (6000) + 400xn,
unde n - numarul de luni
Limitele admisibile de deviere:
@ la3-61uni@1000g.
@ la7-121uni@ 1500g.
Marirea taliei corpului cu 1 cm, de regula corespunde majorarii greutapi
corpului cu 300 g in primele 6 luni de viata si cu 250 g in urmatoarele 6 luni.
In cazul calcularii greutapi corpului la copiii care s-au nascut cu greutatea
2500@3000 g, ca indice initial se ia greutatea 3000 g.
Indicele staturo-ponderal este folosit ca criteriu de apreciere a maturitatii
nou-nascutului, el fiind egal cu 60@70.
Talia la copiii in primul an de viata creste cu 23-25 cm, adaosul lunar
constituie in primul trimestru 3@3,5 cm, in trimestrul II @ 2,5 cm, in trimestrul
III - 1,5 cm, in trimestrul IV - 1 cm.
La aceasta varsta talia poate fi calculata dupa urmatoarele formule:
@ Talia in primele 6 luni = talia la nastere (50) +3n
@ Talia la 7@12 luni = 64 + n,
unde n - numarul de luni. Limitele admisibile de deviere @ 4 cm.
Talia constituie eel mai stabil indice si el caracterizeaza starea proceselor
plastice in organism, coreland cu particularitatile constitutionale ale copilului
si conditiile social-economice, de educape, cu efortui fizic si psihic.
De regula perimetrul abdominal este mai mic decat perimetrul toracic.
Deoarece aceasta marime nu este constants, uneori se poate observa un
raport invers. Perimetrul toracic la nou-nascuti este egal cu 33-35 cm.
Marimea lui creste lunar cu 1,2-1,3 cm si spre sfarsitui primului an de
viata constituie 48 cm.
Pentru aprecierea indicatorilor staturo-ponderali se folosesc diferite
metode: a indicilor, devierilor sigmale, scorul de regresie, tabele percentilice.
in ultimul timp, mai rar se foloseste metoda indicilor si devierilor sigmale,
deoarece unele parti ale corpului cresc neuniform, iar aceste metode sunt
bazate pe legea raspandirii egale. Metoda percentilica se caracterizeaza prin
folosirea tabelelor percentilice sau graficelor si exclude calculele. Greutatea
nou-nascutului se raporteaza la curba de crestere intrauterina al fatului,
stabilita statistic de Lubchenko si colab. (1963). Pe aceste curbe percentila a
50-a reprezinta media greutapi, deasupra percentilei a 90-a se plaseaza nou-
nascupi prea mari pentru varsta gestaponala, iar sub percentila a I0-a se ana
nou-nascutii prea mici pentru varsta gestaponala. Se mai poate considera mare
pentru varsta gestaponala copilul a carui greutate la nastere este mai mare
cu 2 deviapi standard decat media aritmetica a greutapi si mic pentru varsta
gestaponala, copilul a carui greutate la nastere este mai mica cu 2 deviapi
standard decat media aritmetica a greutapi. Scorul percentilic ,,talia-greutatea
corpului", unde se calculeaza raportui dintre greutate si talia corpului, permite
aprecierea unei dezvoltari armonioase. Indicii medii de dezvoltare suntcuprinsi
in zona percentilelor 25@75.
AspectuI exterior
@ Habitus este aspectui exterior caracteristic ce corespunde anumitor
stari si maladii;
@ Expresia fetei: linistita, nemultumita, dureroasa, hipo- si amimica,
,,speriata";
@ Tipatui nou-nascutului (strigatui copilului) este caracterizat prin:
intensitate (puternic, slabit, lipseste), durata (scurt, indelungat), modulare
("cefalic", atonic, nazonat, "de frecventa inalta"), emoponalitate (strigatui
"emotional'' adecvat apare la aplicarea excitantului si se intrerupe in scurt timp
dupa actiunea lui). Este un indice foarte important al activitapi nou-nascutului
si se apreciaza dupa intensitate si dupa caracter. Pentru un nou-nascut sanatos
este caracteristic un ppat viguros, bine modulat si emotional.
@ Tremorul se intalneste la 50% din nou-nascup. Tremorul in primele 3
zile de viata, de obicei nu este semn de afectare a SNC. Tremorul indelungat in
perioada de liniste, asocial cu alte dereglari neurologice cu debut din primele
zile de viata se considers un semn de afectare a SNC.
Tonusul muscular constituie rezistenta muschilor catre flectarea si ex-
tensia pasiva a membrelor. Sistemul muscular este slab dezvoltat; tonusul
muscular scazut imediat dupa nastere, este rapid inlocuit de o usoara hi-
pertonie cu predominanta a flexorilor. in condipi normale, la copiii nascup
la termen, se determina pozipa semiflectata a membrelor cu abducerea lor
moderata. Tonusul muscular furnizeaza informatie despre activitatea moto-
rie a nou-nascutului. La un nou-nascut sanatos, se observa asa-numita ,,poza
embrionara" - datorata tonusului pasiv care la nou-nascutii la termen este
hipertonic. La membrele superioare atitudinea de repaus este in flexie, iar
dupa extensie, antebratui revine spontan la flexie la nivelul gatului, rotapa
capului este limitata la nivelul trunchiului, tonusul pasiv este responsabil
de posibilitatea controlului capului in axul corpului la nivelul membrelor
inferioare: tonusul pasiv se apreciaza prin masurarea unghiului popliteu
(N=90@C), unghiului abductorilor (N=40-70@C), etc. Poate fi studiat in caz
de poziponare a nou-nascutului in decubit ventral pe palma examinatorului,
in acest caz capul si corpul lui se afla pe aceeasi linie. Tonusul muscular
activ al nou-nascutului se studiaza prin raspunsul de redresare a diferitelor
segmente ale corpului la diverse manevre.
436.................,,.............................................,.... GH- PALADI, OLG
Tonusul muscular se poate modifica in raport cu constitutia si starea

copilului. De aceea schimbarile minime si instabile ale tonusului muscular nu
se vor aprecia ca fiind patologice.
Se atesta pozipa extensorie a picioarelor la copiii nascup in prezentatie
podalica si retroflexia capului - la nasterea in prezentape frontala, facials sau
pelviana.
Pentru aprecierea concomitenta a tonusului muscular in muschii cervicali,
ai trunchiului, membrelor serveste proba suspnerii ventrale: daca copilul este
suspnut cu mana examinatorului de abdomen, el se ridica pupn deasupra
masutei. Copilul nascut la termen poate menpne capul si trunchiul la un nivel
in decurs de eel pupn 3-5 s. Tonusul muscular marit se mentine pana la aparitia
miscarilor libere (3^4 luni).
Tegumentele fi tesutui adipos subcutanat

Imediat dupa nastere, la nivelul fetei se pot observa cianozd, echimoze
ssiupetesii (mai pronuntate in cazurile cu prezentatie facials). Mai rar copilul
se naste cu tegumentele de culoare roza.
Tegumentele sunt de culoare rosie in prima zi de viata (eritem fiziologic)
datorita vasodilatapei, iar din ziua a 2-a eritemul cedeaza, tegumentele devin
mai uscate si se descuameaza; descuamarea este furfuracee sau lamelara.
La nastere, pielea este acoperita de un invelis grasos, cenusiu-albicios
(vernix caseosa), care in timpul nasterii are rol "lubrifiant", iar in primele ore
de viata - rol bactericid si de protecpe contra frigului.
In primele 3@^ zile de viata, unii nou-nascup prezinta o eruppe benigna
(macula-papula-vezicula) @ eritem alergic.
Pe piele (frunte, umeri, spate) se remarca un par fin (put), matasos -
lanugo, care dispare dupa cateva zile de viata.
Particularitaple pielei sanatoase sunt:
@ Mil/a - puncte sebacee de culoare alb-galbuie, situate pe varful nasului
si narine, mai rar in regiunea triunghiului nazolabial;
@ Milia cristalina - vezicule punctiforme cu continut lichid transparent,
localizate pe fata (se intalnesc relativ rar);
@ Teleangiectazii - puncte vasculare rosii-cianotice. La apasare dispar
(semn diagnostic - diferenpal cu hemangiomul);
@ Pete mongolice de culoare cianotica, situate in regiunea sacrului si pe
fese, mai rar pe coapse;
@ Nev pigmentar congenital @ de obicei de culoare cafenie sau cianotic-
rosietica; este necesar a fi diferenpat cu hemangiomul si teleangiectazia; nu
are situare predilecta;
@ Angioame capilare plane - pete rosietice, situate la nivelul pleoapelor,
fruntii si regiunii occipitale, care dispar in primul an de viata;
@ Icterul fiziologic - colorape icterica a pielii (doar mainile, plantele,
sclerele si mucoasele isi pastreaza culoarea obisnuita) se intalneste la 60-70%
nou-nascuti. Se atesta in a 3-a zi de viata si se datoreaza faptului ca ficatui nou-

nascuplor nu face fata la inceput solicitarilor privind metabolizarea bilirubinei,
pigmentui responsabil de coloratia icterica. Maturizarea rapida a ficatului nou-
nascutului face ca icterul sa diminueze si sa dispara in cateva zile.
Ulterior pielea nou-nascutului este calda, fina si catifelata la palpare.
In prima saptamana de viata se remarca la unii nou-nascuti un edem
benign localizat la nivelul regiunii prepubiene, pleoapelor, dosului mainilor si
picioarelor (imaturitate tranzitorie de reglare hidroelectrolitica).
La nivelul ochilor se pot observa edeme palpebrale si hemoragii ale
conjunctivelor bulbare, fara semnificape patologica.
Examenul capului
La cercetarea capului prezinta importanta dimensiunile lui, prezenta
asimetriei sau cefalohematomului si suprapunerea oaselor craniene.
Dupa nastere, capul nou-nascutului sanatos are forma dolicocefalica, care
este rezultatui incalecarii oaselor boltei si al bosei serosangvinolente. Bosa
serosangvinolenta reprezinta o infiltrape sero-hemoragica a parpi prezentate
a fatului si este accentuata in nasterile laborioase; ea depaseste suturile; pielea
care o acopera prezinta uneori petesii si echimoze si de regula se resoarbe
in 1-2 zile. Peste cateva luni, capul capata forma brahicefalica, din contui
maririi diametrului transvers. Capul este mare si reprezinta 1/4 din lungimea
corpului.
Perimetrul capului de obicei este de 34-37 cm, fiind cu 2-3 cm mai mare
decat perimetrul toracic. Marimea perimetrului capului poate vorbi despre
micro- sau hidrocefalie. in decursul primului an de viata, perimetrul capului
se mareste in medie cu 10-12 cm. 0 crestere mai intensa la copiii nascup la
termen se observa in primele trei luni post-partum, ulterior tempoul scade.
La palparea capului se determina integritatea oaselor craniene, prezenâ
bosei serosangvine sau cefalohematomului.
in timpul examinarii, este necesara aprecierea starii fontanelelor.
Fontanela mare (anterioara, bregmatica) - se situeaza intre oasele parietale
si frontal, la unirea suturilor transversale si sagitale; are forma romboidala;
dimensiunile de 2,5-3,5 cm, cu diagonalele cuprinse intre 1-5 cm; uneori
aceasta poate fi prelungita de dehiscenta suturilor cu care vine in contact; se
micsoreaza progresiv catre 6 luni si se inchide la 10-14 luni (insa fontanela
mare poate fi inchisa la 3 luni si deschisa pana la 18 luni). Fontanela mica
(posterioara, lambdoida) - se situeaza in locul unirii oaselor parietale cu cele
temporale si occipital; are o forma triunghiulara, este cuprinsa intre lamele
parietale si occipitala, are dimensiuni mici (1/1,5 cm) si este deschisa doar la
15-20% dintre nou-nascuti; se inchide in primele saptamani de viafa. Fontanele
laterale se situeaza la unirea oaselor frontal cu parietal, cu aripa mare a osului
bazal si scuama osului temporal; de obicei acestea sunt inchise la nastere sau
in decursul primelor saptamani de viata, fontanelele laterale deschise se atesta
doar la prematuri. Proeminenta fontanelei in timpul plansului nu trebuie

caracterizata ca fiind patologica. Suprafata fontanelei poate fi calculata dupa
urmatoarea formula: (lungimea fontanelei + diametrul lateral al acesteia)
x 2, unde lungimea este diametrul anteroposterior, iar eel lateral @ diametrul
oblic. Cu toate ca, in mod normal, dimensiunile fontanelei mari variaza,
cunoasterea limitelor de sus ajuta in aprecierea patologiilor ce due la marirea
dimensiunilor fontanelei mari. De regula, suprafata fontanelei anterioare nu
depaseste 1 cm la 97% copii. Dimensiunile mici ale acesteia pot fi varianta
normei daca nu se asociaza cu micsorarea perimetrului capului, a tempoului
de crestere si cu repnerea dezvoltarii psihomotorii.
Craniul mic la un copil nu intotdeauna este un semn patologic. Microcefalia
trebuie apreciata in funcpe de aspectui general al copilului si de prezenta sau
absentaunei patologii asociate.
Pavilioanele urechilor sunt cartilaginoase, plicaturate.
Starea gatului se examineaza prin aprecierea:
@ Pozipei capului si palparea muschiului sterno-cleido-mastoidian, pentru
excluderea torticolisului;
@ Integritapi claviculelor;
@ Excluderii chisturilor si fistulelor.
La nou-nascutui sanatos, gatui este scurt, coloana vertebrala este
rectilinie.
Cutia toracica a nou-nascutului sanatos este de forma cilindrica (conica),
simetrica. Prin palpare se exclude fractura coastelor @ rezultatui masurilor de
reanimare. Prin percupe se determina limitele cordului; se efectueaza percutia
relativa a plamanilor.
Nodulii mamari si plicele cutanate plantare sunt normal dezvoltate.
Unghiile prezinta mici striapi longitudinale, lungimea lor atinge pulpa
degetelor la picioare si o depaseste la maini.
Paniculul adipos subcutanat este prezent la fata (bula lui Bichaf), slab
reprezentat pe torace si membre si absent pe abdomen.
2. PARTICVLARITATILE FUNCTIONALE
Sistemul respirator. Prima respirape initiata imediat dupa nastere, se
exteriorizeaza printr-un tipat.
La nou-nascutui sanatos se ausculta respirape puerila (inspirapa este
mai indelungata decat expiratia), transmisa simetric in ambele hemitorace.
Respirapa este de tip abdomino-diafragmatic.
Frecventa respiratorie oscileaza intre 30-60 respirapi/minut in prima zi,
se reduce ulterior la 45-50 respiratii /minut.
Ralurile umede mari se ausculta in primele minute la majoritatea nou-
nascuplor, fiind explicate de prezenta in plamani a lichidului pulmonar intrau-
terin rezidual; acestea diminueaza si dispar la simpla aspirape faringiana.
......-....-..........@.-....--........................@......-.........-............@............................................@.............
Stridorul congenital se manifests printr-un zgomot laringian fara dispnee

care se aude in timpul inspirapei. Se datoreaza unei laringomalacii, care face
ca epiglota sa cada pe orificiul glotic cu fiecare inspirape. Cel mai adesea este
fara importanta patologica si dispare spre sfarsitui varstei de 1 an.
Sistemul cardiovascular. La nastere, aerarea alveolelor pulmonare
creeaza presiune ,,negativa" in circulatia pulmonara, cu scaderea rezistenfei
arteriolare pulmonare si suprimarea ,,barajului" circulator pulmonar; sangele
din ventriculul drept vine in artera pulmonara, eel din atriul drept vine in
ventriculul drept, iar presiunea cavitaplor cardiace stangi este superioara celei
din cavitaple drepte.
Canalul arterial deschis intrauterin, se inchide functional dupa nastere
si anatomic la varsta de o luna.
Frecventa bdtailor cardiace se stabilizeaza la sfarsitui primei saptamani
post-partum, fiind de 160 bat/min, iar la o luna oscileaza intre 130-150 bat/
min.
Zgomotele cardiace sunt embrio-cardice (cu durata egala) la nastere.
Prezenta suflului sistolic in primele ore de viata se considers ca variants a
normei. Tahicardia (peste 160 bat/min) poate aparea la copilul sanatos in
timpul plansului, strigatului, alimentarii.
Tensiunea arteriald (TA) este in medie de 75/40 mm Hg la nastere
si 85 /50 mm Hg intre 2-4 saptamani de viata. Nivelul TA maxim la copiii sub
un an poate fi calculat dupa un-natoarea formula: 76 +2 n, unde n - numarul
de luni, iar 76 - indicele mediu al tensiunii sistolice. Nivelul TA minim
constituie ^ din cea maximala, pentru nou-nascup fiind de aproximativ
42 mm Hg.
Volumul sangelui circulant maxim la nou-nascup este de 147 ml/kg, apoi
se micsoreaza pentru un timp si creste din nou catre perioada pubertara.
ECG evidenpaza o prevalenta a ventriculului drept asupra celui stang.
Circulatia periferica este lenta, cu extremitap reci, adesea cianotice, desi
concentratia 0, arterial este normals.
Nou-nascutui prezinta o instabilitate vasomotorie manifestata prin
inrosireategumentelor in timpul plansului, paloare in timpul somnului. Uneori,
un hemicorp este palid si celalalt decliv, normal colorat sau usor cianotic
(sindromul ,,arlechin").
Sangele. La nastere numarul de hematii este de 6-8 milioane /mm3,
iar Ht = 55%; ulterior hematiile scad pana la 4,5 milioane /mm3, iar Ht pana
la 45%, la varsta de o luna. Eritrocitele conpn HbF in proportie de 80%. Hb
la nastere este de 20g%, micsorandu-se la o luna concomitent cu scaderea
eritrocitelor si Ht.
Leucocitele la nastere constituie 15.000 /mm3, diminuand pana la
8-10.000/mm3 in primele zile post-partum, initial cu o neutrofilie (70%),
urmata de o limfocitoza la varsta de o luna. Trombocltele oscileaza intre
150.000 /mm3^ 300.000/mm3.
Sistemul digestiv. in perioada post-partum se atesta o necoordonare

intre deglutipe si peristaltismul esofagian, care in corelape cu imaturitatea
muschilor superiori ai stomacului predispune la regurgitatie.
La nastere, tubul digestiv este pregatit pentru functiile postnatale,
dar are imaturitSp temporare. Digestia si absorbpa sunt foarte bune pentru
glucide, bune pentru proteine si scazute pentru lipide.
In primul rand, este necesara examinarea cavitapi bucale. Foarte minutios
se cerceteaza limba si palatui,. deoarece in dehiscenta mica pe linia medians
ele nu pot fi observate.
Examenu} faringelui intampina un oarecare grad de dificultate din cauza
bazei limbii care este mai ridicata. Uneori frenul limbii poate fixa limba prea
in fata cu tulburari consecutive ale suptului, in astfel de cazuri rezolvarea fiind
chirurgicala.
Se exclud anomaliile de dezvoltare ale peretelui abdominal, herniile. La
nou-nascutui sanatos abdomenul este de forma rotungita, regulata, participa
activ la actui respirapei, tesutui adipos subcutan este dezvoltat satisfacator.
Ficatui poate proemina pana la 2 cm pe linia medioclaviculara. La 15% din
copiii sanatosi, marginea splinei proemineaza cu 1-2 cm; in mod normal - se
situeaza la marginea rebordului costal.
La percutarea abdomenului se determina prezenta lichidului liber in
cavitatea abdominala.
Secretia biliard este saraca in saruri biliare, iar eliminarea bilei este
necorespunzatoare.
Primul scaun al nou-nascutului (meconiu) se elimina in primele 2@3
zile; are culoare verde-inchisa, consistenta vascoasa, fiind format din: celule
epiteliale digestive, bila, colesterol si secrepi ale tubului digestiv; eliminarea
meconiului este favorizata de actiunea laxativa a colostrului. Ulterior
urmeaza scaunele de tranzitie, semilichide si apoi cele tipice de lapte, cu
caracterele specifice felului alimentapei. In flora microbiana intestinala a
nou-nascutului alimentat natural predomina bacilii Bifidus, iar in cea a nou-
nascutului alimentat artificial -bacilii Co/;.
Sistemul urogenital. in condipi normale se palpeaza numai rinichiul
drept; posibilitatea palparii ambilor rinichi, suprafata lor rugoasa denota
prezenta anomaliilor de dezvoltare. Rinichii au suprafata lobulata.
La nastere, funcpa renala prezinta multiple deficiente tranzitorii: capacitate
de eliminare scazuta a ureei, Na, Cl; prag renal scazut pentru bicarbonat etc.
Nou-nascutui are tendinta de retenpe hidro-salina cu rise de edeme. Diureza
este de 20 ml la nastere si atinge valori de la 300-350 ml la o luna. Urina este
tulbure, acida si hipotona prin comparape cu plasma; se atesta o albuminurie
fiziologica in primele zile post-partum (0,25-0,5 g/1).
Examinarea organelor genitale externe
La fetitele mature, labiile mari acopera labiile mici si clitorisul. Cerceta-
rea.fantei vaginale atesta eliminari mucoase sau sangvinolente neabundente
in criza hormonala (la varsta de 10 zile).
BAZELE OBSTETRIC11 FIZIOLOGICE 441
La baietei este necesara examinarea scrotutui si testiculelor. Scrotui este

plicaturat pe toata suprafata, iartesticulele de regula se palpeaza in scrot sau pe
canalul inghinal. La 3 % din nou-nascuti testiculele nu sunt coborate in scrot,
dar daca din partea laterals se observa hipoplazia scrotului, atunci coborarea
testiculelor nu va avea loc. Cand testiculele nu sunt coborate bilateral si
scrotui este micsorat in dimensiuni, se impune o cercetare suplimentara pentru
stabilirea si altor posibile stigme. Fimoza nou-nascutului este fiziologica, iar
spatiul prepupal se formeaza pana la varsta de 3 ani.
Penisul la nou-nascup are dimensiuni de 2,5@3 cm. Orificiul uretrei este
dispus pe suprafata externa a penisului, inferior de partea dreapta a perineului,
dar in 70% cazuri se gaseste pe capul penisului.
La baiep este necesar de examinat dimensiunile vezicii urinare, deoarece
acesta poate fi unicul simptom al prezentei valvulei posterioare a uretrei, care
necesita corecpe imediata. Daca vezica urinara este marita, se efectueaza
USG-fia acesteia.
Sistemul osos. Analiza incepe cu examinarea externa: se apreciaza
numarul degetelor, forma lor, miscarile. Se examineaza fata nou-nascutului
care este relativ simetrica.
Se analizeaza articulatia coxo-femurald. Una din examinarile obligatorii
ale sistemului osos este aprecierea luxapei congenitale coxo-femurale. Cu aju-
torul examenului ultrasonografic se stabileste deplasarea capului femurului,
deoarece in majoritatea cercetarilor clinice nu poate fi stabilita. Cercetarea
articulapei femurale are loc in 2 etape: copilul trebuie sa fie linistit (preferabil
in faza de veghe linistita). La inceput, picioarele se desfac pana la pozipe ori-
zontala, daca coapsele s-au desfacut pana la atingerea suprafetei pe care este
asezat copilul, nu este deplasare in articulapa coxo-femurala. La desfacerea
coapselor se poate simp o piedica in alunecarea capului femural in articula-
tie, acesta este simptomul Ortolani ce indica prezenta luxapei. A doua etapa:
concomitent se apasa pe coapsa si cu degetele mari si extern se impinge capul
femural din articulape. Daca capul se deplaseaza, fapt ce de la sine nu pro-
voaca durere, simptomul Barlow este pozitiv si capul femural poate fi reintors
prin proba Ortolani. La unii copii la efectuarea probei Barlow capul femural
nu este fixat in interior si usor se loveste de perepi fosei fara deplasare. Este
un simptom important ce necesita sa fie luat in considerare. Diferite sunete ce
apar la efectuarea probei Ortolani nu au importanta diagnostics daca in timpul
indeplinirii probei desfacerea este completa si capul femural are o pozitie sta-
bila la efectuarea testului Barlow.
Examinarea nou-nascutului
Nou-nascutui este inipal o fiinta subcorticala (medulo-bulbo-mezencefa-
lica); ceea ce se exprima prin hipertonie musculara exagerata, cu pozipe in
flexie, care se accentueaza in ppat.
in primele ore post-partum, nou-nascutui prezinta o stare de liniste

(refacere in urma stresului nasterii), apoi apare ppatui viguros.
Datorita mielinizarii incomplete a fasciculelor piramidale, reflexele osteo-
tendinoase sunt mai ample, iar reflexul cutanat plantar Babinski este pozitiv;
activitatea motorie spontana se exprima prin miscari necoordonate.
Se atesta liipertoniaflexorilor, normals la nou-nascut.
Lichidul cefalorahidian este limpede, xantocromic, albuminorahia este
de 0,3@0,5 g%, iar reactia Pandy este pozitiva.
Sensibilitatea la lumina este prezenta de la nastere, fiind explicata prin
faptui ca ochiul ramane fixat la o sursa de lumina blanda cand capul se
roteste in partea opusa.
Auzul este prezent de la nastere si poate fi testat printr-un sunet bland care
determina miscarea capului sau a pleoapelor.
Examenul neurologic al nou-nascutului are drept scop evaluarea varstei
gestaponale si sesizarea unei suferinte neurologice. in timpul examinarii
neurologice, se va tine cont de timpul trecut de la ultima alimentare: nou-
nascutui imediat dupa alimentare este relaxat, hipotonic, reacpile si reflexele
pot fi reduse, iar inainte de alimentare, acesta este in stare de hipoglicemie ce
se manifests prin neliniste, tremor si hipertonus. Ulterior va fi apreciata starea
nou-nascutului, deoarece unele si aceleasi reacpi si reflexe intr-o stare se vor
interpreta ca normale, iar in alta stare - ca fiind patologice.
Conform lui Prechtl si Beintema, se delimiteaza urmatoarele stdri ale
nou-ndscutului:
1. Ochii inchisi, respirape regulata, lipsa miscarilor;
2. Ochii inchisi, respirape neregulata, miscari minime;
3. Ochii inchisi, miscari minime;
4. Ochii deschisi, miscari vizibile permanente, lipsa ppatului;
5. Orice alta stare (chiar si coma).
Brazelton releva urmatoarele stdri ale SNC la nou-ndscut:
1. Activitatea motorie spontana (este subiectiva si depinde de experienta
medicului. Pentru obiectivizare este necesara inscrierea video timp de o ora);
2. Activitatea motorie spontana @ constituie flexia si reflexia picioruse-
lor, incrucisarea, impingerea lor, miscarea manutelor la nivelul pieptului in
articulapa cotului, radioplantara cu strangerea degetelor in pumn;
3. Aparenta de miscari cu component horeotetoid pentru nou-nascuti
este fiziologica datorita predominarii motoricii extrapiramidare care se
caracterizeaza prin miscarile limbii si miscari in degete independente unele de
altele.
Aprecierea reflexelor. Reflexele neonatale (,.arhaice", ,,necondiponate")
sunt caracteristice si exprima imaturitatea cortexului cerebral si gradul
diminuat de inhibipe a zonelor de la baza creierului. Se recomanda cercetarea
tripla a fiecarui reflex.
@ Reflex normal@ amplitudinea reflexului in toate 3 cazuri este identica

sau pupn scazuta la a 3-a apreciere;
@ Reflexul scdzut - amplitudinea initials este scazuta si se menpne in 3
cazuri de testare sau se micsoreaza in testarile ulterioare;
@ Istovirea reflexului - amplitudinea normals a reflexului la prima
testare, cu micsorarea lui in urmatoarele testari sau disparipa acestuia;
@ Din contra, amplitudinea inalta a reflexului sau cresterea ei pe masura
testarii dovedeste cresterea reflexului.
Cercetarea poate fi scurtata in timp prin asocierea intr-o manevra a catorva
reflexe (Moro si de apucare superior, de sprijin si de mers automat).
Evaluarea postnatala a reflexelor nou-nascutului este de maxima
importanta si coreleaza cu varsta gestaponala a copilului. Majoritatea
reflexelor reflecta maturitatea evolutiva a copilului, starea lui functionala
si doar cateva au o importanta topica; de cautare, de supt, deglutitie, oro-
palmar (Babkin), de apucare superior, Robinson in caz de atarnarea copilului,
reflexul Moro, Galant, de sprijin, de mers automat, reflexul Bauer, Vercom
(de apucare inferior), Babinski.
Reflexul labial (,,de trompa"), se determina pana la 2-3 luni.
Reflexul de cercetare (Cussmaul-Hentler) se declanseaza in decubit
dorsal, la netezirea cu degetui a unghiului cavitapi bucale, neatingand buzele.
Are loc coborarea unghiului si rotirea capului spre excitant. Este important de
observat simetricitatea reflexului din ambele parti. Asimetria se observain
paralizia nervului facial.
ReflexulBabkin (palmo-oro-cefalic) se cerceteaza in decubit dorsal. Apa-
sarea in regiunea palmelor, aproape de muschiul tenar provoaca deschiderea
guritei, flexia capului, flectarea bratelor si antebratelor. Apatia reflexului in pe-
rioada neonatala se observa la afectarea SNC. Restabilirea rapida a reflexului
la copiii traumatizap este un semn prognostic favorabil.
Reflexul de preliensiune se cerceteaza in decubit dorsal. La aplicarea
degetelor examinatorului in palmele nou-nascutului si la apasarea fina asupra
palmelor, are loc flectarea degetelor mainii nou-nascutului si apucarea degetelor
examinatorului. Uneori nou-nascutui apuca atat de strans, incat poate fi ridicat
de la suprafata (reflexul Robinson). Reflexul este diminuat sau lipseste in
paraliziile mainilor.
Reflexul Moro se cerceteaza in decubit dorsal. Reflexul poate fi declansat
prin diverse metode: prin aplicarea unei lovituri pe suprafata de examinare, pe
care se afla copilul; prin ridicarea picioarelor indreptate si bazinului de la su-
prafata de examinare si prin extensia pasiva a picioarelor. Reactia de raspuns
este abducerea mainilor lateral si desfacerea pumnisorilor (faza I), peste cate-
va secunde manutele revin la pozipa initials (faza a II-a). La copiii cu trauma
cerebrals reflexul poate fi incomplet sau lipsi in primele zile; in hemipareze
sau paralizii obstetricale superioare se observa asimetria reflexului Moro; in
444........................................................................,,.....,...,,.,.,.....,,,,,,..,,. GH. PALADl.OLGA
hipertonia musculara pronuntata are loc reflexul Moro incomplet, cand nou-
nascutui abduce usor manuêle si indreapta manutele inainte.
Reflexul de sprijin $1 mers automat. Copilul este cercetat in pozipa in pi-
cioare, cu capul sus. Nou-nascutui nu este pregatit pentru a se sprijini de sine
statator in picioare dar are proprietatea reacpei. Daca se ridica nou-nascutui
(fiind sustinut de subsuori) si se mentine capusorul acestuia cu degetele in
pozipe verticals, atunci el flecteaza picioarele in toate articulapile; fiind pus
cu talpile pe suprafata, copilul indreapta trunchiul si se sprijina pe picioarele
semiflectate pe toata talpa. Daca nou-nascutui se inclina putin inainte, atunci el
face pasi (mers automat al nou-nascutului). La nou-nascupi cu trauma cranio-
cerebrala natala, nascuti in asfixie, in primele saptamani de viata, reacpa de
sprijin si mers automat adesea este inhibata sau lipseste, din cauza hipotoniei
musculare pronuntate. La sugari cu afecpuni ale SNC, reflexul de mers auto-
mat se menpne pentru o perioada indelungata de timp, constituind un semn
de diagnostic precoce.
Reflexul de apdrare. Nou-nascutui fiind culcat pe abdomen intoarce ca-
pul lateral. La nou-nascupi cu afectarea SNC reflexul de aparare poate lipsi si
daca nu se efectueaza rotirea pasiva a capusorului, atunci copilul poate sa se
asfixieze.
Reflexul Galant. Copilul se cerceteaza in pozipa pe abdomen. La excita-
rea pielii (prin netezire) paralel cu coloana vertebrala, nou-nascutui flecteaza
trunchiul, formand o curba a coloanei vertebrale, deschisa in direcpa excitan-
tului, capul se intoarce in direcpa excitantului, piciorusul si mana din partea
corespunzatoare adesea se flecteaza in articulapile genunchiului si cotului si
deviaza lateral. La copiii cu afecpuni ale SNC, maladii ale maduvei spinarii,
reflexul poate fi diminuat sau lipsi in perioada neonatala. in paralizia cerebrals
infantila se repne involupa reflexului si el poate fi declansat si dupa a 6-a luna
de viata.
Reflexul Peres. Copilul se cerceteaza in pozitia pe abdomen. Daca se
apasa usor liniar de-a lungul proceselor spinoase ale coloanei vertebrale de
la coccis spre gat, atunci nou-nascutui ppa, ridica capul, face lordoza trun-
chiului, ridicand bazinul, strange manutele si picioarele. Inhibarea reflexului
in perioada neonatala poate avea loc in hemoragii intracraniene, trauma ma-
duvei spinarii, maladii neuro-musculare congenitale, anomalii de dezvoltare
a maduvei spinarii. Repnerea involupei lui se observa la copiii cu afectiuni
ale SNC.
Reflexul Bauer. Copilul se cerceteaza in pozipa pe abdomen, capul situ-
at pe linia mediana. in aceasta pozipe nou-nascutui face miscari de tarare
(faza spontana). Daca se face sprijin talpilor cu palmele, atunci copilul in mod
reflex se respinge cu piciorusele si actui de tarare se intensifies. Reflexul este
fiziologic pana la 4 luni, apoi se stinge. Miscarile de sine statatoare de tarare
incep a se dezvolta de la 7-8 luni. in perioada neonatala reacpa este inhibata
sau lipseste la copiii nascuti in asfixie, la cei cu hemoragii intracraniene, trau-

me ale maduvei spinarii. in afecpuni ale SNC miscarile de tarare se pastreaza
timp indelungat.
Reflexul de sugere se cerceteaza in decubit dorsal. Daca se pune in gurita
nou-nascutului un obiect la 3^1 cm, copilul efectueaza miscari ritmice de
sugere. Reflexul este fiziologic pana la sfarsitui primului an de viaâ.
Vederea. Noi-nascupi deja in perioada nasterii vad, deci au memorie
vizuala. Insa copiii se nasc miopi: mai clar vad obiectele aflate la distanta
de 20-25 cm, aceasta este si distanta de la care copilul isi vede mama in
timpul alaptarii. Savantii au demonstrat ca copilul nascut la termen isi poate
cunoaste mama deja dupa 4 h dupa nastere. Pentru nou-nascut si mama, este
important contactui vizual "ochi-in-ochi", acesta prezentand un element al
comunicarii.
Auzul. Nou-nascupi aud si au deja memorie auditiva. Glasurile patrund
in uter inca pana la nastere, astfel meat copilul deosebeste glasuri cunoscute
de cele straine. Culcat pe burta mamei, nou-nascutui aude zgomote cunoscute
cum ar fi: respirapa mamei, motorica ei intestinala, bataile cordului.
Gustui, mirosul. Stimulul olfactiv joaca un rol important inainte de
alaptare, Mirosul sanului matem, ce este aproximativ ca mirosul apelor fetale,
il atrage pe copil. Nou-nascutui isi suge degetele si pumnisorul, deoarece si
ele ii aduc aminte si au gust de ape fetale. lata de ce nu este de dorit ca dupa
nastere mainile sa fie sterse. Copilul este in stare sa-si foloseasca memoria
prenatala olfactiva pentru a se orienta la sanul matern. Mirosul matem este eel
mai cunoscut de copil. De aceea este de preferat ca moasa sa nu ia copilul de
pe burta mamei pentru a-1 cantari sau scalda imediat dupa nastere.
Raportui intre diferite segmente ale corpului.

La nastere, capul reprezinta 1/4 din suprafata corpului nou-nascutului;
restui 3/4 din lungimea corpului revine, in mod egal, trunchiului si membrelor.
Mijiocul corpului se afla deasupra ombilicului la nou-nascut, in timp ce la
adult este la nivelul trohanterelor.
Organele interne ca suprarenala, timusul, ficatui, rinichiul si creierul sunt
relativ mai mari la nou-nascut decat la adult. Raportui creier /ficat, este 3 la
nou-nascutui la termen si numai 1 la adult.
IV. ALAPTAREA SI PRINCIFIILE DE ALIMENTARE

A NOU-NASCU-riLOR
Alimentarea naturals ofera multe avantaje copilului, mamei si societapi.
Ajutarea mamei sa poziponeze corect copilul la san pentru a evita angorjarea
mameloanelor si reactionarea la ingrijorarile ei, poate mari increderea femeii
in capacitatea sa de a asigura alimentarea corespunzatoare propriului copil.
Mamele primipare au nevoie de incurajare si sustinere suplimentara in ceea
ce priveste alimentarea naturals. Menpnerea copilului langa mama in prime-
Ie ore si zile ale viepi nu doar favorizeaza alimentarea naturals, dar si reduce
riscul infecpilor si hipotermiei.
Alimentui ideal pentru nou-nascut este laptele uman. Suptui este un
act reflex cu centrul in bulb. Actui suptului are 2 faze: una de fixare a gurii
pe mamelon si aspirare, a doua de compresiune a mamelonului si revarsarea
laptelui in restui cavitapi bucale (gura joaca rol de pompa aspiratoare, iar
limba de piston).
Colostrul este "primul lapte" din primele zile dupa nastere: este bogat
in anticorpi, protejeaza impotriva infecpilor si a alergiei, conpne leucocite si
protejeaza astfel impotriva infecpilor; are efect purgativ, elimina meconiul
si previne icterul neonatal; conpne factori de crestere, ajuta la maturizarea
intestinala; previne alergia si intoleranta alimentara; este bogat in vitamina A;
reduce severitatea infecpilor si previne boala oculara. Compozitia lui deosebita
se modifies in cateva zile, de aceea este important ca nou-nascutui sa fie pus
la san din prima ora.
Atingerea pieptului matern sau sugerea lui de catre copilas are ca urmare:
@ Cresterea cantitapi de oxitocina atat in organismul matern cat si in eel al
copilului, ceea ce sporeste eliminarea hormonilor tractului digestiv. Aceasta, la
randul sau, stimuleaza cresterea vilozitatii intestinale, contribuind la marirea
suprafetei de absorbpe a caloriilor, ceea ce favorizeaza asimilarea alimentelor.
De aceea copiii alimentap natural, cantitativ, au nevoie de mai pupna hrana.
Cu eliminarea acestor hormoni in intestinul copilului, apar contracpi @ se
elimina mai rapid meconiul;
@ Eliminarea oxitocinei (hormonul antistress, "hormonul fericirii"),
intareste legatura intre mama si copil, de asemenea si instinctui matern se
dezvolta mai repede. In cazul primei alaptari, oxitocina mareste contractiile
uterine, micsorand astfel riscul hemoragiei postnatale.
Alimentarea naturald precoce reprezinta alaptarea nou-nascutului pe
parcursul primei ore, cu oferirea ajutorului in poziponarea corecta a copilului
la san.
Prioritdtile alimentatiei naturale precoce sunt:
> Alimentarea naturals precoce reduce riscul hemoragiei post-partum la
mama;
> Colostrul ("primul lapte") are multe beneficii pentru copil, in special
prin proprietatile sale antiseptice;
> Faptui ca copilul este culcat pe burta mamei in timpul alimentarii
naturale il ajuta sa ramana cald;
> Producerea completa a laptelui va incepe mai devreme, si mai mult
lapte va fi produs pentru o perioada mai mare de timp.
Alimentareaexclusiv naturals constituiealimentareanumaiculaptematern
in primele 6 luni ale viepi copilului, fara a oferi alte lichide si alimente.
Principiile generate ale alimentarii exclusive la san

@ tncurajarea alimentarii precoce si exclusive la san in toate cazurile
posibile;
@ Explicarea mamei si familiei ei a beneficiilor alimentarii precoce si
exclusive la san: laptele matern contine anume acele substante nutritive pe care
Ie necesita nou-nascutui si favorizeaza dezvoltarea lui; laptele matern este usor
digerat si eficient utilizat de catre organismul nou-nascutului; laptele matem
ajuta la protecpa copilului de infecpi; alimentarea la san poate fi utilizata in
calitate de metoda contraceptiva (metoda amenoreei lactaponale);
@ incurajarea mamei sa alapteze copilul la cerere, atat ziua cat si noaptea
(de opt sau mai multe ori pe zi), atat timp cat doreste copilul;
@ invatarea mamei sa ofere celalalt san imediat ce copilul elibereaza de
sine statator primul san;
@ Recomandarea mamei sa nu forteze copilul sa manance; sa nu intrerupa
o alimentare inainte ca copilul sa se sature; sa nu foloseasca suzete; sa nu dea
nou-nascutului orice alte lichide sau alimente (cum ar fi un substituent lactat
procurat, lapte de animale, terciuri, ceai, apa, etc.), cu exceppa laptelui matem
in primele sase luni ale vietii copilului;
@ Includerea partenerului sau a unui membru al familiei sau a altei
persoane de suspnere in discutiile privind alimentapa la san, daca este
posibil;
@ Asigurarea ca mama consuma alimente nutritive si suficiente lichide;
@ Asigurarea ca mama se poate spala sau face baie zilnic, fiindu-i
recomandat sa evite spalatui sau stersul mameloanelor imediat inainte de
alaptare;
@ Explicarea mamei ca majoritatea medicamentelor care ii pot fi
administrate nu vor dauna copilului ei alimentat la san; totusi, daca mama
urmeaza un tratament cu cotrimoxazol sau pirimetamina cu sufadoxina, se
monitorizeaza nou-nascutui in vederea aparitiei icterului;
@ Daca mama este HIV pozitiva, se ofera instrucpuni care ar ajuta mama
sa aleaga metoda cea mai potrivita de alimentare;
@ Daca mama este prea bolnava sau daca ea prefers sa nu alapteze:
se ofera nou-nascutului un substituent al laptelui matern; se ofera mamei
recomandari in ceea ce priveste ingrijirea sanilor: se explica ca ea ar putea
sa aiba senzapi de disconfort in glandele mamare o perioada de timp, insa
ea trebuie sa evite stimularea lor. Daca senzapa de disconfort este foarte
pronuntata, mama ar putea stoarce o cantitate mica de lapte de cateva ori
pe zi pentru a-1 micsora. Se recomanda mamei sa suspna sanii cu un sutien
potrivit sau cu o fasa, dar ea nu trebuie sa stranga prea mult sanii, deoarece
aceasta ar accentua senzapa de disconfort. Se sugereaza mamei sa aplice o
compresa calda sau rece pe sani pentru a reduce tumefierea lor.
Cei 10 pa@i pentru protejarea, promovarea si sustinerea alimentatiei

la san. Declaratia comuna a OMS /UNICEF (1989)
Fiecare institupe, efectuand servicii de maternitate si ingrijire a nou-
nascuplor trebuie:
1. Sa aiba o politics scrisa referitor la alimentapa naturals, care sa fie
comunicata frecvent intregului personal de ingrijire a sanatapi;
2. Sa pregateasca intregul personal de ingrijire a sanatapi privind
capacitaple necesare implementarii acestei politici;
3. Sa informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile si conduita
alimentapei naturale;
4. Sa ajute mamele sa inipeze alimentapa naturala in primajumatate de
ora de la nastere;
5. Sa arate mamelor cum sa alapteze si cum sa menpna lactapa chiar si
atunci cand ele sunt separate de copiii lor;
6. Sa nu ofere nou-nascuplor alimente sau alte lichide decat laptele matern,
cu exceppa cazurilor in care este indicat medical;
7. Sa practice roomingul permitand mamelor si copiilor lor sa stea
impreuna 24 h din 24 h;
8. Sa incurajeze alimentapa naturals la cerere;
9. Sa nu ofere suzete, tetine copiilor care sunt alaptap la san;
10. Sa suspna crearea grupului de sprijin pentru alimentatia naturals si sa
orienteze mamele catre acestea, la extemarea lor din spital sau clinica.
Cei 10 pasi pentru protejarea, promovarea si sustinerea alimentatiei

la san prin asistenta medicala primara
1. Adoptarea, de catre dispensar sau de catre cabinetui de medicina de
familie, a unei politici privind alaptarea, formulata in scris si adusa sistematic
la cunostinta intregului personal (medici de familie, asistente medicale de
medicina generala, de pediatrie, de obstetrica-ginecologie);
2. Formarea competentelor necesare fiecarui membru al personalului
medico-sanitar pentru punerea in practica a acestei politici;
3. Informarea tuturor femeilor gravide, in timpul consultatiei prenatale,
despre avantajele alimentatiei la san si ale practicarii alaptarii, prin consiliere
individuals si de grup si in colaborare cu maternitatea;
4. Ajutarea mamelor sa continue si sa menpna, dupa externare, alaptarea
initiata in maternitate;
5. Instruirea mamelor: cum sa alapteze si cum sa menpna lactapa atunci
cand pentru indeplinirea altor responsabilitap, sunt despartite de copiii lor o
parte din zi;
6. Incurajarea alSptarii exclusive pana la varsta copilului de 6 luni si apoi
continuarea alSptarii concomitent cu diversificarea alimentapei (si in al 2-lea
an de viata, dar nu mai pupn de 1 an), atat timp cat copilul si mama doresc
acestlucru;
7. incurajarea mamei sa doarma in aceeasi camera cu copilul pe care il
alapteaza;
8. incurajarea alaptarii la cererea sugarului (nu mai des de 2 ore si nu mai
rar de 3 ore, intre alimentari, fara pauza de noapte);
9. Neoferirea biberonului sugarilor alimentati la san, este recomandabila
utilizarea metodei prin tub, in caz de necesitate;
lO.Incurajareaconstituiriidegrupuricomunitaredesuspnereaalimentapei
la san si promovarea colaborarii intre dispensare /cabinete si comunitatea
locals.
Nou-nascutui trebuie alaptat la san cat mai curand posibil dupa expulzie,
nu mai tarziu de prima ora de la nastere. Nu trebuie sa-i fie oferit nimic altceva
decat laptele matem.
@ Alaptarea cat mai timpurie si mai frecventa conduce la instalarea mai
rapida a secretiei lactate a mamei;
@ Copilul va beneficia imediat de efectui protector al unei cantitap
concentrate de anticorpi din colostru. Colostrul are un efect similar cu prima
vaccinare;
@ Mama va avea si ea avantaje. Suptui contribuie la decolarea placentei,
diminuand hemoragia post-partum;
@ Timp de noua luni, copilul a facut parte din corpul mamei. Nasterea
inseamna momentui separarii celor doua fiinte. Alaptarea face ca acest moment
sa fie depasit mai usor si ajuta la stabilirea unei legaturii emoponal-afective
intre mama si copil;
@ Nou-nascutui nu trebuie sa primeasca nici un alt aliment, nici macar
apa. Acestea nu sunt necesare, pot fi contaminate si pot intarzia stabilirea
alimentapei la san;
@ Atunci cand copilul s-a nascut prin operape cezariana, se pune la san
de indata ce mama redevine constienta, pana atunci este necesar contactui
,,piele-la-piele" cu tatal copilului.
Chiar atunci cand mama simte ca are foarte pupn lapte, acesta este totusi
de ajuns pentru nou-nascut, cu conditia ca acesta sa fie alaptat frecvent.
Pregatirea pentru alaptare incepe din timpul graviditapi prin:

> Pregatirea sanilor (gravida va invata sa-si maseze sanii pentru
stoarcerea lor);
> Evitarea sutienului prea strans ce comprima mameloanele;
> Pregatirea mentals si emotionala;
> tnvatarea tehnicilor de alaptare la cursurile prenatale, discutii cu
prietene cu experienta si competenta, informapi de la grupuri, asociapi de
sprijin formate din mame cu experienta si dornice sa imparta cu celelalte din
experinta lor si sa Ie suspna prin exemplul personal.
Pregatirea antenatala catre alimentatia naturala

Contactui precoce. La primul contact dupa nastere, cand se realizeaza
contactui ,,piele-la-piele", mama trebuie sa pna copilul in aceasta pozipe cat
mai mult in primele doua ore, ea trebuie sa-i ofere sanul numai atunci cand
copilu! demonstreaza ca vrea sa manance. Acesta si este primul contact in care
se realizeaza relatii stranse intre copil si mama. Cu atat mai mult cu cat mama
va incepe sa-1 hraneasca si o sa-1 alapteze o perioada mai indelungata.
Semnele ce indica ca sugarul nu primeste destui lapte

Semite sigure
> Cresterea nesatisfacatoare in greutate: sub 500 g /luna; greutatea mai
mica decat la nastere dupa 2 saptamani de viata;
> Urina concentrata, in cantitate mica: sub 6 miepuni pe zi, urina galbena
si puternic mirositoare.
Semne posibile
> Sugar nesatisfacut: la sfarsitui suptului plange frecvent;
> Mese foarte frecvente, foarte lungi;
> Sugarul care refuza sanul;
> Sugarul cu scaune tari, uscate sau verzui sau cu scaune rare in cantitate
mica;
> La stoarcerea sanului dupa hranire nu vine nici o picatura de lapte;
> Daca sanii nu si-au marit volumul (in timpul sarcinii), lactatia nu s-a
instalat (dupa nastere).
Ajutarea mamei al carui copil nu primeste destui lapte

1. Se depisteaza cauza;
Etapelenecesare Cesepoateafla
Seascultasiseafla Factoriipsihologici,cesimtemama
Sefaceanamneza Desfasurareaalaptarii,medicatiamamei
Seevalueazaoalaptare Prindereasanului,capacitateacopiluluideasuge,
legaturaemotional-afectivamama-copil
Seexamineazasugarul Semnedeboala,malformatii,curbadecrestere
Seexamineazamamaycopilul Stareadesanatate,nutritie,patologiamamara
2. Se insufla mamei incredere, fiind asigurata de sprijin din partea

medicului;
3. Se sugereaza solutii potrivite precum: alaptarea copilului mai indelungat
si mai frecvent in timpul noptii; oprirea utilizarii biberonului si a tetinei
(folosirea metodei "tubului" cand este necesar); reducerea sau sistarea altor
alimente (daca sugarul are sub 6 luni); reducerea stresului si anxietapi;
4. Se discuta cu familia;
5. Se rezolva cazurile de patologie a mamei si sugarului, se supravegheaza
cuplul mama-copil zilnic, apoi saptamanal, panacand copilul creste in greutate
si mama are incredere ca poate oferi suficient lapte copilului ei.
BAZELE OBSTETR1CII FIZIOLOGICE ...............i51
Ajutarea mamei care crede ca nu are lapte suficient

1. Se intelege situatia in care se ana mama
Etapelenecesare Cesepoateafla
Seascultasiseafla Seintelegedecenuareincredere,setranspunein
situapamamei
Sefaceanamneza Presiuneaexercitatadeunelepersoanepentrua
trecelaalimentatiaartificiala
Seevalueazaoalaptare Severificaprindereasanuluidecatrecopil
Seexamineazamamasisanii Marimeasiformasanilorpotgeneraneincredere
2. Se insufla mamei incredere si este asigurata de suspnere.
Ajutarea mamei sa-si mareasca secretia lactata

1. Mama este ajutata din punct de vedere psihologic;
2. Sporeste gradul de incredere al mamei prin: reducerea durerilor sau
grijilor ei; inspirarea gandurilor bune si emopilor pozitive in ceea ce priveste
copilul sau; ajutorarea mamei din punct de vedere practic;
3. Mama este sfatuita si ajutata:
> Sa se aseze incet, intr-un mod discret, avand vreo prietena de incredere
alaturi. Unele mame pot sa stoarca laptele cu usurinta, atunci cand se afla
impreuna cu alte mame, care, la randul lor, store lapte pentru copiii lor;
> Sa tina copilul in contact ,,piele-la-piele" cat mai mult posibil. Storcand
laptele, mama poate sa-si pna copilul in poale sau sa-1 priveasca pur si simplu
de la departare. Daca aceasta nu este posibil, mama poate sa admire vreo
fotografie de-a copilului in timpul acestei operapuni;
> Sa bea ceva cald si calmant; bautura nu trebuie sa fie o cafea;
> Sa-si incalzeasca preventiv sanii (de ex. aplicandu-si o compresa
calda, o sticia cu apa calda sau sa faca un dus cald);
> Sa-si maseze sau sa-si mangaie usor sanii. Unele femei cred ca e mai
usor sa storci laptele apasand areola si mamelonul cu varful degetelor. Altele
considers ca sunt benefice unele miscari circulare efectuate cu pumnul strans
tnjurul sanului in direcpa mamelonului;
> Sa roage pe cineva sa Ie maseze spatele. Mama se asaza, se apleaca,
isi tine mainile intinse pe o masa in fata ei, isi relaxeaza corpul si bratele.
Sanii ii atama liber, descoperiti. Persoana maseaza ambele parti ale coloanei
vertebrale. Mama poate sa-si foloseasca propriul pumn strans pentru masaj,
facand unele miscari circulare. Ea poate sa apese si cu pumnii pe ambele parti
ale coloanei vertebrale, de la gat pana la umeri, timp de 2-3 minute.
Conditiile obligatorii pentru stabilirea, dezvoltarea si mentinerea cu
succes a lactatiei sunt urmatoarele:
@ Un contact fizic strans si permanent (ochi in ochi, ..piele la piele") al
mamei si copilului imediat dupa nastere;
452.............................,.......... GH- PALADI, OLGA CERNETCH1
@ Prima alaptare in primele 2 h de la nastere, in condipile unei nasteri

normale;
@ Copilul trebuie aplicat la san pentru supt de cate ori el doreste, inclusiv
pe parcursul noptii. Pentru initierea optima a secrepei, stimularea reflexului
prolactinei, in primele zile, se recomanda alimentarea frecventa pe parcursul
noppi prin suplimentarea cu lapte donat efectuata nu prin biberon sau canuta,
dar prin metoda ,,tubului";
@ 0 pozipe adecvata a copilului la piept sau stoarcerea eficienta a sanului
dupa 48-72 h.
Semnele care ne demonstreaza ca copilul a fost aplicat corect

> Barbia este lipita de sanul mamei;
> Gurita larg deschisa;
> Buza inferioara intoarsa inafara;
> Portiunea superioara de areola se gaseste deasupra buzei superioare a
copilului;
> Obrajii sunt rotunzi sau se ating de san;
> Pieptui are forma sferica in timpul alaptarii.
Semnele alaptarii incorecte la san

> Barbia nu se atinge de san;
> Gura nu este deschisa larg;
> Buzele sunt intinse inafara sau buza inferioara intoarsa inauntru;
> 0 mare parte de areola se gaseste sub buza inferioara si nu deasupra
sau sunt aranjate simetric;
> Obrajii sunt incordap;
> Pieptui in timpul alaptarii capata forma alungita sau pieptui este
incordat.
Alimentarea cu cana, cu cana si lingura sau alt dispozitiv

@ Se asigura ca mama sa poata stoarce bine laptele;
@ Se alimenteaza copilul folosind o cana, o cana cu lingura sau alt
dispozitiv potrivit pentru aceasta;
@ Se folosesc ustensile si dispozitive de alimentare curate (spalate, fierte
sau clatite cu apa fiarta si uscate fara a fi sterse) pentru fiecare alimentare;
@ Se alimenteaza copilul imediat ce a fost stors laptele, daca este posibil;
@ Se recomanda mamei sa alimenteze ea insasi copilul, cu exceptia cazu-
rilor cand ea nu este disponibila. Mama trebuie sa masoare volumul de lapte
stors in cana, asigurandu-se ca el corespunde volumului necesar varstei co-
pilului); sa pna copilul semiasezat in brate; sa sprijine usor cana (lingura) pe
buza inferioara a copilului si sa atinga cu marginea canii buza superioara a co-
pilului; sa incline cana (lingura) astfel meat laptele sa atinga buzele copilului;
sa lase copilul sa ia laptele, sa nu toame laptele in gurita copilului; sa incheie
BAZELE OBSTETRICII FIZIOLOGICE ..........,...........................................453
alimentarea atunci cand copilul isi inchide gurita si nu mai este interesat de
alimentare;
@ Daca copilul nu consuma volumul necesar de lapte, mama trebuie sa
incurajeze copilul sa se alimenteze mai mult timp sau sa-1 alimenteze mai
frecvent;
@ Se incurajeaza mama sa inceapa sa alimenteze copilul imediat ce acesta
manifests ca este pregatit sa suga;
@ Daca copilul nu se alimenteaza bine folosind un dispozitiv de alimentare
sau daca mama prefera sa nu-1 foloseasca, mama trebuie sa incerce sa stoarca
laptele direct in gurita copilului.
Introducerea laptelui matern stors cu sonda gastrica

@ Ne vom asigura ca mama poate stoarce bine laptele;
@ Se introduce o sonda gastrica, daca nu este deja una instalata;
@ Se confirms ca sonda este corect pozitionata inainte de fiecare
alimentare;
@ Se incurajeaza mama sa tina copilul si sa participe la alimentari;
@ Se determina volumul necesar de lapte pentru alimentare in funcpe de
varstacopilului;
@ Se scoate plonjorul unei seringi sterile sau foarte bine dezinfectate
(de o marime suficient de mare pentru a incapea volumul necesar de lapte)
si se conecteaza cilindrul seringii la capatui sondei gastrice. Daca nu este la
dispozipe o seringa sterila sau foarte bine dezinfectata, se foloseste o seringa
curata (spalata, fiarta sau clatita cu apa fiarta si uscata fara a fi stearsa). Daca
nu este la dispozipe o seringa potrivita, se foloseste orice alta palnie potrivita,
curata care sa se conecteze strans la sonda gastrica;
@ Se toarna volumul necesar de lapte pentru alimentare in seringa cu
varful seringii orientat injos;
@ Se lasa mama sa tina seringa de la 5 pana la 10 cm deasupra copilului
sau sa ridice sonda deasupra copilului si sa permita laptelui sa curga prin
sonda condus de forta de gravitape. Nu se forteaza laptele prin sonda folosind
plonjorul seringii;
@ La folosirea acestei metode, fiecare alimentare trebuie sa dureze
10-15 minute. Daca fluxul laptelui este prea rapid, se comprima usor sonda
inferior de seringa pentru a incetini fluxul;
@ La sfarsitui alimentarii, se scoate, se spala si se dezinfecteaza foarte
bine sau se sterilizeaza seringa si se acopera sonda pana la urmatoarea
alimentape;
@ Se trece treptat la alimentarea cu cana /cana si lingurifa atunci cand
copilul poate inghiti fara a tusi sau scuipa laptele. Aceasta se poate intampla si
intr-o zi sau doua sau poate dura mai mult de o saptamana;
@ Se inlocuieste sonda gastrica cu una curata peste trei zile sau mai
devreme, daca aceasta este scoasa sau se blocheaza si se curata, sau se
dezinfecteaza foarte bine, sau se sterilizeaza in conformitate cu instrucpunile.
454.......................................................................,.,,,,....,..,,.,...,,.,.,.,,.,.... GH. PALADI.OLG
Substituientii laptelui matern

@ Daca mama nu poate alapta sau stoarce lapte, se foloseste un substituent
al laptelui matem din comert. Ne vom asigura ca mama cunoaste cum sa
prepare corect substituentui lactat inainte de a externa copilul;
@ Odata ce un container cu substituent lactat este deschis, se foloseste
substituentulinlimiteletermenuluirecomandatinconformitatecuinstructiunile
producatorului (adica, se foloseste substituentui lactat in termen de patru ore
de la deschiderea recipientului);
@ Se verifies termenul de valabilitate al substituentului lactat;
@ Se respecta tehnica aseptica la prepararea substituentului laptelui
matern din concentrate lichide sau pulberi, folosind recipiente foarte bine
dezinfectate sau sterile si apa sterilizata sau fiarta si racita;
@ Se spala pe maini cu sapun si apa;
@ Se determina volumulnecesardelapte pentru alimentare in conformitate
cu varstacopilului;
@ Se masoara cantitatea de substituent lactat si apa, se amesteca si se
alimenteaza copilul folosind o cana, o cana cu lingurita sau alt dispozitiv.
Mama este rugata sa faca aceasta oricand are posibilitatea;
@ Se depoziteaza laptele ramas intr-un container etichetat in frigider timp
de maximum 24 de ore.
Bibliografie
1. Christine Froncoual et al., Pediatrie en Mafernite (Medecine - Sciences

Paris, 1989
2. Huault G, Laurune B., Pediatrie d'urgence (4e ed). Paris: Flammarion
1993
3. Leuthner SR, Jansen RD, Hageman JR., Cardiopulmonaiy resuscitation
of the newborn: An update, Pediatr Clin North Am., 41: 893-907, 1994
4. Lupea Iu., Neonatologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994
5. Milner AD, Vyas H, Hopkin IE., Efficacy offacemasks resuscitations at
birth. Br Med J Clin Res Ed., 289 (6458): 1563-1565, 1994
6. Marcova IV, Sabalov NP., Farmacologia clinica a nou-nasculilor, Sanct-
Petersburg, 1993
7. Nelson KB. Ellenberg JH., Apgar scores as predictors ofcronic neurologic
disability, pediatrics, 68(1): 36-44, 1991
8. Paime C, Nystrom B, Tunell R., An evaluation of the efficience of face
masks in the resuscitations of newborn infants, Lancet. 1 (8422)- 207-10
1985
9. Peliowski A, Finer NN., Birth asphyxia in the newborn infant. Effective
care of the newborn infant. Ed: Sinclair JC and Braken MB. Oxford
University Press, Chapter 13; 248-279, 1992
10. Perlman JM, Risser R., Can asphyxiated infants at risk for neonatal
seizures be rapidly identified by current high-risk markers? Pediatrics,
Apr.; 97(4): 456-62, 1996
11. Richarde Behrnan MD, Victor C Vaughan, Nelson, Text Book ofPediadrics,
1983
12. Roberton NRC., A manual of Neonatal Intensive care, 3ed Ed. Edward
Arnold and London, 1993
13. RobertonNRC., Textbook of Neonatology', 2ed Ed. Churchill Livingstone,
Edinburgh and London, 1992
14. Sheldon B., High-risk newborn infants, 1986
15. Sinclair JC., Management of the thermal environment. Effective care of
the newborn infant, Eds. Sinclair JC and Bracken MB. Oxford University
Press., 1992
16. Ghid de neonatologie. Stratulat P. 1998
17. Thorhberg E, Thiringer K, Odeback A, Milsom I., Birth asphyxia:
Incidence, clinical course and outcome in a Swedish population. Acta
Paediatr. 85(8): 927-932, 1995
18. Tyson JE., Immediate care of the newborn infant. In: effective care of
the newborn infant, ed: Sinclair JC and Bracken MB. Oxford University
Press. 21-39, 1992
19. Vert P, Stern L., Medicine neonatale, Paris: Masson, 1994
20. FoMejijia; T. JI. KamiraM M. J\., I-leouamo.iozufi, MocKea, ..MeaHUMHa",
1998
21. LUa6ajioB H. H., Heonamo.io?iifi, TOM I-II, CaHKT-ITeTepc6ypr, ,,Cneu,H-
ajibHaa jiMTepaTypa", 1997.

Capitolul 18 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 18 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIZIOLOGIA NOU-NASCUTULUI

II. tNGRIJIREA NOU-NASCUTULUI SANATOS

Copilul sanatos este copilul care nu prezinta devieri in starea de sanatate,

@ Facilitarea procesului de adaptare fiziologica a pruncului la viata

1.6. Evaluarea copilului dupa scorulApgar la 1 si 5 minute post-partum

Puls Absent SublOObat/minut PestelOObat/minut

1.7. Sectionarea cordonului ombilical. Pensa se plaseaza pe cordonul

1.9. Identificarea nou-nascutului. Se noteaza data si ora nasterii si

Imunizarea incepe in maternitate prin administrarea primei doze de vaccin

3. Lantui cald si prevenirea hipotermiei

hipotermic il va pastra, pur si simplu, hipotermic. Este mult mai simplu de a

Tratarea primara a bontului ombilical se face la o ora dupa nastere pentru a

@ Nou-nascutui se adapteaza mai usor mediului inconjurator;

III. EXAMINAREA NOU-NASCUTULUI

in majoritatea cazurilor graviditatea se ten-nina cu nasterea unui copil

Conditiile pentru examinarea nou-nascutului sunt:

Tonusul muscular se poate modifica in raport cu constitutia si starea

Tegumentele fi tesutui adipos subcutanat

nou-nascuti. Se atesta in a 3-a zi de viata si se datoreaza faptului ca ficatui nou-

doar la prematuri. Proeminenta fontanelei in timpul plansului nu trebuie

Stridorul congenital se manifests printr-un zgomot laringian fara dispnee

Sistemul digestiv. in perioada post-partum se atesta o necoordonare

La baietei este necesara examinarea scrotutui si testiculelor. Scrotui este

in primele ore post-partum, nou-nascutui prezinta o stare de liniste

@ Reflex normal@ amplitudinea reflexului in toate 3 cazuri este identica

sau lipseste la copiii nascuti in asfixie, la cei cu hemoragii intracraniene, trau-

Raportui intre diferite segmente ale corpului.

IV. ALAPTAREA SI PRINCIFIILE DE ALIMENTARE

Principiile generate ale alimentarii exclusive la san

Cei 10 pa@i pentru protejarea, promovarea si sustinerea alimentatiei

Cei 10 pasi pentru protejarea, promovarea si sustinerea alimentatiei

Pregatirea pentru alaptare incepe din timpul graviditapi prin:

Pregatirea antenatala catre alimentatia naturala

Semnele ce indica ca sugarul nu primeste destui lapte

Ajutarea mamei al carui copil nu primeste destui lapte

2. Se insufla mamei incredere, fiind asigurata de sprijin din partea

Ajutarea mamei care crede ca nu are lapte suficient

2. Se insufla mamei incredere si este asigurata de suspnere.

Ajutarea mamei sa-si mareasca secretia lactata

@ Prima alaptare in primele 2 h de la nastere, in condipile unei nasteri

Semnele care ne demonstreaza ca copilul a fost aplicat corect

Semnele alaptarii incorecte la san

Alimentarea cu cana, cu cana si lingura sau alt dispozitiv

Introducerea laptelui matern stors cu sonda gastrica

Substituientii laptelui matern

1. Christine Froncoual et al., Pediatrie en Mafernite (Medecine - Sciences

S-ar putea să vă placă și