Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PARTEA I
CAPITOLUL I
GENERALITATI
ACRILICA
PRIVIND
PROTEZA
PARTIALA
Proteza partiala acrilica este un corp fizic obtinut prin fenomenul de polimerizare,
realizat in scopul restaurarii integritatii arcadelor dentare. Sunt indicate in edentatiile subtotale,
edentatiile biterminale extinse, edentatiile mixte si edentatiile de hemiarcada.
Edentatia partiala are nenumarate forme tipice determinate de numarul dintilor pierduti
si de zona topografica unde se localizeaza edentatia. Nu poate fi indiferent faptul ca s-a pierdut
un singur dinte sau 20 de dinti si nu fi de aceeasi inportanta pierderea a 2+3 dinti in mijlocul unei
arcade sau pierderea ultimilor 3 dinti la capatul distal al unei hemiarcade, lasand ocluzia fara
sprijin molar posterior.
Daca pe langa topografia si numarul dintilor pierduti se include si starea parodontiului
marginal, felul ocluziei dentare, existenta sau inexistenta altor lucrari dentare, predispozitia la
carii, igiena bucala, etc. Se formeaza un tablou mai cuprinzator al formelor clinice, ale edentatiei
partiale, care dupa aprecieri modeste sunt de ordinul zecilor de mii.
Caracteristicile clinico-tehnice-terapeutice
Purtate in timp, produc tulburari de troficitate la nivelul tesuturilor dentoparodontale ale dintilotrestanti la nivelul mucoasei si osului campului protetic,
ca rezultat al compresiunii
Sunt mai mult sau mai putin rezistente d.p.d.v. mecanic ( se pot fractura )
PROTEZELE MOBILIZABILE
Sunt piese protetice rigide, care refac morfologia arcadelor dentare, intrerupta prin
edentatie.
INDICATIILE PROTEZELOR MOBILIZABILE
Protezele mobilizabile se indica in tratamentul edentatiei terminale (uni - si
biterminale), edentatiei latero - terminale sau termino - laterale , edentatiei mixte, edentatiei
extinse si in edentatia subtotala. Sunt ancorate pe dintii stilpi.
CLAISIFICAREA
Protezele mobilizabile, dupa materialul si metoda de obtinere, se clasifica in :
proteze partiale acrilice - sunt obtinute prin polimerizare si au ca element de stabilizare mentinere crosetele de sarma.
protezele partiale scheletate - obtinute din aliaje metalice prin turnare si au ca elemente
de stabilizare, mentinere si sprijin crosetele turnate sau sistemele speciale.
CAPITOLUL II
EDENTATIA PARTIALA
Dentatia umana definitiva, dupa erubtia molarului trei, este alcatuita din 32 de dinti
permanenti. Dintii permanenti sunt repartizati in numar de 16 pentru fiecare arcada maxilara.
Starea de edentatie apare de la varste tinere (12 - 18 ani ), cind prin absenta unui
dinte sau a mai multora, integritatea morfologica a arcadelor este intrerupta.
DEFINITIE
Este starea fiziopatologica a arcadelor dentare caracterizata prin pierderea a 1 - pina
la 15 dinti de pe arcada. Absenta dintilor de pe arcada produce un spatiu numit edentatie sau
bresa dentara. Edentatia unidentara pina la cea subtotala poate crea un numar impresionant de
variante ale starii de edentatie pe arcada dentara.
ETOLOGIA EDENTATIEI PARTIALE
Factorii principali care contribuie la aparitia starii de edentatie sunt :
1. Caria dentara si complicatiile ei
2. Parodontopatia
3. Traumatismele accidentale
4. Osteomielita si tumorile oaselor maxilare
5. Disfunctia ocluzala
Starea de edentatie partialla apare de la absenta unui singur dinte si pana la un numar
de 15 dinti de pe un maxilar. Exista teoretic 16 posibilitati de adentatie pe o arcada dentara. Se
intilnesc edentatii de 2 - 3 dinti sau mai multi alaturati sau din alta zone ale arcadei. Pe o singura
arcada dentara pot exista numai 7 brese (spatii edentare).
CLASIFICAREA EDENTATIEI PARTIALE
Clasificarea cea mai raspandita este a lui Kenned :
Edentatia partiala se insoteste de tulburari ale functiilor esentiale ale aparatului dento
- maxilar precum : masticatia, fizionomia, fonatia, si a relatiilor de ocluzie dintre arcadele
dentare:
Cimpul protetic - este alcatuit din totalitatea elementelor morfologice ale oaselor
maxilare pe care se aplica protezele partiale acrilice sau scheletate.
Elementele morfologice sunt : dinti restanti, crestele edentare, bolta palatina,
tuberozitatile maxilare si tuberculii piriformi.
Aceste sunt grupate in :
a. Suportul dento - parodontal - care preia, prin dintii restanti si parodontiu,
presiunile exercitate de proteza si le transmite fiziologic osului maxilar
b. Suportul mico - osos - format din fibromucoasa crestelor edentate, si a boltii
palatine, a tuberozitatilor maxilare a tuberculilor piriformi si osul subiacent.
perimetrul in care se situeaza apexurile dintilor de la maxilar este mai mic decat
perimetrul apexurilor de la mandibula.
la maxilar perimetrul apical este mai mic fata de perimetrul coronar. Rezulta ca
dintii superiori sunt inclinati in jos si spre exterior, iar dintii inferiori sunt
inclinati in sus si spre interior.
dintii din grupul frontal superior sunt inclinati in sens vestibulo - oral cu 5 (8) 10
grade, iar dintii din grupul frontal inferior cu 0 - 5 grade in acelasi sens.
In edentatia partiala, dintii limitanti si antagonisti isi modifica pozitia initiala din
arcade. Aceste noi pozitii sunt denumite malpozitiile secundare ale dintilor restanti. Modificarile
de pozitie au loc in sens orizontal si vertical.
Migrari orizontale se produc prin inclinarea si translatia dintilor restanti. In
migrarea cu inclinare (basculare) coroana dintelui se deplaseaza spre edentatie, iar radacina
ramane implantata in pozitia initiala sau are tendinta de deplasare in sens opus.
Migrarile cu translatie coroana si radacina dintelui se deplaseaza in acelasi sens,
noul ax de inplantare fiind aproape paralel cu cel initial.
Migrari orizontale se produc atat in sens mezial, cit si distal, cele meziale
(meziogresiunile) sunt mai ample si mai numeroase decat cele distale (distogresiunile ).
Migrarile verticale sunt deplasari ale dintilor in sens vertical. Migrarea are loc spre
edentatie, in cautarea dintilor antagonisti absenti.
Zona subecuatoriala situata intre colet si ecuatorul protetic, este partea retentiva a
coroanei.
Este a doua componenta a cimpului protetic, fiind alcatuit din mucoasa si oasele
maxilare. Protezele partiale sunt in contact intim cu dinti restanti. Fibromucoasele cimpului
protetic sau mucoasa fixa acopera crestele alveolare si bolta palatina.
Fibromucoasa ce acopera crestele alveolare maxilare este mai groasa decat la
mandibula.
Mucoasa neutra (pasiv - mobila ) - se afla la periferia cimpului protetic. Este situata
la nivelul fundurilor de sac vestibulare si linguale si in zona palatina superioara ( linia "Ah" ).
Suportul osos al cimpului protetic este reprezentat de crestele alveolare si bolta
palatina.
Creasta alveolara este formatiunea ce rezulta prin transformarea procesului alveolar
in urma extractiei dintilor. Crestele alveolare prezinta dimensiuni si forme variate : sunt
voluminoase sau atrofiate, atenuate pina la disparitie.
Crestele alveolare prezinta in extremitatile distale : tuberozitati la maxilar si tuberculi
piriformi la mandibula. Aceste formatiuni anatomice sunt acoperit de proteze, ele influentind
considerabil stabilitatea si mentinerea. Aceste formatiuni anatomice se atrofieaza in ritm lent
fiind numite "zone biostatice".
Bolta palatina este zona campului protetic, situata intre crestele alveolare maxilare.
Formele si dimensiunile ei sunt variabile in plan frontal. Se observa bolta palatina adanca
(ogivala) sau de adancime medie.
PARTEA A II - A
TEHNOLOGIA PROTEZELOR
PARTIAL MOBILIZABILE
CAPITOLUL I I I
Placa acestei proteze este realizata din acrilat iar pentru a asigura rezistenta va vi
confectionata cu o grosime de 2 mm. Aceasta grosime a placii de pe toata intinderea reduce
sintitor din spatiul cavitatii bucale creand senzatii de disconfort pacientului. Suprafata externa a
bazei se va prelucra si lustrui. Marginile bazei care se termina in fundul de sac vestibular vor
avea forma si dimesiunea acestuia avand un aspect rotunjit, ocolind brindele si frenul.
Placa protetica se proiecteaza in doua forme : placa protetica intinsa, si placa
protetica redusa.
A. Placa palatinala a protezelor maxilare acopera in totalitate sau partial bolta
palatina unind seile protezei partiale.
B. Placa linguala a protezelor mandibulare uneste seile protetice care acopera
versantul lingual al crestei alveolare.
Placa protetica redusa se utilizeaza pentru protezele maxilare. Placa protetica redusa
este indicata pentru urmatoarele avantaje : micsorarea senzatiei de disconfort si a celei de voma,
menajarea simtului gustativ si termic.
Formele placii protetice reduse sunt :
placa palatina fenestrata - zona centrala a placii este decupata, se lasa libera zona
de mucoasa cu receptori gustativi.
placa palatinala rascroita distal - prin sectionarea placii este degajata zona
reflexogena a valului palatin.
crosetele din sarma sunt mai elastice si pot fi activate mai eficient decit crosetele
turnate.
au efect suprasolicitant asupra dintilor stalpi cind sarma este groasa si segmentul
intermediar este scurt.
varful segmentului dentart va fi bine rotunjit pentru a nu eroda smaltul sau leza
mucoasa din vecinatate.
segmentul de fixare (terminal) va fi modelat in forma zig - zag sau de ansa pentru
a fi retentionat in masa acrilica si a nu se rotii.
INSTRUMENTAR
In technica dentara, pentru modelarea sarmei de wipla, se utilizeaza clesti de diferite
tipuri.
in practica stomatologica se folosesc urmatoarele tipuri de clesti :
Cleste crampon are o parte activa scurta numit falci, fetele interne drepte prezentind
stilatii transversale, care favorizeaza priza sarmei sau a benzilor metalice. Clestele crampon
poate sectiona sarma avind la baza falcilor o concavitate delimitata de o muchie taioasa.
Are o larga utilizare, atit in laborator cit si in cabinet pentru :
o
Cleste cu falci rotunde are partea acriva de forma rotunda, actionind asupra sarmei
asemanator unor valturi.
Clestele se utilizeaza pentru modelarea inelelor ortodontice, a celor metalice
( Cu Al, Ag + Pd ), folosite ca portamprente sau ca parti componente ale coroanelor din 2 bucati.
De asemenea sunt utilizate pentru modelarea buclelor la crosetele, arcuri ortodontice
si atele de inmobilizare folosite in chirurgie.
Clestele cu falci ascutite are falcile de forma conica cu suprafata de contact intre
ele. Modul de actiune este asemanator clestelui crampon dar cu virful subtire al clestelui pot fi
prinse zone mici ale sarmei. Clestele este utulizat pentru indoiri mici si prinderea unor accesorii
(stifturi) de mica dimensiune.
crosetului.
2. Crosetul cervico - ocluzal deschis edental.
segmentul
ocluzal
din
protezei.
5.Crosetul inelar ( Jackson )
nisa
masticatorie
se
opune
infundarii
TEHNOLOGIA PROTEZELOR
PARTIALE ACRILICE
Proteza partiala acrilica este obtinuta dupa parcurgerea unui numar de etape de
laborator realizate de tehnicianul dentar.
Succesiunea etapelor clinico - tehnice necesare obtinerii protezelor partiale este
urmatoarea :
1. Examenul clinic al pacientului, diagnosticul de edentatie si solutia de tratament
(etapa clinica ).
2. Amprentarea campului protetic (etapa clinica).
A.
Amprentarea preliminara
B.
Amprenta functionala.
A.
Modelul preliminar
B.
C.
A. Amprenta preliminara
In prima sedinta clinica, dupa examenul clinic, se amprenteaza cu materiale elastice
(alginate) ambele maxilare. Este o reproducere numai a elementelor anatomice ale campului
protetic reprezentind zona sa de sprijin. Amprenta este sustinuta de o portamprenta standard care
are forma aproximativa a campului protetic. Amprenta preliminara este utilizata pentru turnarea
modele preliminare. Pe modelul preliminar tehnicianul va modela si adapta portamprenta
(lingura) individuala.
B. Amprenta functionala ( definitiva )
Reproduce cu mare exacticitate toate elementele campului protetic ( zona de sprijin si
cea periferica de extindere marginala ).
De calitatea amprentarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei proteze.
Anterior turnarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei proteze. Anterior
turnarii modelului de lucru, amprenta definitiva este examinata si trebuie sa prezinte urmatoarele
carecteristici :
TURNAREA MODELULUI
Turnarea modelului este precedata de igienizarea amprentei (spalarea sub jet de apa)
MODELUL PRELIMINAR
Se toarna din ghips obisnuit si este utilizat pentru obtinerea portam - prentei
(lingurii) individuale.
Metoda de obtinere
Dupa igienizarea amprentei se prepara ghipsul de consistenta fluida intr - un bol
de cauciuc si se depune in amprenta sub vibrare. Amprenta se vibreaza manual sau pe masa
vibratorie, ghipsul fiind dirijat in toate detaliile, astfel evitandu - se formarea bulelor de aer
in masa ghipsulu. Dupa ce amprenta este umpluta cu ghips fluid, din ghipsul ramas se
depune pe masa de lucru o cantitate de 3 - 4 cm de ghips (mai vascos) proportionala ca
latime cu suprafata amprentei. In acest ghips se introduce amprenta paralela cu planul mesei
si cu linguri standard in sus si se modeleaza soclul modelului.
amprenta se aplica pe masa vibratorie, iar sub vibrare, pasta de ghips fluid
este depusa in centrul amprentei.
INTERMAXILARE
linia surasului - corespunde nivelului pana unde se ridica buza superioara cand
pacientul zambeste
Fig.6 SABLONUL
INTERMAXILARE
DE
OCLUZIE
DUPA
DETERMINAREA
RELATIEI
6.FIXAREA MODELELOR
bratul superior
bratul inferior
axul balama
surubul de fixare
PREGATIREA MODELELOR PENTRU MONTAREA IN OCLUZOR
Pregatirea modelelor pentru fixarea lor in ocluzor este o etapa indispensabila:
modelel solidarizate cu bete chibrit se introduc intre cele doua ramuri ale
ocluzorului cu partea distala spre balama
ghipsarea modelului inferior - se prepara ghipsul si se aplica o cantitate mica pe o
coala de hartie in care se introduce bratul ocluzorului. O noua cantitate de ghips acopera orificiile
retentive ale bratului inferior peste care se aseaza modelul inferior
ghipsarea modelului superior - dupa priza ghipsului utilizat la fixarea bratului
inferior, se prepara ghips si se aplica pe soclul modelului superior. Bratul superior al ocluzorului
este coborat pana face contact cu modelul, apoi cu o noua cantitate de ghips se fixeaza bratul de
modelul superior si se fasoneaza in forma de calota.
Fixarea modelelor se va realiza rapid, pentru a evita priza ghipsului inaintea de
terminarea acestei etape. Dupa priza ghipsului, ocluzorul cu modelele fixate se ridica de pe masa
de lucru, surubul distantier este curatat de ghips si se definitiveaza fasonarea modelelor.
MACHETEI
PRELIMINARE
PROTEZEI
PARTIALE
Dupa montarea modelelor in ocluzor sau articulator tehnicianul dentar trebuie:
forma si volumul dintilor arificiali sunt consemnate in fisa dar reies si din analiza
modelului
linia mediana unde se vor intalniia fetele meziale ale incisiviilor centrali superiori
Fig.8.CONFECTIONAREA
MACHETEI
PRELIMINARE
PROTEZEI
PARTIALE
B.MACHETA PRELIMINARA
se
controleaza
contactele
dento-dentare
care
trebuie sa corespunda cu cele
existente in cavitatea bucala
montarea
dintilor
frontali refac curba vestibulara si
nivelul planul de ocluzie
montarea
dintilor
laterali pe mijlocul crestei alveolare
refacerea corecta a
unitatilor de masticatie
forma si volumul
dintilor artificiali sa fie in
concordanta cu a dintilor restanti
In timpul doi, macheta
este inserata in cavitatea bucala si
se examineaza:
ocluzia, contactele
dento-dentare in relatie centrica si
miscarile
functionale
ale
mandibulei
restaurarea fizionomiei in edentatia frontala, coincidenta liniei mediane si nivelul
planului de ocluzie
modelul este introdus in conformator, iar daca este prea voluminos, se reduce din
soclu, pentru a patrunde in cuveta
dificultate
valul de ghips se poate fi fracturat cand sunt asamblate cele doua parti ale cuvetei
Tehnica de ambalare
modelul si crosetele raman intr-o parte a cuvetei iar dintii artificiali sunt
fixati in partea a doua a tiparului
Avantajele metodei
dintii artificiali isi pastreaza pozitia initial in tipar, iar daca se desprind pot fi
repusi cu usurinta la locul lor
precedenta
c) Ambalare mixta
Este o combinare a procedeelor tehnice utilizate pentru metodele descrise
Indicatii
Se indica in edentatiile fronto laterale cu inclinarea crestei alveolare fontale
(proalveolie)
Caracteristica metodei - modelul, o parte din dintii artificiali si crosetele sunt situati
dupa deschiderea tiparului intr-o parte a cuvetei. Ceilalti dinti artificiali sunt fixati in partea a
doua a tiparului
Avantajele metodei
dintii isi mentin pozitia initiala (in zona frontala) datorita Valului de ghips
Dezavantajul metodei
dezambalata
executia tehnica este laborioasa si exista riscul fracturarii protezei cand este
Tehnica de ambalare
pelicula izolatoare va fi aplicata in mai multe straturi pentru a inhiba unirea fizica
dintre ghipsul tiparului si rasina acrilica
dezambalarea protezei din tipar se realizeaza fara dificultati prin izolarea de
ghipsul tiparului.
Metoda de izolare cu substante alginice
Substanta izolatoare (Izodent Pecticol ) se aplica cu pensula in straturi succesive.
Aplicarea intereseaza toata suprafata tiparului, inclusiv zonele invecinate. Se evita aplicarea
substantei izolatoare pe dintii artificiali, pentru a se favoriza fixarea chimica a acestora de baza
protezei. Pentru o izolare corespunzatoare se aplica 2 - 3 straturi de solutie alginica la intervale
de 5 min. si numai dupa ce stratul anterior a devenit pelicula aderanta.
Metoda de izolare cu materiale siliconate. Se utilizeaza siliconi fluizi speciali tip
Dentaflex Lac.
C.Polimerizarea
Polimerizarea este procesul chimic prin care polimetacrilatul de metil (pasta acrilica)
trece din forma plastica in forma solida, dura si nedeformabila.
Tiparul fixat in inelul metalic se introduce intr-un vas cu apa la 23C
in 30 minute, temperatura apei se ridica la 60-65C. Aceasta temperatura se
mentine constant 60 minute.
se ridica progresiv temperatura apei la 100C, tot in 30 minute. Tiparul se
mentine la aceasta temperatura in apa , timp de 30 minute.
Caracteristicile polimerizarii
mentinerea timp de 60 minute la temperatura de 60C este necesara pentru ca in
acest interval initiatorul polimerizarii declanseaza cuplarea radicalilor liberi cu monomerul
C
incalzirea brusca a tiparului (la temp. de 70-80C) cumulata cu reactia exoterma
(30-40C) conduce la volatizarea monomerului la 100,3C. Rezultatul final al polimerizarilor
rapide este obtinerea unor proteze poroase la nivelul zonelor mai groase ale bazei acrilice. Aceste
proteze vor avea o rezistenta mecanica redusa la nivelul zonelor proiectate a fi rezistente (placile
protetice, seile protezelor)
DEZAMBALAREA, PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA PROTEZEI
Aceasta etapa tehnica cuprinde dezambalarea protezei, curatirea urmelor de ghips
indepartarea excesului de rasina acrilica redarea morfologiei externe a bazei protetice, lustruirea
finala.
A.Dezambalarea
Dezambalarea sau indepartarea protezei din tipar este procesul prin care se elibereaza
proteza din materialul din ambalaj.
Dezambalarea protezei din tiparul cu val
Proteza se indeparteaza relativ usor cu crosetele si modelul pe care s-a polimerizat,
deoarece se afla impreuna cu aceeasi patre a tiparului. Partea a doua a tiparului in momentul
deschiderii cuvetei, nu va exercita tractiuni asupra protezei. Indepartarea protezei din tipar se
realizeaza prin sectionarea ghipsului cu spatule speciale, ocolindu-se dintii, crosetele si marginile
protezei.
daca pozitia dintilor artificiali este corecta sau au aparut modificari de pozitie
daca pozitia crosetelor este nemodificata sau au aparut eventuale deformari ale
segmentelor elastice
daca fata mucozala a protezei prezinta sau nu zone cu exces de acrilat datorate
deteriorarii modelului in timpul presarii
D.Netezirea protezei