Sunteți pe pagina 1din 9

 In etiologia si patogenia afectiunilor paradontului un rol

aparte le apartin anomaliilor


dentomaxilare.Deformatiile arc.dent pot aparea cind
arc.dent este integra sau edentata partial.
 Deformatiile sunt mai frecvente si au o evolutie mai
complicata din cauza aparitiei fortilor orizontale si a
suprasolicitarii functionale a dintilor restanti.
 Scopul tratamentului ortodontic consta in corectarea
tulburarilor morfofunctionale cu suprimarea ocluziei
traumatice primare,ce duce la un tratament patogenic
terapeutic eficient.
 Indicatiile catre tratamentul ortodontic al afectiunilor
paradontului sunt:
1. Cind e necesara redresarea migrarilor dentare si
lichidarea tremelor.
2. Corectarea ocluziei inverse (progeniei)
3. Corectarea protruziei cu lichidarea diastemelor.
4. Majorarea dimensiunii verticale de ocluzie.
5. Suprasolicitarea functionala.
 Contraindicatii catre tratamentul ortodontic al afectiunilor
parodontului
1. Stadiul avansat al parodontitei (gr.3 de mobilitate a dintilor).
2. Boli infectioase,alergice si autoimune (stomatitele,
gingivite,glosite acute,varicela,pemfigus,lupus eritematos).
3. Atrofia tesutului osos procesului alveolar pina la o ½ din
lungimea radacinii.
4. Prezenta dezechilibrului ocluzal ( fenomenul Popov-
Godon).
5. Starea generala afectata (insuf.cardiovasculara
cronica,insuf.respiratirie).
 Varietatile de stabilizare dentara.
1. Frontala.
2. Parasagitala.
3. Frontosagitala.
4. Circulara.
 Cele mai eficiente sunt:
Pentru din. frontali: fronto-sagitala sau arcata.
Pentru din. laterali: parasagitala sau arcata.
 Stab. frontala:constituie un blog integru unind incisivii si
canii.
 Stab. sagitala:sina se plaseaza in directie disto-meziala
oferind stabilizarea premolarilor si molarilor.
 Stab. circulara:sina extinsa pe o arcada dentara intreaga
ofera garantie maxima impotriva fortelor transversale.
 Stab. frontosagitala:sina uneste grupul frontal si unul
lateral.
 Clasificarea sinilor.
Dupa varietate sinilor deosebim:
 Provizorii .
 Definitive.
Dupa modul de fixare:
 Fixe.
 Mobile.
 Mixte.
Dupa materialul din care sunt confictionate:
 Metalice.
 Acrilice.
 Ceramice.
 Mixte.
In dependenta de caracterul repartizarii pres.ocluzale deosebim:
 Sine ce acopera complet suprafatele ocluzale.
 Partial.
 Care nu sunt plasate pe aceste zone.
 Cerintele catre sine.
1. Sa asigure imobilizarea dintilor in toate directiile
creind un bloc rigid.
2. Sa nu excite si traumeze paradontiul marginal.
3. Sa repartizeze uniform presiunule masticatorii pe
cimpul protetic,descarcind dintii afectati.
4. Sa nu blocheze miscarile mandibulare.
5. Sa nu impiedice tratamentul conservativ si chirurgical.
6. Usor sa se supuna prelucrarilor igienice.
7. Sa se fixeze bine.
8. Sa aiba o tehnologie simpla de confectionare.
9. Sa nu deregleze functiile sist.stomatognat si aspectul
fizionomic.
 Scopul sinarii provizorii consta in inlaturarea
traumatismului parodontal provocat de mobilitatea
patologica a dintilor,pentru o perioada scurta.
 Imobilizarea provizorie restabileste sau potentiaza
capacitatea functionala a dintilor restanti si se
realizeaza prin legaturi simple cu fire de matase,nailon
sau metal care se fixeaza cu un nod in fiecare spatiu
interdentar.
 In parodontita generalizata sina va cuprinde intreaga
arcada dentara,opunindu-se fortelor transversale.
 In paradontita localizata se va extinde nu numai asupra
dintilor afectati dar cuprinzind si dintii sanatosi.
 Sina Ceiszynski.
Ceiszynski a propus sinarea dintilor mobili prin
legaturarea lor cu o sirma de bronz cu diametrul de 0,5
mm sau sirma din otel inox. 0,3-0,4 mm.
Sinarea se incepe de la dintii-stilpi stabili,atragind atentia
ca sirma sa nu traumeze gingia.Nodurile din sirma
periodic se string,deoarece legatura slabeste.
 Sina Novotny.
Este confectionata din acrilat autopolimerizabil avind
forma de fisie cu o grosime de 1 mm.Ea acopera 1/3 din
suprafatele orale ale dintilor frontali inferiori.
Din partea vestibulara se observa numai unele puncte ale
sinei situate in spatiile interdentare

S-ar putea să vă placă și