Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 9
ENDOCRINOLOGIE
DIABETUL INSIPID
Simptome
- poliurie -emisia unei cantitati mari de urina (intre 5 si 8 litri) foarte diluata, care nu
contine zahar sau albumina
- pierdere a greutatii
- iritabilitate
- stare de slabiciune
- cefalee
- hipotermie -scadere a temperaturii
- hiponatremie -diminuare a nivelului de sodiu din plasma sangvina
- polidipsie -sete intensa datorata poliuriei
Diagnostic
Pentru stabilirea diagnosticului de diabet insipid sunt necesare anumite teste, deoarece
aceleasi semne si simptome pot fi provocate de mai multe afectiuni, printe care diabetul
zaharat. Dupa diagnosticare, medicul va determina tipul de diabet de care sufera pacientul, pentru a-i
putea prescrie tratamentul adecvat.
Testul de restrictie hidrica -este utilizat pentru depistarea cauzei diabetului insipid. In conditiile suprimarii
aportului de lichide cu doua sau trei ore inaintea efectuarii testului, medicul va masura greutatea
corporala, emisia de urina si compozitia acesteia. In unele cazuri, medicul va masura si nivelul
de hormon antidiuretic (ADH) din sange.
Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice a urinei). Emisia unei urine diluate
(continand o cantitate mare de apa si o concentratie de saruri si de produsi de
excretie scazuta) este un semn al diabetului insipid.
Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) este o procedura medicala neinvaziva care
poate fi utilizata pentru depistarea cauzelor diabetului insipid.
Tratamentul consta in aportul generos de apa, pentru a inlocui lichidele pierdute. Totusi
pacientii care iau desmopresina trebuie sa consume lichide doar atunci cand le este
sete. Aceasta deoarece desmopresina stopeaza excretia de apa in exces, iar rinichii
produc mai putina urina.
In cazurile usoare de diabet insipid central, aportul crescut de lichide este suficient.
Medicul poate recomanda o anumita cantitate (de obicei mai mult de 2,5 litri pe zi)
pentru a asigura o buna hidratare.
Diabetul insipid nefrogenic.
INSUFICIENTA CORTICOSUPRARENALIANA
SI CRIZA SUPRARENALIANA
Insuficienta corticosuprarenaliana acuta poate sa apara ca o agravare a unei insuficiente
corticosuprarenaliene cronice, sau poate surveni prin infarctizarea bilaterala a glandelor
suprarenale.
Atunci cand o insuficienta suprarenaliana cronica se acutizeaza in conditiile unui stres major, se
produce criza suprarenaliana
- tuberculoza;
- suprarenalita autoimuna;
- durere abdominala in flancuri (fiecare dintre cele doua parti laterale ale abdomenului cuprinse intre
ultima coasta si sold).
Criza suprarenaliana este precedata de accentuarea simptomelor de insuficienta corticosuprarenaliana
cronica ( anorexie, dureri abdominale, varsaturi) si de intensificarea brusca a melanodermiei (pigmentare
excesiva a pielii).
In criza suprarenaliana apar:
astenie profunda
febra
dureri abdominale intense
hipotensiune severa
confuzie
SINDROMUL SHEEHAN
Distrugerea sau necroza glandei reprezinta consecinta hemoragiei din timpul sarcinii, care produce
scaderea irigatiei in hipotalamus si hipofiza. Ingrijirea obstetrica optima a transformat sindromul
Sheehan intr-o conditie neobisnuita in tarile dezvoltate, totusi necroza pituitara postpartum ramane o
cauza comuna de hipopituitarism in tarile mai putin dezvoltate.
Aportul de sange la glanda hipofiza, deja marita de volum, este sever compromis in timpul reducerii
volumului sanguin. O glanda atrofica, hipofunctionala, cicatrizata,este rezultatul sindromului Sheehan.
Femeile insarcinate cu diabet zaharat de tip I, mai ales cele cu boala vasculara preexistenta, par a fi in
mod special expuse la risc. Alte mecanisme patologice implicate in evolutia sindromului Sheehan nu au
fost inca studiate pe deplin.
La barbat, insuficienta hipofizara se manifesta prin insuficienta tuturor glandelor periferice (tiroida,
suprarenale, gonade). Predomina insa deficitul de hormoni gonadotropi, caracterizata prin pierderea
libido-ului si a potentei, precum si de regresiunea organelor genitale (atrofie testiculara).
Deoarece dozarile directe de hormoni hipofizari sunt deocamdata dificile si costisitoare, necesitand o
aparatura speciala, se recurge in mod curent la dozarea hormonilor periferici (se constata o scaderea a
valorilor normale).
Explorarile imagistice precum RMN sau scanarea CT sunt indicate pentru a exclude leziunile de masa.
In sindromul Sheehan de lunga durata, aria hipofizara este frecvent goala, plina doar cu LCR. Ocazional,
mici ramasite ale tesutului hipofizar pot fi observate
Insuficienta tiroidiana se trateaza cu extracte de glanda tiroida sau preparate sintetice, tiroxina si
triiodotironina (denumirea comerciala Tiroton).