ACCIDENTE sI COMPLICAII N IMPLANTOLOGIE

(din ORAL IMPLANTOLOGY - Basics - ITI Hollow Cylinder System - ANDR SCHROEDER, FRANZ SUTTER,
GISBERT KREKELER)
Accidentele si complicatiile pot fi multiple, si se pot produce n timpul anesteziei, n timpul interventiei
chirurgicale propriu-zise, sau pot aparea la un oarecare intervel de timp postoperator. Dupa MAEGLIN ,
ele pot fi cauzate de: erori n stabilirea planului terapeutic; necunoasterea conditiile anatomice
particulare ale pacientului; lipsa instrumentarului adecvvat; experienta insuficienta.

CCIDENTE INTRAOPERAORII
Acccidentele intraoperatorii dupa MAEGLIN [] sunt:
1.

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp; hemoragia

2.

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp; leziuni

3.

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp; deschiderea

4.

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp; leziuni

5.

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp; pierderi

6.

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp; lipsa

7.

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp; fracturarea

8.

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp; corpi

9.

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp; emfizem

1.

&n 131j916b bsp;

sinusului maxilar sau a foselor nazale

ale dintilor vecini

de os alveolar cortical

stabilitatii primare
implantului sau a instrumentelor

straini n vecinatatea implantului

facial sau cervical

hemoragia

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp;

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp;

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp;

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp;

hemoragia masiva este rareori ntlnita de la nivelul partilor moi, daca

interventia a fost corect planificata;
o hemoragie mai importanta se poate ntlni la nivelul osului spongios n
timpul regularizarii osului (osteoplastiei);
hemoragia mai mare care poate aparea n cursul prepararii patului osos,
poate fi oprita prin inserarea implantului;
hemoragia marcata care apare n cursul prepararii osului mandibular n
regiunea distala, este semn al deschiderii canalului mandibular, cu lezarea vaselor alveolare
inferioare. Pentru elucidarea diagnosticului, se recomanda efectuarea unei Rx cu freza lasata pe
loc.
2.

nervoase

&n 131j916b bsp;

leziuni nervoase

leziuni nervoase se produc doar la mandibula, si pot interesa: nervul

alveolar inferior, nervul mentonier, nervul lingual.

&n 131j916b bsp; &n 131j916b bsp;

Prevenirea lezarii nervilor se realizeaza prin: cunoasterea topografiei acestora; prin aprecierea corecta
a zonei de siguranta chirurgicala pe radiografii, pentru mandibula posterioara; prin utilizarea
anesteziei prin infiltratie locala si nu tronculara pentru regiunea molara premolara inferioara.
Ca masuri suplimentarea de prevenire se mai pot folosi: expunerea gaurii mentoniere si protejarea
nervului omonim; n cazul lambourilor linguale, o spatula se va insinua ntre lambou si planul osos
pentru a proteja nervul.
Daca accidentul s-a produs, se recomanda vitamina B1, sau intra n discutie sutura sau transplant de
nerv.
3; Deschiderea sinusului maxilar sau foselor nazale
;

Planificarea lungimii implantelor se face pe Rx, si va avea n vedere vecinatatea sinusului si foselor
nazale.

Daca mucoasa sinusala sau nazala a fost perforata (evidentiate printr-o hemoragie mai abundenta
cu caracter aerat), se va opri tentativa de inserare a implantelor, deoarece aplicarea lor n
aceasta situatie se va solda cu sinuzita maxilara.

Se reia aplicarea implantelor dupa vindecarea osoasa.

4.

Lezarea dintilor vecini

Dintii vecini sunt lezati n cazul aplicarii implantelor n edentatiile unidentare.

- ; Accidentul se previne prin: evaluarea corecta radiografica a disponibilitatii osoase; prin alegerea
unui implant de diametru adecvat; si prin respectarea axului longitudinal al dintilor vecini.
5.

Pierderi de os alveolar cortical

- Reducerea naltimii osului disponibil, si implicit posibilitatea pierderii osului cortical al marginii
crestei alveolare - se produce n cursul osteoplastiei marginale, necesare atunci cnd creasta
alveolara este foarte ngusta n sens V-Or si nu asigura os suficient care sa nconjure implantul VOr.
6. Lipsa stabilitatii primare
;

Stabilitatea primara a implantelor este un deziderat obligatoriu.

Daca stabilitate primara nu este obtinuta, vindecarea nu se realizeaza prin tesut osos, respectiv prin
osteointegrare, ci prin tesut fibros.
;

Stabilitatea primara poate fi afectata de structura osoasa deficitara; de aceea, nu se prefera

aplicarea de implante imediate postextractional, ci asteptarea vindecarii osoase circa 9-12 luni.
7Fracturarea implantelor sau a instrumentelor

Fracturarea implantelor este reltiv rara, dar este mai frecventa n cazul suruburilor, si mai rara n cazul
implantelor cilindru, fiind cauzate de defecte de material, sau de o tehnica "prea zeloasa".
;

Fracturarea instrumentelor poate fi cauzata de: utilizarea lor necorespunzatoare; de sterilizarile

multiple, cu suprancalzirea lor; de defecte de material.

Fragmentele de implant sau de instrumente ramase n os trebuiesc ndepartate cu pierdere minima de

os.
8. Corpi staini n vecinatatea implantelor
Fragmente de radacini, materiale de obturatie radiculara, instrumente endodontice fracturate n
imediata vecinatate a implantelor le pot periclita existenta.
De aceea, pe baza examenului Rx se va stabili daca acestea se vor ndeparta nainte de aplicarea
implantelor sau odata cu aplicarea acestora, dar fara a periclita patul receptor al implantelor.
Daca ndepartarea acestor corpi straini afecteaza osul n care urma sa se insere implantul, atunci
defectul rezultat se va umple cu un material de comblementare cu sau fara membrane, iar
implantele se vor aplica dupa vindecarea osoasa.
9. Emfizem cervico-facial
;

Apar n cazul utilizarii turbinei la prepararea osului, procedeu total contraindicat, sau ca urmare a
stanutului, suflatului nasului, sau irigatiilor cu apa oxigenata.

Clinic apare brusc o tumefactie nedureroasa la nivelul careia se percep crepitatii; emfizemul se
poate extinde de la fata spre gt, sau chiar spre torace (situatie cu totul exceptionala).

Se recomanda pacientului pansament compresiv la nivelul tumefactiei.

Prevenirea aparitiei efizemului se realizeaza prin: evitarea folosirii turbinei (care este oricum
contraindicata); evitarea irigatiilor cu apa oxigenata; sutura etansa a lambourilor; instruirea
pacientului n evitarea cresterii presiunii intrabucale cteva zile dupa interventie prin evitarea
stranutului, suflatului nasului.
COMPLICAII POSTOPERATORII
Complicatiile postoperatorii, dupa MAEGLIN pot fi immediate sau tardive:

I.

COMPLICAII IMEDIATE

1. Edem local
-

Interventiile chirurgicale asupra maxilarelor se soldeaza frecvent cu tumefactii perimaxilare,

datorare edemului postoperator. Marimea tumefactiei depinde de durata intervventiei si
traumatismul intraoperator: cu ct durata si traumatismul sunt mai mici, cu att edemul va fi mai
mic.

- Edemul partilor moi poate cauza tensionarea suturilor, si consecutiv dehiscente ale plagii. Daca prin
dehiscenta osul nu se expune, nu este necesara sutura, defectul vindecndu-se secundar prin
granulare si epitelizare.
- Tensionarea plagii datorate edemului se pot solda si cu necroze ale marginilor plagii, care pentru a
nu se extinde, necesita ndepartarea zonelor necrotice prin irigatii cu apa oxigenata, sau prin
aplicare de paste adezive care contin antibiotice.
2. Hemoragii postoperatorii si hematoame

Hemoragia postoperatorie care nu poate fi oprita prin tamponament, necesita deschiderea plagii,
n anestezie locala si efectuarea hemostazei.

- Ca si edemul, probabilitatea formarii hematoamele postoperatorii si extinderea lor sunt cu att mai
extinse cu ct traumatismul operator si durata interventiei sunt mai mari. Pare si riscul
suprainfectarii acestora.
-

Hematoamele acumulate imediat postoperator, ntre lamboul muco-periostic si suprafata osoasa

trebuiesc evacuate de urgenta prin incizie sau aspiratie, iar prevenirea unor noi acumulari
hwematice trabuie mpiedicate prin aplicarea de pansamente compresive.

Formarea hematoamelor se previne prin hemostaza atenta intraoperatorie si aplicatii reci (gheata)
exobucal.

- Daca hematomul s-a produs n partile moi, se recomanda aplicarea cutanata de ungvent cu
heparina.
3. Infectii precoce
- Infectiile postoperatorii sunt rar ntlnite n general n implantologie.
- Daca infectia se produce, cu aparitia semnelor celsiene ale inflamatiei, asociate cu secretie
purulenta la nivelul la nivelul suturii, se impune drenajul abcesului fie prin ndepartarea a 1-2 fire
de sutura, fie prin incizie. Drenaul se schimba zilnic, se asociaza irigatii cu solutii antiseptice,
pna la remisi completa a fenomenelor inflamatorii acute. Se administreaza antibiotice daca
starea generala a pacientului este alterata.
-

Frecvent n cazul infectiilor apare si mobilitatea implantului, care va trebui ndepartat. Pierderea
osoasa dupa ndepartarea implantului este n general minima, astfel nct dupa disparitia
fenomenelor acute se poate insera un nou implant.
4.

Leziuni nervoase

Edemul sau hematomul n zona gaurii mentoniere pot determina leziuni ale nervului mentonier,
care se manifesta prin tulburari de sensibilitate (anestezie, hipoestezie, hiperestezie, parestezii).

- Prin examen radiografic trebuie determinat daca leziunea nervului se datoreaza implantului (care
preseaza pe nerv), sau edemului, respectiv hematomului. Daca presiunea exercitata pe implant
determina durere, atunci contactul direct al imlantului cu nervul este cauza tulburarilor de
sensibilitate.
- Persistenta sensibilitatii dureroase n zona n care s-au aplicat implantele si dupa remiterea
hematoamelor, infectiilor, pot fi semnul unei afectiuni osoase (osteite, osteomielite).

II.
1.
-

COMPLICAII TARDIVE
Pierderea implantului

Stabilitatea primara a implantelor poate fi periclitata prin ncarcarea timpurie a implantului, pe

parcursul perioadei de osteointegrare. Situatie mai des ntlnita n cazul implantelor unidentare
care sunt ncarcate n primele 3-4 luni dupa aplicare.

- ncarcarea imediata postoperatorie este permisa n cazul implantelor multiple de la nivelul

mandibulei anterioare, cnd acestea se solidarizeaza cu bare orizontale de solidarizare, peste
care se poate aplica o proteza.

Implantul odata mobilizat, reobtinerea stabilitatii este foarte dificila. n cazul mobilitatii reduse,
pentru obtinerea fixitatii se poate ncerca solidarizarea implantului la dintii naturali prin lucrari
protetice. Cresterea mobilitatii implantului indica n general necesitatea ndepartarii acestuia
pentru a preveni extinderea infectiei, respectiv distructiei osoase periimplantare, cu pierderi
osoase importante.

Lipsa stabilitatii implantului se poate datora si: lipsei stabilitatii primare, infectiei periimplantare,
distructiei osoase cauzate de suprancalzirea, respectiv necroza osoasa cauzate n timpul
prepararii patului osos.
2. Infectii tardive

- n jurul implantelor se pot constitui pungi adnci, asemanatoare pungilor periodontale, si care vor
putea cauza infectii tardive cu abcedari si fistulizari ntr-o prima etapa, ulterior putnd difuza la
osul nconjurator.
-

Tratamentul este cel recomandat n cazul pungilor periodontale: chiuretaj si eliminarea pungilor.

- Abcese repetate de acest tip impun de obicei ndepartarea implantului.

- Temporizarea prelungita a ndepartarii implantelor poate conduce n cazul infectiilor repetate la
osteite si chiar osteomielite si la afectari ale structurilor anatomice de vecinatate, cum ar fi:
sinuzite, rinite, nevrite ale nervului alveolar inverior.
3. Leziuni osoase
- Orice decolarea a mucoperiostului de pe substratul osos, orice preparare a osului cu instrumentele
rotative, se soldeaza cu o necroza osoasa limitata. n schimb frezarea fara racire a lacasului
pentru implant, cauzeaza necroze osoase extinse, care n final vor duce la pierderea implantului.
- Inflamatiile cronice din imediata vecinatatea a implantului, indiferent de cauza, duc la cresterea
adncimii santului periimplantar, cu aparitia pungilor prin rezorbtie osoasa, si n final la
mobilizarea si pierderea implantului.
- Radiografic liza osoasa se evidentiaza initial n portiunea imediat subcrestala, pentru ca ulterior,
ntr-o faza mai avansata, sa se extinda n jurul ntregului implant.
- Una din cauzele cele mai frecvente ale inflamatiilor cronice din vecinatatea implantelor este igiena
bucala deficitara.
4. Retractia gingiei
- Poate fi cauzata de: lipsa gingiei fixe periimplantare, respectiv inserarea mucoasei mobile la coletul
implantului; atrofia osoasa subiacenta; si periajul incorect.
-

Pentru a evita tensiunea la coletul implantului exercitata de mucoasa mobila, respectiv de

musculatura subiacenta, se recomanda ca n jurul implantului sa existe o zona de circa 2-3 mm
latime de gingie fixa. n cazul lipsei gingiei atasate, ea trebuie creata prin utilizarea de grefe libere
de tesut submucos, prelevate de la nivelul palatului, fie nainte, fie la cteva saptamni de la
aplicarea implantului. n acelasi sens se utilizeaza si diversele metode de plastie a santurilor
vestibulare, respectiv deplasarea apicala a insertiilor musculare.
5. Leziuni nervoase secundare

- n situatia n care apar tulburari secundare de sensibilitate, dupa persistenta ndelungata a unui
implant, singurul tratament este ndepartarea implantului.

6.

Fracturarea implantului

- Se produce mai frecvent la nivelul gtului implantului, si n special atunci cnd diametrul acestuia
este mai mic dect al corpului implantului.
- Fraturarea implantului se datoreaza: erorilor n planificarea tipului si tehnicii de implantare;
ncarcarii prea timpurii a implantului; suprancarcarii implantului; igiena bucala deficitara;
neprezentarea pacientului la controalele periodice.
Dispensarizarea pacientului prin controale clinice si radigrafice periodice pot preveni aparitia acestor
complicatii tardive, iar diagnosticare si tratamentul precoce al complicatiilor odata aparute cresc