Tehnici de inspectie nedistructiva. Tipuri, avantaje si dezavantaje principale. Echipamente necesare.

Metodele de inspectie nedistructiva sunt folosite pentru detectarea defectelor in structura sau la componentele
aeronavelor si motoarelor Acestea sunt:
Control endoscopic (cu boroscopul)
Control cu lichide penetrante
Control cu curenti turbionari (Eddy current)
Control ultrasonic
Control cu particule magnetice
Control radiografic (X -Ray)
Prin ciocanire (tapping)

Alegerea metodei corecte de inspectie si echipamentul cerut depind de urmatorii factori:

- accesibilitatea in zona de control NDT
- materialul structurii sau reperului si tipul de defect
Inainte de alegerea metodei corecte de control se va consulta Manualul de reparatie al avionului pentru a
identifica reperele care trebuiesc controlate si materialul structurii si a reperelor. De asemenea se va analiza
avantajele si dezavantajele pentru a face o comparative intre diverse metode posibile de control.

1. Control endoscopic (Endoscope inspections / boroscope ) se foloseste in locurile greu accesibile.

Echipamentele utilizate pentru acest proces permit inspectia vizuala turbinei de gaz a motorului a cilindrulor la
motoarele cu piston, spatii greu accesibile fara demontare.
Se foloseste boroscopul (sau endoscopul) un instrument instrument optic format din tub flexibil subtire, de
obicei din fibra optica, protejata la exteriord impotriva deteriorarii, la capatul caruia este instalat un dispozitiv
de vizualizare. In general are 2 functii:
- comuta si directioneaza lumina pe zona de inspectat
- indica focalizat, fara distorsiuni, imaginea la un monitor sau la un ocular (eye- piece) , in functie de tipul
de boroscop.

Avantaje:
- este o metoda simpla
- asigura accesulin zone greu accesibile fara demontare sau dezasamblare
- posibilitatea de a obtine imediat rezultatele inspectiei
- nu necesita pregatirea suprafetei care trebuie inspectata,
- nu necesita un grad ridicat de calificare a personalului.

Dezavantaje:
- nu asigura decat control vizual fara informatii precise
- nu poate asigura imagini precise mai ales in situatia cand contrastul pieselor din zona inspectata este
mic.
- Informatii imprecise, chiar daca la cele mai moderne se pot face si masuratori ale dimensiunilor, in
special la defecte

2. Control cu lichide penetrante ( Penetrant Dye Processes)

Se foloseste pentru detectarea defectelor pe suprafete si repere cum ar fi fisuri, indoituri, suduri la rece,
suprapuneri de suprafete si porozitati. Se foloseste in principal pentru detectarea defectelor in materialele
neferoase si aliaje feroase nemagnetice dar pe suprafetele feroase se foloseste mai ales acolo unde nu este
posibil realizarea unui control magnetic. Detecteaza crapaturi, fisuri sau pori deschise la suprafata produse de
oboseala, prelucrarea prin deformare sau aschiere a materialului sau dupa asamblarea prin sudura.

In principiu, metoda are la baza fonomenul de capilaritate. Metoda de control cu lichide penetrante foloseste un
lichid care patrunde in spatiile deschise de la suprafata si ramane acolo incat dupa curatirea suprafetei se pot
identifica zonele cu defecte. Vizibilitatea materialului penetrant este marita prin folosirea unor substante
vizibile sau fluorescente.
Se folosesc kituri de substante formate din:
penetrant
emulsie de inlaturare a surplusului de colorant
developant

Substantele se pot aplica si prin:

cufundarea pieselor in solutia cand avem multe piese mici care trebuie inspectate
inundarea pieselor, atunci cand se inspecteaza suprafete mari din piese
pulverizare de AEROSOL CAN- folosita la locul de monta
cu pensula - se foloseste pe repere individuale, mai ales pe piese cu forme complicate

Etape in controlul cu substante penetrante:

Curatarea suprafetei metalice
Aplicarea penetrantului
Eliminarea penetrantului cu o carpa fara scame
Uscarea suprafetei
Aplicarea developantului
Inspectiia suprafetei si interpretarea rezultatelor

Timpul de penetrare se stabileste in functie de materialul din care e confectionata piesa, de forma si natura
defectului cautat etc. In general, timpul de penetrare este intre 10 min si 1 ora.
Cand se folosesc substante fluorescente ca penetrante, pentru inspectie se poate folosi o lampa cu lumina
ultravioleta, care evidentiaza zonele cu acumulari de penetrant printr-o culoare stralucitoare galben-verzuie.

Narrow Very Fine Crack

Crack

Porosity
Wide Crack

Typical Penetrant
Indications
Fig. 3
Avantaje:
- costuri moderate
- posibilitatea de a obtine imediat rezultatele inspectiei
- necesita o pregatire minima a suprafetei care trebuie inspectata,
Nu necesita un grad ridicat de calificare a personalului poate fi realizata si de personal de certificare categoria
B1 cu conditia sa fie pregatit pe sarcina respectiva.

Dezavantaje:
- defectul trebuie sa fie deschis la suprafata pentru a permite patrunderea substantei de control in spatiul
respectiv.
- este mai putin precisa decat controlul magnetic si de aceea, pentru materialele magnetice (feroase) cse
recomanda ontrolul cu particule magnetice.
- Trebuie inlaturata vopseaua de pe suprafetele vopsite

In categoria controlului cu substante penetrante intra si controlul cu ulei si creta, care nu se mai foloseste daca
avem la dispozitie surse de aerosoli.

Metoda de control cu ulei si creta ( OIL & CHALK ) se foloseste pentru detectarea defectelor pe suprafete
nemetalice, neferoase, cum ar fi fisuri si porozitati. Aceasta metoda se bazeaza pe puterea de absorbtie a
uleiului de catre praful de creta. Un ulei penetrant se aplica pe suprafata sau pe piesa ce trebuie inspectata, se
inlatura surplusul de ulei si apoi se aplica un strat de creta. Uleiul patruns in defecte este absorbit de creta,
petele care rezulta indicand localizarea defectului.
Se poate folosi in doua variante: metoda cu ulei cald sau cu ulei rece. Atunci cand se poate folosi, metoda cu
ulei cald este mai eficienta.
Metoda cu ulei si creta se poate folosi pe piese turnate neprelucrate. Suprafata trebuie degresata inainte de a da
cu spray de praf de creta.

3. Metoda de control cu curenti turbionari ( Eddy current )

Se foloseste pentru detectare fisurilor pe suprafete, a crapaturilor aflate in adancimea suprafetei si a coroziunilor
de la interiorul suprafetei, se foloseste si pentru determinarea aliajului si a conditiilor de tratament termic
precum si pentru evaluarea deteriorarilor datorate incendiilor.
Este folosita la controlul arborilor, palete, componente structurale ale aeronavelor, fisuri in jurul gaurilor sau pe
peretii interiori ai acestora, roti, etc.
Avantajele acestei metode:
- portabilitate si costuri moderate
- posibilitatea de a obtine imediat rezultatele inspectiei
- sensibila la cele mai mici defecte
- necesita o pregatire minima a suprafetei care trebuie inspectata, fara inlaturarea straului de protectie
(grund, vopsea star de anodizare)

Dezavantajele acestei metode:

- trebuie sa avem acces pentru contactul probei pe suprafata care trebuie inspectata
- se poate folosi numai pentru inspectarea suprafetelor metalice (conductoare electric)
- nu permite inregistrari permanente
- este necesar un inalt grad de calificare a personalului si necesita familiarizarea acestuia cu manevrarea
echipamentului manual de testare.

4. Metoda de control ultrasonic

Se foloseste pentru detectarea defectelor la suprafata si in adancime (fisuri, exfolieri, porozitati ,etc.) in toate
tipurile de material. De asemenea se mai foloseste pentru masurarea grosimii materialului, in special a stratului
de vopsea.

Metoda se bazeaza pe interpretarea comportarii unor ultrasunete in interiorul unor materiale si perturbarea
propagarii acestora datorita unor discontinuitati in interiorul piesei.
Se foloseste un echipament special, generator de ultrasunete si capabil sa interpreteze perturbarile in propagarea
ultrasunetelor in masa unei piese. Consta in baleierea unei sonde piezoelectrice cuplate la sursa de ultrasunete
pe suprafeta sau a piesa de controlat si interpretarea semnalelor receptionate de aparatul utilizat.
Foloseste 3 metrode de detectare:
- Prin ecou - cand se masoara amplitudinii semnalului reflectat;
- Prin transmisie - foloseste doua traducatoare, unul care genereaza ultrasunetele si altul care
receptioneaza;
- Prin rezonanta - se folosesc frecvente variabile in mod continuu si aparitia fenomenului de rezonanta
este un indiciu privind grosimea materialului testat. Se foloseste in special la masurarea grosimii cand
suprafetele materialului testat sunt netede si paralele si o parte nu este accesibila. Exemplu: un invelis
asamblat. De asemenea este utilizata si la depistarea coroziunilor interne in masa unei piese.
Avantajele acestei metode:
- este potrivita pentru determinarea imperfectiunilor de material atat la suprafata cat si in adancime
- este sensibila la cele mai mici imperfectiuni, inclusiv defecte ce nu pot fi detectate radiografic
- posibilitatea de a obtine imediat rezultatele inspectiei
- necesita o pregatire minima a suprafetei care trebuie inspectata
- costuri moderate
- se foloseste numai pentru inspectarea unei singure suprafete

Dezavantajele acestei metode:

- suprafata reperului inspectat trebuie sa fie accesibila pentru a putea patrunde cu proba sonica
- suprafetele neprelucrate, cu asperitati interfera cu rezultatele testului
- metoda este dirijata pe intreaga grinda, poate da eroare de orientare a defectului
- este necesar un inalt grad de calificare si necesita o mare experienta a personalului pentru a stabili si
pentru a interpreta rezultatele in diferite conditii de aplicare a testarii.

5. Control cu particule magnetice (Magnetic Flaw Detection)

Se foloseste in principal la reperele din otel.. Procesul este aplicat la piesele de avion de clasa 1 confectionate
din materiale fero-magnetice si la alte piese atunci cand proiectantii si inspectorii autorizati considera necesar.
Procesul consta in magnetizarea piesei ce urmeaza a fi inspectat si aplicarea de particule feromagnetice aflate in
suspensie intr-un lichid sau in pudra uscata, pe suprafata piesei. Orice discontinuitate in material va distorsiona
campul magnetic si va produce campuri de dispersie a particulelor la suprafata inspectata. Particulele magnetice
vor fi atrase si vor releva prezenta discontinuitatilor.
Sensibilitatea acestui proces depinde in general de orientarea defectului fata de campul magnetic si este mai
ridicata cand defectul este orientat la 90 fata de traiectoria fluxului magnetic.
Sensibilitatea este considerabil redusa cand unghiul dintre directia defectului si directia fluxului magnetic este
<45, astfel ca sunt necesare in mod normal doua testari. Pentru piese cu forme complexe se vor face mai multe
testari in directii diferite.
La aceasta metoda curatarea suprafetei de particule straine este foarte importanta pentru acuratetea indicatiei,
dar si penru mentunerea neconatminata a solutiei sau prafului cu particule magnetice. Toate gaurile sau
orificiile mici se vor astupa cu parafina sau alt material neabraziv, in scopul evitarii patrunderii particuleleor
magnetice in interiorul piesei.
Avantaje:
- este potrivita pentru determinarea imperfectiunilor de material atat la suprafata cat si in adancime
- posibilitatea de a obtine imediat rezultatele inspectiei
- necesita o pregatire minima a suprafetei care trebuie inspectata
- costuri moderate

Dezavantaje:
suprafetele placate cu cadmiu, cupru, staniu sau zinc nu dau rezultate satisfacatoare decat daca defectele
sunt mai mari sau stratul de placare este mai gros.
Suprafetele placate cu crom sau nichel au rezultate mai bune la defecte din interior (exemplu incuziuni)
decat cele de suprafata
Dupa realizarea inspectiei, piese trebui de magnetizata

6. Metoda de control radiografica (X Ray Roentgen)

Se foloseste pentru detectare fisuri, porozitati, incluziuni etc. , pentru examinarea defectelor pe zonele sudate,
pentru a detecta corpuri straine sau impuritati, reziduuri, pentru stabilirea erorilor in componente compozite
(structura fagure sau switch), actuatoare etc. si pentru detectarea apei in structurile fagure inspectia
rezervoarelor de combustibil. .

Etape :
- Stabilire parametrilor de lucru
- Pregatirea echipamentului si a zonei sau piesei de inspectat
- Expunerea la radiatie
- Procesare filmului
- Interpretarea radiografiilor
Avantaje:
- posibilitatea de a detecta defectele atat la interior cat si la suprafata.
- posibilitatea de a detecta defectele la reperele sau elementele de structura acoperite sau ascunse
- furnizeaza in permanenta inregistrarile controlului
- este necesara o pregatire minima a suprafetei inspectate.
- Se foloseste atat la materiale metalice cat si nemetalice
Dezavantaje:
- este costisitoare si foarte periculoasa pentru tesuturile vii
- avionul trebuie golit de combustibil
- aceasta metoda de control trebuie facuta cand nu mai exista si alte personae in zona pentru a preveni
radierea din intamplare a personalului
- metoda permite dirijarea partiala a razelor X detectarea crapaturilor depinzand de diferenta de orientare
intre razele X si directia crapaturii
- necesita un inalt grad de calificare a personalului datorita varietatii tehnicilor de developare si de
interpretare a controlului Roentgen.
- este necesar accesul pe ambele parti

Inspectia prin ciocanire (tapping sau coin test)

Se foloseste pentru o evaluare rapida pe suprafete de structuri compozite la care avem acces pentru
evaluarea unor delaminari, dezlipiri, exfolieri. Metoda consta in ciocanirea usoara a suprafetei cu un
ciocam usor (maxim 50 g), cu o monedas au ceva similar si interpretarea zgomotului produs pentru
identificarea unor defecte. Metoda se poate aplica numai la invelisuri subtiri de pana la 2 mm (0.080
inch). La structuri fagure se recomanda testare ape ambele suprafete ale structurii.