Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea “Dunărea de Jos”Galați

Facultatea de Istorie,Filosofie,Teologie

Titlul referatului:

Rețeaua teroristă Al Qaida

Profesor: Masterant:

Dr. Ion Cordoneanu Tăbăcaru Maria Mirabela

1
Terorismul este menționat pentru prima data în urmă cu 200 de ani, și vine de la
cuvântul terror, care înseamnă groază, frică, spaimă,toate aceste fiind provocate prin
amenințare și intimidare. Potrivit istoricului Walter Laqueur, “orice definiție a
terorismului care merge dincolo de ideia utilizări sistematice a crimei, răniri și a
distrugerii, ori amenințării cu acestea în scopuri politice, este condamnată la o
controversă fără sfârsit ”.

Alt istoric, pe numele său Jacques Baud, rezumă terorismul la: terorism de drept
comun, organizat sau individual, ori de sorginte mafiote cu baze de tip clanuri; terorism
marginal precum secta AUN din japonia; terorism politic, cu diferite nuanțe, de extremă
stângă sau dreaptă, revoluționar marxist, rular sau urban ; terorism religios cu grupări
fundamentaliste în diferite mari religii în deosebi în Islam si Hinduism.

Terorismul este un fenomen extreme de complicat și amplificat, încat nu se


poate ajunge cu ușurință la nici o definiție a lui unanim acceptata, nici la un sistem
coerent și unitar de politică și strategie de combatere .

În esența sa, terorismul poate fi înțeles drept “totalitatea actelor de violență


comise de un grup sau un regim reacționar.” Terorismul este departe de a fi încheiat,
dimensiunile sale fiind comparabile cu cele al unui război al viitorului ,miza fiind greu
de înțeles, probabil este vorba de un conflict între civilizațile din vest, iar în ceea ce
privește lumea arabă mărul discordiei este petrolul.

În cele ce urmează mă voi opri asupra organizației teroriste “Al Qaida “,care din
punctul meu de vedere se încadrează perfect în modelul propus de Gurr și Harff care își
propun să indentifice cauzele izbucniri unui conflict. Ei pornesc de la ideia că șansa
izbucniri unui conflict etnopolitic este cu atat mai mare cu cât există o coicidență între
motivația treziri conștiinți indentității și cea a situației economic-politice
dezavantajoase, și dacă diferite grupuri etnoculturale sunt nevoite să impartă aceleași

2
resurse și reserve economice reduse, apartenența etnică va cântării din ce în ce mai
mult. Modelul propupus de cei doi se indentifică prin șapte factori, care în opinia lor
sunt indicatori fideli ai stării de mobilizare a grupurilor etnoculturale:

1.Discriminarea-în acesta categorie sunt incluse discriminarea economică ,


politică dar și cea religioasă:

Osama Bin Laden, a promis să redea omenilor, care se consedera victimile unor
valuri successive de dominație străină, mândria. Rețeaua teroristă Al Qaida, poate fi
descrisă ca o intrevenție în toată lumea musulmană, pentru a construi națiuni, dar
principalul său obiectiv era acela de a-și reconstrui economia, deși unii scriitori și
comentatori au adus în discuție faptul că în atacurile teroriste Al Qaida și a aliatii săi, a
fost implicate și alte motive decât impactul politic a Statelor Unite în lumea musulmană.

Bin Laden facea aluzii culturale și religioase, apelând la Coranul sfât, Islamul
reprezentând atât o religie cât și un cod de conduită pentru aspectele vieți. Pentru
musulmani o guvernare eficientă este ghidată de principiile morale ale credinței lor,
ceea ce însemna că musulmani erau reticenți în separarea ideii de religie de ceea de
stat. Bin Laden, oferă o viziune extremistă asupra istoriei Islamului, el li se adresează
fundamentalistilor care pun distrugerea Califatului pe seama unor lideri care au
abandonat calea pura religioasă. Cei mai mulți dintre mulsulmani au o viziune pașnică
asupra credintei lor, care nu are nimic de-a face cu sarcasmul lui Bin Laden, iar pe
masură ce problemele econonice, politice, sociale, creiază o situație incendiară în țările
arabe, Bin Laden, începe să folosească cele mai extremiste și mai fundamentaliste
tradiții ale Islamului.

El pune accentual pe nemultumirile față de Statele Unite, ce era atât de


răspândite în lumea musulmană și blesteamă prezența trupelor americane în Arabia
Saudită, acesta fiind patria celor mai sfinte locuri ale Islanului. Defapt, el începe critica
împotriva Statelor Unite înainte de a părăsi Arabia Saudită, și-o continuă și după sosirea
lui în Sudan. La începutul anului 1992, AL Quaida emite o Fatwa, chemând la Jihad
împotriva ocupației occidentale a pământurilor islamice, specificând clar că “americani
trebuie să fie atacați”. El vorbește despre suferințele poporului Irakian ca rezultat a
sancțiunilor impuse după razboiul din Golf, și a protestat impotriva sprijinului acordat
3
de Statele Unite, Israerului. Tot el spune: ” principala noastră problemă este guvernul
American în timp ce regimul saudit este doar o ramură a acestui guvern.”

Osama Bin Laden, anunță crearea unui front Islamic Mondial, declarația de
constituție conținând o Fatwa, prin care se cere expulzarea tuturor trupelor americane
din Peninsula Arabică. De sapte ani americani ocupau aceste ținuturi, prădându-le
bogațiile, terorizând vecini. Toți locuitorii din Peninsulă sunt de acord ca era vorba într-
adevar de o invazie străină, cea mai relevantă probă în acest sens fiind agresiunea
americanilor împotriva poporului irakian, care folosea Peninsula ca un avanpost, deși
conducătorii săi se împotrivesc folosiri terenurilor lor în acest scop.

În al doilea rând, în ciuda numărului mare de distrugeri provocate poporului


irakian de alianta cruciad-sionistă, și în ciuda groaznicului număr de morți, americani
încerca din nou să comita masacre teribile, nefiind mulțumiți cu blocarea prelungită
impusă după teribilul război de divizare și distrugere. Ei vin să distrugă ce a mai ramas
din acest popor și să-i umilească pe vecini musulmani.

2 .Intentitatea la grup:

Terorismul poate reprezenta o consecință a patologiei de grup sau


organizaționale, oferind un sens de existență celor atrași de aceste grupuri.

Pănă în anul 1999, Al-Quaida devenise un adversar redutabil al Statelor Unite.


Operațiunile teroriste desfășurate de Al-Quaida pe plan mondil, se bazau pe ideile unor
comandanți activi, a căror acțiuni aveau un grad înalt de autonomie. Al Qaida și aliați
săi, reprezintă un grup foarte variat, pe lângă bărbați, tineri liceeni proveniți din familii
de diplomați, în gruparea Al Qaida se găseau și femei, care devin instrumentele
preferate, ce duc la îndeplinire operațiunilor sângeroase, ele fiind folosite pe post de
kamikaze, deoarece atrag mai puțin atenția. Așa se explică că 30-40% dintre teroriști
din țări precum Sir Lanka sunt femei.

Khalid Sheikh Mohammed (KSM), a fost arhitectul operațiunilor din 11


septembrie. Acesta ca și mulți alți membri ai organizație, încă de la varsta de 16 ani ,
intra în grupul “Frația Musulmană” și devine un susținator înflăcarat al Jihadului, iar
conform spuselor sale animozitățile față de Statele Unite, stă în refuzul său de a accepta

4
politica externa a acestui popor, care favoriza Israelul. Atât KSM cât și Hambali, au
hotărât să se alăture organizației Al Qaida, deoarece aspirațiile lor teroriste aveau nevoie
pentru a se putea materialize de resurse financiare și umane, pe care o organizație ca Al
Qaida le-o putea asigura.

Un alt exemplu cu privire la atentatele din 11 septembrie 2001, a fost participarea


a doi cetățeni saudiți, Hazmi și Mihdhar, care au ales să participe la această operațiune,
ei fiind deaja mujahedinisti experimentați. Bin Laden îndemna membri grupului să li se
alăture intr-un “Jihad imptriva americanilor.”

3.Relația dintre comunitate și lideri, solidaritatea în randul membrilor


comunități :

În anul 1979, Abdulak Azzam, un Palestinian, membru a Frației Musulmane


înființează un birou de recrutări, numit birou de servicii cu scopul de a aduna tineri
mulsulmani, voluntari, pentru frontul afgan, iar unul dintre acești voluntari, era un
tânăr milionar, pe numele său, Osama Bin Laden, care mai târziu devine și liderul
grupări, grupare care ia ființa în 1988, unde investesc sume uriase pentru crearea unei
infrastructuri ce urma să serveasca ca bază pentru Jihad, iar în 1989, reputația lui Bin
Laden crescuseră printre extremiștii islamici. Planul liderului grupari Al-Quaida, era să
includă în confederație, teroristi din fiecare colț a lumii islamice, apelând la omeni
dezorientati de schimbările provocate de modernitate și globalizare. Retorica lui se
alimentează din surse multiple cum ar fi: Islamul, istorie, dar și din problemele politice
și economice ale regiuni. În mai puțin de un an, recruteaza mii de voluntari, cei mai
mulți din Arabia Saudită dar și din Egipt, Yemen, Pakistan, toți fiind antrenați să
folosească arme performante, inclusiv rachete anti-aeriene.

Osama Bin Laden, s-a facut remarcat la nivel mondial în martie 1997, criticând
într-un interviu televizat, regimul aflat la putere în Arabia Saudită, deoarece se
subordona Statelor Unite ale Americii. Tot atunci anunță crearea unui front Islamic,
Mondial, declarația de constituție conținuând cu o Fatwa (care ține de drept islamic),
prin care cere expulzarea trupelor americane din Peninsula Arabica. El argumenta că
alți extremiști, care-și focalizeză eforturile împotriva conducătorilor locali sau împotriva

5
Israerului, nu mergeu destul de departe, ei nu-și propusesera să reteze ceea ce el numea,
” capul șarpelui.”

Față de alți extremisti, Bin Laden, avea un mare aventaj, deținând o puternică
rețea cu ramnificații în toata lumea, iar în anul 1998, când s-a emis declaratia de razboi
asupra Statelor Unite, rețeaua teroristă Al Quaida, avea deaja 10 ani.

4. Uzul de forță al guvernelor:

Terorismul sinucigaș promovat de lideri fundamendamentalști islamici, ca formă


actuală a Jihadului, a devenit un fenomen actual, cu o puternică bază religioasă, fapt ce
poate fi interpretat și din perspectiva teoriei “moarte pentru moarte”. Învățătura
Coranului despre intrarea în paradis a celor morți pentru Jihad, i-au inspirit pe
musulmani de-a lungul secolelor să lupte până la moarte, pentru cauza sfântă a lui Alah.

Atacurile teroriste conduse de Bin Laden, a fost concentrate întodeuna asupra


“dușmanului de departe, ”Statele Unite”.

Osama Bin Laden, relata într-o declaratie “Daca cineva poate ucide un soldat
American, nu trebuie să-și piardă timpul făcând alte lucruri”, el întodeuna căutând
oportunitatea de a ucide în masa. Osama Bin Laden, era omul care credea că războaiele
pot fi câștigate numai prin ucidere, chiar unul dintre responsabili Al Quaida, a explicat
mentalitatea sa “e ușor să ucizi omeni mai mulți cu uraniu.

Asfel la sfârșitul anului 1992, membri Al Qaida, formuleaza o Fatwa , cerând


evacuarea lor. Prin urmare în luna decembrie la doua hoteluri din Aden, unde staționau
trupele americane în drum spre Somalia, au avut loc atentate cu bombă soldântu-se cu
moartea a doi soldați care nu erau americani, iar în atacurile din 1993 de la World Tarde
Center, implicația lui Bin Laden ramâne incertă, presedintele, Bill Clinton, ordonând
imediat Consiliului Securității Nationale să coordoneze o actiune de ripostă.

In 1995, o mașină-capcana a explodat în fața unei clădiri Saudit –americane,


unde au murit cinci americani și doi indieni. În anul 1996, la Dahran (Arabia Sausita) –
aruncarea în aer a cazarmelor forțelor americane ale SUA, unde feace peste 500 de
victime, în anul 1998, în Kenia Tanzania, aruncă în aer ambasada SUA, unde face 800

6
de victime, în anul 2000 la Sydney –planificarea unor serii de atacuri teroriste la
centrala atomoelectrica în timpul jocurilor olimpice, în 2001 atentatele de la 11
septembrie ,New York,unde sunt deturnate patru aeronave și fac 3547 victime, 2002
Karachi (Pakistan), aruncarea în aer a automobilului staționat lângă Consulatul
SUA,atentat soldat cu peste 60 de victime.

6. Sprijinul extern:

Reputația lui Bin Laden crescuse atât de mult, încât, liderul politic sudanez,
Hassan al Turabi, îl roagă să transplanteze întreaga organizație în Sudan, în sachimb
avea să-i permită lui Bin Laden să folosească Sudanul ca bază pentru operațiunile
financiare desfăsurate în întreaga lume și pentru pregatirea Jihadului. În anul 1991, Bin
Laden, se mută în Sudan, unde pune la cale un vast complex sistem de interprinderi
financiare, împletite cu alte scopuri teroriste. Îndeplinindu—și angajamentul fața de
Turabi, Bin Laden, folosește companiile de construcții, spre a construii o noua
autostradă de la Khartoun la Portul Sudan, pe malul Marii Roșii.

Un membru al organizației și-a folosit pozitia de conducător al unei companii,


spre a călători din Europa Occidentală, până în Extremul Orient, pentru a cumpăra
arme. Mulțimea impresionantă de firme a lui Bin Laden i-a asigurat sprijinul financiar
organizatiei Al Qaida. Rețeua includea firme de comerț exterior din Cipru, un birou de”
servicii” la Zagreb, un birou al Fundației Internționale” Bunvoința”, cu sediu la
Saraevo, care i-a sprijinit pe musulmani bosnieci în conflictul cu Serbia și Croația, o
organizație non-guvernamentală la Baku, care slujea interesele Jiuhadului Islamic
Egiptean, dar asigurase baza materială și pentru musulmani rebeli din Cecenia.

Osama Bin Laden s-a folosit și de Agenția pentru Ajutorarea “Lumii a


Treia”(TWRA), cu sediu la Viena, care avea filiala la Zagreb și Budapesta.

Mulți americani s-au intrebat: ” de ce ne urăsc atât și ce putem face spre a opri
aceste atacuri.” Motivația lui Bin Laden a fost că America a atacat Islamul și că tot
acesta este responsabilă pentru toate conflictele în care sunt implicații musulmani. Prin
urmare, americani sunt facuți vinovati atunci când islaeni se lupta cu palestinieni, când
ruși se luptă cu ceceni etc, iar la a doua intrebare, “ce-ar putea sa faca America pentru a

7
opri aceste atacuri”, Al Quaida a replicat: “America ar trebui să abandoneze Orientul
Mijlociu, să se convertescă la Islam si să termine cu imoralitatea si lipsa de credintă din
societatea și cultura ei.”

Faptul că Islamul este implicat în activități terotrite, nu ne îndeamnă să credem


că această religie este pro-teroristă, nici o religie din lume nu provpovăduiește acest
lucru, nu încurajează la asasinarea omenilor nevinovați. Terorismul nu aparține nici
unei religii fie ea Creștină, Iudaică sau Islamică, este doar produsul unui nucleu de
extremiști, aflați în imposibilitatea de a-și atinge obiesctivele în mod pașnic,
democratic.

BIBLIOGRAFIE:

Andrescu Anghel,Nicolaie Radu -Jihadul Islamic de la “infrangerea terori” si “Razboiul


Sfant” la “speranta libertati”, Editura Ministerului Internelor si al Reformei
Administrative, Bucuresti 2008.

Raportul final al Comisiei Americane de ancheta privind atentatele teroriste asupra


Statelor Unite ale Americi-11 septembrie 2001, Editura ALLFA Timisoara 2006.

Michael Scheuer-Osama Bin Laden

S-ar putea să vă placă și