Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași

Facultatea de Chimie și protecție a mediului

Specializare:Inginerie si management

Sistemul de management integrat de mediu

al organizatiei “CNE Cernavoda”

Student: Coisin Crina

Grupa:2410

1
Cuprins
CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI “CNE Cernavoda” PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI
SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU.................................................................................................................3
1.1.Descrierea organizatiei ........................................................................................................................................3
1.2.Principalii factori poluatori ai firmei ...................................................................................................................5
1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM ....................................................................5
1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM ................................................................6
1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM .....................................................................................6
1.5.1.Beneficii (avantaje) pentru organizatie a introducerii unui SMM ................................................................6
1.5.2.Dezavantaje pentru organizatie a introducerii unui SMM ...........................................................................6
1.6.Obiectivele SMM ................................................................................................................................................7
1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei .......................................................................................7
1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze SMM ....................................................................7
1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a sistemului de manangement de mediu ............................................................7
1.10.Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea SMM ........................8
CAPITOLUL 2. PROIECTARE SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI .................... 11
2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI ................................................................................................... 11
2.1.1.Politica de mediu a organizatiei ................................................................................................................. 11
2.1.2.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei ................................................................................................ 11
2.1.2.1.Aprecierea continutului politicii de mediu .............................................................................................. 11
2.1.2.2.Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu ............................................................. 12
2.2. PLANIFICAREA ............................................................................................................................................. 12
2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM) ............................................................................................................... 12
2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului .......................... 12
2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile ........................................................................................................ 19
2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente ............................... 20
2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte ............................................................................................ 22
2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu ........................................................ 23
2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei ........................................ 23
2.2.2.1.1.Elaborarea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ............................................................. 23
2.2.2.1.2.Ierarhizarea obiectivelor generale de mediu ........................................................................................ 24
2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei ............................................................ 29
2.2.2.3.Implementarea si functionarea sistemului de management de mediu ..................................................... 29
2.2.2.3.1.Documentatia sistemului de management de mediu ............................................................................ 29
2.2.2.3.1.1.Manualul de mediu al organizatiei .................................................................................................... 29
2.2.2.3.1.2.Procedurile sistemului de management de mediu ........................................................................ 30
CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI ...... 36

2
 CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI “CNE Cernavoda” PENTRU
IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU
1.1.Descrierea organizatiei
SN “Nuclearelectrica” S.A. este inregistrata din 2 iulie 1998 la Registrul Comertului al Camerei
de Comert si Industrie. SNN SA este sub autoritatea Ministerului Energiei, statul detinand
82,4959% din actiuni, Fondul Proprietatea, 9,0903% si alti actionari, 8,4138%, dupa listarea la
bursa a companiei in 2013.
Principalele domenii de activitate ale SNN S.A. se axeaza pe producerea de energie electrica,
termica si de combustibil nuclear.
De asemenea, SNN S.A. coordoneaza lucrarile de investitii-dezvoltare, precum si activitatile de
formare si perfectionare a resurselor umane din domeniu.
Productie: Producem energie curata, in siguranta, la un cost competititiv si un pret accesibil

Societatea Nationala „Nuclearelectrica” S.A – Sucursala CNE Cernavoda (CNE

Cernavoda) opereaza din doua Unitati nucleare astfel: Unitatea nr. 1 (U1) aflata in
exploatare comerciala din decembrie 1996 si Unitatea nr. 2 (U2) aflata in exploatare
comerciala din noiembrie 2007.
Responsabilitatea operarii celor doua unitati nuclearoelectrice revine Sucursalei “CNE
Cernavoda” din cadrul SNN-SA.
Obiectivul “Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda” de tip CANDU 6, este situat in
conformitate cu prevederile Autorizatiei nr. I/665 din 30 septembrie 1978, eliberată de
Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară pentru amplasarea obiectivului, in Judetul
Constanta pe un amplasament la cca 3 km sud-est de orasul Cernavoda, la cca. 1.5 km
nord-est de (Ecluza Cernavoada aferenta Canalului Dunare – M. Neagra) prima ecluza a
canalului Dunare – Marea Neagra, avand coordonatele geografice 44°20’ latitudine
nordica si 28°1’longitudine estica. Amplasamentul este marginit la nord-est de Valea
Cismelei, iar la sud vest de DJ 223C.
Sursa de apa necesara cerintelor tehnologice ale centralei este fluviul Dunarea prin
intermediul Canalului Dunare – M. Neagra (CDMN) si al canalului de derivatie, in
amonte de portul de asteptare al ecluzei Cernavoda, iar energia electrica este evacuata prin tatia
de 400 kV in sistemul energetic national.
Circuitele majore de proces, pentru fiecare unitate nucleara, sunt:
- Circuitul Primar de transport al caldurii (C1)
- Circuitul Moderatorului (C2)
- Sistemele Condensat si Apa de Alimentare generatori de abur (C3)
- Circuitul Intermediar de Racire (C4)
- Circuitul de Apa de Racire Condensator (C5)
- Circuitul de Apa Tehnica de Serviciu (C6)

Primele doua circuite (C1, C2) sunt inchise si folosesc drept agent termic apa grea,
circuitele C3 si C4 folosesc apa demineralizata, iar circuitele C5 si C6 sunt circuite
deschise care folosesc apa de Dunare. Fiecare unitate nuclearoelectrica de la CNE
3
Cernavoda cuprinde: partea nucleara si partea clasica.
Partea nucleara include:
- Cladirea reactorului in care se afla sistemul nuclear de producere a aburului cu
auxiliarele sale;
- Cladirea serviciilor auxiliare nucleare cu sistemul de tratare a deseurilor
radioactive, gospodaria de apa grea si alte sisteme;
- Turnul de reconcentrare apa grea;
- Sistem de depresurizare filtrata de urgenta a anvelopei (EFCVS-Emergency
Filtered Containment Venting System);
- Cladirea treptei de inalta presiune pentru racire la avarie a zonei active;
- Cladirea sistemului de alimentare cu energie la avarie si camera de comanda
secundara;
Partea clasica include:
- Sala masinilor;
- Casa pompelor;
- Gospodaria de combustibil pentru grupurile Diesel;
- Punctul termic din U1

La acestea se mai adauga urmatoarele obiecte de folosinta comuna celor doua unitati:
- Statia de Tratare Chimica a Apei (STA);
- Centrala termica de pornire;
- Gospodaria de CLU pentru Centrala termica de pornire si gospodaria de ulei;
- Statia de 110 kV;
- Corpul administrativ Pavilion 1 si Pavilion 0;
- Punctul termic din Unitatea 3;
- Punct termic PT57 (in Campus 1);
- Punct termic PT36 Garaj;
- Punct termic PT58 SEIRU;
- Centrul de pregatire a personalului – Pavilion 2;
- Garaj, in Cernavoda;
- Dispensarul medical, str. Medgidiei nr. 1;
- Puturi de apa freatica (FJ)3, foraj apa potabila in Campus;
- Statie de tratare a apei potabile (in Campus 2);
- Cantina restaurant (in Campus 2);
- FJ1, FJ2, foraje (puturi forate) pentru apa potabila pe amplasament;
- Statie tratare apa potabila pe amplasament;
- Depozitul intermediar de deseuri radioactive;
- Depozitul intermediar de combustibil ars;
- Cladire Sistem Alimentare cu Apa de Avarie (EWS);
- Corp Electric pentru Servicii Proprii Comune;
- Turnul Meteo;
Statie meteo amplasata pe acoperis Pavilion 1;
- Laborator Control Mediu (amplasat in orasul Cernavoda);

4
- Posturi fixe pentru supravegherea fondului de radiatii;
- Depozite de heliu in afara incintei;
- Priza de apa;
- Canalul de aductiune a apei de racire;
- Canalul de evacuare a apei calde in bieful II al CDMN;
- Canalul de amestec apa calda-apa rece;
- Canalul de evacuare apa calda in Dunare;
- Racorduri la Sistemul Energetic National;
- Racorduri Telex, Telefonie, Curenti Slabi;
- Racorduri apa potabila;
- Racorduri canalizare menajera;
- Evacuari canalizare pluviala;
- Constructii speciale si lucrari hidrotehnice pentru protectia incintei;
- Corp garda;
- Depozite echipamente;
- Complex Cazare din Cernavoda
Valori
Siguranta-pentru ca operam una dintre cele mai performante centrale nucleare din lume
Profesionalism-pentru ca oamenii sunt ce avem mai bun
Stabilitate-pentru ca producem constant
Competitivitate-pentru ca iti livram energie curata la un pret competitiv
Transparenta-pentru ca suntem responsabili fata de tine.

1.2.Principalii factori poluatori ai firmei

 Emisii radioactive in aer
 Emisii radioactive in apa
 Emulsie (apa+ulei)
 Deseuri cu continut de substante organice
 Deseuri industrial
 Glicol (antigel)
 Solutii spalare (H3PO4)

1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM

 Controlul si reducerea costurilor de mediu
 Conformarea la cerinţele legislative
 Minimizarea riscurilor financiare
 Îmbunătăţirea imaginii şi a poziţiei pe piaţa internă şi internationala
 Creşterea eficienţei personalului prin motivare si implicare
 Facilitarea procesului de imbunatatire continua

5
1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM
Managementul mediului in CNE Cernavoda se bazeaza pe o abordare prudenta si are ca scop
minimizarea impactului proceselor si produselor noastre asupra mediului. CNE Cernavoda se
angajeaza sa protejeze mediul. Prin urmare, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de sera se
masoara in mod sistematic, cu scopul de a genera informatiile necesare pentru dezvoltarea
strategiei durabile a companiei si a unei strategii specifice in domeniul emisiilor cu continut de
carbon.
O cauza ar fi cea economic, deoarece s-ar reduce costurile prin economisirea materiilor prime, a
energiei, cât şi reducerea eventualelor amenzi. Deasemenea, se asigură o îmbunătăţirea imaginii
firmei cu autorităţile deoarece prin SMM se elaborează metode de protecţie a mediului
înconjurător şi deoarece numărul consumatorilor eco este în continuă creştere, un alt avantaj va fi
constituit de faptul că aceasta va asigura noi produse pe piaţă care vor satisface necesităţile
consumatorilor. Un alt avantaj al implementării unui SMM va fi aigurarea unei mai bune calităţi
a produselor şi serviciilor. Un SMM ajută şi obţinerea unor servicii bancare şi de asigurare mai
bune.

1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM

1.5.1.Beneficii (avantaje) pentru organizatie a introducerii unui SMM

 mai mare probabilitate a viabilităţii pe termen lung , ca rezultat al minimizării cererii de
resurse naturale pentru activităţile intreprinderii, minimizării riscului răspunderilor de
mediu şi conformării cu prevederile reglementărilor de mediu printr un management
proactiv.
 Costuri reduse de funcţionare, ca rezultat al minimizării deşeurilor şi a creşterii eficienţei
energetice.
 Un mai bun management general al intreprinderii şi o performanţă de ansamblu mai bună
a intreprinderii, ca rezultat al cerinţelor SMM de alocare clară a răspunderii în cadrul
organizaţiei, de instituire a unor sisteme de monitorizare, de asigurare a unor controale
operaţionale adecvate şi de minimizare a deşeurilor şi a consumului de energie.
 Îmbunătăţirea performanţelor de mediu
 Eficientizarea muncii în echipă.
 Facilitarea obţinerii permiselor şi autorizaţiilor

1.5.2.Dezavantaje pentru organizatie a introducerii unui SMM

Angajaţii şi managerii sunt adesea rezervaţi cu
privire la standardele de managementul mediului deoarece certifi carea metodologiei
tinde să se concretizeze mai mult pe elaborarea documentelor. Angajaţii se simt
acaparaţi de necesitatea realizării unor documente suplimentare, ceea ce poate genera
resentimente pe termen lung şi negativism.
Resursele limitate ale organizaţiei sunt adesea redirecţionate tot mai mult
către rezolvarea aspectelor birocratice ale managementului mediului în detrimentul
managementului de mediu de sine.

6
1.6.Obiectivele SMM
 Reducerea evacuarilor poluante in mediul inconjurator
 Utilizarea eficienta a energiei si resurselor
 Imbunatatirea Managementului deseurilor in organizatie
 Protectia ecosistemelor
 Implementarea cerintelor legislative de mediu in procesele centralei;
 Implementarea, mentinerea si continua imbunatatire a unui sistem de management de
mediu
 Aplicarea unei strategii preventive in estimarea riscurilor pe care operarea centralei,
le-ar avea asupra populatiei si a mediului precum si in evaluarea riscurilor sau
impactului potential pe care le-ar avea tehnologiile sau procesele noi
 Pregatirea, incurajarea si responsabilizarea intregului personal pentru efectuarea
tuturor activitatilor astfel incat sa fie realizate performantele tehnice, de mediu si
economice conform atributiilor specifice;
 Imbunatatirea Managementului materiilor prime periculoase folosite in unitate
 Prevenirea producerii de accidente cu repercusiuni asupra mediului

1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei

 Implicarea conducerii - în ceea ce priveşte suportul comitetului de conducere, din ceea
ce rezultă din cercetări ( investigaţii proprii ), implicarea poate fi totală în cazul
implementării unui sistem de management de mediu
 Resurse umane
 Resurse financiare

1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze SMM

Vom stabili implementarea SMM in, Canalul de evacuare apa calda in Dunare deoarece in acest
sector este cea mai mare poluare, din cauza activităților desfasurate. În cadrul acestei secții
factorii care polueaza sunt: emulsiile folosite, iar din cauza acestora dorim să eliminăm sau
măcar să minimizăm impactul lor asupra oamenilor si a mediului prin implementarea acestui
sistem de management de mediu.

1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a sistemului de manangement de mediu

Datorită faptului ca acest sector de activitate are un impact mare asupra poluării am stabilit ca
nivelul de aplicare al SMM-ului să fie total deoarece acesta afectează în mare măsură atât
oamenii și mediul înconjurător.

7
1.10.Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea
SMM
Chestionar pentru Manager
1. Ati auzit de:
Nota: Va rugam sa selectati cate optiuni considerati necesar.
 EMAS – Schema Comunitara de Eco-Management si Audit
 Standardul ISO 14001
 Certificarea pe mediu a produsului (Ecolabel)
 Politica integrata de produs
85% au raspuns ca au auzit doar de Standardul ISO 14001, iar restul 15% nu au auzit de nici
unul de mai sus.
2. Sunteti la curent cu legislatia de mediu privind protectia mediului pe care ar trebui trebuie sa o
respecte organizatia dumneavoastra?
 Nu sunt la curent cu faptul ca exista legislatie cu privire la protectia mediului
 Sunt la curent cu faptul ca exista legislatie cu privire la protectia mediului, dar nu ii
cunosc prevederile
 Sunt la curent cu legislatia privind protectia mediului care se aplica activitatii organizatiei
 Activez in concordanta cu legislatia de mediu privitoare la natura activitatii organizatiei
 Consemnez actiuni, activitati si masuri care demonstreaza conformitatea organizatiei cu
legislatia de mediu
25% au raspuns ca nu sunt la curent cu faptul ca exista legislatie cu privire la protectia
mediului, 65 % sunt la curent cu faptul ca exista legislatie cu privire la protectia mediului, dar
nu ii cunosc prevederile, 15% sunt la curent cu legislatia privind protectia mediului care se
aplica activitatii organizatiei si 5% activeaza an concordanta cu legislatia de mediu privitoare
la natura activitatii organizatiei.
3. Organizatia dumneavoastra detine toate autorizatiile de mediu necesare functionarii?
 Activitatea organizatiei nu impune obtinerea de autorizatii
 Organizatia nu detine toate autorizatiile necesare
 Organizatia detine toate autorizatiile necesare si le reinnoim periodic
65% au raspuns ca activitatea organizatiei nu impune obtinerea de autorizatii, 25% au raspuns
ca organizatia detine toate autorizatiile necesare si le reinnoim periodic, in timp ce 10% au bifat
ca organizatia nu detine toate autorizatiile necesare.
4. Care dintre urmatoarele aspecte si costuri eventuale credeti ca pot fi asociate cu nerespectarea
legislatiei privind protectia mediului?
Nota: va rugam sa selectati cate optiuni considerati necesar.
 Amenzi si penalitati
 Suspendarea activitatii pana la rezolvarea problemelor
 Consecinte penale
 Re-inspectarea sediilor si activitatilor
 Pierderea clientilor si scaderea vanzarilor cauzata de o „presa negativa”
 Pierderea mijloacelor de sustinere a activitatii
85% au bifat amenzile si penalitati, suspensarea activitatii pana la rezolvarea problemelor,
consecinte penale, re-inspectarea sediilor si activitatilor si pierderea clientilor si scaderea
vanzarilor cauzata de o „presa negativa”, in timp ce 15% au bifat si pierderea mijloacelor de
sustinere a activitatii.
5. Activitatea dumneavoastra monitorizeaza si administreaza riscurile si problematicile legate de
mediu?
 Nu suntem la curent cu riscurile de mediu pe care le creeaza activitatea
8
  Activitatea nu creeaza nici un risc de mediu care sa necesite monitorizare si control
 Activitatea creeaza riscuri de mediu, dar acestea nu sunt monitorizate sau controlate
 Activitatea creeaza riscuri de mediu, acestea fiind monitorizate si controlate
45% au raspuns ca activitatea nu creeaza nici un risc de mediu care sa necesite monitorizare si
control, 25% au raspuns ca nu sunt la curent cu riscurile de mediu pe care le creeaza
activitatea, 15% au zis ca activitatea creeaza riscuri de mediu, acestea fiind monitorizate si
controlate, in timp ce 15% au zis ca activitatea creeaza riscuri de mediu, acestea fiind
monitorizate si controlate.
6. In elaborarea ofertelor destinate licitatiilor sau cererilor de oferta din cadrul procedurilor de
achizitii publice, faceti dovada respectarii legislatiei privind protectia mediului, riscurile si
aspectele de mediu sunt avute in vedere?
 Organizatia noastra nu participa la licitatii si nu elaboreaza oferte
 Nu luam in considerare riscuri si aspecte de mediu
 Luam in considerare riscurile si aspectele de mediu, dar acestea nu sunt documentate
 Luam in considerare si documentam riscurile si aspectele de mediu
 Nu stiu
25% au raspuns ca organizatia noastra nu participa la licitatii si nu elaboreaza oferte, 75 % au
zis ca nu stiu
7. Activitatea dumneavoastra beneficiaza de certificare pentru sistemul de management al
mediului (ISO 14001)?
 Da, organizatia noastra este certificata pe sistemul de management al mediului
 Nu, organizatia noastra nu este certificata pe sistemul de management al mediului
 Nu stiu
75% au raspuns ca da, organizatia noastra este certificata pe sistemul de management al
mediului, 15 % au raspuns ca nu, organizatia noastra nu este certificata pe sistemul de
management al mediului, in timp ce 5% au raspuns ca nu stiu.
8. In cadrul organizatiei dumneavoastra exista cel putin o persoana responsabila cu
managementul mediului?
 Da
 Nu
Daca da, in cadrul carui departament? ____________________________________________
33
90% au rapuns ca exista, dar nu stiu departamentul acestuia, in timp ce 10% au raspuns ca nu.
9. In cadrul organizatiei dumneavoastra, luati in calcul certificarea vreunuia dintre urmatoarele
sisteme de management de mediu?
 ISO 14001
 EMAS
 Ambele
 Sunt deja certificat pe ______________________
 Nu

9
Chestionar pentru angajati

1. Aveti probleme legate de poluarea apelor, a solurilor si a atmosferei?

 Da
 Nu
 Nu stiu
85% au raspuns ca nu sunt probleme legate de mediu, 5% au raspuns ca da, in timp ce 10% au
raspuns ca nu stiu.
2. Ati fost informat despre performantele de mediu?
 Da
 Nu
100% au raspuns ca sunt informati.
3. Stiti care sunt indicatorii de mediu din ISO 14001?
 Da
 Nu
90% au raspuns ca stiu care sunt indicatorii de mediu din ISO 14001, in timp ce 10% au raspuns
ca nu stiu.
4. Ati fost informati despre manevrarea substantelor periculoase?
 Da
 Nu
100% au raspuns ca sunt informati.
5. Stiti cum sunt monitorizate si/sau controlate materiale contaminate sau deteriorate?
 Da
 Nu
99% au raspuns ca stiu, in timp ce 1% au raspuns ca nu stiu
6. Stiti cum sunt monitorizate si/sau controlate activitatile care genereaza zgomot sau vibratii?
(ex.: generatoare, compresoare, zgomot de motoare, instalatii, echipamente)
 Nu este cazul activitatilor noastre
 Da
 Nu
100% au raspuns ca stiu cum sunt monitorizate si controlate activitatile care genereaza zgomot.
7. Stiti daca exista aparate si echipamente privind monitorizarea si controlul activitatilor care
genereaza fum, mirosuri sau care necesita ventilatie?
 Da
 Nu
 Nu stiu
98% au raspuns ca exista aparate si echipamente privind monitorizarea si controlul activitatilor
care genereaza fum, mirosuri sau care necesita ventilatie, in timp ce 2% au raspuns ca nu stiu
8. Ati fost informati de planul de actiune de prevenirea poluarii mediului?
 Da
 Nu
100% au raspuns ca da, au fost informati

10
 CAPITOLUL 2. PROIECTARE SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A
ORGANIZATIEI

2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI

2.1.1.Politica de mediu a organizatiei

CNE Cernavoda se angajeaza la imbunatatirea continua a performantei sale de mediu prin
compararea cu cele mai performante centrale nucleare din lume.
Organizatia vizeaza in mod responsabil implementarea cerintelor sistemului de management si
imbunatatirea continua a acestuia.
Riscurile asociate desfasurarii activitatilor sunt identificate,evaluate si sunt dispuse masuri de
prevenire sau minimizare a aparitiei acestora.
Se asigura fondurile necesare pentru a imbunatati sau a achizitiona tehnologii performante in
vederea prevenirii poluarii si a pastrarii unui mediu curat.
Respectarea legislatiei si conventiilor de mediu.
Implementarea solutiilor pentru a diminua impactul asupra mediului.
Utilizarea eficienta de utilitati, materii prime si material.
Imbunatatirea continua a conditiilor de mediu si prevenirea poluarii aerului, solului si a apei.
Colectarea selectiva si valorificarea in conditii de maxima siguranta a deseurilor reziduale;
Cresterea gradului de recuperare si valorificare a deseurilor precum si eliminarea responsabila si
in siguranta a deseurilor generate.
Constientizarea intregului personal prin educare, instruire in a-si desfasura activitatea in mod
responsabil fata de mediul inconjurator
Asigurarea transparentei in relatiile de comunicare cu societatea civila, parteneri de afaceri,
autoritatile de control.
Obiectivele de mediu vor fi revazute si completate anual.

2.1.2.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei

2.1.2.1.Aprecierea continutului politicii de mediu

Organizaţia este interesată în mod continuu sa minimizeze impactul activităţilor locale asupra
mediului.
Aprecirea conţinutului politicii de mediu

- Dacă politica de mediu raspunde anagajamentelor prevazute în ISO 14001

- Dacă este adecvata activitatilor produselor şi serviciilor şi dacă reflectă corect valorile şi
principiile organizaţiei
11
 - Dacă este acceptată de conducerea organizaţiei la nivelul cel mai înalt
- Dacă este realistă şi stabileşte direcţii clare de urmat
- Dacă este desemnată o persoană pentru supravegherea şi implementarea unei politici de
mediu
- prevenirea poluării şi a riscurilor de mediu.

2.1.2.2.Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu

 Realizarea implementării politicii de mediu cu ajutorul responsabilului de mediu şi al
conducerii
 Conducerea va asigura tot ceea ce este nevoie pentru implementarea sistemului de
management de mediu
 Incurajarea reducerii poluarii si a cantitatilor de deseuri
 Ridicarea nivelului standardelor pentru protectia mediului
 Imbunatatirea tehnologiei
 se masoara in mod sistematic, cu scopul de a genera informatiile necesare pentru
dezvoltarea strategiei durabile
În ceea ce priveşte implementarea politicii de mediu societatea este dornică şi dispune
alocarea resurselor şi documentelor necesare cât şi informarea publicului asupra
deciziilor luate.

2.2. PLANIFICAREA

2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)

2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului

Pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu se vor lua în considerare cît mai
mulţi factori, cum ar fi: emisiile în aer, efluentii în apă, managementul deşeurilor, poluarea
solului, impactului asupra comunităţii, utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale, alte
aspecte de mediu locale, analiza ciclului de viaţă al produslui, analiza matricei efectelor de
mediu, activităti anterioare şi planificate pentru viitor, funcţionarea normală şi anormală a
instalaţiilor/echipamentelor, incidente, accidente, poluare accidentală.

De asemenea, în stabilirea metodei de cotare se poate include şi identifcarea iniţială a

impacturilor asupra sănătăţii şi securităţii persoanelor, precum şi evaluarea riscurilor pentru
mediu. Relaţia dintre aspectele de mediu si impactului asupra mediului este de tip cauza – efect.
De exemplu, cauza / aspectul de mediu este deversarea produselor petroliere pe sol, iar efectul /
imapctul este poluarea solului, subsolului şi a acfiverului în situaţii de infiltrare produse
petroliere.
12
 Identificarea aspectelor de mediu şi evaluarea impacturilor asupra mediului, asociate
acestor aspecte este un proces ce parcurge urmatoarele etape: selectarea activităţii, produsului,
identificarea unui număr cît mai mare de aspecte de mediu asociate, identifcarea unui numar cît
mai mare de impacturi de mediu asociate fiecărui aspect şi cuantificarea impacturilor care ajută
la reţinerea numai a acelor aspecte de mediu care generează impacturi semnificative.

Metoda adoptată pentru cuantificarea impacturilor de mediu asociate aspectelor de mediu

identificate are la baza metoda denumită AMDEC (Analyse des modes de Defaillance de leur
Effets et de leur Criticites), aplicată prima dată pentru industria aeronautică şi ulterior extinsă şi
la alte sectoare industriale. Această metodă permite ierarhizarea aspectelor de mediu prin
identificarea impacturilor seminifcative, avînd la bază următoarele criterii:

1. gravitatea impactului,
2. frecvenţa de producere sau probabilitatea de apariţie,
3. persistenţa în mediul natural,
4. sensibilitatea mediului receptor,
5. alte criterii.
Se face precizarea că aceste criterii pot varia, nu sînt singurele aplicabile şi nici impuse.
Unele pot fi înlocuite cu altele mai bine adaptate specificului organizaţiei pentru care se
elaborează analiza iniţială de mediu.

Pentru cazul de faţă, activităţile desfăşurate pe amplasament metoda de cotare a impacturilor

asociate aspectelor mediu identificate consideră următoarele criterii:
1. gravitatea/importanta impactului (G)
2. frecvenţa impactului (F)
3. magnitudinea impactului (M)
4. reglementări care să stabilească nivelul maxim admis de poluant în receptorul natural (R)
5. opinia publică/transparenţă (O).

Pentru aceste criterii se stabileşte o scară, fiecare criteriu luînd valori pozitive şi avînd un anumit
coeficient de pondere, funcţie de importanţa lui în procesul de cuantificare.

13
 Grila de cotare a impacturilor de mediu.

Criteriu Coeficient pondere 10 puncte 5 puncte 1 punct

F 3 Zilnica Medie Ocazionala
G 5 Risc pentru om si mediu Risc pentru mediu Nu exista risc pentru mediu
M 4 Semnificativa Medie Minora
R 4 Neconformitate(depasiri Conformitate Conformitate (valori ale
de CMA) (valori cuprinse poluarilor sub pragurile de
intre prag de alerta alerta)
si prag de
interventie)
O 2 Plangeri si critici Plangeri si critici Nu exista plangeri sau critici
sistematice sporadic
Scor = F·3+G·5+M·4+R·4+O·2

Aspectele activitatii Substante emise Impactul asupra mediului

Transportul de marfa
Încalzire
Depozitarea deseurilor
Climatizare
Materiale de racire
Detergenti
Extinctoare
Utilizarea solventilor
Încalzirea
Incinerarea deseurilor
Apa reziduala industriala
Dioxid de carbon (CO2)
Metan (CH4)
gaze fluourate (CFC, HFC, etc)
CFC
dizolvanti clorurati
Haloni
oxizi de azot (NOx)
compozitii organice volatile
(VOC)
oxizi de azot (NOx), metan
(CH4)
saruri nutritive (fosfor si azot)
materii organice
Contribuie la efectul de sera, astfel
la alterarea climatului pe plan
global
Distrug stratul de ozon, care
protejeazã Pãmântul de radiatiile
ultraviolet
Contribuie la formarea ozonului în
straturile mai inferioare al
atmosferei, ceea ce dauneaza
sanatatii
provoaca imbogatirea cu material
nutritive a raurilor, lacurilor
eutrofizare)

14
Tabel nr.1. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia X. Procesul Y la funcţionare
normală

Activitate Aspect de Impact de F G M R O Scor Medie

mediu mediu de
Scor
medi activ.
u

Pregatirea materiei Transport poluare aer; 15 5 4 4 2 30 30

prime 15 5 4 4 2 30
NH3, H2SO4 poluare apa;
solutie, HCl 15 5 4 4 2 30
poluare sol;
Solutie, NaOH
solutie, H, Cl,
Na2CO3 ,
CaCl 2 solutie,
Var, Acetona,

Alimentarea cu apa apa grea (D poluare apa; 15 5 4 4 10 38 38

si evacuarea 2
apelor uzate O)

Instalațiile de pe emițătoare de poluare aer 15 5 4 4 10 38 34

amplasament dioxid de
carbon

producerea caldurii pastile de poluare aer 3 5 20 4 2 36 36

si a aburului bioxid de
uraniu
sinterizat

Pregatire Ulei ungere poluare apa; 15 5 4 4 10 38 38

poluare sol; 15 5 4 4 10 38

intretinere Solutii spalare poluare apa; 3 25 4 4 2 38 28

(H3PO4)
poluare aer; 3 5 4 4 2 18

Ajustura Vopsele si poluare apa; 3 5 20 4 2 34 31

lacuri
poluare sol; 3 5 4 4 10 26
3 5 20 4 2 34
poluare aer;

15
colectare, sortare, deseuri poluare sol; 3 5 4 4 10 28 28
compactare radioactive

Incinerarea gaze cu efect poluare aer; 3 5 4 4 2 18 18

deseurilor de sera

Tabel nr.2. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia X. Procesul Y la funcţionare
anormală
Activitate Aspect de Impact de F G M R O Scor Medie
mediu mediu de
Scor
medi activ.
u

Pregatirea materiei Transport poluare aer; 30 25 4 4 2 65 62.33

prime 30 5 20 4 2 61
NH3, H2SO4 poluare apa;
solutie, HCl 30 5 20 4 2 61
poluare sol;
Solutie, NaOH
solutie, H, Cl,
Na2CO3 ,
CaCl 2 solutie,
Var, Acetona,

Alimentarea cu apa apa grea (D poluare apa; 30 5 4 4 2 45 45

si evacuarea 2
apelor uzate O)

Instalațiile de pe emițătoare de poluare aer 15 25 4 4 2 50 48

amplasament dioxid de
carbon

producerea caldurii pastile de poluare aer 15 25 4 4 2 50 50

si a aburului bioxid de
uraniu

16
 sinterizat

Pregatire Utilizarea poluare apa; 15 5 4 4 2 30 38

solventilor
poluare sol; 15 5 20 4 2 46

intretinere Solutii spalare poluare apa; 15 25 4 4 10 58 62

(H3PO4)
poluare aer; 15 25 4 20 2 66

Ajustura Vopsele si poluare apa; 3 5 20 4 10 42 56

lacuri
poluare sol; 15 25 4 4 10 58
15 25 4 4 20 68
poluare aer;

colectare, sortare, deseuri poluare sol; 30 25 4 4 2 65 65

compactare radioactive

Incinerarea gaze cu efect poluare aer; 15 25 4 4 2 50 50

deseurilor de sera

Tabel centralizator al rezultatelor evaluării impacturilor asociate asupra mediului la funcţionare

normală, cât şi funcţionare anormală.
Activităţi Medie scor activitate
Funcţionare Funcţionare
normală anormală
Pregatirea materiei prime 30 62.33
Alimentarea cu apa si evacuarea 38 45
apelor uzate
Instalațiile de pe amplasament 34 48
producerea caldurii si a aburului 36 50
Pregatire 38 38
intretinere 28 62

17
 Ajustura 31 56
colectare, sortare, compactare 28 65
Incinerarea deseurilor 18 50
Scor<18—impact nesemnificativ
18<Scor<38—impact de mediu semnificativ
Scor>38—impact semnificativ
Astfel distingem urmatoarele categorii de impacturi produse de aspectele de mediu:
Activităţi Functionare
normala Medie scor Functionare Medie
activitate anormala scor activitate
Pregatirea materiei prime impact de 30 impact semnificativ 62.33
mediu
semnificativ
Alimentarea cu apa si evacuarea impact de 38 impact semnificativ 45
apelor uzate
mediu
semnificativ
Instalațiile de pe amplasament impact de 34 impact semnificativ 48
mediu
semnificativ
producerea caldurii si a aburului impact de 36 impact 50
mediu semnificativ
semnificativ
Pregatire impact de 38 impact de mediu 38
mediu semnificativ
semnificativ
intretinere impact de 28 impact 62
mediu semnificativ
semnificativ
Ajustura impact de 31 impact 56
mediu semnificativ
semnificativ
colectare, sortare, compactare impact de 28 impact 65
mediu semnificativ
18
 semnificativ
Incinerarea deseurilor impact 18 impact 50
nesemnificativ semnificativ

70
60
50
40
30
20
10 Functionare normala

0 Functionare anormala

2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile

• Legea nr.137 din 29/12/1995- Publicata in Monitorului Oficial , Partea I nr.304 din
30/12/1995 Legea protectiei mediului
• NORME din 27 ianuarie 1998 privind protectia mediului ca urmare a impactului mediu
înconjurator
• LEGE nr. 645 din 7 decembrie 2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii
• Legea Apelor nr. 107/1996
• Legea privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare nr. 111/1996
• Legea privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi
Dezvoltare Durabilă, nr. 158/22.10.1999
• Legea 73/11.05.2000 privind Fondul pentru Mediu
• Legea 160/3.10.2000 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2000 pentru
aderarea

19
României la Convenţia Internaţională privind cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi
• Legea nr. 159/3.10.2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind
regimul commercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care
distrug stratul de ozon
• Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia-cadru a
Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997
• Legea nr. 9/2001 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2000 pentru
acceptarea
Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon,
adoptat la Copenhaga, la 25 noiembrie 1992
Legea nr. 21/2001 pentru acceptarea unor Amendamente la Statutul Agentiei Internationale
pentru Energie Atomica (AIEA) adoptate la a 43-a sesiune a Conferintei Generale a acesteia la 1
octombrie 1999
• Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra
mediului in context transfrontiera, adoptat la Espoo, la 25 februarie 1991
• Legea nr. 150/2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal
privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la cea de-a IX-a reuniune a Partilor, la
Montreal din 15 – 17 .09.1997
• Legea nr. 201/2001 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 19/2001
pentru ratificarea Memorandumului de intelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul
Romaniei si Guvernul Elvetiei si a Intelegerii asupra proiectului - proiect elvetian privind energia
termica
(Buzau, Pascani), semnate la Bucuresti, la 8 ianuarie 1999
• Legea nr. 384/2001 pentru aprobarea OUG nr. 204/2000 pentru modificarea art. 8 din
Legea nr.
111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare
• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor

2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente

S.N. Nuclearelectrica SA a dezvoltat si mentine un Sistem General de Management, care se
conformeaza prevederilor Legii 111/1996, Normelor de Management al Calitatii aplicabile in
domeniul nuclear (NMC), emise de CNCAN si Standardului AIEA GS-R-3. Sistemul de

20
Management al SNN Sediul Central este autorizat de CNCAN pentru activitati de conducere in
domeniul nuclear, autorizatie reinnoita in anul 2015 (Autorizatia nr. SNN EX – 01/2015).

Sistemul de Management descris in Manualul Sistemului de Management, contine directii de

dezvoltare si implementare a sistemului de management in cadrul Sediului Central, precum si in
cadrul Sucursalelor CNE Cernavoda si FCN Pitesti. Dezvoltarea si evaluarea Sistemului de
Management este coordonata de catre Departamentul Dezvoltare si Evaluare Sisteme de
Management (DDESM).

Sucursalele CNE Cernavoda si FCN Pitesti au dezvoltat si mentin sisteme de management

specifice pentru activitatile lor.

Pentru controlul lucrului in camp de radiatii sunt elaborate proceduri care asigura evaluarea si
identificarea pericolelor radiologice si masuri adecvate de protectie pentru executia si
conducerea lucrarilor.
a) Este stabilit un sistem de permise (autorizatii) de lucru in camp de radiatii, care asigura ca
toate activitatile in camp de radiatii sunt verificate si aprobate la un nivel ierarhic corespunzator
inainte de realizarea lor. Nivelul de aprobare creste proportional cu cresterea pericolelor.
b) Pentru lucrarile in campuri cu nivele mari de radiatii, este stabilit un proces riguros de
planificare a lucrului, care sa demonstreze ca au fost luati in considerare toti factorii necesari, iar
dozele de radiatii vor fi in concordanta cu principiul ALARA*.
c) Personalul Departamentului Radioprotectie, SM & PSI este implicat in planificarea, aprobarea
si conducerea lucrarilor cu pericole mari de iradiere.
Zona Controlata Radiologic este o zona supusa unor reguli speciale in scopul protectiei contra
radiatiilor ionizante si al prevenirii raspandirii contaminarii radioactive, si in care accesul este
controlat.
Din acest punct de vedere Programul de Radioprotectie acopera un element principal: sunt
stabilite spatiile de lucru care vor fi monitorizate, pentru a asigura informatii asupra pericolelor
radiologice din centrala.
Natura si frecventa monitorizarii spatiilor de lucru sunt stabilite astfel încât sa permita:
- evaluarea conditiilor radiologice in toate spatiile de lucru;
- estimarea expunerilor în zona controlata.
- Monitorizarea de rutina a spatiilor de lucru are ca scop confirmarea conditiilor
satisfacatoare ale mediului de lucru pentru desfasurarea activitatilor si sa evidentieze
schimbarile care ar putea impune revizuirea procedurilor de lucru.
21
Monitorizarile legate de anumite activitati au ca scop furnizarea de informatii despre conditiile
radiologice existente in spatiile in care acestea urmeaza sa se desfasoare si constituie baza
deciziilor imediate care se iau pentru executarea lor.

Sunt monitorizate:
- Conditiile radiologice din spatiile de lucru;
- Contaminarea personalului;
- Contaminarea materialelor si echipamentelor;

2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte

Puncte tari Puncte slabe
- are implementat un program de monitorizare - nu are implementat un sistem de
a radioactivitatii mediului management de mediu

- este implementat un program de - Nu se face revizuirea şi raportarea

monitorizare fizico-chimica a efluentului lichid performanţelor de mediu;
- - este implementat un program de - Personalul de la compartimentul de
monitorizare fizico-chimica a efluentului gazos Protectia mediului este insuficient

- are implementat sistem de management al - . Unitatea nu are elaborat şi implementat

securitatii informatiei ISO 27001 un sistem de reducere a emisiilor la sursă
şi minimizare a deşeurilor
- controlul riscului asociat cu executia
activitatilor

- planul de baza are mai multe

component:intretinere
predictiva,preventive,teste,implementarea
modificarilor alese
- organizaţia are dezvoltat şi implementat un
sstem de gestionare a deşeurilor

22
 - pregatirea si responsabilizarea personalului
pentru efectuarea activitatilor astfel incat
impactul asupra mediului saa fie redus

2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu

2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei

2.2.2.1.1.Elaborarea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu

Nr crt. Performante de mediu Obiective specifice Tinte specifice
propuse
1. Obtinerea avizului de functionare – Realizarea conditiilor -nivelul normelor
incadrarea in normele de protectie de mediu pentru impuse de Agentia de
mediului impuse asigurarea functionarii mediu pentru
Bucuresti
2. Management performant Imbunatatirea -conformarea cu
al deseurilor rezultate in managementului prevederile
amplasamentul organizatiei deseurilor in legale privind
organizatie colectarea separata,
depozitarea in
siguranta si
predarea spre
valorificare/eliminare
a deseurilor
periculoase
nereciclabile
-cresterea numarului
de deseuri
reciclabile
-asigurarea respectarii
unui regim
autorizat pentru
deseurile
nepericuloase,
inclusiv menajer
3. Perfectionarea gestionarii Reducerea -imbunatatirea
apelor reziduale si a emisiilor de evacuarilor poluante calitatii apelor
poluant in atmosfera in mediul inconjurator uzate evacuate
-reducerea nivelului
de poluare
atmosferica generata
de organizatie
- Epurarea
corespunzatoare a
apelor uzate urbane
inainte de a fi
evacuate in receptorii
23
 naturali
4. Perfectionarea Imbunatatirea -imbunatatirea
managementului managementului modului de gestionare
substantelor chimice utilizate materiilor prime a substantelor chimice
periculoase folosite in
unitate
5. Perfectionarea tuturor activitatilor Mentinerea -mentinerea
pentru a se desfasura in deplina conformitatii cu impacturilor in
conformitate cu legislatia in vigoare, prevederile legale in conformitate cu
cu reglementarile de mediu si vigoare cerintele de
cu alte cerinte de mediu aplicabile mediu pe linie de
zgomot
-prevenirea si tinerea
sub control
a aspectelor de mediu
potentiale aferente
noilor proiecte
6. Perfectionarea controalelor Prevenirea producerii -tinerea sub control a
consumurilor de utilitati de accidente cu consumurilor de apa
repercusiuni asupra - tinerea sub control a
mediului consumurilor de
energie electrica
- tinerea sub control a
consumurilor de gaz
metan

2.2.2.1.2.Ierarhizarea obiectivelor generale de mediu

Obiective:
- V1-Reducerea progresiva a poluarii datorate substantelor prioritare si incetarea sau
eliminarea treptata a evacuarilor
- V2- imbunatatirea modului de gestionare a substantelor chimice
- V3-Imbunatatirea Managementului deseurilor in organizatie
- V4- Reabilitare / modernizare / extindere sisteme alimentare si tratare apa

Criterii de apreciere:
C1-efectul produs asupra organizatiei( calificative)
C2- timpul necesar pentru realizarea obiectivelor(zile )
C3- usurinta intretinerii (calificative)
C4- posibilitatea utilizarii echipamentelor de productie existente (calificative)
C5- costul atingerii obiectivului (mii lei)

24
 C1(calificative) C2(zile) C3(calificative) C4(calificative) C5(mii
lei)
V1 FB 100 B FB 10
V2 FB 20 FB FB 20
V3 FB 30 FB B 10
V4 S 1000 S FB 20

Determinarea coeficientului de importanTa kj pentru fiecare criteriu în parte:

Kj=∑nij/∑∑ni

Salariati din Intreprindere:

 S1- Inginer specialist
 S2- Masinist
 S3- director general;
 S4- contabil;
 S5- inginer electrician;
 S6- director adjunct;

C1 C2 C3 C4 C5
S1 8 8 10 8 8
S2 9 8 9 8 8
S3 7 8 8 8 8
S4 9 9 10 10 10
S5 8 8 8 9 8
S6 10 10 10 8 10
∑∑niJ 51 51 55 51 52 ∑∑nij
=260

C1=8+9+7+9+8+10=51

C2=8+8+8+9+8+10=51

C3=10+9+8+10+8+10=55

C4=8+8+8+19+9+8=51

C5=8+8+8+10+8+10=52

K1=260/51= 5.09

K2=260/51= 5.09

K3=260/55= 4.72

K4=260/51= 5.09
25
K5=260/52= 5

K=5.09+5.09+4.72+5.09+5=24.99

b)Determinarea matricilor notelor de apreciere:

Vij=aij-aj (U=0)/aj (U=1)-aj (U=o)

FB=1

B=0.5

S=0

C1 C2 C3 C4 C5
V1 1 1 0,5 1 1
V2 1 0,9898 1 0,1 1
V3 1 0,9797 1 1 0
V4 1 0 1 0 1
K 5,09 5,09 4,72 5,09 5

U1.1=1-0/1-0=1
U1.2=10-1000/10-100=1
U1.3=0.5-0/1-0=0.5
U1.4=10-20/110-20=1
U1.5=1-0.5/1-0.5=1
U2.1=1-0/1-0=1
U2.2=20-100/10-1000=0.9898
U2.3=1-0.5/1-0.5=1
U2.4=20-20/10-20=0,1
U2.5-1-0.5/1-0.5=1
U3.1=1-0/1-0=1
U3.2=30-1000/10-1000=0.9797
U3.3=1-0/1-0=1
U3.4=10-20/1020=1
U3.5=O.5-0.5/1-O.5=O
U4.1=0-1/0-1=0
U4.2=1000-1000/10-1000=0
U4.3=0-1/1-0=0
U4.4=20-20/10-20=0
U4.5=1-0.5/1-0,5=1

c)Calculul indicatorilor de concordanta:

1
CVgVh=∑𝑛 𝑥 ∑ 𝑗. 𝑘𝑗(𝑎𝑔𝑗 ≥ 𝑎ℎ𝑗), agj,ahj-note de apreciere
𝑗=1 𝑘𝑗

26
 V1 V2 V3 V4
V1 ////////////////////// 14,9 14,9 10,09
V2 20,27 //////////////////////// 14,9 9,81
V3 20,27 14,81 //////////////////////// 9,81
V4 20,27 27,24 27,24 /////////////////////////

Cv1v2=5.09+5.09+5.091+5=20.27
Cv1v3=5.09+5.09+5.09+5=20.27
Cv1v4=5.09+5.09+5.09+5=20.27
Cv2v1=5.09+5.09+4.72=14.9
Cv2v3=5.09+4.72+5=14.81
Cv2v4=5.09+5.09+4.72+5.09+5 =27.24
Cv3v1=5.09+4.72+5.09=14.9
Cv3v2=5.09+4.72+5.09=14.9
Cv3v4=5.09+5.09+4.72+5.09=27.24
Cv4v1=5.09+5=10.09
Cv4v2=5.09+4.72+5=9.81
Cv4v3=5.09+4.72+5=9.81

d)Calculul indicelor de discordanta:

V1 V2 V3 V4
V1 ///////////////////////// 0,9 1 1
V2 0,5 /////////////////////// 1 0,1
V3 0,5 0,9 //////////////////////// 1
V4 1 0,9898 1 //////////////////////////

1−1
1 − 0.9898
Uv1v2=max|| 0.5 − 1 || = 0,9
1 − 0.1
1−1
27
 1−1
1 − 0.9797
Uv1v3=max|| 0.5 − 1 || = 1
1−1
1−0

1−1
1−0
Uv1v4=max| |=1
0,5 − 1
1−0
1−1
0.9797 − 1
Uv3v1=max|| 1 − 0.5 || = 0,5
1−1
1−1
1−1
0,9797 − 0,9898
Uv3v2=maX|| 1−1 | = 0,9
|
1 − 0,1
0−1
1−1
0.9797 − 0
Uv3v4=max| |=1
1−1
1−0

e)Alegerea variantei optime folosind metoda diferentiala:

∆VgVh=CVgVh-∆VgVh

V1 V2 V3 V4 R
V1 //////////////// -0,1117 -0,2117 -0,2117 -0,5351
V2 2,1037 //////////////////// -0,3924 0,8998 2,611
V3 0,1037 -0,3963 //////////////////// 0,2002 -0,4928
V4 0,6003 -0,3828 0,393 //////////////////// -0,5901

V1v2=20.27-0.9=19.37
V1v2=20.27-1=-19.27
V1v4=20.27-1=-19.27
V2v1=14.09-0.5=13.59
V2v3=14.81-1=-13.81
V2v4=27.24-0.1=27.14
28
V3v1=14.9-0.5=13.59
V3v2=14.9-1=13.9
V3v4=27.24-1=26.24
V4v1=10.09-1=9.09
V4v2=27.24-9,81=17.43
V4v3=9.81-1=8.81
V1=19.37+19.27+19.27=57.92
V2=13.59+13.81+27.14=54.54
V3=13.59+26.24+13.9=53.73
V4=9.09+17.43+8.82=35.34
Max 57.92=57.92=>V1

I- V1-Reducerea progresiva a poluarii datorate substantelor prioritare si incetarea sau

eliminarea treptata a evacuarilor
II- V2- imbunatatirea modului de gestionare a substantelor chimice
III- V3-Imbunatatirea Managementului deseurilor in organizatie
IV- V4- Reabilitare / modernizare / extindere sisteme alimentare si tratare apa

2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei

2.2.2.3.Implementarea si functionarea sistemului de management de mediu

2.2.2.3.1.Documentatia sistemului de management de mediu

2.2.2.3.1.1.Manualul de mediu al organizatiei

Cuprinsul manualului de mediu

Cuprins
Organizatia
Obiectul manualului
Modificarea/difuzarea manualului
Defrinitii
Politica de mediu
Politica grupului
Angajamentul de imbunatatire continua
Politica de mediu a organizatiei „Cne Cernavoda”
Angajamentul conducerii
Planificarea
Alegerea si supravegherea factorilor de impact
Cerinte legale si alte cerinte
Obiective si tinte
Programe de management de mediu
Implementarea si functionare
Structuri si responsabilitati
29
Formare, sensibilizare si competenta
Comunicare
Documentarea sistemului de mediu
Controlul documentatie
Controlul operational
Prevenirea situatiilor de urgenta si capacitatea de raspuns
Control si actiuni coreective
Supraveghere si masurare
Neconformitati, actiuni corective si actiuni de prevenire
Inregistrari
Auditul sistemului
Controlul efectuat de conducere

ANEXE
Difuzarea si revizuirea manualului
Proceduri ale sistemuului de management de mediu

Bibliografie

2.2.2.3.1.2.Procedurile sistemului de management de mediu

Proceduri de sistem
Asigurarea comunicarii interne
Pentru eficienţa sistemelor de management, responsabilităţile şi autorităţile
trebuie bine definite şi comunicate în cadrul organizaţiei. Documentarea
responsabilităţilor şi autorităţilor se realizează de obicei prin întocmirea Fişelor de post.
Cerinţa comună este desemnarea unei reprezentant din conducerea organizaţiei, care în
afara altor responsabilităţi, trebuie să aibă responsabilitatea şi autoritatea pentru
implementarea, şi menţinerea sistemului de management, respectiv raportarea pentru
conducere funcţionarea acestuia
Conducerea trebuie să stabilească procese adecvate de comunicare între diferite funcţii şi
niveluri ale organizaţiei, respectiv între organizaţie şi exterior. În cadrul SMM subiectul
comunicării externe sunt aspectele semnificative de mediu, iar comunicarea externă se
poate desfăşura cu mai multe părţi interesate (autorităţi, vecini, clienţi, furnizori,
organizaţii civile, mass-media etc.). Comunicare externă în SMC se rezumă la
comunicarea cu clientul. În cadrul comunicării interne, existenţa comunicării în ambele
direcţii este foarte importantă, de la conducere spre angajaţi şi invers de la angajaţi spre
conducere. Valorificarea beneficiilor pentru îmbunătăţirea imaginii.

30
Intrari Iesiri Responsabili

Hotararea
Guvernului
Romaniei
nr.368/2005 privind Registru reglementari
reorganizarea si Responsabil de
functionarea mediu
Agentiei Nationale Director departament
pentru Protectia resurse umane
Mediului; Responsabili
departamente
Hotararea economic, productie.
Guvernului nr. Raport lunar
368/2007 privind
organizarea si
functionarea
Ministerului
Mediului si
Dezvoltarii Durabile;

OUG nr 195/2005
privind protectia
mediului. Modificata
prin Legea nr.
265/2006;

Ordinul MMDD nr.

1798/2007 .

Procedura de reducere a emiterii de factori poluatori

1.Scop

31
Scopul acestei proceduri este de a evalua impactul asupra mediului a factorilor poluatori, luare
in considerare a consultarii publicului si autoritatilor curesponsabilitate in domeniul protectiei
mediului, modernizarea instalatiilor si asigurarea informarii asupra deciziei luate.
2.Domeniu
Domeniul acestei proceduri este reprezentat de monitorizarea emisiilor si impactulacestora
asupra mediului, a metodelor folosite pentru a le elibera in aer, sol precum siremedierea unor
defecte ale instalatiilor.
3.Definitii
Manualul Calitatii [ SR ISO 8402 / 95 ] – document care prezinta politica îndomeniul calitatii si
descrie sistemul calitatii în cadrul unei organizatii.Buna Practica de Laborator [ Directiva
99/11/EC ] – este un sistem de calitatecare stabileste modul de organizare si conditiile în care
studiile ne-clinice de sanatate sisiguranta a mediului sunt planificate, desfasurate, monitorizate,
înregistrate, arhivate si raportate.
Auditul calitatii [ SR ISO 8402 /95 ] – exprimare sistematica si independenta, înscopul de a
determina daca activitatile referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfacdispozitiile
prestabilite,si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si suntcorespunzatoare pentru
relizarea obiectivelor.- SR EN ISO 9000:2006 - "Sisteme de management al calitǎţii. Principii
fundamentale şivocabular".- ISO 14050 :2002 – Environmental management - VocabularyÎn
plus, se mai utilizează definiţiile referitoare la neconformitate majoră,neconformitate minoră şi
observaţie. Aceste definiţii sunt prezentate de auditorul şef laşedinţa de deschidere a auditului şi
ţin seamă de specificul sistemului de management.Spre exemplu, pentru sistemele de
management ale calităţii se aplică următoareledefiniţii:○
Neconformitate majorǎ
Absenţa uneia sau lipsa capabilităţii de a implementa sau menţine una sau maimulte cerinţe ale
sistemului de management al calităţii conform ISO 14001 sau o situaţiecare, pe baza evidenţelor
obiective disponibile, poate conduce la dubii importante privindcalitatea produselor / serviciilor
organizaţiei.○
Neconformitate minorǎ
Abatere care, pe baza evidenţelor obiective disponibile, poate determinadisfunctionalitati
nerelevante ale sistemului de management al calitatii, prin cumulareacarora nu se pot produce
neconformităţi majore.

Abatere fǎrǎ semnificaţie, acceptabilǎ, singularǎ, care ar putea conduce prinrecurenţǎ la o

neconformitate minorǎ
4.Documentatia de referintaISO 14001
Certificarea standardului ISO 14001 are ca principal avantaj obligarea la procedurarea
activităţilor companiei astfel încât să se asigure repetabilitatea execuţiei,monitorizarea formală a
activităţilor, o mai bună măsurare a performanţelor, identificareaactivităţilor defectuoase cu
impact asupra costurilor şi, nu în ultimul rând, asigurăeconomii importante.Un sistem de
management în baza standardelor ISO presupune un control rigurosal proceselor şi astfel
contribuie la creşterea eficienţei şi eficacităţii, prin cordonarea şiconducerea întregii activităţi a
organizaţiei în mod sistematic şi planificat.Seria de standarde
ISO14000

32
elaborate de Standarde pentru sisteme demanagement de mediu.
ISO 14001:1996
Sisteme de management de mediu- Specificaţii şi ghid de utilizare (SR EN 14001)
ISO 14004:1996
Sisteme de management de mediu. Ghid privind principiile, sistemele şitehnicile de aplicare
Linii generale ale principiilor, sistemelor şi tehnicilor suport. (SR EN 14004)
STAS 10331/76
-Puritatea aerului, Reguli generale de luare a probelor.
ISO 10155/95
–Emisii de la surse stationare – Monitorizarea automata a concentratiei de pulberi-caracteristici
de performanta ,metode test si specificatii.
ISO 14010:1996
Ghid pentru auditul de mediu. Principii generale (SR EN 14004)
ISO 14011:1996
Ghid pentru auditul de mediu. Procedura de audit . Auditul sistemelor de management de mediu
(SR EN 14011) ISO 14012:1996

Ghid pentru auditul mediu. Criterii de calificare pentru auditorii demediu. (SR EN 14012)
SR EN 45012:2000
– Criterii generale pentru organisme care efectueazǎ evaluarea şicertificarea/inregistrarea
sistemelor calitǎţii (ISO CEI Ghid 62 :1996)
ISO/CEI Ghid 66:1999
–Criterii generale pentru organismele de certificare ceefectueazǎ certificarea sistemelor de
managementul mediului.
Ghidul EA 7/01
– EA Guidelines on the application of EN 45012, december 2003.
Ghidul EA 7/02
- EA Guidelines for accreditation of certification bodies for environmental management system,
december 2003.
SR EN ISO 9001:2001
– Sisteme de management al calitǎţii.
SR EN ISO 14001:2005
– Sisteme de management de mediu.
OHSAS 18001:2004
– Sisteme de management al sanǎtǎţii şi securitǎţii ocupaţionalǎ-Specificaţie
DS 3027E :2002
- Managementul siguranţei alimentelor bazat pe HACCP (Analiza derisc şi punctele critice de
control). Cerinte pentru un sistem de management pentruorganizaţiile producǎtoare de alimente
şi furnizorii lor;
CAC/RCP1-1969
,Rev. 4(2003) Comisia Codex Alimentarius / Codul de practicarecomandat international -
Principiile generale ale igienei alimentelor / Anexa4 : Sistemul HACCP si ghidul pentru
aplicarea acestuia;

33
SR EN ISO 22000:2005
- Sisteme de management al siguranţei alimentelor-Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul
alimentar.
BS 7799-2:2002
-Information security management systems-Part 2:
Specification for information security management systems

ISO/IEC 27001:2005
- Information technology – Security techniques – Informationsecurity management systems
Directive:
Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluǎrii.
OUG 34/2002 privind prevenirea şi controlul integrat al poluǎrii, aprobatǎ şi modificatǎ prin
Legea 645/2002.OM nr. 1144/2002 privind stabilirea Registrului privind poluanţii emisi în
mediu deactivitǎţile aflate sub incidenţa prevederilor OUG nr. 34/2002, aprobatǎ prin Legea
nr.645/2002.OM nr. 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate
demediu;www.mappm.ro OM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului şide emitere a acordului de mediu;www.mappm.roOM nr. 36/2004 de aprobare
a Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii deemitere a autorizaţiilor integrate de
mediu;www.mappm.roDirectiva Consiliului nr. 96/61/EC privind prevenirea şi controlul inegrat
al poluǎrii(IPPC), transpusǎ în legislaţia naţionalǎ prin OUG nr. 152/2005 privind prevenirea
şicontrolul integrat al poluǎrii;Directiva 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor
poluanţi în aer proveniţi dininstalaţiile mari de ardere (IMA) a cǎror putere nominalǎ este egalǎ
sau mai mare de 50MWt, transpusǎ in legislaţia naţionalǎ prin HG nr. 541/2003 (completatǎ şi
modificatǎ deHG nr. 322/2005) privind stabilirea unor mǎsuri pentru limitarea emisiilor de aer
aanumitor poluanţi proveniţi din instalaţiile mari de ardere.Directiva 99/31/EC privind
depozitarea deşeurilor transpusǎ în legislaţia naţionalǎ prinHG nr. 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor.

5.Descrierea procedurii
Seful de sectie al organizatiei realizeaza un control amanuntit asupra tuturor instalatiilor si
asupra rezidurilor rezultate, astfel afland gradul de poluare. Acesta trimiterezultatele
responsabilului de mediu al organizatiei, care realizeaza corelarea aspectelor legate de mediu cu
prevederile legale ce le reglememteaza si cu alte cerinte adoptate decatre organizatie.
Responsabilul de mediu intocmeste periodic audituri.
Auditul
reprezintă o modalitate independentă, importantă şi de verificare a gradului de implementare a
Sistemului de Management al Mediului şi aconţinutului acestuia.Verificările auditului sunt
concentrate asupra unui număr de două aspecte principale:- funcţionarea eficientă a controlului
sistemului de management,- realizarea Politicii de Mediu, a obiectivelor şi scopurilor.Schema
auditului intern se bazează pe importanţa ecologică a activităţii verificate şi pe rezultatele
auditurilor anterioare.Rezultatele auditului sunt comunicate directoruluigeneral pentru a
confirma zonele de conformitate şi a facilita acţiunile corective în zonelede neconformitate.
Responsabilul de mediu rezumă rezultatele auditului pentru Consiliulexecutiv pentru a fi luate în

34
considerare în cadrul analizei manageriale. In final seintocmeste registru de reglementari pe care
il actualizeaza si aduce la cunostintaschimbarile persoanelor implicate direct.

6.Responsabilitati
Seful de sectie are urmatoarele activitati
-realizeaza fisa tehnica a fiecarei instalatii;
-evalueaza cantitatea de reziduri emise intr-o anumita perioada;
-raporteaza responsabilului de mediu datele prelucrate.
7.Difuzare
Seful de sectie difuzeaza datele responsabilului de mediu, acesta difuzand rezultatelefinale ale
auditurilor catre directorul general, pentru intocmirea unor activitati care vor ducela reducerea
emiterii de factori poluatori.

Schema Logica

Corelarea
cerintelor de mediu
applicabile,cu fisele
de post

Completare
Registru
reglementari(RR)

Comunicarea
interna a
prevederilor RR

Actualizare RR

Informarea
directorului
general cu privire
la respectarea RR

35
 CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A
ORGANIZATIEI
Instruirea angajatilor trebuie facuta incat toti angajatii sa cunoasca cerintele reglementarilor.
Evaluarea politicii de mediu in cadrul organizatiei ,va fi reinnoita in fiecare an.
Analiza punctelor slabe ale organizatiei
- nu are implementat un sistem de management de mediu
- Nu se face revizuirea şi raportarea performanţelor de mediu;
- Personalul de la compartimentul de Protectia mediului este insuficient
- .Unitatea nu are elaborat şi implementat un sistem de reducere a emisiilor la sursa si
minimizare a deseurilor
Eliminarea tuturor acestor puncte slabe ar fi prea costisitor pentru firma in momentul de fata, dar
pe parcurs firma va incerca sa rezolve aceste probleme.

36