TRATAMENTUL MINIM INVAZIV AL

OBEZITATII GASTRIC SLEEVE

REZUMAT

Elaborarea unei lucrări cu această temă este o încercare de a atrage atenţia cu privire
la una dintre cele mai importante probleme mondiale la această oră în materie de sănătate.
Obezitatea este ”răspunzătoare” pentru majoritatea deceselor cu implicaţii cardiace,
demonstrându-se că viaţa persoanei obeze este redusă cu cel puţin 10 ani datorită acestei
afecţiuni. Statisticile centrului american de sănătate arată că obezitatea este o problemă mai
alarmantă decât fumatul sau etilismul cronic.
În prezent, obezitatea este privită ca o afecţiune complexă care ridică pragul
mortalităţii şi morbidităţii, influenţând negativ calitatea vieţii. S-a demonstrat că mortalitatea
creşte proporţional cu creşterea greutăţii. Unele cauze de deces apar mai frecvent la
persoanele cu exces ponderal decât la indivizii normo- şi hipoponderali. Singura influenţă
favorabilă a obezităţii este scăderea incidenţei mortalităţii cauzate de tuberculoză.
Obezitatea a devenit o problemă de sănătate răspândită în întreaga lume, fiind la ora
actuală cea mai frecventă afecţiune de nutriţie. Pe plan mondial, se estimează că 302,1
milioane de persoane (8,2%) prezintă obezitate; în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare
prevalenţa ei se ridică la 20,4% şi, respectiv, la 17,1% din populaţie.
Potrivit ultimelor estimări, în S.U.A. 32,5% din adulţi sunt supraponderali şi 22,3%
sunt obezi, adică peste jumătate din populaţia adultă. Aproape 6 milioane de americani
prezintă obezitate morbidă, cu un index de masa corporală de minim 40kg/m². În Canada,
obezitatea este întâlnită la 35% dintre bărbaţi şi la 27% dintre femei. În Mexic, 57% din
populaţie este supraponderală şi 20% este obeză.
În Europa, una din zece persoane este obeză. Astfel, în Marea Britanie 0,6% dintre
bărbaţi şi 1,9% dintre femei prezintă obezitate morbidă, iar în Austria peste 11% din
populaţie este obeză, în timp ce în Franţa şi Italia se întâlneşte unul dintre cele mai scăzute
nivele de obezitate din Europa (în Franţa 10% din adulţi sunt obezi).
 Prevenirea sau stoparea evoluţiei obezităţii la copii este foarte importantă, deoarece
copii obezi suferă de obezitate persistentă sau de boli cardio-vasculare specifice adultului;
au probleme ortopedice; prezintă diabet zaharat non-insulino dependent sau apnee de somn.
Pentru România, situaţia nu diferă cu mult de situaţia internaţională:
 în 1973, 30% din populaţia urbană şi 28,8% din cea rurală era estimată ca
supraponderală şi obeză;
 în 1990, supraponderabilitatea atingea 53% din populaţie, iar obezitatea 22%;
 după anul 2000, nu există date epidemiologice la nivel naţional referitoare la
prevalenţa obezităţii; o estimare realizată, pe baza unor studii epidemiologice locale, ar
indica un procent de 30-36% persoane supraponderale şi 20-25% obeze; dintre acestea din
urmă, peste 18% suferă de obezitate cu risc crescut de morbiditate, iar 5% necesită urgent
tratament sau terapie adecvată.
Lucrarea îşi propune să evidenţieze efectele exerciţiilor fizice aplicate persoanelor
supraponderale în sensul scăderii în greutate şi inducerii stării de confort psihic în timpul
activităţilor fizice. De asemenea, se încearcă stabilirea unor metode profilactice împotriva
obezităţii prin reguli de conduită fizică şi de aport alimentar. Sperăm, totodată să oferim şi
un obiect de studiu pentru cei care doresc să se informeze în acest domeniu.
Prin această cercetare s-a constatat că exerciţiul fizic este foarte important în
tratamentul obezităţii prin mărirea ratei catabolice din substratul lipidic, îmbunătăţind
funcţionarea organismului, dar şi oferind un aspect estetic mai plăcut al persoanei în cauză.
Acesta este principalul factor care îi determină pe oameni să facă exerciţiu fizic, foarte puţin
gîndindu-se la efectele benefice pe care le are.
Rezultatele obţinute de subiecţi este expresia unei perioade de pregătire şi de
motivare a acestora.
Din păcate, nu toţi suferinzii de obezitate sunt pregătiţi să renunţe la vechile
obiceiuri pentru a adapta o nouă conduită de viaţă care este destul de strictă din unele puncte
de vedere.
Experimentul a reuşit să sublinieze exact aspectele pentru care a fost creat prin:

 Trecerea din starea de sedentaritate la cea de activitate

  Echilibrarea balantei calorice în favoarea celor consumate şi în detrimentul celor
ingerate.
Prin urmare exerciţiul fizic are un rol foarte importantîn tratarea obezităţii la
adulţi:

Factorii de risc modificabili ai subiecţilor au fost reprezentaţi de către obezitate, dieta

şi cu procent mare de grăsimi, stilul de viaţă sedentar, fumatul şi consumul de alcool . Pentru
modificarea stilului de viaţă, psihoterapia reprezintă un ajutor important.

Printre cele mai importante concluzii ale lucrării ar fi:

1. Obezitatea, în special în rândul copiilor, reprezintă o serioasă problemă de sănătate
publică pentru toate țările din lume, având un caracter pandemic.
2. Excesul caloric, instituit precoce, contribuie la stabilirea unor obiceiuri nutriționale
inadecvate, permanente, care persistă ulterior și la vârsta adultă.
3. Obezitatea preșcolarilor din lotul studiat este de origine exogenă, prin hiperfagie.
4. Un rol important în determinarea hiperfagiei l-au avut condițiile familiale, prin
urmarea unui stil de viață sedentar și a unui comportament alimentar vicios.
5. Majoritatea cazurilor ( 34 % ) este reprezentată de preșcolarii în vârstă de 3 ani.
6. Sunt afectați predominant pacienții de sex feminin ( 58 % ) și preșcolarii din mediul
urban ( 64 % ).
7. Un procent de 61 % din cazuri au avut o greutate la naștere mai mare de 3500 g.
8. Tratamentul obezității la preșcolarii din lotul studiat a urmărit schimbarea
obiceiurilor alimentare vicioase şi stabilirea unui comportament alimentar sănătos.
9. Principiul de bază al tratamentului a constat în stabilirea unui dezechilibru între
aportul caloric redus și cheltuielile energetice crescute.
10.Obiectivul de bază al terapiei, cel mai dificil de realizat, a constat în reajustarea
obiceiurilor nutriționale în scopul realizării unui aport caloric optim creșterii și dezvoltării
normale a preșcolarilor.
11.În rândul preșcolarilor cu obezitate, foarte importantă a fost cooperarea familiei
pentru realizarea și menținerea unui stil de viață activ, prin crearea unui comportament
adecvat față de exercițiul fizic.
 12.Reușita programelor terapeutice a fost mulțumitoare, în 55 % din cazuri
înregistrându-se pierderi în greutate cuprinse între 2,5 – 5 kg.
13.Accentul în combaterea obezității copilului trebuie deplasat spre profilaxia acesteia,
deosebit de importante fiind măsurile pentru promovarea unei alimentații raționale și pentru
combaterea sedentarismului.