TEWISE

Modul 8
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Celula

Copyright © 2002-2010 by Project "TEWISE"

for the project -team:
holub@pi-klu.ac.at
All rights reserved. Privacy Statement.

This project has been funded with support from the European Commission.
This publication [communication] reflects the views only of the author, and the Commission
cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

�
 Proiect Tewise

Modulul “Celula”

Biologie ( varsta 11 – 14 ani)

6FRSXODFHVWXLPRGXOHVWHGHDLQWURGXFHQR LXQLGHVSUHFHOXODJUDGDWSHQWUXDHYLWD
QHvQ HOHJHULOH$PLOXVWUDWLQVWUXF LXQLOHSHFDUHOHXUPHD]HOHYLLLQODERUDWRUXQGH
WUHEXLHVDREVHUYHVDGHVHQH]HVLVDHWLFKHWH]HVDXVDQXPHDVFGLIHULWHSDU LDOH
celulei.
0RGXOXOHVWHFUHDWLQSDUWHGLVWUDFWLYLQSDUWHODXQvQDOWVWDQGDUGúWLLQ LILFLQVSHFLDO
LQFHHDFHSULYHúWHDFWLYLWDWLOHSUDFWLFHQHFHVLWDWHGHH[SHULPHQWH7HUPHQLLPDL
dificili sunt introdusi gradat, cu ajutorul lor planuindu-se a fi adresate multor alte
simturi diferite.
Informatia pur lexicala este putina, pentru a obtine, pe de o parte durata si pe de alta
a se evita prea mult continut. Adesea tinerii se izbesc de un munte de informatii.
Consider ca uneori mai putin poate insemna mai eficient. De asemenea inseamna ca
invatarea naturala prin experienta si realizarea de experimente vor inlocui obisnuitul
invatat pe de rost.
Experimentele selectate sunt fie bine cunoscute si adesea folosite, fie complet noi
create de autor.
Fiecare parte a modulului a fost si va mai fi testata permanent cu diferiti elevi.
Totul va fi de asemenea evaluat de catre profesori cu ajutorul fiselor de lucru.

Modulele
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Folosirea microscopului Celula 1a-1d

Dimensiuni Celula 2a-2c

Celula de ceapa Celula 3a-3b

Celulele umane Celula 4a-4b

Celula 5a-ab
Diversitate

Sambata, 30 octombrie 2004, Mag. Peter Holub

CELULA 8.00
 Proiect Tewise

Microscopul
La inceputul modulelor noastre, vei intra in contact cu o scurta
prezentare privind cunostinte de baza pentru folosirea microscopului
si cele mai importante componente ale unui microscopoptic.

Ocular si
Tubul lentile ocular
ocularului

Reglare
Corpul
neprelucrata
tubului
Reglare fina
Lentilele
obiectivului
Brat

Masa Micromanipulator
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Deschizatura
Condensator
diafragmei irisului

Surubul
Baza condensatorului

Observati ca exista diferite tipuri de microscop. Unele dintre ele isi iau lumina printr-o
oglinda asezata sub condensator, altele folosesc lampi. In loc de micromanipulator
pot fi folosite doua clipsuri pentru a tine specimenul. Focalizarea `Fina si
Neprelucrata` poate fi pe o axa. Fie tubul, fie baza pot fi ridicate. De asemenea pot
exista doua oculare sau tuburi foto sau alte divergente. De obicei, lentilele din ocular
realizeaza o marire de 10 ori. Obiectivele maresc de 4 ori, 10 ori si 40 ori. Uneori
poate exista un obiectiv care sa mareasca de 100 ori si care poate fi folosit numai cu
ajutorul unui ulei special ce trebuie plasat intre specimen si obiectiv.

CELULA 8.01 a
 Proiect Tewise

Folosirea microscopului
Nu este foarte dificil sa manuiesti un microscop, dar in special la
inceput este foarte important sa inveti folosirea corecta si sa-ti
antrenezi miscarile asemenea unui exercitiu fizic. Asigurati-va ca ati
parcurs fiecare parte a instructajului inainte de a incepe sa lucrati cu
un microscop

Majoritatea obiectelor ce pot fi observate cu microscopul trebuie preparate in asa fel

incat sa fie transparente. Pentru ca , de obicei, se pot vedea doar detaliile, cand
lumina trece prin specimen. Este de asemenea necesar sa punem mostrele pe o
lama de sticla intr-un lichid, de obicei apa, si sa le acoperim cu o lamela. Acest lucru
este necesar din motive optice.

Lama Lamela Specimenul pregatit

10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

La inceput veti folosi specimene gata pregatite ce sunt scufundate intr-un lichid
special.

1. Marirea de 10 ori(ocular) x de 4 ori( obiectivul cel mai scurt)

Plasati lama pe masa microscopului dumneavoastra cu lamela in sus. Miscati lamela

pana cand obiectul pe care urmeaza sa-l examinati se afla in centrul orificiului din
masa. Porniti sursa de lumina sau focalizati oglinda pentru a va asigura ca lumina
trece prin obiect.
Asigurati-va ca obiectivul cu putere scazuta este cel pe pozitie. Coborati tubul prin
reglare pana cand obiectivul e la o distanta de un sfert de inch de lama, dar fiti atenti
sa nu atingeti sticla cu obiectivul.

CELULA 8.01b
 Proiect Tewise

Folosirea microscopului

Partea a doua

Atentie!

Coborati capul la nivelul mesei ca sa puteti vizualiza fata obiectivului. Obiectivul este acum
intr-o pozitie mai coborata decat in pozitia pe care o va avea in momentul de final al
focalizarii. Priviti prin ocular si ridicati usor. Priviti atent prin ocular si opriti reglarea de
indata ce obiectul este in punctul luminos. Acum folositi reglajul fin pentru a obtine o
imagine mai buna. Va fi necesar probabil sa miscati rotita de reglaj fin doar putin pentru a
focaliza o imagine corect. Astfel, ar trebui sa aveti acum o imagine clara a obiectului pe
care il examinati.

Centrarea:

Daca obiectul nu este pozitionat in mijlocul campului vizual, va trebui sa mutati cu grija
lama, pana cand acesta este centrat . Intrucat imaginea asa cum o vedeti in microscop
este inversa, va fi necesar sa miscati lama in directia opusa celei firesti.
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Deschizatura:

Ajustati deschiderea. Daca deschiderea in diafragma este prea mare, lumina ar putea fi
prea puternica pentru a vedea detaliile. Rotiti manerul care controleaza deschiderea pana
cand diametrul acesteia este corect. Observati efectele produse prin microscop in timpul
ajustarii diafragmei.

2.Marirea de 10 ori (ocular) x 10 X(obiectiv mediu)

Acum schimbati la o putere de marire mai inalta, dar nu de 40X sau de 100X, si incercati
sa obtineti o imagine buna rotind usor de reglajul fin doar putin intr-o parte sau alta.
Imbunatatiti imaginea, din nou cu ajutorul diafragmei.

CELULA 8.01c
 Proiect Tewise

Folosirea microscopului

Partea a treia

3. Marirea de 10 ori (ocular) x 40X (cel mai lung obiectiv, daca sunt trei)

Dupa ce veti fi examinat obiectul cu obiectivele cu putere scazuta, ridicati obiectivele si

treceti pe obiectivul de putere inalta si il veti vedea sub o si mai mare marire.
Dupa ce obiectivul de putere mare este in pozitie, coborati tubul pana cand lentilele frontale
ale obiectivului aproape ating sticla protectoare, dar fiti foarte atenti sa nu o atingeti.
Coborati capul la nivelul mesei microscopului ca sa puteti vedea partea frontala a
obiectivului in timp ce lucrati.

Atentie:

Priviti prin ocular si ridicati usor, folosind reglarea neprelucrata. Urmariti prin ocular si opriti
reglarea atunci cand obiectul este aproximativ focalizat. Aduceti obiectul la focalizarea
ideala folosind reglarea fina.

Problema:

Este posibil sa aveti probleme in a gasi partea aleasa pentru studiu din obiect, din moment
ce diametrul campului de putere inalta este mult mai redus decat diametrul campului de
putere joasa. Prin urmare, s-ar putea sa fie nevoie sa mutati cu mare grija lama pentru a va
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

centra specimenul.
Faceti orice ajustari necesare ale intensitatii luminii si ale diafragmei irisului pentru a regla
iluminarea in vederea obtinerii unei imagini cat mai clare posibil.

Pentru profesionisti:

Ar trebui sa va obisnuiti sa folositi diafragma si centrarea fina cu ambele maini in acelasi

timp pentru a obtine o imagine buna cat mai repede.

Dupa terminarea procesului de observare ridicati obiectivul cu grija, indepartati lama si

aduceti obiectivul de putere scazuta in pozitia de start deasupra orificiului din platforma.
Acest lucru va preveni eventualele pagube.

CELULA 8.01d
 Proiect Tewise

Dimensiuni 1

Pentru a afla mai multe despre marimea obiectelor pe care le vedeti

folosind microscopul, puteti folosi un simplu disc de confetti:

1. Luati un disc de confetti. Incercati sa trasati patru linii paralele care vor imparti discul in 5
felii de aproximativ aceeasi latime. Adaugati un simbol mic sau un obiect geometric mic.
Masurati diametrul discului si priviti-l la microscop folosind marirea de 40X ( obiectivul de
4X, ocularul de 10X):

Cum ati descrie relatia dintre marimea discului si diametrul campului vizual? Notati raspunsul
inainte de a continua cu partea a doua!

2. Pregatiti o coaja de ceapa pentru microscop. Priviti celulele folosind o amplificare de 40X.
Cum aflati lungimea diametrului campului vizual?
Cate celule incap in el (una dupa alta)?
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Cat de lunga este aproximativ o celula?

Ca exemplu puteti folosi urmatorul grafic:

Acum incercati sa raspundeti la urmatoarele intrebari:

Cat de mare este campul vizual folosind o marire de 100X?
Cat de mare este campul vizual folosind o marire de 400X?
Dupa ce ati terminat, puteti sa aruncati o privire fisei de lucru 8.02b care va va arata daca
raspunsurile voastre sunt corecte si va vor lamuri asupra unor alte dimensiuni ale structurilor
vii sau moarte.

CELULA 8.02a
 Proiect Tewise
Dimensiuni 2
In tabelele urmatoare veti gasi informatii referitoare la corelarea dintre
marimea originala si amplificare si puteti compara dimensiunile diferitelor
structuri vii sau nu.
1 x 103 or 6 x 10-2 este o cale stiintifica de a scrie cifre. Veti invata mai
multe despre asta pe parcursul orelor de matematica.

Cea mai frecventa corelare intre marimea originala si amplificarea:

Dimensiunile structurilor vii sau nu:

10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Incercati sa gasiti exemple de structuri intr-o carte, intr-un ziar sau folosind Internetul.

CELULA 8.02b
 Proiect Tewise
Dimensiuni 3
Asa cum ati invatat, dimensiunea unei celule din interiorul obrazului
uman este in jur de 60 micrometri in diametru. Daca ar fi fost de 100 000
de ori mai mare ar fi avut lungimea unei sali de clasa( 6m). Incercati sa
priviti sala de clasa ca pe o celula. Cat de mare este nucleul, virusul
HIV, o bacterie sau o molecula de apa in aceasta clasa?

celula obrazului = 60 Micrometri X 100000 = 6000000 Micrometri = 6m

Bacterie = 1 Micrometru X 100000 = ?

Virusul HIV = 0,1 Micrometri X 100000 = ?

10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Latimea unui ADN = 0,025 Micrometers X 100000 = ?

Gasiti obiecte de marime potrivita si asezati-le in clasa.

Ceva special:

Pe 1 centimetru patrat de piele pot fi 100000000 bacterii, dar numai 1 din 10000 are sansa.

Masoara-ti lungimea din varful capului pana la picioare. Daca una din celulele de pe capul
tau ar fi atat de mari cat o sala de clasa, cat de departe( in km or m) ar fi o celula de pe
degetele de la picioare?
Imagineaza-ti cat de dificil ar fi sa gasesti un obiect la fel de mic precum un virus in acest
enorm corp tridimensional!

CELULA 8.02c
 Proiect Tewise
Ceapa 1

Suprafata interioara a cojilor de ceapa este foarte subtire, astfel incat ar

trebui sa fie posibil sa privesti prin ea cu ajutorul unui microscop optic.
Vom incerca sa vedem ce detalii se pot afla.

1. Desfaceti cojile aproape transparente de pe un bulb de ceapa.

2. Izolati una dintre ele.
3. Indepartati foita/ pielea de pe partea interioara a frunzei.
4. Introduceti o bucata plata a acestei membrane intr-o picatura de apa pe o lama de
microscop.
5. Acoperiti-o cu o bucata de sticla.
6. Evitati indoirea sau cutarea membranei.
7. Aruncati restul de ceapa ramas la cos.
8. Observati lama folosind lentile de 4X si de 10X ocular( amplificare= 40X)
9. Acum schimbati la 10X si 10X(amplificare=100X) cu diafragma larg deschisa.
Reduceti incet intensitatea luminii inchizand diafgragma, si observati imaginea.
10. Schimbati din nou, dar acum la 40X si 10X ( amplificare= 400X) cu diafragma larg
deschisa. Atentie, sa nu folositi surubul macrometrului ca sa nu distrugeti sticla!
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

11. Care intensitate a luminii a scos la iveala cel mai grozav detaliu?

Poti vedea o multime de asemenea “camere” conturate in membrana. Unele se poate sa fi

format indoituri astfel ca ele nu sunt asa transparente.
Incercati sa gasiti o parte care sa ofere o imagine clara similara cu cea prezentata in susul
paginii!

CELULA 8.03a
 Proiect Tewise

Celula de ceapa 2

Aici veti putea vedea cateva din detaliile oferite de microscop.

Componentele ca de puzzle ale membranei se numesc celule al caror
centru este numit nucleu si care contine multe alte componente
biologice dintre care doar putine sunt vizibile cu ajutorul microscopului
optic.

1. Desenati un grup de 5 celule invecinate si incercati sa etichetati toate componentele

pe care le vedeti.
2. Schimbati la o marire mai mare= de 400X si priviti detaliile.

Aceasta regiune care

imprejmuieste celula se
numeste peretele celulei

Spatiul larg plin de fluid

dinauntrul celulei de ceapa
este vacuola de seva
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Portiunea compacta rotunda a celulei este

nucleul, continand informatii ereditare. El pare
sa fie in vacuola. Dar se afla in citoplasma
(in desenul de mai jos citoplasma transparenta
este pozitionata in fata si in spatele nucleului)
Peretele celulei
permite celulelor
Partea care licareste este plantei sa fie mai rigide
numita citoplasma. Ea
imprejmuieste membrana
celulei care este atat de
mica incat nu poti sa o vezi
cum trebuie.

Acestea sunt unele dintre cele mai importante parti ale celulei unei plante. Evident,
exista multe diferente in functie de tipul de planta sau functia ei.
Ganditi-va la portiunea de ceapa unde aceste celule isi au originea!
Care ar putea fi functia principala a acestor celule de ceapa?

CELULA 8.03b
 Proiect Tewise

Celulele umane 1
Celulele animale si umane sunt diferite de celulele plantelor. De
asemenea, majoritatea dintre ele nu ofera o structura atat de exacta.
Un tip de celula umana este usor de observat si ar trebui sa
evidentieze niste detalii: celulele epiteliale Squamosul din tesutul
obrazului.

Puneti un strop de apa pe o lama de microscop. Foarte usor, razuiti suprafata interioara a
obrazului vostru cu partea plata a unei scobitori. Transferati mai apoi celulele de pe
scobitoare in apa si acoperiti lama cu o lamela. Plasati un capat al acestui invelis cat mai
aproape de un capat al petei formate de lichidul unsuros, apoi usor scufundati-l in lichid.
Procedand asfel, se va evita formarea bulelor de aer.
Plasati lichidul continand celule din obraz pe masa microscopului. Centrati mai intai folosind
cea mai joasa marire. Cautati celule individuale, separate unele de celelalte si necutate la
margini. Treceti la o etape de marire mai mare. Daca observati o structura intunecata, de
marime mica ce arata ca un ou rotund sau un cerc, atunci ai gasit nucleul. Desenati una
dintre aceste celule in caiet incluzand detalii ca: forma celulei si a nucleului precum si
structura citoplasmei din jur. In cele din urma, schimbati pe lentilele cele mai puternice si
desenati celula din nou urmarind aceleasi aspecte.
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Nucleul

Membrana celulei care nu este

Membrana nucleara
inconjurata de un perete celular ca
in cazul celulei de ceapa.

Care este forma unei celule individuale din obraz?

Nucleul era situat central sau la periferie?
De ce credeti ca a fost asa usor sa separam celulele obrazului?
Ati gasit diferente fata de celula planta a bulbului de ceapa? Descrieti-le!
Ganditi-va la functiile acestor celule: credeti ca au o viata lunga sau scurta?

CELULA 8.04
 Proiect Tewise

Celulele umane 2
Daca vreti sa priviti o alta celula de tip uman usor de analizat, veti avea
nevoie de ajutorul unui medic. Acesta va preleva putin sange din varful
degetului si-l va aseza pe o lama de microscop marcata cu numele tau.

Plasati o mica picatura de albastru de metil sau din reactivii lui Wright in centrul lamei.
Asteptati pret de un minut si apoi cu mare grija stergeti lamela cu apa distilata. Acum puteti
sa priviti lamela prin microscop. Incepeti cu lentile mai slabe si imaginea ar trebui sa arate
cam asa:

.
Daca vedeti multe cercuri in straturi multiple, schimbati spre marginile lamelei unde sangele
arata mult mai transparent. Apoi alegeti o marire de 100X. Veti obtine o imagine ca aceasta:

Daca tot ce vedeti se rezuma la mici cercuri rosii, incercati sa gasiti un loc unde se pot
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

vedea si niste structuri mai mari, centrate, de culoare violeta. Acum treceti la o marire de
400X. Ar trebui sa vedeti o imagine similara cu ultima de pe aceasta pagina:

Nu uitati sa faceti desene la fiecare etapa si incercati sa schimbati contrastul la

deschizatura microscopului. Astfel veti obtine o imagine mai buna, in special la ultima
etapa.
Ce credeti ca reprezinta cerculetele rosii?
Ce ar putea reprezenta obiectele mai mari cu structuri de culoare violet?
Ce reprezinta aceste structuri violet?
Ganditi-va la diferenta! Daca acestea sunt structuri vii, ati putea banui diferente privind
durata de viata? Scrieti orice motiv va trece prin minte!

CELULA 8.04b
 Proiect Tewise
Diversite 1- Colectarea de Plancton
O picatura de apa de elesteu privita prin microscop poate sa-ti arate
mai multe elemente vii decat orice lexicon. In cadrul lectiilor de
diversitate avand ca tematica organismele unicelulare, veti invata
cum sa gasiti, sa priviti si sa identificati aceste protiste. La inceput nu
conta daca erau plante sau animale, dar mai tarziu veti invata ca
unele dintre ele pot fi si una si alta.

Mai inainte de toate avem nevoie de apa din elesteu ce ar trebui luata de la suprafata, cu
ajutorul unei plase pentru plancton improvizata.
Plasa de planctoni primitiva:

Fir gros, rasucit pentru a fixa ciorapul pe banda si

pentru a forma suportul.

Ciorap de nylon (cutat pentru a

include banda de plastic).

Parte a unei sticle de plastic in interiorul ciorapului

10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Cam 20 nivele de banda lata lipicioasa pentru a prinde plancton.

(diametrul cam de 5 inches)

Se poate folosi si o veche racheta de badminton!

Planctonul ar trebui prelevat de la suprafata prin imersiune timp de cateva secunde in

apa. Dupa aceea puteti sa inchideti ermetic apa intr-un pahar.
Acest pahar ar trebui etichetat: numele si locatia sursei de apa, data si numele
colectorului. Ar putea fi important de adaugat descrierea vremii(ploios, insorit etc) si ora
exacta.
Proba ar trebui analizata la microscop cat mai curand posibil. Daca nu se reuseste acest
lucru, trebuie sa adaugati niste apa curata si sa lasati paharul deschis la temperatura
camerei.
Cu cat te uiti mai tarziu la rezultat, cu atat mai multe schimbari privind populatia de
microorganisme se pot astepta. Deci exista posibilitatea sa observi aceeasi proba dupa
1,2,6… zile pentru a obtine o privire de ansamblu asupra schimbarilor de ordin dinamic.
Pe parcursul lectiei urmatoare, veti invata sa identificati diferite specii cu ajutorul
microscopului si sa le priviti in asa fel incat sa se poata vedea detaliile.

CELULA 8.05a
 Proiect Tewise

Diversitate 2
Urmatoarea foaie de lucru contine imaginea celor mai frecvente
protiste din helestee, lacuri sau riuri mici. Daca apa este prea curata
sunt mai putine specii.
Daca apa este foarte poluata, exista alte populatii.
Unele pot fi vazute prin amplificare la 40 x, altele devin vizibile cu 100x.
Pentru a vedea detalii este necesara o amplificare puternica dar si asa
este foarte dificil deoarece unele sunt foarte rapide.

Mai intai puneti o picatura de apa, ce contine protiste, pe o lama de microscop si acoperiti-o
cu capac de sticla. Apoi puteti incepe sa priviti proba la microscop.
.

Chlamydomonas si Scenedesmus sunt alge verzi foarte obisnuite. Scenedesmus este alcatuita din
patru celule unice. Aceasta este una dintre primele incercari ale naturii de a face organisme
complexe. Closterium si Micrasterias sunt alge verzi conjugate.
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Euplotes si Stylonychia, doua ciliate obisnuite. Vorticella, un ciliat legat de pamant

(plante, pietre.....)

_______________________________________________________________________

Daca vreti sa priviti protistele “intr-o miscare lenta”, puteti folosi seminte. Se pun 5 sau 6 intr-un
pahar de apa mic si se lasa acolo timp de cateva ore. Acest lucru confera apei o structura de miere
fluida, daca se adauga o picatura din acest jeleu la o picatura de apa ce contine plancton.
Organismele abia se misca datorita nivelului foarte ridicat de vascozitate a lichidului.

CELULA 8.05b
 Proiect Tewise

Diversitate 3 – Specii diferite 2

Majoritatea speciilor nu au fost descifrate inca de nimeni, si stim

ca sunt multe inca necunoscute. Prin urmare doar cele mai
obisnuite si-au gasit locul in lectiile noastre.

Imaginea din staga ne prezinta un heliozoon( helios=soare). Partile subtiri radiale ale
corpului sau, isi pot modifica forma. In Austria noi numim asfel de specii “animale morfice” si
intra in niste mici gauri din scheletul acestui organism.

Imaginea din dreapta ne prezinta un diatom ce apartine unei alge unicelulare. Dungile de pe
scheletul ei pot fi paralele sau radiale. Ele au un schelet ce se constituie in doua parti ce
seamana cu partea de sus si de jos a unei cutii.
10650-CP-1-2002-AT-COMENIUS-C21

Imaginea din stanga prezinta Euglena, in Austria numita “ochi verde frumos” - se poate
preschima din animal in planta. O intalnim fie aratandu-si un ochi de un rosu deschis si
urmarind alte organisme, fie devenind tot mai verde facand fotosinteza. Deoarece se misca
folosindu-si flagelul, este considerata membru a familiei flagelatelor.

Imaginea din dreapta ne prezinta Ceratium care are coarne pe schelet. Si el se misca
folosind flagelul. Acest amanunt il face sa fie inrudit la distanta cu Euglena

_________________________________________________________________________

Daca gasiti alte specii in timpul activitatii voastre la microscop, intrebati profesorul sau
incercati sa le identificati cu ajutorul unei carti sau a Internetului. Multe din cele mai marunte
par a fi organisme, dar sunt bacterii. Deoarece nu au celule, ele nu vor fi discutate pe
parcursul acestui curs.

CELULA 8.05c