Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
Termenul de „securitate socială” a fost consacrat pentru prima oară pe plan legislativ
în Statele Unite ale Americii, prin legea americană a securității sociale din anul 1935
– Social Security Act, care a fost adoptată în scopul punerii în aplicare a politicii New
Deal (1933-1938).
După al Doilea Război Mondial, securitatea socială a fost consacrată juridic odată cu
adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, care în art. 22 prevede
următoarele: „Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul la
securitate socială; ea este îndreptățită ca prin efortul naţional şi colaborarea
internațională, ținându-se seama de organizarea şi resursele fiecărei țări, să obţină
realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea
sa şi libera dezvoltare a personalităţii sale.”
Dreptul la securitate socială face parte din a II-a categorie de drepturi fundamentale
(drepturile sociale, economice, culturale) și vizează asigurarea respectului
(reglementare prin lege) și protecției (garantarea efectivității – accesul la justiție și
sancțiune) unor valori fundamentale, precum demnitatea umană1 și echitatea.
Calificarea drepturilor sociale ca fiind drepturi fundamentale ale omului are relevanță
în privința regimului juridic al garanțiilor asigurării efectivității acestor drepturi și,
mai ales, prin prisma creării mijloacelor necesare pentru a asigura respectarea lor, în
mod special, prin punerea lor în executare. În această privință, și mai ales în legătură
cu posibilitatea punerii lor în executare, s-a susținut că drepturilor sociale și
economice, spre deosebire de cele civile și politice, le lipsește ceea ce literatura
de specialitate numește ”justițiabilitate” 2.
1 Demnitatea umană are în vedere satisfacerea nevoilor de bază – hrană, locuință, securitatea locului
de muncă.
2 Robin R. Churchill and Urfan Khaliq, ‘The Collective Complaints System of the European Social
Charter: An Effective Mechanism for Ensuring Compliance with Economic and Social Rights?”,
European Journal of International Law, Volume 15 (2004), Issue 3, Oxford University Press, p. 417-
456.
URL: http://ejil.oxfordjournals.org/content/15/3/417.short#target-1 (accesat 15.02.2019).
1
Justițiabilitatea este un atribut al drepturilor de natură civilă și economică, ce are în
vedere:
Constituția României 3 prevede expressis verbis că statul român este stat social 4 și
înscrie drepturile sociale în categoria drepturilor și libertăților fundamentale, alături
de alte drepturi și libertăți, precum dreptul la viață și la integritate fizică și psihică5,
libertatea conștiinței 6 , libertatea de exprimare 7 , dreptul la proprietate privată 8 ,
libertatea economică9 etc.
International Commission of Jurists (ICJ), Courts and the Legal Enforcement of Economic, Social and
Cultural Rights. Comparative Experiences of Justiciability, 2008, Human Rights and Rule of Law Series
No. 2.
URL: http://www.unhcr.org/refworld/docid/4a7840562.html (accessed 13.03.2014)
3 Republicată în M. Of. nr. 767 of 31 octombrie 2003.
4 Art. 1 alin.(3) din Constituția României.
5 Art. 22 din Constituția României.
6 Art. 29 din Constituția României.
7 Art. 30 din Constituția României.
8 Art. 44 din Constituția României.
9 Art. 45 din Constituția României.
10 Laws John, "Constitutional Guarantees", Statute Law Review 29, no. 1 (February 2008), p. 1. For
further reading on this matter, please see Backhaus, Jürgen, "Constitutional guarantees and the
distribution of power and wealth", Public Choice 33, no. 4 (Fall 1978), p. 45-63.
2
Securitatea socială reprezintă atât un sistem de drepturi pozitive, cât și o
opțiune politică.
Așadar, la baza oricărui sistem de securitate socială se află riscul social, ce poate
fi definit ca fiind un eveniment ce produce consecințe negative asupra situației
economice și sociale a individului.
1. Boală;
2. Maternitate;
3. Invaliditate;
4. Bătrânețe;
5. Accidente de muncă și boli profesionale;
6. Decesul;
7. Protecția juridică a urmașilor;
8. Sarcinile familiale;
9. Șomajul.
3
Pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se
prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în
muncă de cel puțin 1 an în domeniul studiilor
superioare, salariul de bază minim brut pe țară
garantat în plată, care nu va include sporuri și alte
adaosuri, este de 2.350 de lei, pentru un program
normal de lucru în medie de 167,333 ore în medie pe
lună, reprezentând 14,044 lei/oră;
Pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim
brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără
a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei
lunar, pentru un program normal de lucru în medie de
167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.
(iv)Acordarea unor venituri de înlocuire a salariului
Cea mai importantă prestație, din punct de vedere al
cuantumului și al duratei, este pensia pentru limită de
vârstă.
Majoritatea indemnizațiilor se raportează la
cuantumul venitului profesional – calculându-se ca
procent din veniturile pe care le înlocuiesc.
Potrivit aceluiași act normativ, pensionarii care se aflau în situația de a cumula pensia
al cărui cuantum depășea nivelul salariului mediu brut pe economie cu venituri
salariale sau asimilate salariului din exercitarea unor activități în condițiile precizate
aveau obligaţia de a exprima în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei
11Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități şi instituții publice, raționalizarea
cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia
Europeană ş i Fondul Monetar Internațional, publicată în M.Of. nr. 761 din 9 noiembrie 2009 – în
prezent, dispozițiile sus-citate nu mai sunt în vigoare.
4
pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu
sau a actului de numire în funcţie, în termen de 15 zile de la data survenirii situației
de cumul. Neîndeplinirea acestei obligații avea ca efect încetarea de drept a
raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a
raporturilor de serviciu, care aveau la bază actul de numire în funcţie.
5
Prestațiile sunt fixe și uniforme și nu depind de
cuantumul venitului profesional.