Forme de Navigatie Estimata

Unitatea de învăţare nr. 1

FORME DE NAVIGATIE ESTIMATA

5
 Forme de Navigatie Estimata

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

 RECAPITULARE DIFERENȚE DE COORDONATE ȘI
DEPLASAREA EST-WEST
 PREZENTAREA FORMELOR DE NAVIGAȚIE
ESTIMATĂ
 DEFINIREA LOXODROMEI.

1.1 Diferente de coordinate si deplasarea Est-West

1.1.1.Diferențe de coordonate

Diferențe de coordonate - diferența dintre latitudinile și longitudinile a două puncte diferite

de pe sfera terestră (punctul de plecare și punctul de sosire)

Diferența de latitudine – Δφ - 0°-180°

 pe sfera terestră – lungimea arcului de meridian cuprins între paralele celor
două puncte
 matematic
Δφ= φ2 – φ1
 valoarea diferenței de latitudine rezultă cu semn algebric și depinde de
emisfera (emisferele) în care se navigă și de drumul navei :
 semnul plus (+) = N
 semnul minus (-)= S.

a. ambele puncte în aceeași emisferă:

se scade valoarea cea mai mică din cea mai mare iar Δφ primește numele dat de
direcţia de deplasare a navei (N sau S)
b. cele două puncte în emisfere diferite:
se adună valorile celor două latitudini iar Δφ primește numele latitudinii punctului de
sosire (N sau S)
c. diferența de latitudine are valoarea zero atunci când se navigă pe o paralelă - drum 90°
sau 270°.

Navigatie Ortodromica – Curs şi aplicaţii

 Forme de Navigatie Estimata

Diferența de longitudine – Δλ 0°-180°

 pe sfera terestră – lungimea arcului de ecuator cuprins între meridianele
celor două puncte
 matematic
Δλ= λ 2 – λ1
 valoarea diferenței de latitudine rezultă cu semn algebric și depinde de
emisfera (emisferele) în care se navigă și de drumul navei :
 semnul plus (+) = E
 semnul minus (-)= W.

a. ambele puncte în aceeași emisferă:

se scade valoarea cea mai mică din cea mai mare iar Δλ se notează:
 E (est) dacă punctul de sosire este la EST față de
punctul de plecare
 W (vest) dacă punctul se sosire este la WEST față de
punctul de plecare
b. cele două puncte în emisfere diferite:
 se adună valorile celor două longitudini iar Δλ
primește numele longitudinii punctului de sosire
 dacă suma depășește 180° , se scade din 360° și se
schimbă notația diferenței de longitudine
c. diferența de longitudine are valoarea zero atunci când se navigă pe un meridian -
000° sau 180°.

7
 Forme de Navigatie Estimata

1.1.2.Deplasarea est-west

Deplasarea est – west (e) : arcul măsurat pe paralela punctului de sosire între
meridianul punctului de plecare și meridanul punctului de sosire
 se măsoară în unități arc
 servește la determinarea longitudinii
 depinde de valoarea latitudinii punctului de sosire
 a nu se confunda cu diferența de longitudine care se
măsoară pe ecuatorul terestru
 se determină cu ajutorul relaţiei:
e = Δλ cosφ

1.2 Forme de Navigatie Estimata

Navigația estimată:
 estimă grafică
 estimă prin calcul (Sailings)
Forme de navigație estimată:
 navigație pe o paralelă de latitudine (Parallel
Sailing)
 Navigație plană (Plane Sailing)
 navigație pe latitudinea medie (Mid-latitude
Sailing)
 navigație în drumuri variabile (Traverse Sailing)
 navigație loxodromică (Mercator Sailing)
 navigație ortodromică (Great Circle Sailing)
 navigație pe drumul mixt (Composite Sailing)

 Navigație pe o paralelă de latitudine (Parallel Sailing)

Este cea mai veche formă de navigație oceanică

 se execută pe o paralelă de latitudine
 latitudinea punctului de plecare este egală cu cea a
punctului de sosire
 longitudinea punctului de sosire
λ2 = λ1 + Δλ
Δλ = e·secφ
 drumul este 90°sau 270°
 distanța parcursă este egală cu deplasarea est-
west.

 Navigatie plana (Plane Sailing)

Este forma de navigație care se execută între două puncte într-un drum diferit

Navigatie Ortodromica – Curs şi aplicaţii

 Forme de Navigatie Estimata

de 90° (270°) pe distanțe de câteva sute de mile (nu mai mult de 600 Mm) și
în care se consideră că suprafața Pământului este plană.

În rezolvarea problemei estimei se folosește triunghiul de drum care este

un triunghi dreptunghic plan care permite determinarea unor elemente cum
sunt:
 diferența de latitudine
 deplasarea est-west
 drumul adevărat
 distanța parcursă
dar nu și a longitudinii (diferenței de longitudine)

 Navigatie pe latitudinea medie (mid-latitude Sailing)

 ține cont de faptul că suprafața Pământului este sferică

 utilizează latitudinea medie pentru convertirea deplasării est-west
în diferență de longitudine în situațiile în care drumul este diferit de 90° și
270°
 drumul navei are forma unei curbe
latitudinile celor două puncte – valori medii
Δφ – câteva grade
distanța mai mică de 600 Mm
 calcul corect al poziției punctului de sosire presupune că
deplasarea est-west care trebuie luată în calcul trebuie să se
găsească pe o paralelă dispusă între paralelele punctelor A și B.

Dacă sunt respectate condițiile inițiale , această deplasare est-west poate fi

considerată ca fiind media aritmetică a deplasărilor est-west de pe cele două
paralele de latitudine

 Navigatie in drumuri variabile (Traverse Sailing)

Este specifică situațiilor în care între punctul de plecare și cel de sosire se

produc schimbări de drum
 permite calcului unui drum general și a unei distanțe generale care
în final, permit determinarea coordonatelor punctului de sosire
 se elimină astfel calculul coordonatelor punctelor intermediare în
care s-au produs schimbările de drum

9
 Forme de Navigatie Estimata

 astfel de situații apar în cazul evitările unor fenomene

metorologice și hidrologice deosebite, abaterile din drum pentru
acordarea ajutorului altei nave, etc.

 Navigatie locxodromica (Mercator Sailing)

Este o formă de navigație similară navigației plane cu diferență că în loc de

diferența de latitudine se utilizează diferența de latitudini crescânde (părți
meridionale) și în loc de deplasarea est-west utilizează și diferența de longitudine.
 folosește triunghiul Mercator în locul triunghiului de navigație
 navigația se execută în drum drept pe suprafața sferică a
Pământului
 drumul urmat se numește drum loxodromic
 drumul loxodromic taie meridianele sub același unghi
 sunt folosite latitudinile crescânde (Meridional Parts).

 Navigatie Ortodromica (Great Circle Sailing)

Constă în calculul unor drumuri succesive pe care se parcurg anumite

distanțe, din anumite puncte dispuse pe un cerc mare care trece prin punctul
de plecare și cel de sosire
 aceste drumuri succesive reprezintă drumuri loxodromice (în linie
dreaptă ) între punctele dispuse pe cercul mare.

 fiecare din aceste drumuri este coarda arcului de cerc cuprins

între două puncte succesive de pe cercul mare
 ortodroma taie meridianele sub unghiuri diferite .

 Navigatie pe drumul mixt (Composite Sailing)

Reprezintă o formă modificată de navigație ortodromică care se desfășoară în

trei secvențe:
 din punctul de plecare se navigă pe ortodromă până la o
„paralelă de latitudine care marchează limita de siguranță pentru
evitarea unor pericole de navigație de naturi diferite: gheață, vreme foarte
rea, porțiuni de uscat , etc.
 la ajungerea pe paralela limită se navigă pe acesta până la
momentul în care se poate relua drumul pe ortodromă
 partea finală a marșului se execută din nou pe ortodromă până în
punctul de sosire.

Navigatie Ortodromica – Curs şi aplicaţii

 Forme de Navigatie Estimata

1.3 Loxodroma

Loxodroma – drumul în linie dreaptă urmat de o navă între două puncte de pe

suprafața terestră

 are forma unei spirale care se îndreaptă de la ecuator către

poli fără a-i putea atinge vreodată
 deși este un drum ușor de practicat nu este drumul cel mai scurt
 este dispusă cu concavitatea către poli
 taie toate meridianele sub același unghi egal cu unghiul de drum
 intersectează fiecare paralelă d elatitudine o singură dată
 intersectează fiecare meridian de mai multe ori , la latitudini diferite
și din ce în ce mai mari.
 atunci când se navigă în drum 0°(180°) loxodroma devine un cerc
mare care se confundă cu meridianul
 atunci când se navigă pe ecuator loxodroma devine, de
asemenea, un cerc mare
 atunci când se navigă pe o paraleleă de latitudine loxodroma
devine un cerc mic
 loxodroma are aceeași lungime cu ortodroma atunci când se
navigă pe ecuator
 navigația pe loxodromă - în limba engleză Mercator Sailing
harta Mercator fiind proiectată exact pentru acest gen de navigație .
Harta Mercator este o hartă realizată prin recalcularea proiecției centralo-
cilindrice drepte
 acest lucru a fost necesar pentru a face harta conformă
(direcțiile măsurate pe mare să fie egale cu cele măsurate pe
hartă)
 este cunoscut și evident faptul că pe harta Mercator valoarea
11
 Forme de Navigatie Estimata

grafică a minutului de latitudine (mila marină) crește pe măsură ce ne

depărtăm de ecuator
 acest lucru i se datorează lui Mercator care a recalculat harta
realizată în proiecția centrală-cilindrică- dreaptă astfel încât creșterea
distanțelor de la ecuator la o paralelă oarecare să fie proporțională cu
secant de latitudine (nu cu tangent de latitudine), la fel cu creșterea
distanțelor în lungul paralelelor de latitudine.
 creșterea distanței pe meridian de la ecuator la o paralelă de
latitudine proporțional cu secφ înseamnă că minutul de latitudine
crește ca valoare grafică de la ecuator spre poli
 din această cauză latitudinea se măsoară pe harta Mercator pe
scara latitudinilor crescânde
 latitudinea crescândă reprezintă lungimea arcului de meridian
cuprins între ecuator și o paralelă de o latitudine dată de pe harta
Mercator
 latitudinile crescânde se numesc în limba engleză Meridional
Parts – părți de meridian
 se măsoară în mile ecuatoriale (1 Me= 1855,39m)

Folosim termenul de latitudini crescânde sau de părți meridionale (MP)

Table de latitudini crescânde

 NORIE’S NAUTICAL TABLES – Meridional Parts
 Table DH-92 Table de latitudini crescânde
Apreciere stilizată: latitudinile crescânde au fost necesare pentru a
reprezenta un Pământ în 3D pe o hartă în 2D

APRECIERE ABSOLUT CORECTĂ!

Pe harta Mercator loxodroma apare ca o linie dreaptă. Latitudinile
crescânde fac ca rezolvarea problemelor de estimă să capete realismul
deplasării pe o sferă și nu în plan
CONCLUZIE: Pentru distanțe ce depășesc 600 Mm trebuiesc utilizate
formulele care includ latitudinile crescânde.

Navigatie Ortodromica – Curs şi aplicaţii

 Forme de Navigatie Estimata

De reţinut!

Tipurile de navigatie estimata

Definitia loxodromei

Test de autoevaluare 1.1

1. Să se enumere şi să se definească cele 7 tipuri de navigatie
estimata
2. Să se definească loxodroma.
3. Să se explice si sa se defineasca proiectia Mercator.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1

Să se calculeze diferența de latitudine pentru următoarele situații:

1. j1 = 42�14 '.7 N j 2 = 48� 28'.3N

2. j1 = 36�19 '.5 N j 2 = 12� 41'.7 N
3. j1 = 32�29 '.5S j 2 = 14� 24 '.7 S
j1 = 11�53'.6 S j 2 = 35� 23'.4 S
4. j1 = 17�19 '.2 N j 2 = 36� 25'.9 S
5. j1 = 23�14 '.5S j 2 = 17� 41'.8 N

Să se calculeze diferența de longitudine pentru următoarele situații:

1. l1 = 005�
21'.3W l 2 = 087�19 '.4W
2. l1 = 112�
46 '.7W l 2 = 017�25'.9W
3. l1 = 004�
43'.9 E l 2 = 124�
15'.3E
4. l1 = 110�
15'.7 E l 2 = 028�
14 '.3E
5. l1 = 007�
28'.3E l 2 = 120�
15'.8W
6. l1 = 117�
28'.4W l 2 = 014�15'.3E
13
 Forme de Navigatie Estimata

7. l1 = 108�12 '.7 E l 2 = 092� 15 '.3W

8. l1 = 047� 16 '.9W l 2 = 150� 28'.3E
Exercițiul 1 (problema directă)
Să se determine coordonatele punctului de sosire (B) cunoscând coordonatele
punctului de plecare, drumul și distanța de parcurs:
j1 = 27� 43'.4 N ; l1 = 076�25'.3W , Da = 082� .0 , m = 563Mm .

Algoritm:
1. Calculul diferenței de latitudine Δφ
2. Calculul latitudinii punctului B φ2
3. Calculul latitudinii medii φm
4. Calculul deplasării est-west e
5. Calculul diferenței de longitudine Δλ
6. Calculul longitudinii punctului B –λ2

Exercițiul 2 (problema inversă)

Să se determine valoarea drumului și a distanței de parcurs între punctele A și
B cunoscând coordonatele acestor două puncte:
A: j1 = 27� 43'.4 N ; l1 = 076�25'.3W
B: j 2 = 29� 01'.8 N ; l 2 = 065�51'.7W .

Algoritm:
1. Calculul diferenței de latitudine Δφ, al latitudinii medii –φm și al
diferenței de longitudine Δλ
2. Calculul deplasării est-west e
3. Calculul drumului adevărat Da
4. Calculul distanței de parcurs m

Exercițiul 3 (problema directă)

Să se determine coordonatele punctului de sosire (B) cunoscând coordonatele
punctului de plecare, drumul și distanța de parcurs:
j1 = 16� 28'.4 N ; l1 = 005�29 '.3W , Da = 254� .0 , m = 3486.5Mm .

Algoritm:
1. Calculul diferenței de latitudine Δφ
2. Calculul latitudinii punctului B φ2
3. Calculul diferenței de latitudini crescânde Δφc
4. Calculul diferenței de longitudine Δλ
5. Calculul longitudinii punctului B –λ2

Exercițiul 4 (problema inversă)

Să se determine valoarea drumului și a distanței de parcurs între punctele A și
B cunoscând coordonatele acestor două puncte:
A: j1 = 16� 28'.4 N ; l1 = 005� 29 '.3W
B: j 2 = 02� 27 '.4 N ; l 2 = 061�47 '.2W .

Algoritm:
1. Calculul diferenței de latitudine Δφ, al diferenței de latitudini crescânde –
Δφc și al diferenței de longitudine Δλ
2. Calculul drumului adevărat Da
3. Calculul distanței de parcurs m

Navigatie Ortodromica – Curs şi aplicaţii

 Forme de Navigatie Estimata

Bibliografie

1. Admiralty Manual of Navigation, vol 1, London, HMSO, 1997

2. Alexander, S., Navigation Guide, London, Brown, son & Ferguson,
1991
3. Appleyard, S. F., Marine Electronic Navigation, Routledge & Kegan
Paul, London, 1988
4. Atanasiu, T. & Varsami, A. – Table nautice pentru uz didactic –
Nautica Publishing House, Constanta 2010
5. Balaban, Gh., Tratat de navigatie maritimã, Editura Sport-Turism,
Bucureşti, 1981
6. Bârsan, E., Navigaţie Maritimă Modernă, Editura ExPonto, 2005
7. Bole, A., Dineley, W., Nicholls, C.E., The navigation control manual,
London, Butterworth-Heinemann Ltd.,1992
8. Bowdich, N - The American practical navigation - Defence Mapping
Agency USA 1995
9. Frost, A., Practical Navigation for Second Mates, 6th ed. 1985,
Glasgow, Brown, Son & Ferguson
10. Frost, A., The Principles and Practice of Navigation, 3rd ed.
Glasgow, Brown, Son & Ferguson, 1988

15