Maşini Termice – Temă de casă

TEMĂ

Aplicaţia 1

 Se consideră ciclul ideal al unui motor cu aprindere prin scânteie având raportul de
comprimare   9  0.1N  . Motorul foloseşte drept combustibil octenul (C8H16).
Mărimile de stare iniţiale sunt: p1  0.75  0.005 N  bar şi T1  335  N  K . Cantitatea
de căldură care rezultă prin arderea octenului şi care serveşte la încălzirea izocoră
(presupusă a fi egală cu energia chimică a amestecului proaspăt) este
q1  2050  N  kJ kg .

Se cer:

a) Ecuaţia arderii octenului;

b) Cantitatea de căldură care seveşte la încălzirea substanţei ce rezultă dintr-un kilomol de
octen;
Atenţie!
 Dintr-un kilomol de octen rezultă n ga (kmoli). Determinarea compozitiei gazelor
de ardere constituie o aplicatie simpla dezvoltata atat impreuna la seminar, cat si
de voi individual la testare.

 Cantitatea de căldură care seveşte la încălzirea substanţei ce rezultă dintr-un

kilomol de octen este Q1 kJ   q1 kJ kg  m ga kg  , unde
m ga  n ga kmol  M ga kg kmol 

c) Exponentul adiabat al amestecului;

Pentru determinarea exponentului adiabat al amestecului, in toate cartile de termodinamica,

pe internet, si cred ca si in cursul de Termodinamica, gasiti valorile caldurilor specifice
molare la presiune constanta, pentru diverse substante.

Pentru ca voi nu le-ati gasit...vi le punctez eu aici:

C MpCO2  40.57 kJ kmol

Şl. dr. ing. Cătălina DOBRE

 Maşini Termice – Temă de casă

C MpH 2 O  33.91 kJ kmol

C MpN 2  29.22 kJ kmol

d) Mărimile de stare principale ale unui ciclu ideal de motor cu aprindere prin scânteie;
Atenţie!
Mărimile de stare principale sunt p[Pa],v[m3/kg],T[K].

e) Randamentul termic al motorului.

Aplicaţia 2
 Pentru o secţiune oarecare a unui ajutaj convergent-divergent se cunosc: presiunea statică
a gazului p1  6  N bar , criteriul Mach de curgere M 1  0.5  0.01N  , temperatura
frânată a gazului ce curge prin ajutaj T *  310  N K , care este constantă în orice
secţiune deoarece curgerea este adiabat-izentropă (fără frecare).

Ştiind că temperatura în secţiunea 2 este T2  235  N K , să se determine, folosind

funcţiile gazodinamice ale curgerii, presiunea statică p 2 , criteriul Mach M 2 , precum şi
ceilalţi parametri caracteristici ai gazului, cât şi dimensiunile secţiunilor caracteristice ale
ajutajului.

Atentie!

Intrebarea Simonei Lazar, adresata pe e-mail, este pertinenta....intrucat in aceasta problema am

vorbit despre un gaz in general, fara a specifica particularitatile acestuia. In calculele voastre va
rog sa utilizati caracteristicile aerului, pe care-l consideram un gaz perfect cu exponentul adiabat
k  1.4 si masa molara M  28.97 J kmolK  . Se cunoaste R M  8315 J kmolK  .

Aplicaţia 3

 Se consideră o rachetă spaţială, compusă din două părţi: 0-1 camera de ardere, 1-2 ajutaj.
În camera de ardere intră hidrogen şi oxigen. În urma procesului de ardere a hidrogenului
în oxigen, se formează vapori de apă la temperatura t1 3513  0.5 N o C . Cu această
temperatură şi o presiune p1  42  0.05 N bar , vaporii de apă intră în ajutajul
convergent-divergent (1-cr-2), unde se destind adiabatic ( k  1.3 ; M  18 kg kmol ,

Şl. dr. ing. Cătălina DOBRE

Maşini Termice – Temă de casă

R M  8315 J kmolK  ) până la presiunea p 2  1bar . Cunoscând diametrul secţiunii de

ieşire din ajutaj, d 2  3.5  0.01N m , să se calculeze:
a) Presiunea critică, pcr .
b) Parametrii în secţiunea critică, Tcr , v cr .
c) Viteza vaporilor în secţiunea critică, wcr şi în secţiunea de ieşire w2 .
d) Debitul de gaz m .
e) Diametrul secţiunii critice, d cr .

Atenţie!
După prezentarea calculelor pe hartie, rezultatele vor fi centralizate în următorul tabel.
N p1 Pa  T1 K  p cr Pa  Tcr K  
v cr m 3 kg 

wcr m s  w2 m s  T2 K  
v 2 m 3 kg  m kg s  d cr K 

Notă!

 N- număr atribuit fiecărui student în condica de prezenţă.

 Termen limită de predare a temei 10 ianuarie 2014.

Şl. dr. ing. Cătălina DOBRE