Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La începutul secolului al XXI-lea era jucat de peste 250 de milioane de jucători în peste 200 de
țări, ceea ce îl face cel mai popular sport din lume.[1][2][3][4]
Se joacă cu o minge sferică pe un teren dreptunghiular, acoperit cu iarbă, cu câte o poartă la
fiecare capăt. Scopul jocului este de a înscrie goluri introducând mingea în poarta adversarului. În
afara portarului, ceilalți jucători nu se pot folosi de mâini pentru a manevra mingea.
Câștigătorul meciului este echipa care a înscris mai multe goluri la încheierea partidei.
Originile fotbalului se află undeva în urmă cu peste 2000 de ani. În 2004, forul ce guvernează
acest sport la nivel mondial FIFA(Fédération Internationale de Football Association)[5] a
recunoscut China ca fiind locul de naștere al fotbalului. În jurul anului 200 î.e.n. chinezii jucau un
sport asemănător numit cuju. Regulile au evoluat cu timpul, astfel ajungându-se la sportul
practicat astăzi.
În primăvara anului 2001, FIFA informa că peste 240 de milioane de oameni joacă regulat fotbal,
în peste 200 de țări de pe întreg globul. Regulile sale simple și echipamentul redus și ieftin,
necesar practicării fotbalului au contribuit, fără îndoială, la creșterea popularității sale. În multe
zone ale lumii, fotbalul naște pasiuni enorme și joacă un rol foarte important în viața fanilor, a
comunităților locale și chiar a națiunilor; este deseori numit cel mai popular sport din lume. Este
recunoscut în multe țări drept: sportul rege.
Cuprins
1Etimologie
2Natura jocului
o 2.1Tactici
3Regulile jocului
o 3.1Istorie și evoluție
o 3.2Aplicabilitatea regulilor
o 3.3Jucători și echipament
o 3.4Oficiali
o 3.5Terenul de joc
o 3.6Timpul
3.6.1Timpul normal de joc
3.6.2Prelungirile
3.6.3Reprizele de prelungiri și loviturile de departajare
3.6.4Golul de aur și golul de argint
o 3.7Faultul și comportamentul nesportiv
o 3.8Avantajul
o 3.9Ofsaidul
4Foruri conducătoare
5Competiții internaționale majore
o 5.1Competiții internaționale globale
o 5.2Competiții internaționale majore
6Fotbalul în lume
o 6.1Popularitate
o 6.2Fotbalul feminin
o 6.3Economie
o 6.4Dopaj
o 6.5Violențe
7Fotbalul în România
8Vezi și
o 8.1Jucători și echipe
o 8.2Alte variante ale jocului
o 8.3Altele
9Note
10Legături externe
Fotbalul se joacă după un set de reguli, cunoscute sub numele de Legile Jocului. Acestea sunt
dezvoltate în continuare:
Două echipe de câte 11 jucători fiecare încearcă să lovească o minge rotundă (mingea de fotbal),
cu scopul de a o introduce în poartaadversă. Echipa care înscrie mai multe goluri până la finalul
jocului este declarată câștigătoare; dacă ambele echipe au marcat același număr de goluri,
meciul este considerat egal. Una dintre primele reguli este interzicerea atingerii intenționate a
mingii cu mâna în timpul jocului (excepție fac portarii). Singura dată când jucătorul se poate folosi
de mâini este atunci când aruncă de la margine (execută un aut). În rest, jucătorii se pot folosi de
orice parte a corpului pentru a direcționa mingea.
Jucătorii se pot apropia de poarta adversă astfel: prin dribling (alergarea cu mingea la picior); prin
pasarea mingii între coechipieri și prin șutarea acesteia spre poartă. Jucătorii adverși pot
recupera mingea prin interceptarea unei pase sau prin deposedarea adversarului. Contactul fizic
este limitat.
Jocul se oprește doar în momentul în care mingea părăsește cu întreaga circumferință o linie ce
marchează terenul (fie pe pământ, fie în aer) sau când arbitrul fluieră. Jocul se reia prin diferite
metode, analizate în continuare.
De obicei, într-un meci disputat la un nivel profesionist se înscriu puține goluri. De exemplu, în
prima divizie engleză (Premier League), în sezonul 2005–2006, s-au marcat, în medie, 2,48 de
goluri pe meci.[7] În plus, 88% din jocuri s-au încheiat cu mai puțin de 4 goluri marcate. Dar, doar
8% dintre partidele disputate s-au terminat fără gol marcat.
Anglia jucând cu Scoția în primul meci de fotbal internațional (The Oval, 1872)
Regulile jocului au fost conturate la mijlocul secolului al XIX-lea pentru a standardiza regulile unei
mari varietăți de jocuri asemănătoare, jucate în școlile din Marea Britanie. Regulile Cambridge,
asemănătoare cu cele de astăzi, au fost create la Colegiul Trinity din Cambridge, în 1848, la o
întâlnire a reprezentanților mai multor colegii: Colegiul Eton, Școala Harrow, Școala de
Rugby, Colegiul Winchester și Școala Shrewsbury. Dar, ele erau departe de a fi niște reguli
universale. În anii 1850, s-au format multe cluburi, independente de școli sau universități, care
jucau diferite forme de fotbal. Multe foloseau propriile lor reguli, cel mai bun exemplu fiind
clubul Sheffield F.C. (format din foști elevi ai Scoala Harrow). Acesta a luat ființă în 1857, iar
regulile create de ei au dus la formarea Federației de Fotbal Sheffield & Hallamshire, în 1867.
În 1862, John Charles Thring de la Școala Uppingham a creat un alt set de reguli des folosit.[9]
Aceste eforturi au condus la înființarea The Football Association (The FA) în 1863, care s-a
întrunit pentru prima dată în dimineața zilei de 26 octombrie 1863, la Freemason's Tavern din
Great Queen Street, Londra.[10] Singura școală care a fost reprezentată la această întrunire a fost
Școala Charterhouse. Freemason's Tavern a fost locul de întâlnire al Federației pentru încă 5
întrevederi, între Octombrie și Decembrie. În timpul acestora a luat naștere primul set cuprinzător
de reguli. La ultima întâlnire, primul trezorier al FA, care era reprezentantul Blackheath și-a retras
clubul din FA, din cauza excluderii din regulament, la întâlnirea precedentă, a două reguli de
bază: prima era cea care permitea alergarea cu mingea în mâini și a doua, posibilitatea
împiedicării adversarului prin lovirea sa în „fluierul piciorului, prin tragere sau prin ținere”. Alte
cluburi englezești de rugby au urmat exemplul și nu s-au înscris în FA. Dar, în 1871, ele au
format Federația de Rugby (Rugby Football Union). Cele 11 cluburi rămase în FA, sub
conducerea lui Ebenezer Cobb Morley, au ratificat primele 13 reguli ale jocului.[10] În ciuda
acestora, clubul Sheffield a continuat să joace după propriile reguli, până în anii 1870.
Astăzi, regulile jocului sunt stabilite de International Football Association
Board (IFAB).[11][12] Aceasta a luat ființă în 1886[13] după o întâlnire a Federației Engleze de
Fotbal, a Federației Scoțiene de Fotbal, a Federației Galeze de Fotbal și a Federației Irlandeze
de Fotbal în Manchester.
Prima ligă de fotbal a fost creată în Anglia, în 1888 de președintele clubului Aston Villa, William
McGregor.[14] Formatul inițial conținea 12 echipe din centrul și nordul Angliei.
Federația Internațională de Fotbal FIFA, s-a format la Paris în 1904, iar reprezentanții săi au
hotărât să adopte regulile create de IFAB.[15] Popularitatea crescândă a jocului a condus la unirea
reprezentanților celor două federații (FIFA si IFAB). Astăzi, conducerea acestora este formată din
4 reprezentanți FIFA și câte 1 reprezentant al fiecărei federații britanice.[16]
Confederațiile FIFA
Confederația Asiatică de Fotbal (AFC) în Asia și Australia.
Confederația de Fotbal a Americii de Nord, a celei Centrale și a Caraibelor (CONCACAF) în America de Nord, America
Centrală și Caraibe.
Forul internațional, recunoscut, care guvernează fotbalul (și jocurile asociate acestuia, cum ar
fi futsal și fotbal pe plajă este FIFA (Fédération Internationale de Football Association). Cartierul
general al FIFA se află la Zurich, Elveția.
FIFA este împărțită în șase confederații regionale. Acestea sunt:
Harta comparativă a popularității fotbalului la nivel mondial. Țările enumerate în verde au cel mai mare
număr de jucători activi la 1.000 de locuitori.
Conform unui sondaj realizat de FIFA în anul 2006,[23] aproximativ 270 de milioane de oameni din
întreaga lume sunt implicați activ în fotbal, inclusiv jucători, arbitri și cei din staffurile tehnice.
Dintre aceștia, 265 de milioane joacă fotbal profesionist, semi-profesionist sau amator, luând în
considerare atât bărbați, femei, cât și tineri din loturile de juniori. Această cifră reprezintă
aproximativ 4% din populație. Confederația cu cel mai mare procent de persoane implicate activ
în fotbal este CONCACAF, cu 8,53% din populație. La polul opus se află AFC, cu numai 2,22%.
UEFA are o rată de 7.59%, CONMEBOL de 7.47%, OFC de 4.68% și Confederația Africană de
Fotbal de 5,16%. Există peste 1,7 milioane de echipe la nivel mondial și aproximativ 301.000 de
cluburi.
Țara cu cei mai mulți jucători activi (cu excepția loturilor de tineret) este China, care are
26,100,000 jucători. Alte țări care urmează sunt: Statele Unite ale Americii (24400000), India
(20,5), Germania (16,3), Brazilia (13,1) și Mexic (8.4). Pe de altă parte, sunt și zone cu sub 1000
de jucători, cum ar fi Montserrat, cu numai 300 de jucători, Insulele Virgine Britanice (658),
Anguilla (760) și Insulele Turks și Caicos (950).
Suma
# An Jucător De la La
(în mil. €)