Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“NICOLAE TESTEMIŢANU”

FACULTATEA STOMATOLOGIE

CATEDRA PROPEDEUTICA STOMATOLOGICĂ


„PAVEL GODOROJA”

Disciplina PROPEDEUTICA STOMATOLOGIEI ORTOPEDICE

E LAB O R Ă R I M E T O D I C E

LA LUCRĂRILE PRACTICE PENTRU STUDENŢII


ANULUI II SEMESTRUL IV

APR O B
Decanul facultăţii Stomatologie
USMF “N.Testemiţanu”
Dr.habilitat,profesor universitar
I.Lupan
“ ____” ______________2016

Au fost revizuite și aprobate la ședința catedrei Nr.1 din 05.09.2016

Şef catedră
dr.hab.șt.med.,conf.univ. D. Uncuța

Șef studii
dr.med.,conf. univ. N. Bajurea
OBIECTIVELE URMĂRITE

Edentaţia parţială – este o stare fiziopatologică a unei sau ambelor arcade


dentare, care se caracterizează prin absenţa de la 1- până la 13-15 dinţi de pe arcadă.
Absenţa molarului de minte nu este considerată ca edentaţie. Edentaţia parţială
întinsă, ca regulă se întâlneşte mai fregvent după vârsta de 40 de ani. Tratamentul
protetic al edentaţiei parţiale se efectuiază prin intermediul protezelor dentare fixe
(punţi dentare) şi mobilizabile (acrilice, scheletate).
După dimensiunile spaţiilor edentate deosebim: a) edentaţii mici (reduse) –
când lipsesc de la 1 până la 3 dinţi; b) mijlocii (întinse) – de la 4 până la 6 dinţi; c)
edentaţii mari (extinse) – când lipsesc mai mult de 6 dinţi; d) edentaţie subtotală – pe
arcada dentară sunt prezenţi mai puţin de 4 dinţi.
După localizare, ele pot fi situate la nivel maxilar sau mandibular, pe o
hemiarcadă sau pe ambele, în zona frontală, unilaterală, bilaterală, fronto-laterală.
Spaţiile edentate pot fi mărginite din ambele părţi de dinţii restanţi, – „intercalate”,
sau numai la o extremitate – terminală şi când există ambele forme – mixtă.
Etiologia edentaţiei parţiale este multiplă, iar tabloul clinic polimorf atît prin
simptoamele subiective cît şi prin cele obiective. Elementele cămpului protetic sunt
prezentate de suportul dento-parodontal (dinţi restanţi şi parodontul lor), şi suportul
muco-osos (fibromucoasa şi substratul osos). Dereglările integrităţii arcadelor dentare
au fost sistematizate de Kennedy, Kennedy – Applegate, Costa şi a. ce ne dă
posibilitatea să ne orientăm în tipul de edentaţie.
Edentaţia parţială produce diverse complicaţii locale (migrări dentare,
abraziunea patologică a ţesuturilor dentare dure, suprasolicitarea dinţilor restanţi),
loco-regionale (a ATM, musculare, dereglări mandibulo-craniene, etc) şi generale (a
tractului gastro-intestinal, psihice).
Reieşind din toate acestea obiectivele urmărite în cadrul lucrărilor practice
prevăd materializarea cunoştinţelor despre aspectele cîmpului protetic al edentaţiei
parţiale (suportul dento-parodontal şi suportul muco-osos), clasificărilor breşelor
dentare Kennedy, determinarea indicaţiilor către tratamentul cu proteze parţiale
mobilizabile. Teoretic studenţii studiază componentele protezelor parţiale
mobilizabile acrilice şi scheletate, iar păractic efectuiază etapele tehnice de
confecţionare.
Fiecare lucrare practică are scopul său şi obiectivele urmărite. Prin
demonstarea obiectivului lucrării practice şi a lucrului de sinestătător studenţii
însuşesc fiecare etapă clinică şi tehnică, atrăgînd atenţia la importanţa practică a
fiecărei etape, la tehnica de realizare, greşelile ce pot fi admise, consecinţele lor şi
modul de lichidare.
Astfel obiectivele urmărite contribuie la pregătirea teoretică şi practică a
viitorului medic stomatolog, materializînd importanţa colaborării dintre medic şi
tehnicianul dentar, condiţie ce ne asigură tratamentul protetic prin restaurarea morfo-
funcţională a sistemului stomatognat.
LI S TA
manoperelor practice la propedeutica stomatologiei ortopedice pentru studenţii anul 2 semestrul 4
N Manopera practică Obli Dem Semnătura Semnătura
gat onst studentului pedagogului
1 a) Amprentarea cîmpului protetic edentat parţial 1
pe model fantom
b) Realizarea modelului din ghips medical 1
2 a) Trasarea pe model a limitelor şi liniilor 1
necesare la montarea dinţilor artificiali în PPМA
b) alegerea dinţilor stîlpi şi confecţionarea a 2 1
croşete din sîrmă de Wiplă prin tehnica îndoirii
3 Confecţionarea şablonului cu borduri de ocluzie 1
la maxilă sau mandibulă
4 Fixarea modelelor în ocluzor sau articulator în 1
ocluzia centrică
5 Montarea dinţilor artificiali în PPMA cu placă la 1
maxilă sau mandibulă
6 Modelarea definitivă a machetei PPMA 1
7 a) Tehnologia ambalării machetei PPMA în 1
chiuvetă,
b) pregătirea acrilatului, întroducerea în tipar, 1
polimerizarea
8 a) Prelucrarea mecanică a PPMA cu placă,
b) lustruirea PPMA
9 a) Amprentarea cîmpului protetic cu material 1
elastic pe model-fantom în edentaţia totală,
b) realizarea modelului preliminar 1
c) confecţionarea lingurilor individuale din ceară 1
sau acrilate autopolimerizabile
10 Confecţionarea şabloanelor cu borduri de ocluzie 2
11 Realizarea arcadei dentare superioare 1
12 a) Realizarea arcadei dentare inferioare 1
b) modelarea definitivă a machetei protezei totale 1
13 Realizarea tiparului, aplicarea acrilatului, 1
polimerizarea
14 Prelucrarea mecanică, lustruirea protezei totale 1
15 *Examenul clinic şi paraclinic a pacienţilor 1
16 *Determinarea formelor nozologice ale 1
afecţiunilor stomatologice ortopedice
17 *Determinarea indicaţiilor către tratamentul 1
protetic
*Manoperele practice notate astfel se efectuiază student la student.
Notă:
1. Toate manoperele practice ca şi cele prevăzute numai pentru demonstrare se efectuiază cu materialele
predestinate studenţilor şi se notează în registrul respectiv.
2. În cazul neîndeplinirii manoperelor practice nominalizate studentul este obligat de a se prezenta
suplimentar, în afara orarului, pentru atestarea practică.
3. La decizia catedrei în cazuri excepţionale, condiţional, o parte din manoperele practice pot fi transferate
pentru realizare în semestrul următor.
4.Decontarea materialelor predestinate studenţilor pentru manoperele practice se efectuiază conform
ordinelor în vigoare ale MS cu coeficientul 2, aprobat de Consiliul de Administrare a clinicii stomatologice.

ELABORAREA METODICĂ Nr 1

TEMA: Edentaţia parţială întinsă. Aspectele clinice ale cîmpului protetic. Indicaţii la terapia
cu proteze parţiale mobilizabile. Amprentarea. Realizarea modelului.
Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: de a însuşi noţiunea „edentaţie parţială întinsă”, etiologie, componentele cîmpului
protetic (suportul dento-parodontal şi mucoosos). Clasificarea Kennedy. Indicaţii către terapia cu
proteze parţiale mobilizabile. Varietăţi de proteze parţiale mobilizabile. Etapele clinico-tehnice de
confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile acrilice. Amprentarea. Lingurile amprentare.
Materiale amprentare. Realizarea modelului. Tehnici de realizare a modelului. Materiale utilizate.
Studenţilor se demonstrează: modele cu cîmpul protetic edentat parţial, determinarea indicaţiilor
către tratamentul cu proteze parţiale mobilizabile, alegerea lingurii amprentare, amprentarea,
realizarea modelului.
Lucrul practic al studenţilor la alegerea lingurilor amprentare, prepararea materialului amprentar,
obţin amprente de pe model fontom, realizează modelul din ghips medical.

PLANUL LUCRĂRII:
1. Discuţii la temă – 25 min
2. Demonstrarea modelelor cu cîmpul protetic edentat parţial, determinarea indicaţiilor către
tratamentul cu proteze parţiale mobilizabile, alegerea lingurilor amprentare, amprentarea,
realizarea modelului – 15 min
3. Lucrul practic al studenţilor: la alegerea lingurilor amprentare, prepararea materialului
amprentar, amprentarea cîmpului protetic edentat parţial pe model fontom şi realizarea
modelelor din ghips medical. – 90 min
4. Încheere. – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Definiţie „edentaţie parţială întinsă”. Etiologia.


2. Clasificarea edentaţiei parţiale după Kennedy.
3. Elementele cîmpului protetic edentat parţial. Caracteristica.
4. Indicaţii către terapia edentaţiei parţiale cu proteze parţiale mobilizabile.
5. Amprentele. Criterii de clasificare a amprentelor.
6. Lingurile amaprentare. Varietăţi. Etapele amprentării anatomice.
7. Materialele amprentare. Clasificări. Nominalizări.
8. Tehnica confecţionării modelului. Materiale.
9. Cerinţe către modelul realizat pentru confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice.

LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR A STUDENŢILOR


Se v-a desena clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy prin diferite combinări la prezenţa pe un
maxilar numai a 6 dinţi.
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ

Utilaj: 1. Set de instrumente


1. Măsuţă vibratorie 2. Spatulă pentru malaxarea gipsului
2. Bol de cauciuc 3. Linguri amprentare
3. Modele-fontom Materiale:
4. Modele de diagnostic 1. Materiale amprentare
Instrumente: 2. Gips
3. Ceară roză 4. Soluţii dezinfectante

ELABORAREA METODICĂ Nr 2

TEMA: Elementele componente ale protezelor parţiale mobilizabile acrilice cu placă. Limitele
bazei protezei. Elementele de ancorare. Alegerea dinţilor stîlpi. Tehnica confecţionării
croşetelor.
Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: de a însuşi componentele protezelor parţiale mobilizabile acrilice cu placă,
limitele bazei protezei în dependenţă de numărul dinţilor restanţi, mărimea şi topografia breşei
arcadei dentare, etc., varietăţile elementelor de ancorare, menţinere şi stabilizare şi alegerea dinţilor
stîlpi, utilajul şi instrumentele necesare la confecţionarea croşetelor din sîrmă de Wiplă prin tehnica
îndoirii.
Studenţilor se demonstrează: varietăţile de dinţi artificiali, acrilatele utilizate la confecţionarea
PPMA, diverse tipuri de proteze. Varietăţile de croşete realizate prin tehnica îndoirii din sîrmă de
Wiplă, alegerea dinţilor stîlpi, tehnica îndoirii unui croşet simplu din sîrmă de Wiplă.
Lucrul practic al studenţilor: notează pe modelele pregătite limitele PPMA şi celelalte linii de
orientare necesare la montarea dinţilor în aşa tipuri de proteze dentare, pe modele aleg dinţii stîlpi,
confecţionează cite 2 croşete simple prin tehnica îndoirii.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 25 min
2. Demonstrarea varietăţilor de croşete realizate prin tehnica îndoirii, alegerea dinţilor stîlpi,
tehnica îndoirii unui croşet simplu din sîrmă de Wiplă, demonstarea varietăţilor de dinţi
artificiali, acrilatelor utilizate al confecţionarea PPMA, trasarea limitelor şi a liniilor necesare la
montarea dinţilor artificiali în PPMA – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: notarea pe modelele pregătite a limitelor PPMA şi celelalte linii de
orientare necesare la montarea dinţilor în aşa tipuri de proteze dentare, pe modele aleg dinţii
stîlpi, confecţionează cite 2 croşete simple prin tehnica îndoirii. – 90 min
4. Încheere – 5 min.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Caracteristica componentelor PPMA acrilice cu placă.
2. Dinţii artificiali, varietăţ. Ambalaje comercializate.
3. Caracteristica elementelor de ancorare, menţinere şi stabilizare a PPMA.
4. Varietăţi de croşete din sîrmă de Wiplă utilizate la confecţionarea PPMA. Caracteristica.
5. Tehnica confecţionării croşetului cervico-ocluzal deschis dental din sîrmă de Wiplă. Utilaj,
instrumente.
6. Caracteristica sistemelor speciale de ancorare, menţinere şi stabilizare utilizate la confecţionarea
PPMA.
7. Caracteristica bazei PPMA. Limitele bazei PPMA la mandibulă.
8. Caracteristica bazei PPMA. Limitele bazei PPMA la maxilă.
9. Trasarea liniilor necesare pentru montarea dinţilor artificiali în PPMA
10. Criteriile de alegere a dinţilor stîlpi pentru aplicarea elementelor de ancorare, menţinere şi
stabilizare. Liniile croşetare. Importanţa.

LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR


Se v-a desena varietăţile de croşete utilizate la confecţionarea PPMA.

ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ


Utilaj:
1. Proteze parţial mobilizabile cu diverse tipuri de elemente de fixare şi stabilizare
2. Ocluzoare şi articulatoare
3. Modele de diagnostic
4. Nicovale
Instrumente:
1. Cleşte crampon
2. Cleşte în cioc
3. Creioane chimice
4. Ciocănaşul tenhicianului dentar
5. Cleşte cu fălci ascuţite
Materiale:
1. Ceară de ocluzie
2. Ceară de bază
3. Garnituri de dinţi din acrilat şi porţelan
4. Acrilate termopolimerizabile
5. Garnituri de croşete standarte, sîrmă pentru confecţionarea croşetelor
ELABORAREA METODICĂ Nr 3

TEMA: Confecţionarea şabloanelor cu borduri de ocluzie la mandibulă şi maxilă. Ceara


stomatologică.
Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: de a însuşi necesitatea şi tehnica confecţionării şabloanelor cu borduri de ocluzie,
ceara stomatologică.
Studenţilor se demonstrează: ceara stomatologică şi tehnica confecţionării şabloanelor cu borduri de
ocluzie la maxilă şi mandibulă.
Lucrul practic al studenţilor: pe modelele pregătite confecţionează şabloanele cu borduri de ocluzie
la maxilă şi mandibulă.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 25 min.
2. Demonstarea cerii stomatologice destinate la confecţionarea şablonului cu bordură de ocluzie şi
tehnica realizării la maxilă şi mandibulă. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor la confecţionarea pe modelele pregătite a şabloanelor cu borduri de
ocluzie la maxilă şi mandibulă. – 90 min.
4. Încheere – 5 min.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Ceară stomatologică şi varietăţile ei. Ceara stomatologică pentru confecţionarea şablonului cu
borduri de ocluzie. Componenţa.
2. Argumentaţi necesitatea confecţionării şablonului cu borduri de ocluzie.
3. Utilaj, instrumente şi materiale necesare la confecţionarea şablonului cu borduri de ocluzie la
maxilă şi mandibulă.
4. Limitele protezei la maxilă.
5. Limitele protezei la mandibulă.
6. Dimensiunile bordurilor de ocluzie la maxilă. Cerinţe către bordura de ocluzie.
7. Dimensiunile bordurilor de ocluzie la mandibulă. Cerinţe către bordura de ocluzie.
8. Necesitatea şi tehnica întăririi şablonului cu borduri de ocluzie la maxilă şi mandibulă.
9. Cerinţele către şablonul cu bordură de ocluzie la maxilă şi mandibulă.
LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR
Se v-a desena şablonul cu bordură de ocluzie la maxilă şi mandibulă în două situaţii clinice.

ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ


Utilaj:
1. Sursă de gaze naturale sau spirtiere
2. Modele de lucru
3. Bol de cauciuc
Instrumente:
1. Spatulă pentru modelare
2. Bisturiu
3. Creion chimic
4. Cleşte crampon
5. Pensă
Materiale:
1. Acrilate autopolimerizabile şi termopolimerizabil
2. Ceară de bază,
3. Ceară de modelare
4. Sîrmă de aluminiu
ELABORAREA METODICĂ Nr 4

TEMA: Determinarea ocluziei centrice sau a relaţiilor intermaxilare centrice. Simulatoarele şi


ghipsarea modelelor în ele.

Locul lucrării: laborator


Scopul lucrării: de a însuşi situaţiile clince ce ţin de determinarea o.c. sau a relaţiilor intermaxilare
centrice, structura simulatoarelor şi tehnica de ghipsare a modelelor în aceste aparate.
Studenţilor se demonstrează: modelele cu şabloanele şi bordurile de ocluzie după determinarea o.c.
sau a relaţiilor intermaxilare centrice în raport cu cele trei situaţii clinice; simulatoarele, metoda de
ghipsare a modelelor în ocluzor şi articulator.
Lucrul practic al studenţilor: pregătirea modelelor şi ghipsarea lor în ocluzor sau articulator.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.


2. Demonstrea modelelor cu şabloanele şi bordurile de ocluzie după determinarea o.c. sau a
relaţiilor intermaxilare centrice în dependenţă de situaţia clinică, simulatoarele, metoda de
ghipsare a modelelor în articulator şi ocluzor. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: ghipsarea modelele în articulator sau ocluzor. – 90 min.
4. Încheere – 5 min.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Noţiunea „ocluzie”. Varietăţi.
2. Definiţie „ocluzie centrucă”.
3. Definiţie „ relaţii intermaxilare centrice”.
4. Definiţie „poziţie de postură a mandibulei”. Metode de determinare.
5. Definiţie DVO. Metodele de determinare.
6. Caracteristica celor 3 situaţii clinice de determinare a o.c. sau a relaţiilor intermaxilare centrice.
7. Varietăţi de ocluzii fiziologice şi patologice. Caracteristica.
8. Simulatoarele: Varietăţi şi principii puse la baza structurii. Componentele.
9. Principiile şi metodele de fixare a modelelor în simulatoare.
LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR
Se v-a desena ocluzorul şi articulatorul cu indicaţia componentelor.
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ
Utilaj:
1. Bol de cauciuc
2. Aparatul Larin, spirtieră, dispozitivul Fox
3. Ocluzoare,articulatoare
4. Măsuţă cu plan înclinat
5. Modele de lucru
Instrumente:
1. Set de instrumente
2. Bisturiu, spatulă pentru malaxarea gipsului
3. Spatulă pentru modelare
4. Dispozitive ce imitează planul de ocluzie
5. Creion chimic
Materiale:
1. Acrilate autopolimerizabile şi termopolimerizabile
2. Ceară de bază, etanol, apă oxigenată
3. Vată, tinctură de iod
4. Ghips
5. Sîrmă de aluminiu sau ortodontică
ELABORAREA METODICĂ Nr 5

TEMA: Montarea dinţilor în PPM acrilice la mandibulă şi maxilă.


Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: de a însuşi varietăţile dinţilor artificiali, principiile de alegere şi tehnica de
montare a dinţilor artificiali la mandibulă şi maxilă.
Studenţilor se demonstrează: varietăţi de dinţi artificiali, principii de alegere şi tehnica de montare
a dinţilor artificiali la mandibulă şi maxilă în PPM acrilică.
Lucrul practic al studenţilor: montarea dinţilor artificiali din acrilat în PPM acrilică la mandibulă şi
maxilă.
PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 25 min
2. Demonstarea varietăţilor de dinţi artificiali, principiile alegerii şi tehnica de montare a dinţilor în
PPMA la mandibulă şi maxilă. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: alegerea şi montarea dinţilor artificiali în PPM acrilică la
mandibulă şi maxilă. – 90 min.
4. Încheere – 5 min.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Dinţii artificiali, varietăţi, caracteristica
2. Avantajele şi dezavantajele dinţilor din acrilate.
3. Avantajele şi dezavantajele dinţilor din porţelan.
4. Principii de alegere a dinţilor artificiali, pentru montarea în PPMA.
5. Principiile generale de montare a dinţilor artificiali în PPMA la mandibulă şi maxilă.
6. Reguli de montare a dinţilor artificiali din acrilat în PPMA la mandibulă şi maxilă.
7. Utilajul, instrumentele necesare la montarea dinţilor
8. Indicaţii şi tehnica montării dinţilor fără gingie artificială.

LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR


Se v-a întocmi un referat la tema:”Reguli de montare a dinţilor artificiali în PPMA la mandibulă şi
maxilă”
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ
Utilaj:
1. Şlifmotoare
2. Bbormaşina tehnicianului dentar
3. Sursă de gaze naturale sau spirtiere
4. Ocluzoare
5. Articulatoare
6. Modele fixate în ocluzor în poziţia ocluziei centrice
Instrumente:
1. Set de instrumente
2. Instrumente abrazive
3. Bisturiu
4. Spatulă pentru modelare
5. Dispozitiv ce imitează planul ocluzal
6. Creion chimic
Materiale:
1. Ceară de modelare
2. Ceară de bază
3. Garnituri de dinţi artificiali (acrilat, ceramică, metal)
4. Materiale abrazive
5. Sîrmă de aluminiu sau ortodontică
ELABORAREA METODICĂ Nr 6

TEMA: Proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice. Modelarea definitivă.


Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: de a însuşi teoretic necesitatea şi consecutivitatea probei machetei PPMA,
tehnologia modelării definitive a machetei PPMA, metodele de ambalare în chiuvetă.
Studenţilor se demonstrează: utilajul, instrumentele, materialele necesare şi tehnica modelării
definitive a machetei PPMA, metode de ambalare în chiuvetă.
Lucrul practic al studenţilor: modelarea definitvă a machetei PPMA şi pregătirea către ambalarea în
chiuvetă.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 25 min.
2. Demonstrarea modelării definitive a machetei PPMA. – 15 min.
3. Lucrul practice al studenţilor la modelarea definitvă a machetei PPMA. – 90 min.
4. Încheere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Argumentarea necesităţii efectuîrii probei machetei PPMA şi consecutivitatea
2. Importanţa modelării definitive a machetei PPMA.
3. Tehnica modelării definitive a machetei PPMA şi cerinţele respective.
4. Erorile posibile la modelarea definitivă a machetei PPMA.
5. Utilajul, instrumente şi materiale necesare pentru modelarea definitivă a machetei PPMA.
6. Metodele de ambalare a machetei PPMA în chiuvetă. Caracteristica.
7. Materiale pentru realizarea tiparului şi tehnica respectivă. Cerinţe către tiparul obţinut.
8. Tehnica de izolare a tiparului şi materialele necesare.
9. Acrilatele termopolimerizabile şi autopolimerizabile. Componenţa. Destinaţie.
10. Tehnici de întroducere a acrilatului în tipar. Regimul de polimerizare.
11. Erorile posibile la realizarea polimerizării.

LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR


Referat la tema:”Tehnica modelării definitive a machetei PPMA”
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ
Utilaj:
1. Şlifmotoare
2. Spirtieră sau surse de gaze naturale
3. Bormaşina tehnicianului dentar
4. Ocluzoare, articulatoare
5. Chiuvete, bol de cauciuc
Instrumente:
1. Set de instrumente
2. Piese dreapte,cleşte crampon
3. Bisturiu, pense
4. Spatulă pentru malaxarea gipsulu
5. Pensule
6. Ciocănaşul tehnicianului denta
Materiale:
1. Ceară de bază
2. Hîrtie de articulaţie
3. Ghips medical
4. Etanol, vată
5. Apă oxigenată, tinctură de iod
ELABORAREA METODICĂ Nr 7

TEMA: Realizarea tiparului, schimbul cerii în acrilat la confecţionarea PPMA şi


polimerizarea.
Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: de a însuşi consecutivitatea etapelor de realizare a PPMA, metodele de ambalare
în chiuvetă, realizarea tiparului, schimbul cerii în acrilat, polimerizarea şi dezambalarea protezei din
chiuvetă.
Studenţilor se demonstrează: aparate şi materiale utilizate la etapele de realizare a protezelor
parţiale mobilizabile acrilice: metodele de ambalare în chiuvetă, realizarea tiparului, schimbul cerii
în acrilat, polimerizarea şi dezambalarea din chiuvetă.
Lucrul practic al studenţilor: ambalarea machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă
sau mandibulă în chiuvetă , realizarea tiparului, schimbul cerii în acrilat autopolimerizabil,
polimerizarea, dezambalarea protezei din chiuvetă.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 25 min.
2. Demonstrarea metodei indirecte de ambalare în chiuvetă, realizarea tiparului, schimbul cerii în
acrilat şi dezambalarea. – 15 min.
3. Lucrul practice al studenţilor la ambalarea machetei protezei parţiale mobilizabile la maxilă sau
mandibulă în chiuvetă , realizarea tiparului, schimbul cerii în acrilat autopolimerizabil,
dezambalarea PPMA din chiuvetă. – 90 min.
4. Încheere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Erorile posibile la modelarea definitivă a machetei PPMA.
2. Metodele de ambalare în chiuvetă. Caracteristica.
3. Materiale pentru izolarea tiparului şi tehnica respectivă, cerinţe către tiparul obţinut.
4. Tehnica de realizare a tiparului şi materialele necesare.
5. Acrilatele termopolimerizabile şi autopolimerizabile. Componenţa şi destinaţie.
6. Tehnici de întroducere a acrilatului în tipar.
7. Polimerizarea. Regimul de polimerizare.
8. Erorile posibile la realizarea tiparului.
9. Tehnica de dezambalare a PPMA din chiuvetă.
LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR
Referat la tema: „Regimul de polimerizare a acrilatelor termopolimerizabile şi autopolimerizabile”
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ

Utilaj:
1. Presă pentru chiuvete
2. Chiuvete, ring
3. Polimeriizator
4. Presă de dezambalare a chiuvetei
5. Ciocan
6. aragaz, plită electrică
Instrumente:
1. Bol de cauciuc
2. Spatulă de malaxare, pensulă
Materiale:
1. Acrilat autopolimerizabil
2. Acrilat termopolimerizabil
3. Izocol, celofan
ELABORAREA METODICĂ Nr 8

TEMA: Prelucrarea mecanică, şlefuirea şi lustruirea protezei parţiale mobilizabile acrilice.


Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: de a însuşi ttehnica de prelucrare mecanică, şlefuire şi lustruire a PPMA finalizate.
Studenţilor se demonstrează: aparate şi materiale de prelucrare mecanică, şlefuire şi lustruire a
protezelor PPMA finalizate şi tehnica de realizare a acestei etape.
Lucrul practic al studenţilor: prelucrarea mecanică, şlefuirea şi lustruirea PPMA.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 25 min.
2. Demonstrarea aparatelor şi materialelor utilizate la prelucrarea mecanică, şlefuirea şi lustruirea
protezelor PPMA şi tehnica realizării acestei etape. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor la prelucrarea mecanică, şlefuirea şi lustruirea PPMA. – 90 min.
4. Încheere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Instrumente, aparate şi tehnica dezambalării PPMA din chiuvetă.
2. Instrumente şi materiale folosite la prelucrarea mecanică a PPMA.
3. Instrumentele şi materialele folosite la şlefuirea PPMA.
4. Utilajul, instrumente şi materiale necesare la lustruirea PPMA.
5. Tehnica lustruirii bazei PPMA.
6. Tehnica lustruirii elementelor de agregare a PPMA.
7. Componenţa pulberii de lustruire a bazei protezei.
8. Componenţa pastei de lustruire a elementelor de agregare.

LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR


Referat la tema: „ Tehnica prelucrării mecanice şi lustruirii PPMA”.
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ

Utilaj:
1. Şlifmotor sau/ şi bormaşina tehnicianului dentar
2. Piese drepte

Instrumente:
1. Perii aspre
2. Filţuri
3. Instrumente abrazive

Materiale:
1. Glaspapir
2. Pulbere de lustruit acrilatul
3. Pastă de lustruire a suprafeţelor metalice (GOI)

ELABORAREA METODICĂ № 9
TEMA: Edentaţia totală şi aspectele câmpului protetic. Amprentarea preliminară şi
confecţionarea modelului preliminar. Confecţionarea lingurilor individuale.
Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: de a însuşi particularităţile câmpului protetic edentat total, a amprentării pentru
realizarea modelului preliminar şi confecţionarea modelului preliminar în edentaţia totală. De a
însuşi necesitatea, materialele şi tehnicile de confecţionare a lingurilor individuale de amprentare în
edentaţia totală.
Studenţilor se demonstrează: tehnica amprentării pentru realizarea modelului preliminar şi
confecţionarea modelului preliminar al câmpului protetic edentat total, confecţionarea lingurilor
individuale de amprentare din ceară de bază şi acrilate autopolimerizabile prin tehnica de laborator.
Lucrul practic al studenţilor: amprentează cu material elastic câmpul protetic edentat total de pe
model-fantom şi realizează modelul preliminar. Confecţionează lingurile individuale de amprentare
din ceară de bază sau acrilate autopolimerizabile.
PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 25 min.
2. Demonstrarea tehnicii de amprentare pentru realizarea modelului preliminar şi confecţionarea
modelului preliminar al câmpului protetic edentat total, confecţionarea lingurilor individuale de
amprentare din ceară de bază şi acrilate autopolimerizabile prin tehnica de laborator. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: amprentează cu material elastic câmpul protetic edentat total de pe
model-fantom şi realizează modelul preliminar, confecţionează linguri individuale de
amprentare din ceară de bază sau din acrilate autopolimerizabile. – 90 min.
4. Încheiere – 5 min.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Etiologia edentaţiei totale.
2. Câmpul protetic edentat total, noţiune, elementele componente, caracteristica.
3. Aspectul apofizelor alveolare în edentaţia totală, caracteristica după Schroder şi Koller.
4. Fibromucoasa câmpului protetic edentat total, caracteristica formaţiunilor anatomice şi după
Suplle, Gavrilov.
5. Proteza totală – elementele componente, caracteristica.
6. Etapele clinico-tehnice de confecţionare ale protezei totale.
7. Amprentarea preliminară a câmpului protetic edentat total – scopul, materiale şi utilaj necesar.
8. Modelul preliminar – scopul şi metodica de confecţionare.
9. Linguri de amprentare standarde şi individuale. Caracteristica.
10. Particularităţile modelării din ceară de bază a lingurilor individuale de amprentare la maxilă şi
mandibulă la confecţionarea prin tehnica de laborator.
11. Particularităţile de confecţionare din acrilat autopolimerizabil a lingurilor individuale de
amprentare.
12. Particularităţile de confecţionare din acrilat termopolimerizabil a lingurilor individuale de
amprentare.
LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR
În caietele de lucru studenţii notează etapele de confecţionare a lingurilor individuale de amprentare
prin tehnica de laborator.
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ
Utilaj: 4. Instrumente abrazive
1. Model-fontom a câmpului protetic Materiale:
2. Măsuţă vibratoare,linguri amprentare. 1. Ceară lipicioasă, ceară de bază
3. Spirtiere,şlifmotor 2. Ghips,etanol
Instrumente: 3. Acrilat autopolimerizabil.
1. Set de instrumente 4. Acrilat termopolimerizabil.
2. Bisturiu,bol din cauciuc, spatulă
3. Spatulă de modelat
ELABORAREA METODICĂ № 10
TEMA: Amprentarea funcţională, confecţionarea modelului definitiv şi trasarea limitelor
viitoarei proteze (demonstrare). Confecţionarea şabloanelor cu borduri de ocluzie.
Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: însuşirea de către studenţi a scopului şi metodelor de amprentare funcţională,
principiului de obţinere a modelului definitiv şi de trasare a limitelor viitoarei proteze,
particularităţile confecţionării şabloanelor cu borduri de ocluzie.
Studenţilor se demonstrează: confecţionarea modelului definitiv, trasarea liniilor de orientare şi
marcarea limitelor viitoarei proteze, tehnica de confecţionare a şabloanelor cu borduri de ocluzie.
Lucrul practic al studenţilor: pe modelele pregătite studenţii trasează liniile respective şi limitele
viitoarei proteze şi confecţionează pe modelul-fontom şabloanele cu bordurile de ocluzie.
PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.


2. Demonstrarea tehnicii de trasare a liniilor şi limitelor viitoarei proteze. Demonstrarea etapelor
de confecţionare a şabloanelor cu borduri de ocluzie. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: pe modelele pregătite studenţii trasează liniile respective şi limitele
viitoarei proteze şi confecţionează şabloanele cu bordurile de ocluzie. – 90 min.
4. Încheiere. – 5 min.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce prezintă amprenta funcţională.
2. Materiale amprentare. Varietăţi. Însuşiri.
3. Ce prezintă lingura amprentară individuală.
4. Modelul definitiv, caracteristica. Materiale de confecţionare.
5. Care este consecutivitatea trasării liniilor de orientare şi a limitelor viitoarei proteze.
6. Care sunt reperele (liniile) pentru utilizarea metodei de montare a dinţilor în ocluzor.
7. Care sunt liniile trasate pentru montarea dinţilor în articulator.
8. Liniile (reperele) trasate pe modelul difinitiv al maxilei.
9. Liniile (reperele) trasate pe modelul definitiv al mandibulei.
10. Ce prezintă şablonul cu bordură de ocluzie.
11. Indicaţi dimensiunele bordurii de ocluzie în zonele frontală şi laterală în edentaţia totală.
LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR
În caitele de lucru studenţii vor descri liniile de orientare şi limitele protezei totale pe modelul
definitiv la maxilă şi mandibulă.
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ

Utilaj:
1. Şlifmotoare, modele fontom cu edentaţii totale
2. Linguri amprentare individuale, aparat de soclare a modelelor
3. Bol de cauciuc, măsuţă vibratorie, spirtiere sau sistemă gaz-aragaz
Instrumente:
1. Set de instrumente
2. Spatulă de malaxare a materialelor amprentare
3. Spatula de modelat,cuţit de ghips
4. Bisturiu,cleşte crampon
5. cleşte cu fălci ascuţite,creion
Materiale:
1. Materiale amprentare
2. Ghips medical,ceară de bază
3. Etanol,Sîrmă de aluminiu
4. Borduri de ocluzie semifabricate în formă de paralelepiped
ELABORAREA METODICĂ № 11
TEMA: Determinarea relaţiilor intermaxilare centrice, poziţionarea modelelor în ocluzor
(articulator). Montarea dinţilor în arcada dentară superioară.
Locul lucrării: laboratorul
Scopul lucrării: însuşirea principiilor şi metodelor de apreciere a relaţiilor intermaxilare centrice şi
de poziţionare a modelelor în ocluzor şi articulator, tehnici de montare a dinţilor şi de realizare a
arcadei dentare superioare după principiile Gyzi în modificarea Vasiliev.
Studenţilor se demonstrează principiul de apreciere a relaţiilor intermaxilare centrice la
confecţionarea protezelor totale şi poziţionarea modelelor în simulatoare, tehnica de montare a
dinţilor şi realizarea arcadei dentare superioare după principiile Gyzi în modificarea Vasiliev.
Lucrul practic al studenţilor: efectuiază montarea dinţilor şi realizarea arcadei dentare superioare
după principiile Gyzi în modificarea Vasiliev.
PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă. – 25 min.
2. Demonstrarea ghipsării modelelor în ocluzor, montarea dinţilor şi realizarea arcadelor dentare
superioare după principiile Gyzi în modificarea Vasiliev. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: efectuiază montarea dinţilor şi realizează arcada dentară superioară
după principiile Gyzi în modificarea Vasiliev. – 90 min.
4. Încheiere. – 5 min.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce prezintă simulatoarele, caracteristica.
2. Ocluzorul, elemente constructive, varietăţi.
3. Articulatorul, varietăţi.
4. Ce prezintă articulatoarele adaptabile individuale. Structura. Indicaţi parametrii respectivi.
5. În ce constă etapa clinică de apreciere a relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală.
6. În ce constă metoda de fixare a modelelor în ocluzor, pregătirea modelelor.
7. Dinţi artificiali: clasificarea, comercializarea, utilizarea.
8. Trasarea reperelor anatomice pe model, pentru construirea corectă a arcadei dentare artificiale
superioare.
9. Reguli generale şi individuale de montare a dinţilor pentru arcada dentară superioară
10. Consecutivitatea realizării arcadei dentare superioare după principiile Gyzi
11. Tehnica de montare a dinţilor artificiali după Pedro-Saizar
12. Tehnica de montare a dinţilor artificiali după Vasiliev
13. Tehnica de montare a dinţilor artificiali după Napadov – Sapojnicov
LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR
În caietele de lucru studenţii notează consecutivitatea etapelor de montare a dinţilor artificiali şi
realizării arcadelor dentare superioare după principiile Gyzi în modificarea Vasiliev.
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ
Utilaj:
1. Dispozitivul Fox
2. Motor electric de şlefuit sau / şi bormaşina tehnicianului dentar
3. Model-fontom în ocluzor sau articulator
4. Lampă de gaz natural sau spirtieră
5. Aparatul Larin,Bol de cauciuc,măsuţa cu plan înclinat
Instrumente:
1. Set de instrumente stomatologice,instrumente abrazive
2. Bisturiu,spatulă de modelat,plăcuţă de sticlă
Materiale:
1. Ghips medical,borduri de ocluzie standarte
2. Creion chimic,ceară de bază
3. Dinţi artificiali (set),set cu abrazive
4. Etanol,sîrmă de aluminiu
ELABORAREA METODICĂ № 12
TEMA: Realizarea arcadei dentare inferioare. Modelarea definitivă a machetei protezei
totale.
Locul lucrării: laboratorul
Scopul lucrării: de a însuşi tehnica de montare a dinţilor şi de realizare a arcadei dentare inferioare
după principiile Gyzi în modificarea Vasiliev, modelarea definitivă a machetei protezei totale în
tehnologia de confecţionare a protezei totale, importanţa şi tehnica modelării definitive a machetei
protezei totale.
Studenţilor se demonstrează tehnica de montare a dinţilor şi realizarea arcadei dentare inferioare
după principiile Gyzi în modificarea Vasiliev, tehnica modelării definitive a machetei protezei
totale.
Lucrul practic al studenţilor: montează dinţii şi realizează arcada dentară inferioară după principiile
Gyzi în modificarea Vasiliev, efectuiază modelarea definitivă a machetei protezei totale.
PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 25 min.
2. Demonstrarea montarii dinţilor şi realizării arcadei dentare inferioare după principiile Gyzi în
modificarea Vasiliev, tehnicii de modelare definitivă a machetei protezei totale. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: montează dinţii şi realizează arcada dentară inferioară după
principiile Gyzi în modificarea Vasiliev, efectuiază modelarea definitivă a machetei protezei
totale. – 90 min.
4. Încheiere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Trasarea reperelor anatomice pe model, utile pentru construirea corectă a arcadei dentare
artificiale inferioare.
2. Reguli generale şi individuale de montare a dinţilor pentru arcada dentară inferioară.
3. Consecutivitatea realizării arcadei dentare inferioare după principiile Gyzi.
4. Particularităţi de montare a dinţilor după Pedro – Saizar
5. Particularităţi de montare a dinţilor după calota sferică (Napadov-Sapojnicov)
6. Particularităţi de montare a dinţilor în articulatoare moderne după reperele anatomice trasate pe
model.
7. Ce prevede modelarea spaţiilor interdentare şi la nivel de colet.
8. Modelarea versantelor vestibulare şi orale în proteza totală.
9. Modelarea la nivelul limitelor viitoarelor proteze.
10. Instrumente şi materiale utilizate la modelarea definitivă a machetei protezei totale.
LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR
În caietele de lucru studenţii notează etapele tehnice de confecţionare a arcadelor dentare artificiale
inferioare.
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ
3. Plăcuţă de sticlă
Utilaj: 4. Completul de instrumente în tăviţă
1. Motor electric de şlefuit sau / şi bormaşină
2. Model-fontom în ocluzor sau articulator Materiale:
3. Lampă de gaz natural (sau spirtieră) 1. Creion chimic
4. Modele-fantom cu macheta protezei totale 2. Ceară de bază
la maxilă 3. Dinţi artificiali (set)
Instrumente: 4. Set cu abrazive
1. Bisturiu 5. Etanol
2. Spatulă de modelat

ELABORAREA METODICĂ № 13
TEMA: Realizarea tiparului pentru aplicarea acrilatului prin tehnica clasică, izolarea,
aplicarea acrilatului, polimerizarea şi dezambalarea protezei totale.
Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: însuşirea etapei tehnologice de confecţionare a protezei totale: realizarea tiparului
şi izolarea, aplicarea acrilatului şi polimerizarea, dezambalarea protezei din chiuvetă.
Studenţilor se demonstrează realizarea tiparului, aplicarea acrilatului autopolimerizabil,
polimerizarea, dezambalarea protezei din chiuvetă.
Lucrul practic al studenţilor: realizează şi izolează tiparul, aplică acrilatul, efectuiază polimerizarea
şi dezambalarea protezei totale.
PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă. – 25 min
2. Demonstrarea etapei tehnice de realizare a tiparului, izolarea, întroducerea acrilatului
autopolimerizabil polimerizarea şi dezambalarea protezei totale din chiuvetă. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: realizarea şi izolarea tiparului, aplicarea acrilatului, efectuarea
polimerizării şi dezambalării protezei totale. – 90 min.
4. Încheere. – 5 min.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Tiparul. Definiţie. Etapele de realizare a tiparului.
2. Tehnica clasică de realizare a tiparului. Instrumente. Utilaje.
3. Metoda de ambalare directă a machetei protezei totale.
4. Metoda de ambalare indirectă a machetei protezei totale.
5. Metoda de ambalare mixtă a machetei protezei totale.
6. Tehnica de izolare a tiparului. Cerinţi. Materiale utilizate.
7. Tehnica preparării şi aplicării acrilatului în tipar.
8. Polimerizarea acrilatului. Regimul de polimerizare. Utilaj.
9. Realizarea tiparlui pentru aplicarea acrilatului prin tehnica modernă. Utilaj. Instrumente.
10. Tehnica dezambalării protezelor acrilice totale din chiuvetă.
LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR AL STUDENŢILOR
Studenţii desenează schematic în caietele de lucru părţile componente ale chiuvetei destinate
ambalării machetei protezei totale.
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ

Utilaj:
1. Chiuvete, ring
2. Presă pentru chiuvete
3. Polimerizator (baie cu apă)
4. Aragaz sau plită electrică
5. Presă pentru dezambalarea chiuvetelor
6. Ciocan,bol de cauciuc
7. Vas de ceramică sau sticlă pentru prepararea acrilatului
Instrumente:
1. Cuţit de gips,pensă stomatologică
2. Spatulă de malaxat ghipsul
3. Spatula de malaxat acrilatul
4. Pensule pentru izolarea tiparului
Materiale:
1. Chips medical
2. Lac Izocol
3. Acrilat autopolimerizabil şi termopolimerizabil
4. Vată,celofan
ELABORAREA METODICĂ № 14
TEMA: Prelucrarea mecanică şi lustruirea protezei totale. Proba test-control la capitol.
Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: însuşirea etapei tehnologice de confecţionare a protezei totale: prelucrarea
mecanică, lustruirea. Verificarea prin proba test control a gradului de însuşire a cunoştinţelor la
capitolul „Tehnologia confecţionării protezelor totale”.
Studenţilor se demonstrează utilajul, instrumente, materiale, tehnica prelucrării mecanice şi
lustruirii protezei totale.
Lucrul practic al studenţilor: efectuiază prelucrarea mecanică şi lustruirea protezei totale. Fiecărui
student i se înmână o variantă de teste la care urmează a fi apreciată varianta corectă de răspuns.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă. – 25 min
2. Demonstrarea utilajului, instrumentelor, materialelor şi tehnica prelucrării mecanice şi lustruirii
protezei totale. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: prelucrează mecanic şi lustruiesc protezele totale. – 90 min.
4. Încheere. – 5 min.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Utilaje, instrumente şi materiale utilizate la prelucrarea mecanică a protezelor totale.
2. Tehnica prelucrării mecanice a protezei totale.
3. Tehnica netezirii protezei totale. Scopul urmărit. Instrumente. Utilaj.
4. Abrazivele utilizate la prelucrarea mecanică a protezei totale. Provenienţa. Însuşiri.
5. Limitele bazei protezei la maxilă. Factori ce influienţează extinderea protezei.
6. Limitele bazei protezei la mandibulă. Factori ce influienţează extinderea protezei.
7. Utilaj, instrumente şi materiale utilizate la lustruirea protezelor totale.
8. Tehnica de lustruire a protezei totale. Instrumente. Materiale. Utilaj.

LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR
În caietele de lucru studenţii descriu consecutivitatea finisării protezei totale, instrumente şi
materiale utilizate.
ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ

Utilaj:
1. Şlifmotor
2. Bormaşina tehnicianului dentar
3. Piese drepte
Instrumente:
1. Pietre dentare din carborund
2. Freze dentare din carborund
3. Bisturiu
4. Perii aspre
5. Filţuri
6. Discuri metalice cu o suprafaţă sau ambele suprafeţe active
Materiale:
1. Pulbere de lustruit
2. Hîrtie glaspapir

ELABORAREA METODICĂ № 15
TEMA: Examenul clinic şi paraclinic al pacientului în clinica de protetică dentară. Formele
nozologice şi simptoamele clinice ale afecţiunilor sistemului stomatognat.

Locul lucrării: clinica


Scopul lucrării: însuşirea metodologiei examenului clinic al pacienţilor în clinica de protetică
dentară, a metodelor paraclinice de examinare. În cadrul lucrării practice studenţii materializează
cunoştinţele despre formele nozologice ale afecţiunilor sistemului stomatognat, simptomele clinice
ale acestor afecţiuni.

Studenţilor se demonstrează consecutivitatea examenului clinic şi paraclinic a pacienţilor în clinica


de protetică dentară, pe un student la dorinţă.
Lucrul practic al studenţilor: efectuiază examenul clinic unul pe altul notînd datele respective în fişa
de observaţie, studiază modelele de diagnostic, filme radiografice.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă. – 25 min.
2. Demonstrarea consecutivităţii examenului clinic şi paraclinic al pacienţilor în clinica de
protetică dentară şi îndeplinirea fişei de observaţie de ambulator. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: efectuiază examenul clinic unul pe altul notînd datele respective în
fişa de observaţie, studiază modelele de diagnostic, flime radiografice – 90 min.
4. Încheiere. – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Necesitatea examenului clinic.


2. Consecutivitatea examenului clinic exobucal al pacienţilor în clinica de protetică dentară.
3. Examenul subiectiv (motivaţia, anamnezis morbi, anamnezis vitae).
4. Examenul obiectiv exobucal şi ATM.
5. Examenul musculaturii.
6. Consecutivitatea examenului clinic endobucal al pacienţilor în clinica de protetică dentară.
7. Examenul obiectiv endobucal.
8. Examenul dinţilor şi notarea formulei dentare după şcoala anglo-sacsonă, şi internaţională.
9. Examenul arcadelor dentare.
10. Examenul relaţiei de ocluzie centrică.
11. Examenul de ocluzie dinamică.
12. Examenul apofizelor alveolare
13. Examenul mucoasei bucale.
14. Indicaţii la examenul paraclinic al pacienţilor în clinica de protetică dentară.
15. Varietăţile examenului radiologic al pacienţilor în clinica de protetică dentară.
16. Analiza modelelor de diagnostic.
17. Electroodontometria.
18. Termodiagnosticul.
19. Eficienţa masticatorie.
20. Parodontograma Kurleandschi.
21. Masticaţiografia Rubinov.
22. Miotonometria.
23. Electromiografia.
24. Reografia.
25. Examenul fotostatic.
26. Examenul microcurenţilor electrici în cavitatea bucală.
27. Gnatosonia.
28. Gnatofonia.
29. Componentele diagnosticului în protetica dentară. Exemple.
30. Formele nozologice ale afecţiunilor ţesuturilor dure ale dinţilor
31. Semntoamele clinice ale afecţiunilor ţesuturilor dure ale dinţilor
32. Simptomele clinice exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat
33. Simptomele clinice endobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat (cu exemple)

LUCRUL DE SINESTĂTĂOR
În caietele de lucru studenţii întocmesc un referat cu tema: „Consecutivitatea examenului clinic al
pacienţilor în clinica de protetică dentară”.

ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ

Utilaj:
1. Utilajul de lucru a medicului
2. Instalaţii stomatologice
3. Tăviţă pentru setul de instrumente
4. Electroodontometru

Instrumente:
Set de instrumente sterile

Materiale:
1. Etanol
2. Vată
3. Vazelină
4. Săpun lichid
5. Mănuşi
6. Măşti
7. Modele de diagnostic

ELABORAREA METODICĂ № 16
TEMA: Examenul clinic şi paraclinic al pacientului în clinica de protetică dentară. Formele
nozologice şi simptoamele clinice ale afecţiunilor sistemului stomatognat.

Locul lucrării: clinica


Scopul lucrării: însuşirea metodologiei examenului clinic al pacienţilor în clinica de protetică
dentară, a metodelor paraclinice de examinare. În cadrul lucrării practice studenţii materializează
cunoştinţele despre formele nozologice ale afecţiunilor sistemului stomatognat, simptomele clinice
ale acestor afecţiuni.
Studenţilor se demonstrează consecutivitatea examenului clinic şi paraclinic a pacienţilor în clinica
de protetică dentară, pe un student la dorinţă.
Lucrul practic al studenţilor: efectuiază examenul clinic unul pe altul notînd datele respective în fişa
de observaţie, studiază modelele de diagnostic, filme radiografice.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă. – 25 min.
2. Demonstrarea consecutivităţii examenului clinic şi paraclinic al pacienţilor în clinica de
protetică dentară şi îndeplinirea fişei de observaţie de ambulator. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: efectuiază examenul clinic unul pe altul notînd datele respective în
fişa de observaţie, studiază modelele de diagnostic, flime radiografice – 90 min.
4. Încheiere. – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Necesitatea examenului clinic.
2. Consecutivitatea examenului clinic exobucal al pacienţilor în clinica de protetică dentară.
3. Examenul subiectiv (motivaţia, anamnezis morbi, anamnezis vitae).
4. Examenul obiectiv exobucal şi ATM.
5. Examenul musculaturii.
6. Consecutivitatea examenului clinic endobucal al pacienţilor în clinica de protetică dentară.
7. Examenul obiectiv endobucal.
8. Examenul dinţilor şi notarea formulei dentare după şcoala anglo-sacsonă, şi internaţională.
9. Examenul arcadelor dentare.
10. Examenul relaţiei de ocluzie centrică.
11. Examenul de ocluzie dinamică.
12. Examenul apofizelor alveolare
13. Examenul mucoasei bucale.
14. Indicaţii la examenul paraclinic al pacienţilor în clinica de protetică dentară.
15. Varietăţile examenului radiologic al pacienţilor în clinica de protetică dentară.
16. Analiza modelelor de diagnostic.
17. Electroodontometria.
18. Termodiagnosticul.
19. Eficienţa masticatorie.
20. Parodontograma Kurleandschi.
21. Masticaţiografia Rubinov.
22. Miotonometria.
23. Electromiografia.
24. Reografia.
25. Examenul fotostatic.
26. Examenul microcurenţilor electrici în cavitatea bucală.
27. Gnatosonia.
28. Gnatofonia.
29. Componentele diagnosticului în protetica dentară. Exemple.
30. Formele nozologice ale afecţiunilor ţesuturilor dure ale dinţilor
31. Semntoamele clinice ale afecţiunilor ţesuturilor dure ale dinţilor
32. Simptomele clinice exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat
33. Simptomele clinice endobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat (cu exemple)

LUCRUL DE SINESTĂTĂOR
În caietele de lucru studenţii întocmesc un referat cu tema: „Consecutivitatea examenului clinic al
pacienţilor în clinica de protetică dentară”.

ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ


Utilaj:
1. Utilajul de lucru a medicului
2. Instalaţii stomatologice
3. Tăviţă pentru setul de instrumente
4. Electroodontometru

Instrumente:
Set de instrumente sterile

Materiale:
1. Etanol
2. Vată
3. Vazelină
4. Săpun lichid
5. Mănuşi
6. Măşti
7. Modele de diagnostic
ELABORAREA METODICĂ № 17

TEMA: Indicaţii şi contraindicaţii către tratamentul protetic al leziunilor sistemului


stomatognat (demontrare). Principii generale şi metode de tratament protetic. Tehnica
amprentării.
Locul lucrării: clinica
Scopul lucrării: în cadrul lucrării practice stidenţii materializează cunoştinţele la deteminarea
indicaţiilor şi contraindicaţiilor către tratamentul protetic, despre principiile generale şi metodele de
tratament protetic; se subliniază că la baza oricărui tratament protetic stau principiile fundamentale
ale proteticii dentare, iar metoda de tratament reiese din diagnostic şi particularităţile tabloului
clinic. La fel studenţii însuşesc scopul şi tehnologia amprentării. Se subliniază importanţa pregătirii
cavităţii orale către tratamentul protetic ca o etapă obligatorie ce asigură eficienţa tratamentului
protetic.
Studenţilor se demonstează: (la dorinţă) un student în calitate de pacient cu patologie a sistemului
stomatognat şi se argumentează indicaţiile şi contraindicaţiile către tratamentul protetic, tehnologia
amprentării. Se agumentează necesitatea pregătirii pre- şi proprotetice subliniind importanţa
practică.
Lucrul practic al studenţilor: efectuiază examenul clinic unul la altul şi obţin amprente cu material
elastic unul la altul.

PLANUL LUCRĂRII
1. Discuţii la temă – 25 min.
2. Demonstrarea în calitate de pacient a unui student (la dorinţă) cu afecţiuni ale sistemului
stomatognat, apreciind indicaţiile şi contraindicaţiile către tratamentul protetic, principiile
generale şi a metodele de tratament protetic, cît şi a metodei de amprentare. Argumentarea
necesităţii pregătirii cavităţii orale către tratamentul protetic. – 15 min.
3. Lucrul practic al studenţilor: efectuiază examenul clinic unul la altul şi obţin amprente cu
material elastic unul la altul. – 90 min.
4. Încheere – 5 min.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Indicaţiile şi contraindicaţiile generale la tratamentul protetic
2. Indicaţii relative către tratamentul protetic
3. Indicaţii absolute către tratamentul protetic
4. Care sunt indicaţiile şi contraindicaţiile locale către tratamentul protetic
5. Concepţia contemporană despre indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului protetic referitor la
dezechilibrul ocluzal în caz de apariţie a breşilor în arcadele dentare
6. În bază la ce date se determină indicaţiile şi contraindicaţiile către tratamentul protetic
7. Argumentaţi influenţa actului de masticaţie asupra tractului digestiv după Pavlov, Ghelman,
London
8. Rolul actului de masticaţie asupra funcţiei motorice a tractului gastro-intestinal
9. Argumentaţi indicaţiile către tratamentul protetic urgent
10. Argumentaţi legătura dintre modificările morfologice şi dereglările funcţionale
11. Principiul profilactic al tratamentului protetic
12. Principiul curativ al tratamentului protetic
13. Principiul biologic al tratamentului protetic
14. Principiul biomecanic al tratamentului protetic
15. Principiul homeostazic al tratamentului protetic
16. Principiul ergonomic al tratamentului protetic
17. Metode de tratament protetic. Caracteristica
18. Caracteristica remediilor de treatment protetic
19. Clasificarea remediilor de tratment protetic
20. Proteze dentare. Defeniţia. Caracterisrtica
21. Clasificarea protezelor dentare: a) după modul de fixare; b) după mărimea breşei arcadei
dentare; c) după Rumpel; d) după Betelman; e) după Oxman
22. Varietăţile de linguri amprentare
23. Cerinţe către alegerea lingurei amprentare
24. Clasificarea materialelor amprentare
25. Etapele amprentării anatomice

LUCRUL DE SINESTĂTĂOR AL STUDENŢILOR


În caietele de lucru studenţii întocmesc referat la tema: “Indicaţii generale şi locale la tratamentul
protetic al afecţiunilor sistemului stomatognat”.

ASIGURAREA MATERIALO-TEHNICĂ DE BAZĂ

Utilaj:
1. Instalaţii stomatologice
2. Tăviţă pentru setul de instrumente
3. Electroodontometru
4. Bol de cauciuc
5. Modele de diagnostic
6. Pelicule radiografice

Instrumente:
1. Setul de instrumente utilizat la examenul pacienţilor
2. Linguri amprentare
3. Spatulă de preparare a materialului amprentar

Materiale:
1. Etanol
2. Apă oxigenată- 3%
3. Tinctură de iod-5%
4. Vată
5. Materiale amprentare
BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ

1. Postolachi I. şi colab. Protetica dentară. Chişinău 1993


2. Bîrsa Gh., Postolachi I. Tehnici de confecţionare a protezelor dentare. Chişinău 1994
3. Rîndaşu I. Proteze dentare. V – I Bucureşti. Ed. Med.2000
4. Копейкин В.Н. Зубопротезная техника. М. 1985
5. Cartea tehnicianului dentar. V-I sub red. Gaucan C., Bucureşti Ed. Med. 1999

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ

1. Копейкин В.Н. Ортопедическая стоматология. М.2001


2. Криштаб С.И. Ортопедическая стоматология Киев 1986
3. Гаврилов Е., Щербаков А. Ортопедическая стоматология М.1984

S-ar putea să vă placă și