MASURAREA

UMEZELII
AERULUI
Tataru
Diana
Grupa 104
 Definitie
Umezeala este definita prin vaporii de apă care se află
în atmosferă, în aer sau într-un anumit mediu.

Umezeala sau umiditatea aerului este definită prin

conţinutul de vapori de apă existenţi la un moment dat
în atmosferă. Este o însuşire importantă a aerului atât din punct
de vedere meteorologic cât şi bioclimatic.
 Adăpostul meteorologic se prezintă ca
o “cutie” de lemn, cu pereţii laterali de forma
unor jaluzele înclinate la 45 de grade, pentru ca
aerul din interiorul adăpostului să fie ventilat.
Acesta este vopsit în alb, tocmai pentru a nu
atrage razele de soare, şi are acoperiş dublu.
Adăpostul este montat pe picioare din
lemn de 1,80 m înalţime, în acest fel
instrumentele pentru temperatura şi umiditatea
aerului având partea sensibilă la 2 m deasupra
solului, înalţime la care se recomandă măsurarea
temperaturii şi umezelii aerului.

De obicei, pe platformele
meteorologice există două adăposturi
meteorologice, unul
pentru instrumentele
cu citire directă, şi cel
de-al doilea pentru
instrumentele
înregistratoare.
 Unitatea de masura
hPa= hectopascali
mb-=milibari
<hPa>=<mb>

Vaporii de apa influenteaza bilantul radiativ-caloric

al aerului, prin avsorbtia radiatiilor de unda lunga, iar prin
condensare genereaza norii, ceata, precipitatiile lichide si
solide.
Marimile umezelii Definitie
I. Tensiunea vaporilor Reprezintă presiunea parţială ce revine vaporilor de apă dintr-un volum de apă.
de apa Ea se exprimă în milimetri coloană de mercur sau în milibari (hectopascali).

II. Umezeala relativa Reprezinta raportul dintre tensiunea efectiva si tensiunea de saturatie a
vaporilor de apa cosiderate la temperatura din momentul observatiei. În funcţie
de valoarea umidităţii relative, aerul se caracterizează din punct de vedere
higrometric astfel:->100% - suprasaturat; 100%-saturat; 91-99% -foarte umed;
81-90% -umed; 51-80% -normal; 31-50% - uscat; -<30% - foarte uscat.
III. Umezeala Este cantitatea de vapori de apa, evaluata in grame, continuta de unitatea de
absoluta volum de aer umed (1m 3 ). Aceasta reprezinta densitatea vaporilor de apa
care este proportionala cu temperatura absoluta. Poate fi efectiva sau de
saturatie, ambele marimi exprimandu-se in g/cm 3 .

IV. Umezeala Reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta intr-un kilogram de aer umed.
specifica Se exprima in grame sau kilograme si poate fi scrisa sub forma unui raport:
s=gv/g.a.um; Aceasta poate fi efectiva si de saturatie.
V. Coeficientul Este cantitatea de vapori de apa, exprimata in grame, existenta intr-un gram de
amestecului aer uscat.
VI. Deficitul de Reprezintă diferenţa dintre tensiunea maximă a vaporilor de apă şi tensiunea
umezeala reală la un moment dat. Valoarea ei e cu atât mai mare cu cât umezeala relativă
are valori mai mici, deci, cu cât aerul e mai uscat.
VII. Punctul de roua Reprezintă temperatura la care vaporii de apă ajung să satureze aerul. Se
exprimă în grade Celsius.
 Instrumente cu citire directa

Psihometrele
• Psihometrul cu aspiratie
 Psihometrul de statie cu ventilatie artificiala
• Psihometrul fara aspiratie

Higrometrele
• Higrometrul de absorbtie cu fir de par
• Higrometrul de absorbatie cu membrana organica
 Psihometrul
Este instrumentul cu ajutorul căruia se determină atât
tensiunea vaporilor de apă din aer, cât şi umezeala relativă a
acestuia. Determinarea se face pe baza indicaţiilor de
temperatură citite la doua termometre identice, care asamblate
într-un anumit fel, cu sau fără morişca aspiratoare, alcătuiesc
însuşi psihrometrul.

Primul termometru sau Al doilea termometru sau

termometrul ‘’umed’’ termometrul ‘’uscat’’
(cel din dreapta faţă de
observator)
Are rezervorul acoperit cu o Măsoară temperatura
bucată de tifon care se aerului în mediu uscat.
umezeşte la fiecare
observaţie.
 Psihometrele cu aspiratie
Cu ajutorul lui se determină pe cale indirectă
tensiunea vaporilor de apă şi umezeala relativă a aerului.
Instalare: în mijlocul primul adăpost meterologic,în
poziţie verticală, pe acelaşi stativ cu termometrele de maximă
şi de minimă.
Cele mai frecvente instrumente de acest fel sunt:
• Psihometrul de statie cu doza dubla sau simpla
• Psiihometrul Assman
• Psihometrul electric Rossel
Psihometrul de statie cu doza dubla
Psihometrul de statie cu ventilatie
artificiala
Este asezat in primul adapost meteorologic, in pozitie
verticala, pe acelasi stativ cu termometrele de maxima si
minima.
Este alcatuit din doua termometre psihometrice
identice ale caror capete superioare sunt montate in inelele
unei cleme fixata la randul ei prin intermediul unui surub, de
vergeaua verticala a stativului (suportului) de termometre,
care se termina la partea inferioara cu un trepied.

Acestea au si rolul de a proteja rezervoarele

termometrelor importiva radiatiei solare directe.
Psihometru cu ventilatie artificiala de
tip Assmann
Psihometrul electric cu ventilatie
artificiala tip Rossel

Unele statii din reteaua meteorologica sunt dotate

cu psihometrul de tip Rossel, a carui morisca aspiratoare
este actionata fie prin curent electric de la retea, fie prin
intermediul catorva baterii uscate, fixate sub capacul
acesteia.
 Psihometrele fara aspiratie
Sunt acele instrumente meteorologice la care
ventilaţia aerului din jurul rezervoarelor termometrice se
face fără intervenţia unui dispozitiv anume construit
(psihrometre cu ventilaţie naturală). Indicaţiile lor nu sunt
dintre cele mai exacte deoarece viteza curentului de aer din
jurul rezervoarelor termometrice nu este constantă.
În această categorie se includ :
• Psihrometru de staţie tip August
• Psihrometrul „praştie”
Psihrometrul de statie tip
August
Psihrometrul “prastie”
 Tabelele
psihrometrice
Tabelele Assman
psihrometrice Tabelele
psihrometrice
Saviei
 Higrometrele
Sunt instrumente cu citire directa utilizate la statiile
meteorologice in scopul determinarii umezelii relative a
aerului.
Fie isi bazeaza functionarea pe proprietatea firului de
par omenesc, degresat de a se alungi cand umezeala creste si
de a se scurta cand umezeala scade.

Higrometrele de absorbtie cu fir de par

a) Higrometrul Koppe
b) Higrometrul tip R. Fuess
c) Higrometrul de tip URSS
 Higrometrul Koppe
Se instaleaza in primul adapost meteorologic, in
spatele psihrometrului de statie,in pozitie verticala.

Masuratorile
higrometrice se
efectueaza zilnic la orele
climatologice 01, 07, 13 si
19.
 Higrometrul tip R. Fuess
Se deosebeşte de cel precedent prin faptul că piesa
sensibilă pentru umezeală este alcătuită din 1-4 fire de păr,
el fiind prevăzut cu un cadran circular. Este un instrument
higrometric precis, mai puţin răspândit la staţiile
meteorologice.
Observatiile psihometrice- oridinea
determinarilor termometrice

- se umezeste tifonul termometrului umed cu apa

distilata
- se intoarce cheia acum moristii aspiratoare
- se urmareste coborarea temperaturii la
termometrul umed
- dupa stabilizarea coloanei termometrice se citesc
in primul rand zecimile de grad si apoi gradele
intregi
 Higrometrele de absorbtie cu
membrana organica

Higrometrul de tip M-39

-este un exemplu în acest caz, însă prezintă un mare
neajuns, deoarece, în condiţii termice ridicate există
riscul întinderii până la refuz a membranei, care se
poate rupe.
Aparate pentru inregistrarea continua
a variatiilor umezelii relative a aerului
(Higrografe)
La staţiile meteorologice din ţara noastră se utilizează diverse
tipuri de higrografe, care diferă între ele prin mici amănunte de
construcţie:
I. Higrografe fara dispozitiv de compensare:
 Higrograful de tip R. Fuess
 Higrograful de tip Junkalor
 Higrograful tip Fischer
 Higrograful tip W. Lembrecht

II. Higrografe cu dispozitiv de compensare:

 Higrograful de tip J. Richard
 Higrograful de tip URSS- model vechi
 Higrograful de tip URSS- model nou
 Instalarea higrografelor

Higrograful se instaleaza impreuna cu termograful pe

podeaua celui de-al doile adapost meteorologic la inaltimea de 2
m fata de suprafata activa-subiacenta.
In timpul functionarii, el trebuie sa aiba pozitia perfect
orizontala si carcasa de protectie a pieselor exterioare montata.
 Efectuarea observatiilor
higrografelor
Observaţiile psihrometrice (efectuate la orele 01, 07, 13, 19)
trebuie să respecte o anumită ordine în cadrul determinărilor
termometrice:
-se umezeşte tifonul termometrului umed cu apă distilată;
-se întoarce cu cheia arcul moriştii aspiratoare;
-se urmăreşte coborârea temperaturii la termometrul umed; când
coloana de mercur a acestuia devine staţionară se efectuează citirea
ambelor termometre, începând cu cel umed, apoi la cel uscat;
-în momentul în care coloana termometrică s-a stabilizat se
citesc în primul rând zecimile de grad şi după aceea gradele întregi;
-dacă temperatura aerului scade la valori mai mici de -10ºC,
determinările se fac numai la termometrul uscat şi la higrometru.