7.

CAPACITATEA DE EXERCIŢIU RESTRÂNSĂ A PERSOANEI FIZICE

Potrivit dispoziţiilor Decretului nr. 31/1954: minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are
capacitate de exerciţiu restrânsă. Actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă se încheie
de către acesta cu încuviinţarea prealabilă a părintelui sau a tutorelui. Totodată, Codul familiei
stabileşte că: după împlinirea vârstei de 14 ani minorul îşi exercită singur drepturile şi îşi exercită
tot astfel obligaţiile, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor, spre a-l apăra împotriva
abuzurilor din partea celor de al treilea".
La împlinirea vârstei de 14 ani minorul are discernământul actelor sale, dar el este lipsit
încă de experienţa de viaţă. De aceea legiuitorul a luat o măsură de precauţie, adică încuviinţarea
prealabilă a actelor sale juridice de către părinţi sau tutore. Această măsură are menirea de a
evita eventualele prejudicii ce pot fi aduse de către terţi minorului.
Capacitatea de exerciţiu restrânsă poate fi definită ca fiind aptitudinea minorului între 14 şi
18 ani de a dobândi şi a exercita drepturi subiective civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţii
civile prin încheierea, personal, de acte juridice civile.
Astfel, rezultă şi trăsăturile capacităţii de exerciţiu restrânse:
- este specifică numai minorilor între 14 şi 18 ani;
- minorul încheie personal toate actele juridice permise de lege (sunt cunoscute totuşi
unele excepţii);
- este o capacitate restrânsă deoarece actele juridice trebuie, în prealabil, să fie
încuviinţate de ocrotitorul legal.
Încuviinţarea prealabilă trebuie să fie specială şi nu generală pentru că numai astfel se
asigură o ocrotire eficientă a minorului şi va fi ocrotit de abuzul terţelor persoane. Dacă s-ar
accepta o încuviinţare generală s-ar ajunge practic la desfiinţarea capacităţii de exerciţiu redusă şi
înlocuirea ei cu capacitatea de exerciţiu deplină, ceea ce ar fi în contra legii.
Minorul, care a împlinit vârsta de 14 ani, are capacitate de exerciţiu restrânsă. Din
ansamblu de norme juridice referitoare la această capacitate de exerciţiu nu rezultă nicio altă
modalitate de a o dobândi, decât împlinirea vârstei de 14 ani.
De aici rezultă că începutul capacităţii de exerciţiu restrânsă este marcată de data
împlinirii vârstei de 14 ani. Fiind vorba de 14 ani împliniţi, nu este suficientă intrarea în anul în
care minorul împlineşte această vârstă, ci trebuie ca ea să fie efectiv împlinită, dovada împlinirii
vârstei făcându-se cu certificatul de naştere.
Pentru ca la împlinirea vârstei de 14 ani minorul să dobândească capacitatea de exerciţiu
restrânsă este necesar ca mai înainte el să nu fi fost pus sub interdicţie judecătorească, ştiut fiind
că interzişii sunt lipsiţi total de capacitatea de exerciţiu. Dacă minorul a fost pus sub interdicţie
judecătorească, iar aceasta se ridică în intervalul de timp cât el are între 14 şi 18 ani, capacitatea
de exerciţiu restrânsă va începe pe data ridicării interdicţiei.
Conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânsă cuprinde toate acele acte juridice civile pe
care minorul între 14 şi 18 ani le poate încheia numai cu încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului
său legal. Continutul capacităţii restrânse de exerciţiu a persoanei fizice priveşte în mod concret:
- actele juridice pe care minorul între 14-18 ani le poate încheia valabil personal şi singur
(actele juridice de conservare şi actele juridice mărunte);
1
 - actele pe care minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă le poate încheia valabil
numai cu încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal;
- actele pentru a căror încheiere valabilă se cere dubla încuviinţare (adică a ocrotitorului
legal şi a autorităţii tutelare);
- actele juridice interzise minorului de 14-18 ani.
1. Actele juridice civile pe care minorul între 14-18 ani le poate încheia personal şi singur:
- actele de conservare şi actele mărunte ale vieţii cotidiene pe care minorul le putea
încheia personal;
- actele de administrare, în măsura în care ele nu sunt lezionare pentru minor; adică să
nu fie o disproporţie vădită între prestaţiile părţilor în defavoarea minorului;
- minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate dispune prin testament de jumătate din
bunurile de care ar fi putut dispune dacă ar fi fost major;
2. Actele juridice pe care minorul între 14-18 ani le poate încheia personal, dar numai cu
încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal:
- actele de administrare care pot fi încheiate de minorul cu capacitate de exerciţiu
restrânsă singur, dar cu prealabila încuviinţare a părintelui sau a tutorelui.
Aceste acte de administrare se pot referi deopotrivă atât la unele bunuri determinate (ut
singuli), cât şi la întreg patrimoniul. Astfel de acte sunt: închirierea unui bun, consumarea
fructelor naturale şi civile, înstrăinarea bunurilor supuse pieirii ori stricăciunii, contracte privind
reparaţia şi întreţinerea unor bunuri etc.
3. Actele juridice pe care minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă le poate încheia
personal, dar numai cu o dublă încuviinţare.
Anumite acte de o mai mare gravitate pot fi încheiate de minorul între 14-18 ani numai cu
prealabila încuviinţare a ocrotitorului legal, dar şi a autorităţii tutelare. În această categorie de
acte se includ actele de dispoziţie:
- actele de înstrăinare a unor bunuri;
- actele de grevare cu o sarcină reală (gaj, ipotecă);
- actele de renunţare la un drept;
- tranzacţia;
- orice act care depăşeşte dreptul de a administra.
Acceptarea unei donaţii cu condiţii sau a unei succesiuni, deoarece dau naştere unor
obligaţii în sarcina acceptantului, sunt considerate acte de dispoziţie.
4. Actele juridice civile interzise minorului de 14-18 ani. Sunt unele acte de dispoziţie care
îi sunt total interzise minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Astfel:
- minorul nu poate să facă nici chiar cu încuviinţare donaţii şi nici să garanteze obligaţia altuia;
- nu sunt valabile actele juridice încheiate între minor, pe de o parte şi tutore, soţul acestuia, o
rudă în linie dreaptă ori fraţii sau surorile tutorelui, pe de altă parte.
În activitatea procesuală, minorul care a împlinit 14 ani, trebuie asistat de părinţii săi sau
de tutore, aceştia urmând să fie citaţi alături de minor şi să semneze împreună cu el cererile
adresate instanţei.
Încetarea capacităţii de exerciţiu restrânsă are Ioc în următoarele situatii:
- când minorul împlineşte vârsta de 18 ani şi dobândeşte capacitate de exerciţiu deplină;

2
 - când minorul, fiind pus sub interdicţie judecătorească, îşi pierde total capacitatea de
exerciţiu;
- prin moartea minorului când încetează şi capacitatea de folosinţă şi totodată calitatea de
subiect de drept;
- minorul dobândeşte capacitatea de exerciţiu deplină dacă se căsătoreşte înainte de 18 ani.
Art. 4 din Codul familiei prevede că vârsta minimă de căsătorie este de optsprezece ani. Cu
toate acestea, pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de şaisprezece ani se poate
căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi ori, după caz, a tutorelui şi cu
autorizarea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază teritorială îşi
are domiciliul. Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitate de a-şi manifesta
voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă. Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să
poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autoritătii care a fost
abilitată să exercite drepturile părinteşti.
Nerespectarea dispoziţiilor privind capacitatea de exerciţiu restrânsă atrage nulitatea
relativă a actului juridic încheiat eu nerespectarea dispoziţiilor legale în materie referitoare.