Vară dragă

Vară dragă, ai sosit

Cu graul îngălbenit,
cu cireşe roşioare
Coapte şi gustoase tare.

Cu vacanţele la mare,
Şi cu jocurile tale
Ce-i atrage-ntreaga zi
Pe drăguţii de copii.

Tu aduci caldură mare

Şi mult soare zi de zi
Tu eşti anotimpul care
Îi bucură pe copii.

Vino, vară

Vino, vino, dulce vară,

Să mai ies la camp, afară,
Să cutreier văi fugind,
Plaiurile să colind.

Să mă uit cum vin la ape

Turmele, să se adape,
Dintre fagi să desluşesc
Viers de fluier ciobănesc.

Freamăt de pădure verde

Auzul să mi-l dezmierde,
Ostenit apoi să cad
Jos, la umbra unui brad.

Şi să-mi fie câmpu-n floare,

Ceru-albastru-nvelitoare,
Să m-adoarmă-n dulce cânt
Brazii clătinaţi de vânt!
Vara

Cu firea ei cea arzătoare

Sosit-a vara înapoi.
Toţi pomii sunt în sărbătoare,
În tei stă floare lângă floare...
E dulce vara pe la noi!

Când dimineaţa se iveşte

Din al văzduhurilor fund,
Tot câmpul parcă întinereşte
Iar, deşteptată de pe prund,
Cireada satului porneşte...

În urma ei un roi de grauri,

Ca nişte valuri cenuşii,
S-amestecă prin bălării.
S-aşază-n coarne pe la tauri,
Fac fel de fel de nebunii.

Până ce-n zarea depărtată

Spre lacul trist se pun pe drum.
Şi cum se duc, - acum ş-acum
Se mai zăresc încă o dată,
Ca rămăşiţa unui fum.

Vara

Hai să mergem la plimbare!

Afară e numai soare
Cu prieteni fluturi mii
Plăpânzi dar mereu zglobii.
Cu gureşe păsărele,
Ce s-ascund prin rămurele.
Şi în triluri ne răspund
Cu glăsciorul lor plăpând.

Vara

Din a cerului broboadă

Stropii mari încep să cadă.
Iarbă, flori ies la paradă
Vine vara să le vadă.
Îşi aşează pe rochiţă
albe flori de romaniţă,
Şi din frunze noi catrinţe,
La brâu-lujere-fundiţe.

Spicele prinse-n codiţe,

Şi străbate cât e vara
Şes şi munte, toată ţara.