CRITERII DE PRESCRIERE SI UTILIZARE A ANTIBIOTICELOR

Institutia monitorizeaza utilizarea antibioticelor

Criteriile de utilizare a antibioticelor pentru prevenirea si tratamentul infectiilor nosocomiale

sunt asigurate prin respectarea urmatoarelor recomandari:
• Farmacia unitatii medicale este cea care urmareste consumul de medicamente, antibiotice
si elaboreaza rapoarte cu privire la acesta;
• Institutia monitorizeaza utilizarea adecvata a medicamentului prin Comisia de
farmacovigilenta;
• Unitatea medicala prin structurile autorizate: (Farmacie, CPCIN), analizeaza prognoza
pentru viitor in contextul coroborarii datelor clinice, epidemiologice, microbiologice si de
farmacovigilenta;
• Unitatea medicala va elabora protocoale de prescriere a antibioticelor conform cu
principiile generale cunoscute, corroborate cu datele microbiologice locale;
• Se va realiza o analiza periodica a consumului de antibiotic, a dinamicii numarului de
infectii nosocomiale, a cauzelor care duc la acestea, cu rapoarte din partea CPCIN,
laboratorului de microbiologie si farmaciei;
• Alte modalitati de urmarire si control ale infectiilor nosocomiale sunt responsabilizarea
sefilor de laborator, sefilor de sectie/compartimente, a directorului medical si de ingrijiri,
care urmaresc continuu si nemijlocit evolutia si tendinta infectiilor nosocomiale dintr-o
unitate spitaliceasca, intr-un tot unitary, cu scopul reducerii la minimum a fenomenului.

Institutia adopta si aplica protocoale privind utilizarea antibioticelor

Intr-o unitate spitaliceasca, prescrierea antibioticelor trebuie sa se realizeze in concordanta

cuurmatoarele principia:

• Initierea terapiei antimicrobiene cu un spectru larg, care sa acopere spectrul unor posibile
tulpini multidrog-rezistente circulante in serviciul respective, (de exemplu: stafilococ
meticilino rezistent - Vancomicina, Linezolid si Carbapenem pentru Pseudomonas
aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella, E. coli);
 • Asocierea la antibiotic a antifungicelor, mai ales la pacientii cu status de imunodepresie
prin boli grave de fond preexistente (ex: neoplazii, transplantati, infectii HIV);

• Dezescaladarea antibioticoterapiei si administrarea de antibiotic conform antibiogramei si

antifungigramei.

• Alegerea antibioticelor dupa buna cunoastere a farmacocineticii si farmacodinamiei

antibioticului, cunoasterea timpului de imbunatatire, a ariei de subcurba, concentratia
antibioticului la locul infectiei, penetrabilitatea in diferite tesuturi si organe

• Doza la administrarea antibioticului va fi calculate in functie de bolile de fond ale

pacientului, cu adaptarea curie de antibiotic la diferitele disfunctii sau insuficiente de
organ (de ex: aminoglicozide la dializati):

• Ritmul de administrare

• Durata terapiei se va face pana la realizarea imbunatatirii parametrilor clinici,

biologici si negativare bacteriologica

• Cunoasterea, dupa anamneza corecta, a contactelor anterioare cu sistemul

sanitar, din ultimele 6 luni si antibioterapia anterioara.

Optiunile de tratament in infectiile nosocomiale cauzate de bacterii multirezistente pot fi:

• Infectiile cu stafilococ meticilino-rezistent:

• Vancomicin

• Linezolid

• Quino-pristin/Dalfopristin

• Daptomicina

• Clindamicin

• Trimethoprim- sulfametoxazol
 *adecvate mai ales infectiilor comunitare cu MRSA

• Infectii cu enterococci R la vancomicina (VRE):

• Enterococii au un grad mai scazut de patogenitate, infectia nosocomiala aparand

in varii conditii de imunodepresie;

• Colonizarea tractului gastrointestinal cu VRC este punctul de plecare pentru

infectia nosocomiala

• Adecvata profilaxiei colonizarii cu VRE - Ceftriaxon; Cefototan

• Terapia VRE

• Linezolid

• Quino-pristin/dalfopristin

• Tigeciclina

• Daptomicina cu actiune foarte buna in vitro

• Infectiile Klebsiella pneumonia excretoare de ESBL:

Antibioticele de ales:

• Carbapenem

• Tigeciclina

Pentru tulpinile rezistente la carbapenem:

• Colistin

• Polimixin B
• Infectiile cu Acinetobacter baumanni - apar in secretiile de neonatologie, arsi,
neurochirurgie

Antibioticele de ales:

• Colistin

• Polimixin B

• Ampicilina-sulbactam

• Imipenem*

• Tigeciclina

• Pseudomonas aeruginosa – pot fi asociate betalactamine antipseudomoniazice si

aminoglicozide, urmate de dezescaladarea si administrarea unui singur antibiotic,
conform antibiogramei:

• Piperacilina – Tazobactam

• Aminoglicozide – Amikacina, Tobramicina

• Cefalosporine – Cefepim, Ceftazidima

• Florochinolone – Ciprofloxacina

• Colimicina

• Ticarcilina – clavunalat

• Infectiile cu E-coli:
 • Florochinolone

• Ampicilina-sulbactam

• Colistin

• Carbapenem

• Trimethoprim+sulfametoxazol

In ultima perioada, din ce in ce mai multe tulpini de E-coli sunt sensibile la Cotrimoxazol

• Proteus mirabilis:

• Cefalosporine III – Ceftriaxona

• Carbapenem – imipenem + cilastatin

• Aminoglicozide – Gentamicin

• Trimetoprim + sulfametoxazol

• Ticarcilina

• Piperacilina + tazobactam

• Fluorochinolone – levofloxacin

• Enterobacter spp:

• Carbapenem

• Aminoglicozide

• Cefalosporine de a IV-a generatie

• Colistin
 • Tigeciclina

• Trimetoprim + sulfametoxazol

• Candida spp – cea mai frecventa infectie cu fungi, mai ales la imunodeprimati –
leucemie limfatica acuta, in cursul tratamentului cu Vacomicina si/sau Imipenem apare
risc de candididemie.

Terapia – echinocandine de prima intentie cu dezescaladare conform antibiogramei

Analiza periodica a consumului de antibiotic corelat cu rezistenta la antibiotic

• Consumul de antibiotice este monitorizat de catre farmacia spitalului cu o raportare

periodica a acestuia catre Consiliul Medical, lunar, vizand consumul pe sectii si total
cheltuieli cu acestea;

• CPCIN monitorizeaza, analizeaza si raporteaza infectiile nocomiale, profilul acestora si

tendintele fenomenului in Consiliul Medical

• In sectiile cu terapie intensive, unde este o aglomerare a cazurilor dificile

Fiind bolnavi cu comorbiditati multiple si scaderea imuncompetentei, plurispitalizati, exista

posibilitatea mai frecventa de izolare de germeni multirezistenti. CPCIN are obligativitatea
de a tine sub control si a monitoriza microflora specifica , cu raportare imediata, lunara si
trimestriala, directorului medical, Consiliului medical si dupa caz, DSP.

Consiliul medical trebuie informat cu privire la accidentele de sensibilizare la medicament

din decursul lunii precedente pe teritoriul unitatii medicale respective, prin raportul lunar
primit de la Comisia Medicamentului.