1

Tiparul executat la+ S.C. Carmel Print & Design S.R.L. Arad - Rom=nia
Str. Weityer Nr. 12 telefon+ 0257 250670 fax+ 0257 259272
e-mail+ oblaj@arad.ro

GALATENI …I ROMANI

Ghid de studiu

de
Paul A. Pomerville

ISBN 973-85733-3-5
Copzright © 1976 bz International Correspondence Institute
under the title GALATIANS AND ROMANS bz Paul A. Pomerville
Copzright © BEE World 1996
All rights reserved

Romanian translation
© 1986 bz BEE International
Fourth printing 2004
All rights reserved
Printed in Romania

Publicat[ ]n limba rom=n[ de c[tre

Funda'ia Educa'ie Biblic[ prin Extensie, Cluj-Napoca, Rom=nia
© 2004 Funda'ia EBE, Cluj-Napoca, Str. Inului Nr. 2-5
Toate drepturile reyervate asupra preyentei edi'ii ]n limba rom=n[.

ISBN 973-85733-3-5

Tehnoredactare computeriyat[+
Easz Print Co. Ltd. Arad

Tiparul executat la+

S.C. Carmel Print & Design S.R.L.
Arad, Str. Weityer Nr. 12
Tel. 0257 250670
 CUPRINS

INTRODUCERE 5

UNITATEA ‘NTÂI+ PAVEL — AP“R“TOR AL CREDINæEI

LECæIA
1 Preg[tirea ap[r[torului 11

2 Preg[tirea ap[r[rii 23

UNITATEA A DOUA+ PAVEL — AP“R“ EVANGHELIA SA

3 Dumneyeu i-a dat lui Pavel Evanghelia sa 41

Galateni 1

4 Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel 57

Galateni 2

5 Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei 71

Galateni 3

6 Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 87

Galateni 4

7 Evanghelia supus[ la testul vie'ii 105

Galateni 5 - 6

UNITATEA A TREIA+ PAVEL — EXPLIC“ EVANGHELIA SA

8 Introducere ;i preyentarea epistolei 123

Romani 1.1-17: 15.14 - 16.27

9 Nevoia de m=ntuire a omului 139

Romani 1.18 - 3.20

10 M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu 155

Romani 3.21 - 5.21

11 O nou[ via'[ de libertate 175

Romani 6 - 7

12 Via'a ]n Duh 189

Romani 8

UNITATEA A PATRA+ PAVEL — APLIC“ EVANGHELIA SA

13 Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri 207

Romani 9 - 11

14 Evanghelia ;i cre;tinismul 225

Romani 12 - 13

15 Evanghelia ;i Biserica 239

Romani 14 - 16
4 Galateni ;i Romani

GALATENI …I ROMANI
Program de diplom[
Introducere
Lucrarea de fa'[ a fost elaborat[ av=nd ca scop+
1. S[-l ajute pe student în atingerea obiecti-
velor acestui curs ;i
2. S[-l preg[teasc[ pentru examenul final.
Întregul material al cursului — explica'iile ;i
activit['ile — este direc'ionat spre atingerea scopu-
lui propus. Primul pas este s[-'i formeyi o idee ge-
neral[ asupra cursului ;i s[ veyi modul în care va fi
studiat. De aceea, te rog s[ cite;ti cu mult[ aten'ie
capitolul introductiv.
DESCRIERE …I INSTRUCæIUNI
Descrierea cursului
În acest curs vei studia Epistolele lui Pavel c[tre
Galateni ;i Romani. Vei privi la cadrul istoric ;i vei
examina problemele teologice controversate cu care
s-a confruntat Biserica primului veac. Vei cunoa;te
via'a, caracterul ;i lucrarea apostolului Pavel. De
asemenea, vei dobândi o în'elegere profund[ a vie'ii
cre;tine ;i a slujirii cre;tine, pe m[sur[ ce vei aplica
înv['[turile acestor epistole la situa'iile actuale.
Obiectivele cursului
Cursurile editate de noi sunt bayate pe convin-
gerea c[ fiecare cre;tin are o slujb[ de împlinit.
Dumneyeu are o lucrare pentru tine.
Acest curs a fost scris ca s[ te ajute s[ folose;ti
în via'a ta marile adev[ruri pe care Dumneyeu le-a
revelat în Galateni ;i Romani. Scopul nostru este ca
la terminarea cursului s[ fi atins urm[toarele obiec-
tive+
1. S[ cuno;ti solu'iile pe care le d[ Dumne-
yeu, prin aceste epistole, problemelor cu care se
confrunt[ cre;tinii de ayi: s[ le aplici în via'a ;i în
lucrarea ta, conform necesit['ilor.
5
2. S[ cuno;ti mai profund via'a, caracterul ;i
lucrarea apostolului Pavel ;i s[ aplici principiile care
ar putea îmbun[t['i calitatea vie'ii ;i lucr[rile tale.
3. S[ po'i discuta aspectele legate de cadrul
general al acestor epistole+ data scrierii, împreju-
r[rile scrierii, destinatarii scrisorilor.
4. S[ po'i compara Epistola c[tre Galateni cu
cea c[tre Romani în termenii con'inutului, ai scopu-
lui, ai temei, ai împrejur[rii scrierii, ai timpului în
care au fost scrise, ai stilului ;i ai pasajelor teologice
cheie.
5. S[ explici ;i s[ urm[re;ti deyvoltarea înv[-
'[turii apostolului Pavel despre credin'[, pe tot par-
cursul epistolelor.
6. S[ te familiariyeyi cu folosirea diagramelor,
h[r'ilor, schi'elor, tablourilor cronologice, atunci
când le predai altora aceste epistole.
7. S[ aplici principiile fundamentale ale Stu-
diului biblic inductiv în studierea altor pasaje bi-
blice.
8. S[ interpreteyi mai eficient alte pasaje bi-
blice, folosind metode înv['ate în acest curs.
Autorul acestui curs
Autorul acestui ghid este Paul A. Pomerville,
misionar în Indoneyia al cultului `Assemblz of God~.
Lucrarea de p[stor ;i cea de preg[tire a altor misio-
nari l-au ajutat s[ preg[teasc[ acest curs, care spe-
r[m s[-'i aduc[ mari binecuvânt[ri.
În preg[tirea acestui curs, Paul A. Pomerville a
f[cut apel la experien'a sa în folosirea tehnicilor
pedagogice moderne. El a lucrat ca director al …colii
Teologice din Sumatra ;i al proiectului Educa'ia
6 Galateni ;i Romani
Teologic[ prin Extensie, în Indoneyia. El a mai scris
alte câteva materiale pentru studiul independent,
pentru Indoneyia. Activit['i recente includ lucrarea
sa în programul post-universitar ;i ca profesor la
Northwest College of the Assemblies of God (Kirk-
land, Washington, USA), unde ;i-a luat ;i licen'a.
Dumneyeu s[ te binecuvânteye, acum când
începi studiul Epistolelor c[tre Galateni ;i Romani.
Instructorul ;i editorii se vor ruga neîncetat ca acest
curs s[-'i îmbog['easc[ via'a ;i lucrarea, pe m[sur[
ce studieyi ;i aplici cele înv['ate.
Unit['ile de studiu
Lec'iile sunt grupate în patru unit['i+
Unitatea 1 — Lec'iile 1 - 2
Unitatea 2 — Lec'iile 3 - 7
Unitatea 3 — Lec'iile 8 - 12
Unitatea 4 — Lec'iile 13 - 15
Atunci când î'i faci planificarea studiului, stabi-
le;te datele la care s[ termini fiecare unitate. Acest
timp îl po'i împ[r'i în perioade mai scurte, afectate
fiec[rei lec'ii.
Sugestia noastr[ este s[ studieyi câte o lec'ie pe
s[pt[mân[. Pentru a studia în acest ritm, trebuie s[
aloci pentru studiu cam o or[ pe yi. În acest ritm de
studiu, vei termina cursul în 14 s[pt[mâni ;i vei fi
preg[tit pentru examenul final. Dac[ studieyi în ca-
drul unei ;coli, profesorii î'i vor cere preg[tirea unor
teme.
Organiyarea lec'iei
Majoritatea lec'iilor acoper[ un material care
s-ar putea preda în dou[ sau trei ore de curs. Dac[
studieyi independent, po'i s[-'i programeyi timpul
de a;a manier[ încât s[¬i aloci fiec[rei p[r'i a lec'iei
timpul necesar. Probabil c[ vei avea nevoie de patru
pân[ la ;ase ore pentru o lec'ie. De aceea, este mai
avantajos s[ studieyi câte o sec'iune din lec'ie, atunci
când ai timp.
Cite;te cu aten'ie fiecare parte a lec'iei+ 1)Utitlul,
2) planul lec'iei, 3) obiectivele lec'iei, 4) temele, 5)
studiul cuvintelor, 6) deyvoltarea lec'iei, 7) ilus-
tra'iile ;i 8) sugestiile pentru predare.
Titlul, planul lec'iei ;i obiectivele î'i fac o pre-
yentare introductiv[ a lec'iei. Gândirea ta va fi mai
alert[ ;i mai receptiv[ ;i vei înv['a mai repede, pen-
tru c[ aceast[ preyentare te-a preg[tit. Studiul cu-
vintelor te preg[te;te pentru în'elegerea anumitor
termeni importan'i pentru lec'ie.
Deyvoltarea lec'iei urmeay[ planul expus. Co-
mentariile, sugestiile ;i întreb[rile te vor ajuta s[
atingi obiectivele lec'iei. Verific[-'i r[spunsurile,
comparându-le cu cele din curs. Acestea î'i vor a-
trage aten'ia o dat[ în plus asupra punctelor im-
portante ale lec'iei. Studiind în acest mod, lucrurile
pe care vrei s[ le re'ii vor fi mai adânc întip[rite în
memorie, gata s[ fie folosite at=t în via'[, cât ;i la
examenul final.
H[r'i, diagrame ;i alte ilustra'ii vor fi de ase-
menea folosite pentru studiu. Acestea te vor ajuta
s[ te sim'i ca f[când parte din Biserica primului
secol, împ[rt[;indu-i problemele ;i fiind p[truns de
uria;ele adev[ruri din aceste scrisori. De asemenea,
preg[tindu-te pentru lucrarea de propov[duire, vei
putea folosi aceste ilustra'ii în predici sau studii.
Bibliografie obligatorie
Biblia este principala carte pentru acest curs.
Ca ghid ;i ajutor pentru în'elegerea ;i aplicarea
înv['[turilor, vei folosi ;i acest manual Programul
de diplom[, de Paul A. Pomerville.

CUVÂNT ÎNAINTE
`Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[~
(Galateni 3.11: Romani 1.17). Accentul pe care
Martin Luther l-a pus pe acest adev[r, în secolul al
XVI¬lea, a dus la Reforma Protestant[. Aceast[
doctrin[ a îndrept['irii prin credin'[ a adus via'[
nou[ în Biseric[ ;i a devenit o înv['[tur[ central[ a
bisericilor evanghelice.
În'elegerea acestui concept biblic de importan'[
suprem[ va avea ca reyultat o apreciere mai pro-
fund[ a harului lui Dumneyeu, a;a cum ne-a fost
dat în Domnul Isus Cristos. Studiul nostru ne va
conduce prin cele dou[ c[r'i ale Bibliei, care se ocu-
p[ în detaliu de aceast[ doctrin[ fundamental[.
Chiar de la începuturile sale, Biserica Cre;tin[
a pus întreb[ri cu privire la rela'ia dintre Lege ;i
har. Cu ce scop a fost dat[ Legea în Vechiul Testa-
ment? Oamenii evlavio;i din epoca Vechiului Tes-
tament au fost mântui'i prin ascultarea de Lege?
Planul de mântuire, preyentat în Noul Testament,
difer[ de cel din Vechiul Testament? Poate fi mân-
tuit cineva numai prin credin'[? Sau este mântuirea
o problem[ de credin'[ plus fapte? Ne înva'[ Noul
Testament, cu adev[rat, c[ mântuirea trebuie s[ vin[
numai prin Isus Cristos? Dac[ cineva este mântuit
numai prin credin'[, mai conteay[ felul în care
tr[ie;te? De ce a fost necesar ca Fiul lui Dumneyeu
s[ moar[ pe cruce pentru a¬i aduce omenirii
mântuire? Apostolul Pavel se ocup[ de toate aceste
probleme cruciale în Epistolele c[tre Galateni ;i Ro-
mani.
Problemele teologice trebuie examinate întot-
deauna în lumina Scripturilor. Cu acest gând vom
aborda studiul Epistolelor lui Pavel c[tre Galateni
;i Romani. O vom face cu reveren'[, pentru c[ aces-
te epistole sunt o parte a Cuvântului lui Dumne-
yeu. O vom face în atitudine de rug[ciune, pentru
c[ avem nevoie de c[l[uyirea Duhului Sfânt, care a
inspirat scrierea lor. O vom face cu mult[ aten'ie,
în mod analitic, deoarece noi Îl iubim pe Domnul,
Dumneyeul nostru, nu numai cu inima, ci ;i cu min-
tea (Matei 22.37). O vom face cu recuno;tin'[, pen-
tru c[ am experimentat deja harul lui Dumneyeu, ;i
acum ni se d[ prilejul de a-l în'elege mai bine.
7
Scopul acestui studiu trece dincolo de în'ele-
gerea doctrinelor din Galateni ;i Romani. Noi avem
;i un scop practic. Amândou[ aceste c[r'i au dou[
diviyiuni naturale+ o parte doctrinar[ ;i o parte prac-
tic[. Pavel a scris aceste epistole cu un scop precis,
nu la întâmplare. El vrea ca noi s[ ;tim c[ îndrep-
t['irea lui Dumneyeu, primit[ prin credin'[, este
legat[ de comportament. Pavel este mai mult decât
un teolog. Ceea ce crede ;i ]i înva'[ el pe al'ii des-
pre Dumneyeu este legat de tr[ire. Pentru el, doc-
trina ;i practica sunt inseparabile. Versetul cheie din
Epistola c[tre Romani care ne reveleay[ aceast[ con-
vingere este+
`Deoarece în ea (Evanghelie) este descope-
rit[ o neprih[nire (îndrept['ire), pe care o d[
Dumneyeu prin credin'[, ;i care duce la cre-
din'[.~
Romani 1.17
Observa'i+ Cuvântul `credin'[~ este men'ionat
aici de dou[ ori. Credin'a care ob'ine îndrept['irea
lui Dumneyeu trebuie s[ se continue în credin'[ vie,
practic[. Actul ini'ial de credin'[ trebuie s[ dea
na;tere unei credin'e vii. Sensul cuvântului `viu~,
aici, nu este doar `viu~, ca opus al cuvântului `mort~,
ci este sensul de `activ~, care ac'ioneay[ în tr[ire.
Este credin'a pentru via'a de yi cu yi — nu doar un
act unic, care aduce îndrept['ire înaintea lui Dum-
neyeu, ci ;i o încredere continu[ ;i r[spuns la harul
lui Dumneyeu.
Probabil c[ ai auyit deja yicala+ `Singura Evan-
ghelie pe care o citesc unii oameni este via'a ta.~
A;a cum afirm[ versetul cheie de mai sus, în Evan-
ghelie, îndrept['irea lui Dumneyeu este revelat[
prin credin'[. Înseamn[ de asemenea c[ îndrept[-
'irea lui Dumneyeu este revelat[ în tine, când tr[ie;ti
prin credin'[ yi de yi. Acesta este scopul nostru
practic pentru studiul de fa'[.
— Anthonz D. Palma
— Paul A. Pomerville
 8

GALATIA …I IMPERIUL ROMAN

Galateni ;i Romani
 9

1 Prima c[l[torie 3 A treia c[l[torie

2 A doua c[l[torie 4 C[l[toria la Roma

C“L“TORIILE MISIONARE ALE LUI PAVEL

æ“RILE VIYITATE DE PAVEL

10 Galateni ;i Romani

TABLOU CRONOLOGIC AL VIEæII APOSTOLULUI PAVEL

I II III
Locuri ;i evenimente Data C[l[torii ;i epistole
A.D.

CONVERTIREA— APROAPE DE DAMASC 31@32

Fapte 9
VIYITA ‘N ARABIA 33-36
Galateni 1.17
‘NTÂIA VIYIT“ LA IERUSALIM 37
Fapte 9.26
A DOUA VIYIT“ LA IERUSALIM 45
Foametea — Fapte 11.30
45-49 ‘NTÂIA C“L“TORIE MISIONAR“
Fapte 13.4
49 Galateni
A TREIA VIYIT“ LA IERUSALIM 49@50
Conciliul — Fapte 15.2-4
50-53 A DOUA C“L“TORIE MISIONAR“
Fapte 15.40
52-53 1 Tesaloniceni
52@53 2 Tesaloniceni
A PATRA VIYIT“ LA IERUSALIM 53
Fapte 18.21¬22
54-58 A TREIA C“L“TORIE MISIONAR“
Fapte 18.23
57 1 Corinteni
57 2 Corinteni
57 Romani
ARESTAREA ‘N IERUSALIM 58
Fapte 21.30-34
‘NTEMNIæARE LA CEYAREEA 58-60
Fapte 23.23-33
‘NTÂIA ‘NTEMNIæARE ‘N ROMA 60-63
Fapte 28.16
62 Coloseni
62 Efeseni
62 Filimon
63 Filipeni
ELIBERAREA DIN ‘NCHISOARE 63-76 ALTE C“L“TORII
67 1 Timotei
67 Tit
A DOUA ‘NTEMNIæARE ‘N ROMA 68 2 Timotei
MARTIRIUL 68

Datele sunt aproximative. Scopul acestei scheme este s[¬i dea studentului o privire de ansamblu asupra vie'ii
apostolului Pavel dup[ convertire. Vom examina aceste fapte mai ]ndeaproape ]n studiul pasajului Galateni
1.13¬16. Datarea Epistolei c[tre Galateni a fost f[cut[ pe baya presupunerii c[ a fost scris[ cur=nd dup[ Conciliul
de la Ierusalim — poate chiar ]nainte de acesta.
 11

Unitatea ]nt=i
PAVEL — AP“R“TOR AL CREDINæEI
Lec'ia 1
Preg[tirea ap[r[torului

PLANUL LECæIEI

Ap[r[tor al credin'ei iudaice

Educa'ie
Experien'[
Convertirea la Cristos
Influen'e care au dus la convertire
Convertirea
Apostol al lui Cristos
Primele experien'e misionare
Preyentare fugar[ a lui Pavel în Galateni
TEME

OBIECTIVELE LECæIEI 1. Cite;te paginile (3-11) din acest ghid de studiu

Dup[ ce ai terminat de studiat aceast[ lec'ie,
trebuie s[ po'i r[spunde la urm[toarele cerin'e+
1. S[ ar['i cum l-au ajutat pe Pavel preg[tirea ;i
experien'a s[ se preg[teasc[ pentru proclama-
rea ;i ap[rarea Evangheliei.
2. S[ identifici multe dintre caracteristicile perso-
nale ale lui Pavel, în timp ce¬i înve'i pe al'ii Fap-
tele Apostolilor, ;i s[ explici modul în care a
folosit Dumneyeu aceste caracteristici în lucra-
rea de slujire a lui Pavel.
3. S[ identifici ]n Faptele Apostolilor influen'ele
care au condus la convertirea lui Pavel ;i s[ eva-
lueyi importan'a unor asemenea influen'e asu-
pra du;manilor lui Cristos de ast[yi.
4. S[ cuno;ti mai bine caracterul ;i lucrarea lui
Pavel ;i s[ ]n'elegi mai bine scrierile sale.
;i alege-'i propriile tale obiective pentru acest
curs.
2. Studiay[ planul de mai sus al lec'iei ;i obiecti-
vele lec'iei.
3. Cite;te studiul cuvintelor.
4. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[ sec-
'iune. Scrie r[spunsurile la fiecare întrebare din
sec'iune, uitându-te din nou, dac[ este nevoie,
la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai terminat o sec'iune,
verific[-'i r[spunsurile, comparându-le cu cele
date la sfâr;itul sec'iunii.
5. Dup[ ce ai parcurs întreaga lec'ie, prive;te din
nou peste obiectivele lec'iei, ca s[ fii sigur c[
po'i face ceea ce 'i se cere.
12
STUDIUL CUVINTELOR
Sper[m c[ vei g[si util acest studiu al cuvinte-
lor de la ]nceputul fiec[rei lec'ii. Unele cuvinte pe
care le cuno;ti deja sunt folosite cu sens special ]n
lec'ie. Altele, sunt termeni teologici. Unele sunt
cuvinte noi, pentru mul'i dintre studen'i. Insist[m
s[ cite;ti studiul cuvintelor ]nainte de a intra ]n dey-
voltarea lec'iei. Dac[ e necesar, revino asupra lui.
apostol — cineva care este trimis misionar.
`Apostol~ este un cuvânt de origine
greac[, iar `misionar~ este de origine
latin[: dar sensul original al ambelor
cuvinte este acela;i. Noi ne g=ndim
la apostoli ca la oameni r=ndui'i de
Dumneyeu pentru o misiune impor-
tant[, persoane cu o mare putere ;i
eficien'[ spiritual[, care duc Evan-
ghelia ]n locuri noi.
credin'[ — ]ncredere: credin'[ ]n Dumneyeu,
religie sau lucruri spirituale: ceea ce
este creyut. Credin'a pe care apos-
tolul Pavel a ap[rat/o mai ]nt=i a fost
]nv['[tura Vechiului Testament ;i
tradi'iile religioase ale evreilor. Mai
t=ryiu, el a ap[rat credin'a cre;tin[
de primejdia doctrinelor false.
fanatic — o persoan[ care este ]mpins[ dincolo
de ra'iune de sentimentele sale sau
credin'ele sale. Fanatismul lui Saul
l/a f[cut s[/i persecute pe cre;tini.
funda- — oameni care cred c[ cuvintele Bibliei
mentali;ti sunt inspirate de Dumneyeu ;i c[ ele
trebuie creyute ;i trebuie tr[ite. Ei
refuy[ s[ accepte orice ]nv['[tur[
care este ]n deyacord cu Biblia.
Neamuri — persoane care nu sunt evrei. Biseri-
cile Galatiei erau formate din credin-
Galateni ;i Romani
cio;i dintre Neamuri ;i din evrei
cre;tini.
Evanghelie — veste bun[: ]nv['[turile lui Isus ;i
ale apostolilor: adev[rurile funda-
mentale despre m=ntuire prin cre-
din'a ]n Isus Cristos.
martir — persoan[ care alege mai degrab[
moartea dec=t renun'area la cre-
din'[: persoan[ condamnat[ la moar-
te pentru credin'a sa.
Mesia — Unsul. ‘n timpurile Vechiului Tes-
tament, profe'ii, preo'ii ;i regii erau
un;i cu untdelemn (untdelemnul le
era turnat pe cap) pentru a fi pu;i
deoparte, ]n mod oficial, pentru
Dumneyeu ;i lucrarea Sa. Profe'ii au
scris despre un M=ntuitor care urma
s[ vin[ ;i care va fi Profet, Preot ;i
Rege. Dumneyeu ‘l va unge cu Du-
hul Sfânt, d=ndu/I autoritatea ;i pu-
terea s[/…i ]ndeplineasc[ misiunea.
El va fi Mesia — Unsul — care va
aduce reyolvarea problemelor lumii
;i va stabili o ]mp[r['ie de pace uni-
versal[, dreptate ;i prosperitate.
`Mesia~ este cuv=ntul ebraic pentru
`Unsul~, iar `Cristos~ cel grec. C=nd
spunem `Isus Cristos~, de fapt noi
ne referim la poyi'ia Sa oficial[ ca
Cel pe care Dumneyeu L/a uns ca s[
fie Profet, Preot ;i Rege.
teologie — studiul naturii lui Dumneyeu ;i a ra-
portului S[u cu omul ;i cu Univer-
sul: sistem de credin'e religioase.
Preg[tirea teologic[ a lui Saul era ]n
Scripturile Vechiului Testament.
Acestea ne reveleay[ natura lui
Dumneyeu ;i ne dau o istorie a
rela'iilor Sale cu omul ;i cu Uni-
versul, ]nainte de venirea lui Cris-
tos. Epistolele lui Pavel sunt o pre-
yentare clar[ a teologiei cre;tine.
Preg[tirea ap[r[torului
DEYVOLTAREA LECæIEI
Cu c=t ;tii mai multe despre autor, cu at=t ]i
]n'elegi mai bine scrierile. De aceea, ]nainte de a
]ncepe s[ studiem Galateni ;i Romani, s[ privim la
omul care a scris aceste epistole — marele apostol
Pavel. Cu c=t ;tii mai multe despre caracteristicile
;i experien'ele sale, cu at=t vei ]n'elege mai clar de
ce a scris ceea ce a scris.
‘n ]ntreaga epistol[ c[tre Galateni, ]l vedem pe
Pavel ap[r=nd credin'a cre;tin[ de iudaiyatori. ‘n
Romani, vom studia preyentarea dinamic[ a Evan-
gheliei pe care o face el. A'i citit deja despre impor-
tan'a acestor epistole. S[ vedem acum modul ]n care
l/a preg[tit Dumneyeu pe Pavel, prin educa'ie ;i
experien'[, ca s[ le scrie.
AP“R“TOR AL CREDINæEI IUDAICE
Obiectivul 1. Arat[ modul ]n care preg[tirea ;i
experien'a ]n iudaism l/au ajutat pe Pavel s[ se
preg[teasc[ pentru proclamarea ;i ap[rarea
Evangheliei.
Educa'ia
Pavel, un t=n[r evreu de o inteligen'[ sclipitoare,
din cetatea Tars, a c[p[tat o instruire complet[ ]n
Scripturile Vechiului Testament. C=nd ]l ]nt=lnim ]n
Noul Testament pentru prima oar[, el este numit cu
numele s[u evreiesc, Saul. El ;i/a primit preg[tirea
teologic[ la Ierusalim, sub ]ndrumarea unuia dintre
R“SPÂNDIREA EVANGHELIEI AP“RAREA CREDINæEI
S[ facem acum c=teva exerci'ii pentru a/'i fixa
]n memorie ceea ce ai citit. C=nd nu ;tii s[ r[spunyi,
]ntoarce/te la ceea ce ai citit ;i caut[ r[spunsul.
Dup[ ce ai terminat sec'iunea, verific[/'i r[s-
punsurile, compar=ndu/le cu cele date ]n curs. ‘n
timp ce lucreyi exerci'iile, acoper[ r[spunsurile din
manual. Unele ]ntreb[ri sunt asupra unor pasaje din
Biblie.
Chiar dac[ ;tii deja r[spunsul, cite;te textul
pentru lumina pe care o arunc[ acesta asupra su-
biectului.
1 Fapte 22.3. Care este numele ora;ului ;i al pro-
vinciei ]n care s/a n[scut Pavel?
........................................................................................
13
Prin educa'ia sa, Saul a fost preg[tit s[ devin[
doctor ]n Legea Iudaic[, ]nv['[tor religios ;i un lider
religios influent al na'iunii sale. De fapt, c=teva pasaje
biblice ne fac s[ credem c[ Saul a fost, probabil, mem-
bru al Sinedriului — consiliul suprem ;i autoritatea
religioas[ ;i legal[ cea mai ]nalt[ a na'iunii iudaice.
SIMBOLURI SAU EMBLEME
Legea
Legea Moyaic[ M=ntuirea ]n Cristos
Sistemul juridic Evanghelie
al iudaismului Cre;tinism
cei mai mari ]nv['[tori ai acelei perioade — Gamaliel.
Putem observa cum instruirea complet[ ]n
Scripturi l/a preg[tit s[ ]n'eleag[ adev[rurile Evan-
gheliei ;i apoi s[/i ]nve'e pe al'ii. Dup[ ce Dumne-
yeu i/a ar[tat c[ Isus a fost Mesia, Cel promis ]n
Scripturi, el a putut s[¬L predice pe Cristos pe baya
profe'iilor Vechiului Testament. Dumneyeu i/a ar[-
tat rela'ia dintre Lege ;i Evanghelia m=ntuirii prin
credin'a ]n Isus Cristos. Din acel moment, Dumne-
yeu a folosit mintea sclipitoare a lui Saul ;i educa'ia
sa ]nalt[ pentru a r[sp=ndi Evanghelia, pentru a
ap[ra credin'a ;i pentru a formula doctrina cre;tin[
pe care o avem ast[yi ]n Noul Testament.
FORMULAREA DOCTRINEI
2 Cine l/a ]nv['at pe Pavel teologie?
........................................................................................
3 ‘n ce ora; ;i/a primt educa'ia?
........................................................................................
4 Pavel spune c[ el a fost ]nv['at potrivit cu
........................................................................................
5 Care este consiliul religios al c[rui membru a
fost probabil Pavel?
........................................................................................
6 Fapte 26.24. Ce a spus guvernatorul roman
Festus referitor la educa'ia ]nalt[ a lui Pavel?
........................................................................................
14
7 Scrie/'i p[rerea despre importan'a pe care
educa'ia bun[ a lui Pavel a avut/o ]n lucrarea pe
care i/a ]ncredin'at/o Dumneyeu. Ce creyi despre
importan'a studiilor tale pentru lucrarea ]n care te
cheam[ Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
EXPERIENæA
Obiectivul 2. Identific[ mai multe caracteristici
personale ale lui Pavel, ]n timp ce predici sau ]i
]nve'i pe al'ii din Faptele Apostolilor ;i explic[
modul ]n care le/a folosit Dumneyeu ]n lucra-
rea lui Pavel.
Pavel a fost un ap[r[tor al credin'ei iudaice
]nainte de a fi ap[r[tor al credin'ei cre;tine. El se
refer[ la sine ca la un fariseu ]ntre farisei. Aceasta
]nseamn[ c[ era unul dintre cei mai stric'i membri
ai sectei lor. Fariseii pot fi numi'i fundamentali;tii
acelor yile. Ei ap[rau adev[rul Scripturii ]mpotriva
doctrinelor false. Ei erau foarte stric'i ]n respectarea
tradi'iilor ;i regulilor religiei iudaice ;i ]ncercau s[¬i
oblige ;i pe al'i evrei s[ le respecte. Ei ‘l criticau pe
Isus ;i voiau s[/L omoare, pentru c[ El vindeca oa-
meni ]n yiua Sabatului, yiua de odihn[.
Se pare c[ Saul nu a fost ]n Ierusalim ]n timpul
propov[duirii lui Isus. Probabil c[ ]n timpul acelor
ani el se afla ]n provincia sa natal[, Cilicia. Totu;i,
trebuie s[ se fi ]ntors la Ierusalim la scurt[ vreme
dup[ r[stignire, deoarece ]l g[sim persecut=nd Bi-
serica cre;tin[ abia n[scut[.
8 ‘ntoarce foaia la harta Galatiei ;i a Imperiului
Roman, la pagina 8. Caut[ pe hart[ provincia Cilicia
;i cetatea Tarsus. Observ[ a;eyarea, raportat la Gala-
tia ;i la Ierusalim. Ce mare este situat[ la sudul
coastelor Ciliciei?
........................................................................................
Galateni ;i Romani
Saul, ]n calitate de doctor ]n Lege ;i strict fari-
seu, era hot[r=t s[ apere religia iudaic[ ]mpotriva
oric[rei ]nv['[turi false. El era obi;nuit s[ ]nve'e ]n
sinagogi ;i s[ pledeye contra saducheilor. (Ei erau
liberalii acelor yile, care nu credeau ]n spirite, ]n
]ngeri, sau ]n ]nvierea trupului.)
C=nd ]l ]nt=lnim ]n Noul Testament pentru
prima oar[ pe Saul din Tars, el nu poart[ doar o
discu'ie ]n contradictoriu despre religie. El face
parte dintr/un grup de farisei fanatici, care au decis
s[ ;tearg[ urmele Evangheliei lui Isus Cristos. Isus,
Fiul lui Dumneyeu? Pentru Saul, o asemenea ]nv[-
'[tur[ este blasfemie — ;i blasfemiatorii trebuia
omor='i! De aceea el crede c[ face voia lui Dumne-
yeu c=nd ]ncearc[ s[ distrug[ Biserica cre;tin[.
9 S[ revenim acum la Faptele Apostolilor. Aceas-
t[ carte a fost scris[ de Luca, un medic, unul dintre
colaboratorii lui Pavel. Cite;te fiecare dintre pasa-
jele de mai jos. Al[turat fiec[rei trimiteri, noteay[
cuvinte din text care ]l descriu pe Saul, sau orice
idee pe care 'i/o d[ textul despre tr[s[turile lui de
caracter. Am s[ te ajut la primele, l[s=ndu/te s[ le
faci tu pe celelalte. Cred c[ vei g[si interesant modul
acesta de a studia Biblia. Cite;te toate pasajele. Dac[
dore;ti, po'i ad[uga observa'iile f[cute de mine.
Fapte 7.54-60. T=n[r. Unul dintre conduc[torii pre-
yen'i la ]mpro;carea cu pietre a lui …tefan.
........................................................................................
........................................................................................
Fapte 8.1. Consimte la condamnarea la moarte a lui
…tefan. Trebuie s[ fi avut o oarecare autoritate prin-
tre conduc[torii religio;i. Probabil s[ fi votat pen-
tru moartea lui …tefan.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Fapte 8.3-4. Face pr[p[d ]n Biseric[. Conduce o pri-
goan[ nemiloas[. Meticulos. Hot[r=t.
........................................................................................
........................................................................................
Fapte 9.1-2.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Preg[tirea ap[r[torului 15

Acum po'i ]n'elege de ce ]l numim uneori pe ....educat ....incult ....inteligent

Saul `apostol al Legii~. El a fost trimis cu o misiune ....ateu ....religios ....saducheu
special[ ]ntr/o 'ar[ str[in[. Prin ]ntemni'area cre;ti- ....dintre Neamuri ....fariseu ....cre;tin
nilor din Damasc, el se a;tepta s[ opreasc[ r[sp=n- ....evreu ....lene; ....energic
direa ]nv['[turilor lor. El urma s[/i apere pe evreii ....]ndr[yne' ....timid ....violent
din Damasc de ceea ce el considera a fi ereyie. ....iubitor ....bun ....strict
....misionar ....des[v=r;it ....hot[r=t
....eretic ....sincer ....influent
....dedicat ....independent ....]n organiya'ie
....indiferent fa'[ ....yelos pentru
de Lege Lege
10 Cite;te Fapte 22.1-5. Aceasta nu pare deloc o
preg[tire ]n a deveni ap[r[tor al credin'ei cre;tine. 12 Tu l/ai fi ales pe Pavel s[ devin[ un fondator
Metodele sale sunt completamente gre;ite. Violen'a de biserici cre;tine ;i apostol al lui Cristos? Revino
;i for'a nu sunt metodele lui Dumneyeu de a/…i la exerci'iul 11 ;i pune un P — ]nsemn=nd `preg[-
ap[ra adev[rul. Totu;i, nu 'i se pare c[ Dumneyeu tire~ — ]n dreptul caracteristicilor lui Pavel care l¬au
folosea chiar suferin'ele cre;tinilor ca s[/i arate lui preg[tit ]ntr¬un mod oarecare pentru partea sa ]n
Saul realitatea preyen'ei Sale ]n ei? planul lui Dumneyeu.
........................................................................................
13 Cuno;ti pe cineva care s[ fi fost du;man al lui
........................................................................................ Cristos ]nainte de convertire? Dac[ este posibil, stai
de vorb[ cu el despre convertirea lui. ‘n ce mod ]l
........................................................................................ ajut[ experien'a anterioar[ s[ ]n'eleag[ ;i s[ r[spun-
Cum l/a preg[tit pe Pavel experien'a de persecutor d[ opoyi'iei? Ce l/a condus la convertire?
pentru persecu'ia pe care el ]nsu;i avea s[ o sufere?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
F[ o list[ cu numele du;manilor Evangheliei, fie
........................................................................................ indiviyi, fie grupuri, pentru care ]'i propui s[ te rogi.

11 Pune un X ]n dreptul cuvintelor care ]l descriu ........................................................................................

pe Saul din Tars. ........................................................................................

CONVERTIREA LA CRISTOS

Obiectivul 3. Identific[ ]n Faptele Apostolilor Ierusalim o ]mp[r['ie teocratic[ a drept['ii, ;i aceas-

influen'ele care au condus la convertirea lui
Pavel ;i evalueay[ importan'a unor asemenea
influen'e asupra du;manilor lui Cristos de
ast[yi.
M[rturia personal[ a lui Pavel despre con-
vertirea sa este una dintre cele mai puternice doveyi
despre adev[rul Evangheliei. Oriunde mergea, el
povestea cum a cunoscut c[ Isus (pe care ‘l ur=se ;i
‘l persecutase) este Fiul lui Dumneyeu ;i M=ntui-
torul lumii.
Saul a;tepta venirea unui M=ntuitor — promi-
siunile ;i profe'iile din Scripturi trebuia s[ se ]mpli-
neasc[. Saul a;tepta ca Mesia — Unsul, Cristosul —
s[ apar[ ca un mare lider politic ;i s[ stabileasc[ ]n
t[ ]mp[r['ie s[ domine ]ntreaga lume. Isus, care
vorbea despre o ]mp[r['ie spiritual[, nu Se potrivea
cu imaginea lui Saul despre Mesia. Totu;i, El
pretindea c[ este Fiul lui Dumneyeu, M=ntuitorul,
Mesia. Aceasta era Evanghelia, vestea bun[ pe care
urma;ii S[i continuau s[ o predice cu mare putere.
Saul a refuyat s[ accepte faptul c[ Isus este Mesia.
De fapt, el lupta ]mpotriva lui Isus ‘nsu;i. Saul cre-
dea c[ face voia lui Dumneyeu, dar el lupta ]mpo-
triva lui Dumneyeu.
Influen'e care au dus la convertire
S[ privim la c=teva dintre influen'ele care au
dus la convertirea lui Saul. Cite;te pasajele indicate
16 Galateni ;i Romani

din Faptele Apostolilor ;i apoi r[spunde la ]ntreb[ri.
14 Fapte 5.12-39. Ce au vrut membrii Consiliului
iudaic s[ le fac[ apostolilor?
........................................................................................
Cine i/a avertiyat s[ nu o fac[?
timp ce ]l ]mpro;cau cu pietre pe …tefan, ca ;i cum
Saul ar fi fost ]ns[rcinat cu execu'ia sau ca ;i cum ei
ar fi lucrat pentru el.
18 Fapte 6.11-15. De ce i/a impresionat fapta lui
…tefan a;a de puternic pe Saul ;i pe membrii consi-
liului care ]l judeca?

........................................................................................
Care era rela'ia sa cu Saul?
........................................................................................
El i/a avertiyat c[ dac[ ]i persecut[ pe apostoli, s/ar
putea
........................................................................................
........................................................................................
15 Fapte 6.7. `Veneau la credin'[~ ]nseamn[ c[ ei
credeau Evanghelia, accept=ndu¬L pe Isus ca M=n-
tuitor ;i urm=ndu/L. Cine `veneau la credin'[~?
........................................................................................
Convertirea unui mare num[r de lideri religio;i tre-
buie s[ fi afectat profund via'a lui Saul, chiar dac[
l/a ]mpins pe moment la lupt[ ]mpotriva doctrinei
cre;tine.
16 Fapte 6.8. Observi aici ceva ce ar fi putut s[/l
fac[ pe Saul s[ se g=ndeassc[ la adev[rul Evanghe-
liei pe care o predica …tefan?
........................................................................................
........................................................................................
19 Fapte 7.51-54. Cum creyi c[ l/a impresionat pre-
dica lui …tefan pe Saul? Apogeul predicii l/a ]nfuriat.
Creyi c[ s/a ]nfuriat pentru c[ ]n inima sa el ;tia c[
ceea ce spune …tefan este adev[rat? Biblia spune c[
`]i t[ia la inim[~. Consideri predica lui …tefan ca una
dintre influen'ele care au dus la convertirea lui Saul?
Compar[, ]n cuvintele tale, efectele ei cu cele ale E-
vangheliei predicate ast[yi.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
O alt[ traducere spune `scr=;neau din din'i cu
17 Fapte 6.9-10. Mai t=ryiu, ]n ]ntreaga sa propov[- furie~. ‘n loc s[ se poc[iasc[, ei l/au ]mpro;cat pe
duire, ]l g[sim pe Pavel preyent=nd Evanghelia ]n …tefan cu pietre ;i l/au omor=t.
sinagogi ;i discut=nd cu oamenii care se duseser[
acolo ca s[ se ]nchine sau ca s[ studieye Scripturile.
Cine ]nv['a ]n sinagoga liber'ilor (sclavi elibera'i)
c[ Isus este Cristosul?

........................................................................................
Observi ceva semnificativ despre unul dintre locu-
rile de unde proveneau unii dintre oamenii care nu
s/au putut ]mpotrivi ]n'elepciunii ;i duhului lui
…tefan? Explic[/'i r[spunsul.

........................................................................................

........................................................................................
Nu ni se spune c[ Saul ar fi fost unul dintre 20 Fapte 7.55-56. Ce a v[yut …tefan?
ace;ti oameni care au discutat cu …tefan ;i nu au
putut r[spunde argumentelor sale, dar este posibil ........................................................................................
ca Saul s[ fi fost printre ei. Ei sunt aceia care au ........................................................................................
angajat ni;te martori mincino;i ]mpotriva lui …tefan.
Martorii ;i/au l[sat hainele la picioarele lui Saul, ]n ........................................................................................
Preg[tirea ap[r[torului
A sta la dreapta unui conduc[tor era o poyi'ie
de cinste ;i de autoritate. Creyi c[ Saul a putut s[
uite viyiunea lui …tefan? Dac[ Isus era cu adev[rat
]n Cer, la dreapta lui Dumneyeu, ]nseamn[ c[ El era
Mesia+ preten'iile Sale de a fi Fiul lui Dumneyeu ;i
]nv['[turile Sale erau adev[rate. Dac[ e a;a, Saul
lupta ]mpotriva lui Dumneyeu: exact a;a spusese
Gamaliel.
21 Fapte 7.59-60. Dac[ tu ai fi fost ]n locul lui Saul,
;tiind c[ …tefan era nevinovat, cum te/ar fi afectat
aceste ultime cuvinte ale primului martir cre;tin?
Te/ar fi mustrat con;tiin'a? Te/ar fi ajutat ele s[/'i
dai seama de realitatea preyen'ei lui Dumneyeu ]n
…tefan? Ar fi devenit ele un model pentru tine, dac[
mai t=ryiu ar fi trebuit s[ fii ;i tu ]mpro;cat cu pietre,
pentru Numele lui Isus? Mul'i cre;tini de ayi sufer[
de dragul lui Isus Cristos. S[ ne rug[m pentru ei
acum, ca atitudinea lor s[/i conduc[ pe persecutori
la Domnul!
........................................................................................
........................................................................................
22 Matei 5.44. Am vrea s[ mai observ[m o influ-
en'[ care l/a condus pe Saul la Cristos. Ce i/a ]nv['at
Isus pe urma;ii S[i s[ le fac[ celor ce/i persecut[?
........................................................................................
C=nd Saul a devenit conduc[torul prigonitorilor
Bisericii, el a devenit ;i 'inta rug[ciunilor cre;tinilor.
…i Dumneyeu r[spunde la rug[ciune!
Convertirea
‘n Faptele Apostolilor sunt trei relat[ri despre
convertirea lui Saul. ‘ntr¬una din ele ne sunt date
ni;te detalii care nu sunt men'ionate ]n celelalte.
Cite;te Fapte 9.1-19.
23 Fapte 9.5. `A da cu piciorul ]ntr/un 'epu;~ se
refer[ la un animal de povar[, la un bou care nu
vrea s[ mearg[ acolo unde ]l conduce st[p=nul.
C=nd st[p=nul ]l ]n'eap[ u;or cu un 'epu;, cu un
b[' ascu'it, boul acesta d[ cu piciorul ]n loc s[ se
APOSTOL AL LUI CRISTOS
Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai bine caracterul ;i
lucrarea lui Pavel ;i s[/i ]n'elegi mai bine scrie-
rile.
Primele experien'e misionare
Imediat dup[ convertirea sa, Saul a ]nceput s[ pre-
17
supun[. Dac[ face a;a, va mai primi alte ]mpun-
s[turi de 'epu;, mai tari. La ce ]mpuns[turi de 'epu;
la care Saul a dat cu piciorul creyi c[ S/a referit Isus?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
24 La urma urmei, ce l/a schimbat complet pe Saul
— pierderea unei dispute teologice sau revela'ia
personal[ a lui Cristos?
........................................................................................
25 Scrie pe scurt tot ceea ce observi despre Pavel
;i tr[s[turile lui caracteristice ]n urm[toarele verse-
te. Compar[ apoi cu r[spunsurile date pentru aceas-
t[ sec'iune. Nu vor fi acelea;i, dar te vei delecta s[
studieyi Biblia ]n acest mod, ;i studiul acestui pasaj
]'i va da o bay[ puternic[ pentru lec'iile urm[toare.
Deschide la Fapte 9.
9.3-5 ...............................................................................
........................................................................................
9.6 ..................................................................................
........................................................................................
9.9-12 ................................................................................
........................................................................................
9.13-14 ..............................................................................
9.15 ..................................................................................
........................................................................................
9.16 ..................................................................................
........................................................................................
9.17-18 ..............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
dice c[ Isus este Mesia — M=ntuitorul — ;i c[
singura cale de a fi m=ntuit de p[cate este credin'a
]n Isus.
Chiar de la ]nceput a ]nt=mpinat ]mpotrivire ;i
persecu'ie, dar a putut s[/;i continue m[rturisirea,
deoarece ;tia c[ Isus l/a ales pentru o misiune spe-
cial[.
18 Galateni ;i Romani

26 Fapte 9.15. Unde urma Isus s[/l trimit[ pe Saul Biblia nu ne relateay[ nimic despre anii pe care i/a
ca martor al S[u? petrecut Saul din Tars, dup[ convertirea sa. Unii
cred c[ el a predicat Evanghelia ]n Cilicia ;i, proba-
........................................................................................ bil, ]n partea de nord a provinciei Galatia, dar nu
........................................................................................ avem nici o relatare direct[.
Urm[toarea ocayie cu care apare Saul este tri-
27 S[ mai observ[m c=teva lucruri despre modul miterea lui Barnaba ca misionar ]n Antiohia Siriei,
]n care a intrat Saul ]n lucrarea de propov[duire. din partea Bisericii din Ierusalim. Barnaba se duce
Vei studia importan'a acestor observa'ii c=nd vei la Tars ca s[/l ]nt=lneasc[ pe Saul ;i s[/l ia ca ajutor
studia lec'ia 2. ]n Biserica din Antiohia.
Din acel moment vedem cum se deyvolt[ lu-
9.19 ................................................................................. crarea de propov[duire a lui Saul, c[l[toriile sale
misionare ;i epistolele sale. Ce mare apostol a fost
9.20 ................................................................................... el! Sunt sigur c[ de acum ]ncolo, c=nd ]i vei citi
......................................................................................... epistolele, te vei sim'i mai familiar cu el ;i/i vei ]n-
'elege mai bine mesajul.
.........................................................................................
28 Noteay[ acum, ]n cuvintele tale, principalele lu-
.........................................................................................
cruri din experien'a lui Pavel care l/au preg[tit s[
9.21 ................................................................................... ]n'eleag[ problemele bisericilor ;i s[ scrie ]n ap[-
rarea Evangheliei.
9.22 ...................................................................................
........................................................................................
.........................................................................................
........................................................................................
.........................................................................................
........................................................................................
9.23-25 ..............................................................................
........................................................................................
..........................................................................................................................................
29 Creyi tu c[ Dumneyeu ne conduce vie'ile ;i
9.26-27 .............................................................................. ast[yi ca s[ ne dea experien'e practice de care avem
nevoie ca preg[tire pentru lucrarea pe care vrea s[
......................................................................................... o facem? Dac[ e;ti de acord, d[ un exemplu.
.........................................................................................
........................................................................................
.........................................................................................
........................................................................................
.........................................................................................
........................................................................................
9.28-29 .............................................................................. ........................................................................................
......................................................................................... ........................................................................................
......................................................................................... ........................................................................................
Preg[tirea ap[r[torului
Preyentarea lui Pavel ]n Galateni
Acum e;ti preg[tit ca s[ cite;ti scrisoarea lui
Pavel c[tre Galateni. Dac[ ai o versiune ]n limbaj
modern, o po'i folosi. Aceast[ citire te va ajuta s[
experimenteyi impactul cu personalitatea ;i m[rtu-
ria personal[ a lui Pavel. Imagineay[/'i c[ te¬ai con-
vertit la propov[duirea lui Pavel ]n Galatia. El a fost
de mai multe ori ]n casa ta ca s[ te ]nve'e — pe tine,
familia ta, vecinii t[i — Evanghelia.
Acum, tu ;i grupul de credincio;i care se adun[
]n casa ta nu ;ti'i dac[ s[/i urma'i pe iudaiyatori
sau s[ r[m=ne'i ]n ]nv['[tura pe care v/a dat/o Pa-
vel. Chiar cu o yi ]nainte ca ni;te iudaiyatori s[ viyi-
teye adunarea voastr[, prime;ti o scrisoare de la
Pavel — o scrisoare adresat[ Bisericii din Galatia!
‘ncepe acum s/o cite;ti ca s[ veyi dac[ ]l po'i auyi
pe Pavel vorbindu/'i.
Noteay[ impresiile deosebite pe care 'i le faci
despre Pavel, din lectura acestei scrisori c[tre Gala-
teni.
Verific[/'i r[spunsurile
Compar[/'i r[spunsurile cu cele date mai jos.
Marcheay[¬le cu X pe cele la care ai r[spuns gre;it,
pentru a le revedea ]nainte de test.
1 Tars, ]n Cilicia.
2 Gamaliel.
3 ‘n Ierusalim.
4 Legea p[rin'ilor (str[bunilor). Formularea poa-
te s[ fie diferit[, ]n func'ie de traducere — Fapte
22.3.
5 Sanhedrinul.
6 ‘nv['[tura ta cea mult[ te face s[ dai ]n nebunie.
7 R[spunsul t[u. El cuno;tea Vechiul Testament.
El cuno;tea profe'iile despre Mesia ;i putea s[
arate cum le/a ]mplinit Isus. Era bine preg[tit
]n logic[ ;i literatur[. Acestea l/au ajutat at=t ]n
scriere, c=t ;i ]n predicare. El avea credin'[
absolut[ ]n Scripturi ;i insista ca orice doctrin[
s[ fie conformat[ acestora. Pavel avea s[ le pre-
yinte Evanghelia guvernatorilor, regilor ;i con-
duc[torilor religio;i din diferite '[ri. El urma
s[ scrie 13 (sau 14, dac[ i/am atribui Epistola
c[tre Evrei) dintre cele 27 de c[r'i ale Noului
Testament. Dumneyeu a folosit educa'ia lui.
19
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
8 Marea Mediteran[.
9 Fapte 9.1. Sufla amenin'are ;i ucidere. Violent,
dur ;i plin de m=nie.
Fapte 9.1-2. Fanatic. Hot[r=t s[ distrug[ cre;ti-
nismul. Om de ac'iune. Lucreay[ ]n cadrul unei
organiya'ii. Crede c[ este ]ndrept['it ]n ac'iunile
sale. Gata s[ mearg[ ]n misiune ]ntr/o 'ar[ str[-
in[. Crede ]n ]ndeplinirea proiectelor.
10 R[spunsul t[u. Crede c[ da. El putea s[ ]n'e-
leag[ mai bine atitudinea persecutorilor ;i, pro-
babil, putea s[ accepte suferin'a cu mai mult[
r[bdare.
11 Educat, inteligent, religios, fariseu, evreu, ener-
gic, ]ndr[yne', violent, strict, misionar, des[-
v=r;it, hot[r=t, sincer, influent, dedicat, ]n orga-
niya'ie, yelos pentru Lege.
12 Toate caracteristicile sale par s[ fi fost o parte
din preg[tirea sa. Dumneyeu a trebuit s[ supu-
n[ temperamentul s[u violent ca s[/l foloseasc[
]n promptitudinea ap[r[rii Evangheliei, chiar
cu pre'ul vie'ii.
13 R[spunsul t[u.
14 S[ ]i omoare. Gamaliel. ‘nv['[torul s[u. ... lup-
ta'i ]mpotriva lui Dumneyeu.
15 O mare mul'ime de preo'i.
20
16 …tefan f[cea minuni ;i semne mari.
17 …tefan.
18 Fa'a lui era ca a unui ]nger.
19 R[spunsul t[u.
Eu cred c[ Dumneyeu a folosit predica lui
…tefan ca s[/l conving[ pe Saul de p[cat. El a
reac'ionat la fel ca mul'i oameni de ast[yi,
atunci c=nd sunt dovedi'i vinova'i, la auyirea
Evangheliei. El s/a ]nfuriat pe predicator ]n loc
s[/;i m[rturiseasc[ vina.
20 Fiul Omului (Isus), st=nd ]n Ceruri, la dreapta
lui Dumneyeu.
21 R[spunsurile tale au fost, probabil, `da~.
22 Roag[/te pentru ei.
23 R[spunsul t[u.
24 O revela'ie personal[ a lui Cristos.
25 9.3-5. Este obiectul unei revela'ii personale a lui
Cristos. Accept[ supranaturalul chiar ]nainte de
a/l ]n'elege. Recunoa;te autoritatea mai ]nalt[
— `Doamne~.
9.6. Gata s[ accepte adev[rul ;i s[ ac'ioneye pe
baya lui, chiar dac[ acesta implic[ o schimbare
complet[. Pune voia lui Dumneyeu mai presus
de orice. Convertit. Om de ac'iune, dinamic,
gata s[ lucreye pentru Isus.
9.9-12 Poste;te ;i se roag[. Dumneyeu ]i vor-
be;te prin vedenii.
9.13-14. Fusese foarte temut ca prigonitor.
9.15. Vas ales de Domnul ca s[ duc[ Numele
S[u la Neamuri, la ]mp[ra'i ;i la evrei.
9.16. A suferi pentru Isus — se a;tepta la aceasta.
9.17-18. Acceptat ca frate cre;tin. ‘;i recap[t[
vederea ;i este umplut de Duhul Sfânt (putem
Galateni ;i Romani
presupune aceasta) atunci c=nd Anania ];i pune
m=inile peste el. Boteyat — m[rturie public[ a
noii sale credin'e.
26 ‘naintea Neamurilor, a ]mp[ra'ilor ;i a copiilor
lui Israel.
27 9.19. A stat ]mpreun[ cu ucenicii pe care pornise
s[/i aresteye.
9.20. Imediat ]ncepe s[ predice ]n sinagogi c[
Isus este Fiul lui Dumneyeu — acela;i lucru
pentru care …tefan fusese omor=t. Curajos.
9.21. Convertirea sa ;i mesajul pe care ]l predi-
ca i/a uimit pe to'i.
9.22. Se ]nt[rea ]n Domnul ;i ]n propov[duire.
‘i ]nfrunta pe iudei, dovedind c[ Isus este Cris-
tosul. Acum folose;te logica, ra'ionamentul,
disputele teologice ]n locul for'ei. Metod[ a vii-
toarei propov[duiri.
9.23-25. A st=rnit du;m[nia iudeilor prin me-
sajul s[u. Ei au complotat ca s[/l omoare. Dum-
neyeu l/a iyb[vit. Model pentru viitoarea pro-
pov[duire.
9.26-27. Curajos. Merge la Ierusalim, centrul
persecu'iei. Merge la ucenici. Persecu'ia nu l/a
]mpiedicat s[ stea al[turi de Cristos ;i de Bise-
ric[. Sinceritatea lui este pus[ la ]ndoial[. Bar-
naba li¬l preyint[ apostolilor ;i le spune despre
propov[duirea lui plin[ de ]ndr[yneal[. Ac-
ceptat de c[tre lideri.
9.28-29. Apreciay[ p[rt[;ia. Lucreay[ ]mpreun[
cu ceilal'i.Vorbe;te cu ]ndr[yneal[ pentru Cris-
tos. Dispute cu evreii greci. Via'a ]i este ame-
nin'at[. Fra'ii ]l trimit la Tars.
28 R[spusul t[u include probabil preg[tirea sa re-
ligioas[, educa'ia bun[, via'a ca lider religios
]n iudaism, convertirea ;i ]ns[rcinarea sa cu
propov[duirea ]ntre Neamuri, lucrarea sa mi-
sionar[.
29 R[spunsul t[u.
Preg[tirea ap[r[torului
SUGESTII PENTRU PREDARE
Aceste sugestii sunt concepute av=nd ]n vedere
c=teva 'eluri+
Majoritatea studen'ilor vor avea oportunitatea
s[ conduc[ un grup de studiu biblic, fie ]n timp
ce studiay[ acest curs, fie dup[ aceea. Ei pot
folosi aceste sugestii pentru lec'ia la care sunt
date, sau le pot adapta pentru orice alt[ lec'ie.
Cei care predau acest curs ]ntr/o ;coal[ biblic[,
o biseric[ sau un grup de studiu, pot alege su-
gestiile cele mai adecvate condi'iilor ]n care
lucreay[.
Aceste sugestii le ofer[ studen'ilor ;i profeso-
rilor idei noi pentru studiu sau pentru o predare
mai eficient[.
Dac[ predai acest curs sau una dintre lec'ii, nu
uita c[ sugestiile nu sunt un plan de lec'ie sau un
program care trebuie urmat. Ele sunt doar sugestii,
dintre care po'i s[ le alegi pe cele mai potrivite pen-
tru clasa ta.
‘n majoritatea ;colilor, pentru fiecare lec'ie se
aloc[ dou[ sau trei ore. Nu ]ncerca s[ aplici toate
sugestiile ]ntr/o singur[ or[.
Chiar dac[ nu ai de g=nd s[ predai lec'ia, cred
c[ vei citi cu pl[cere sugestiile. S/ar putea s[ le folo-
se;ti odat[.
1. Aloc[ timp ]n care s[¬i dai clasei tale un start
bun. O atmosfer[ prietenoas[ ]i va face pe stu-
den'i s[ se simt[ mai liberi s[ pun[ ]ntreb[ri ;i
s[ discute lec'ia. Reyerv[/'i timp pentru a cu-
noa;te clasa. Asigur[/te c[ fiecare a ]n'eles cum
trebuie s[ foloseasc[ ghidul de studiu. Poate va
fi nevoie ca studen'ii s[ se ajute ]ntre ei p=n[
c=nd to'i vor ]n'elege sistemul. Discut[ con'inu-
tul cursului ;i clarific[ obiectivele pe care urm[-
re;ti s[ le atingi. R[spunde atent la toate ]ntre-
b[rile pe care le au studen'ii cu privire la lec'ie
sau la curs.
21
2. Folose;te mijloacele viyuale de care dispui pen-
tru a ilustra via'a lui Pavel+ filme, diapoyitive,
fotografii, material de la ;coala duminical[.
3. Cere¬le unor studen'i s[ studieye c=te ceva din-
tre lecturile suplimentare ;i apoi s[ le preyinte
]ntregii clase.
4. Cere¬le studen'ilor s[ preyinte printr/o scenet[
c=teva episoade din via'a lui Pavel, inclusiv
convertirea lui. Adaug[ o scen[ imaginar[, ]n
care Pavel discut[ cu Luca despre modul ]n care
l/a preg[tit Dumneyeu pentru lucrarea pe care
o are de f[cut.
5. Discut[ influen'ele care l/au condus pe Saul la
convertire ;i importan'a unor asemenea influ-
en'e ]n c=;tigarea oamenilor pentru Cristos,
ast[yi.
6. Dac[ vreunul dintre studen'i a fost cu adev[rat
du;man al Evangheliei, roag[/l s[ depun[ o
m[rturie despre modul ]n care a fost adus la
Cristos.
7. Cere¬i cuiva s[ se informeye cu privire la religia
iudaic[ ;i s[¬i preyinte clasei un referat despre
educa'ia copiilor ;i preg[tirea necesar[ pentru
a deveni rabin. Ai putea invita un rabin evreu
sau un prieten evreu ca s[ fac[ aceast[ preyen-
tare.
8. Discut[ cu studen'ii despre importan'a educa-
'iei ;i experien'ei practice ca preg[tire pentru
lucrarea pe care o are Dumneyeu pentru fiecare.
9. Cere¬le studen'ilor s[/;i ]mp[rt[;easc[ reyulta-
tele studiului lor cu privire la personalitatea lui
Pavel ;i impresiile lor despre aceast[ metod[
de studiu biblic.
10. Ruga'i/v[ ]mpreun[ pentru du;manii Evanghe-
liei cunoscu'i, ca Dumneyeu s[ fac[ din ei ap[-
r[tori ai credin'ei, oriunde este nevoie de ei.
22 Galateni ;i Romani

alb
 23

Lec'ia 2
Preg[tirea ap[r[rii

7. S[ compari criya din Galatia cu criye similare

cu care se confrunt[ bisericile de ast[yi.

PLANUL LECæIEI 8. S[ ar['i modul ]n care epistolele erau folosite

pe vremea lui Pavel.
Ap[rarea credin'ei era necesar[
Criya din Galatia 9. S[ folose;ti un plan al epistolei c[tre Galateni
Galatenii ;i s[ redai, din memorie, cele cinci mari divi-
Criya yiuni.
Responsabilitatea lui Pavel
Criya din cre;tinism 10. S[ explici modul ]n care a;tep'i ca acest curs s[
Perioada de tranyi'ie te ajute ;i s[ preyin'i propriile tale obiective
Conflictul cu iudaiyatorii pentru acest curs.
Criyele de ast[yi
Forma ap[r[rii 11. S[ ]n'elegi mai bine Galateni, pe m[sur[ ce cit-
Ap[rarea ]n scris e;ti, ]n lumina scopului cu care a fost scris[
Deyvoltarea ap[r[rii epistola.
Studiul t[u asupra ap[r[rii
TEME

1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.

OBIECTIVELE LECæIEI
C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[ fi atins
urm[toarele obiective+
1. S[ po'i ar[ta importan'a scrisorii lui Pavel c[tre
Galateni ]n abordarea criyei legalismului.
2. S[ folose;ti harta ;i tabloul cronologic pentru a
explica cine erau galatenii ;i perioada scrierii
acestei epistole, potrivit cu teoria Galatiei de
sud.
2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[ sec'iu-
ne. Noteay[ r[spunsurile la ]ntreb[rile de stu-
diu ale fiec[rei sec'iuni, uit=ndu-te din nou,
dac[ este nevoie, la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai
terminat o sec'iune, verific[¬'i r[spunsurile.
4. Studiay[ tabloul cronologic al vie'ii apostolului
Pavel atunci c=nd 'i se cere ]n lec'ie.

3. S[ explici cine erau iudaiyatorii ;i criya pe care
au produs¬o ei ]n bisericile Galatiei.
4. S[ ]n'elegi mai profund responsabilitatea lucr[-
torilor cre;tini de a¬i ]nv['a pe al'ii Evanghelia
curat[ a lui Isus Cristos ;i de a ap[ra Biserica
de erori.
5. S[ descrii perioada de tranyi'ie ]n Biserica pri-
mar[.
6. S[ cuno;ti fermitatea cu care conduc[torii Bi-
sericii primare au sus'inut libertatea cre;tin[.
5. Cite;te complet Epistola c[tre Galateni, atunci
c=nd 'i se cere ]n cadrul lec'iei.
6. Dup[ ce ai parcurs lec'ia, recapituleay[ obiec-
tivele, ca s[ fii sigur c[ le¬ai atins.
7. Recapituleay[ lec'iile 1 ;i 2 ]n vederea testului 1.
8. Dac[ studieyi independent, completeay[ tes-
tul 1, potrivit instruc'iunilor, ;i expediay[¬i¬l
instructorului, pentru notare.
24
STUDIUL CUVINTELOR
cronologie — tablou sau list[ care con'ine datele
evenimentelor ]n ordinea ]n care au
avut loc. Aceast[ ordine este numit[
`succesiune cronologic[~. Cronolo-
gia pe care o vei studia ]n aceast[
lec'ie cuprinde c[l[toriile misiona-
re ale lui Pavel ;i datele la care a scris
epistolele. Trebuie remarcat c[ da-
tele exacte pentru aceste evenimen-
te nu sunt cunoscute.
criy[ — moment crucial ]n deyvoltarea unei
institu'ii sau ]n via'a unei persoane.
Vorbim despre criy[ ]ntr¬o boal[ ca
despre un punct de cotitur[ spre
via'[ sau moarte. Conflictul dintre
Evanghelia credin'ei pe care o pre-
dica Pavel ;i ]nv['[turile iudaiyato-
rilor a produs o criy[ ]n bisericile
Galatiei.
a te iudaiya — a te conforma regulii iudaice, obice-
iurilor ;i ideilor, sau a¬i face pe al'ii
s[ se conformeye lor. Iudaiyatorii
despre care studiem ]n Galateni erau
evrei cre;tini care ]ncercau s[-i fac[
pe cre;tinii dintre Neamuri s[ de-
vin[ iudei ;i s[ urmeye ritualurile
religioase ale iudaismului (adic[ ale
evreilor).
etnic — rasial, av=nd de¬a face cu diferitele
rase de oameni, cu caracteristicile ;i
obiceiurile lor. Din punct de vedere
etnic, galatenii erau descenden'ii ga-
lilor, de la care ;i¬au primit numele.
Galateni ;i Romani
justificare — a fi eliberat de vinov['ia p[catului
;i de pedeaps[ ;i a primi ]ndrept[-
'irea lui Dumneyeu. Vom avea o de-
fini'ie complet[ ]ntr¬o lec'ie viitoa-
re. Pavel le¬a scris aceast[ scrisoare
galatenilor ca s[ ]i asigure c[ justifi-
carea este prin credin'a ]n Cristos.
Iudaiyatorii ]nv['au c[ justificarea
este prin credin'a ]n Cristos ;i, ]n
plus, prin respectarea Legii iudaice.
proyelit — convertit de la o religie la alta. ‘n
timpurile Noului Testament, iudeii
i¬au c=;tigat pe mul'i dintre Nea-
muri, care au trecut de la ]nchinarea
la idoli la ]nchinarea ]naintea singu-
rului Dumneyeu adev[rat. Ace;ti
proyeli'i deveneau iudei.
ereyie — credin'[ sau opinie contrar[ doctri-
nelor stabilite ale unei biserici sau
ale unui sistem religios.
Legea — codul de legi pe care Dumneyeu i l¬a
dat lui Moise, numit ;i Legea Moya-
ic[. Acest termen este folosit de ase-
menea pentru ]ntregul sistem de
precepte religioase iudaice. Scriem
acest cuv=nt cu majuscul[ `Legea~,
]n cadrul acestui curs, pentru a o
distinge de legile guvernamentale ]n
general.
legalism — insisten'a asupra respect[rii unor
anumite reguli (sau a Legii) pentru
a fi m=ntuit sau pentru a r[m=ne
]ntr¬o rela'ie bun[ cu Dumneyeu.
Preg[tirea ap[r[rii
DEYVOLTAREA LECæIEI
Ap[rarea credin'ei era necesar[
Obiectivul 1. Arat[ importan'a scrisorii lui Pavel
c[tre Galateni ]n abordarea criyei legalismului.
Este oare important ceea ce creyi? Apostolul
Pavel credea c[ este. De c=nd s¬a convertit la Cris-
tos, el a ]nceput s[ ]nve'e ;i s[ predice vestea bun[
c[ Fiul lui Dumneyeu a murit pentru p[catele
noastre ;i apoi a ]nviat ca s[ ne dea via'[ ve;nic[
]mpreun[ cu El. El a ]nv['at c[ putem fi m=ntui'i de
p[cate ;i putem tr[i o via'[ pl[cut[ lui Dumneyeu
numai prin credin'a ]n Isus Cristos. Din pricina a-
cestui, mesaj el a fost prigonit, biciuit, aruncat ]n
temni'[, ]mpro;cat cu pietre, ca s[ fie omor=t. La fel
ca mii de cre;tini din primul veac, el a fost gata mai
degrab[ s[ moar[, dec=t s[ se lepede de adev[rul
Evangheliei. ‘n cele din urm[, el a fost decapitat pen-
tru fermitatea cu care a stat al[turi de adev[r.
Pavel nu era mul'umit ca oamenii doar s[¬L
accepte pe Isus ca M=ntuitor. El voia s[ fie sigur c[
ei sunt bine fundamenta'i ]n adev[r. El ]i ]nv['a
Scripturile. A ]nfiin'at biserici ]n casele celor care
au devenit cre;tini ;i le¬a dat sfaturi practice des-
pre modul ]n care trebuie s[ tr[iasc[ via'a cre;tin[.
Dup[ ce a plecat s[ predice Evanghelia ]n alte 'inu-
turi, se ruga yilnic pentru cei converti'i ;i p[stra
leg[tura cu ei prin scrisori. C=nd se iveau proble-
me, bisericile trimiteau pe cineva la Pavel ca s[ pri-
measc[ sfaturi.
1 Cite;te 2 Corinteni 11.23-29. Care versete vor-
besc despre suferin'ele fiyice ale lui Pavel pentru c[
a proclamat Evanghelia sau pentru c[ a ap[rat ade-
v[rul?
........................................................................................
2 Care versete din 2 Corinteni 11.23-29 vorbesc
despre preocuparea lui Pavel pentru cei care s¬au
convertit la predicile lui ;i te ajut[ s[ ]n'elegi atitu-
dinea lui fa'[ de oricine ar fi ]ncercat s[¬i ]ndep[rteye
de la adev[rul Evangheliei?
........................................................................................
........................................................................................
Scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni este o ap[rare
a credin'ei cre;tine ]mpotriva legalismului. Dumne-
yeu l¬a inspirat pe Pavel s[ scrie aceast[ ap[rare pen-
tru a ]nt=mpina criya local[ din bisericile Galatiei,
criya general[ din cre;tinismul acelei epoci ;i multe
asemenea criye ale bisericilor sau indiviyilor de as-
t[yi. Aceast[ prim[ diviyiune a lec'iei te va ajuta s[
]n'elegi mai bine problema, a;a ]nc=t s[ realiyeyi
primul obiectiv.
25
CRIYA DIN GALATIA
C=nd vorbim despre criya din Galatia, ni se ridi-
c[ ]n minte trei ]ntreb[ri+
1) Cine erau galatenii?
2) Din ce consta criya?
3) Care era responsabilitatea lui Pavel?
Galatenii
Obiectivul 2. Folose;te o hart[ ;i un tablou cro-
nologic pentru a explica cine erau galatenii ;i
timpul ]n care a fost scris[ epistola, potrivit te-
oriei Galatiei de Sud.
3 Cite;te Galateni 1.1-2. Cui ]i adreseay[ Pavel
aceast[ scrisoare?
........................................................................................
4 Pentru a afla unde erau bisericile Galatiei, com-
par[ cele dou[ h[r'i de pe pagina 9. Ambele h[r'i
repreyint[ peninsula Asia Mic[. Pe harta modern[
cu `'[rile viyitate de Pavel~, ]n ce 'ar[ se afl[ vechea
provincie Galatia?
........................................................................................
Pe vremea lui Pavel, numele Galatia era folosit ]n
dou[ moduri+ fie pentru ]ntinsa provincie roman[
a Galatiei, fie numai pentru partea ei nordic[. A-
ceast[ regiune nordic[, situat[ la Marea Neagr[, era
Galatia propriu-yis[. Noi o numim uneori Galatia
etnic[. Locuitorii ei erau descenden'ii galilor care
veniser[ din Fran'a ]n veacul al treilea ]nainte de
Cristos. Potrivit teoriei Galatiei de Nord, Pavel ar fi
scris epistola bisericilor din aceast[ regiune.
Dac[ vrei s[ te familiariyeyi mai bine cu locui-
torii Galatiei ;i cu regiunea ]n care au tr[it, sugestia
mea este s[ te documenteyi ]n leg[tur[ cu Turcia
yilelor noastre.
5 Ce mare este situat[ la nordul Turciei?
........................................................................................
6 Ce mare este situat[ la sud?
........................................................................................
Problema este c[ Pavel le¬a scris bisericilor pe
care le¬a ]nfiin'at el, or, ]n Faptele Apostolilor nu
g[sim nici o relatare despre vreo viyit[ a lui ]n Gala-
tia de nord. ‘n schimb el a fondat c=teva biserici ]n
partea de sud a provinciei administrative romane
26
Galatia. Din acest motiv, noi credem c[ el a scris
acestor biserici. Aceasta este teoria Galatiei de sud.
Dup[ ce Imperiul Roman a cucerit '[rile din
jurul M[rii Mediterane, s¬a trecut la organiyarea lor
ca provincii administrative sau politice. Unele pro-
vincii au cuprins c=teva '[ri mai mici, a;a cum a fost
cayul Galatiei. Aceste 'inuturi erau apoi numite fie
dup[ numele lor original, fie dup[ numele provin-
ciei romane. ‘n scrierile sale, Pavel folose;te de obi-
cei numele roman.
7 Ia acum harta Galatiei ;i a Imperiului Roman
(pagina 8). G[se;te pe hart[ provincia administra-
tiv[ Galatia. Este ha;urat[ ]n acela;i fel, dar este
]mp[r'it[ cu o linie punctat[. Partea nordic[ este
Galatia etnic[. Care este numele original al p[r'ii
sudice? ‘l g[se;ti pe hart[.
........................................................................................
8 Care este semnifica'ia cuv=ntului etnic?
........................................................................................
9 Prive;te la hart[ ;i nume;te aceste cet['i ]n re-
latarea din Faptele Apostolilor cu privire la c[l[-
toriile misionare ale lui Pavel.
........................................................................................
10 Ai citit ceva despre aceste cet['i ]n relatarea din
Faptele Apostolilor cu privire la c[l[toriile misio-
nare ale lui Pavel?
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
11 Nume;te trei cet['i din Galatia de sud. (Veyi
harta de la pagina 9.)
........................................................................................
Pavel vorbe;te despre nestatornicia ;i instabilitatea
galatenilor. El este uimit cu c=t[ u;urin'[ au fost ei
cl[tina'i ]n convingerile lor doctrinare ;i din loiali-
tatea personal[ fa'[ de acela care le¬a preyentat cel
dint=i Evanghelia. Cite;te Galateni 1.6-7 ;i 3.1. Cei
care sus'in teoria Galatiei de nord afirm[ c[ o ase-
menea instabilitate era caracteristic[ galilor.
Dar dac[ galii erau at=t de u;or cl[tina'i ]n con-
vingerile lor, ce putem spune despre cei din sud?
Cite;te relatarea din Fapte 14 despre turbulenta c[l[-
torie misionar[ a lui Pavel. C=t de bine i¬au primit
mul'imile pe Pavel ;i Barnaba! Privi'i apoi c=t de
repede au reu;it ni;te iudei fanatici (cum fusese ;i
Pavel) s[ ]ntoarc[ mul'imile ]mpotriva apostolilor.
12 Cite;te pasajele indicate din Faptele Apostoli-
lor ;i nume;te cet['ile ]n care poporul a primit cu
bucurie mesajul pentru ca, mai t=ryiu, s[ se ]ntoarc[
]mpotriva lui Pavel.
13.14, 42-52 ....................................................................
14.1-5 ...............................................................................
14.6, 13, 19 ....................................................................
Prive;te acum la harta cu c[l[toriile misionare
ale apostolului Pavel (pagina 9). Localiyeay[ pe har-
t[ Antiohia (]n Galatia), Listra, Iconia ;i Derbe. Pri-
ve;te atent la legenda h[r'ii pentru a vedea cum este
marcat[ fiecare c[l[torie.
Preg[tirea ap[r[rii
13 ‘n care dintre c[l[toriile misionare a viyitat Pa-
vel Antiohia, Listra, Iconia ;i Derbe?
........................................................................................
14 Linia care marcheay[ drumul str[b[tut trece
prin Galatia de nord?
........................................................................................
S[ vedem acum ce putem afla despre timpul ]n care
a scris Pavel epistola. Pavel ne spune c='i ani s¬au
scurs ]ntre diferite evenimente din via'a sa, dar noi
nu ;tim cu preciyie c=nd au avut loc acele eveni-
mente. Ca urmare, cronologia vie'ii lui Pavel este
doar o presupunere. Cu toate acestea, tabloul cro-
nologic de la pagina 10 te poate ajuta s[ cuno;ti
ordinea general[ a evenimentelor ]n lucrarea lui
Pavel. Pentru predare, la lec'ii, o po'i folosi ca
plan;[, sau o po'i scrie pe tabl[.
Localiyeay[ Ierusalimul, Ceyarea ;i Roma, pe
harta cu c[l[toriile misionare ale lui Pavel (pagina 9).
‘ntoarce¬te la cronologia paulin[ (pagina 10). Obser-
v[ c[ tabloul are trei coloane. ‘n coloana I sunt eve-
nimentele din via'a lui Pavel, importante pentru a-
cest studiu, ;i cet['ile ]n care au avut loc. Coloana II
cuprinde datele evenimentelor, ale c[l[toriilor mi-
sionare ;i ale scrierii epistolelor. Coloana III cuprin-
de c[l[toriile misionare ;i epistolele care au fost scri-
se. Pe baya informa'iilor pe care le po'i ob'ine din ta-
bloul cronologic, r[spunde la urm[toarele ]ntreb[ri+
15 Nume;te cet['ile ]n care au avut loc evenimen-
tele men'ionate ]n list[.
........................................................................................
16 Pavel le¬a scris galatenilor imediat dup[ una
dintre c[l[torii. Care?
........................................................................................
17 ‘nainte de ce conferin'[ a scris el?
........................................................................................
18 ‘n care dintre c[l[torii le scrie Pavel romanilor?
........................................................................................
19 C=nd a fost convertit Pavel?
........................................................................................
20 Scrie datele primei c[l[torii misionare.
........................................................................................
21 C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Galateni?
........................................................................................
27
22 Scrie data viyitei lui Pavel la Ierusalim, cu oca-
yia conciliului.
........................................................................................
23 C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Romani?
........................................................................................
24 Scrie data execut[rii lui Pavel la Roma.
........................................................................................
25 C=te epistole sunt cuprinse ]n list[? (Observ[
c[ Epistola c[tre Evrei nu este inclus[, de;i mul'i
cred c[ a fost scris[ tot de Pavel.)
........................................................................................
26 Te¬au ajutat tabloul cronologic ;i h[r'ile s[ ]n'e-
legi mai bine extinderea lucr[rii lui Pavel ;i s[ te
familiariyeyi mai mult cu Galateni?
........................................................................................
Dac[ teoria Galatiei de sud este corect[, Epis-
tola c[tre Galateni trebuie s[ fi fost scris[ foarte
devreme. De fapt, se prea poate ca aceasta s[ fi fost
prima dintre epistolele pauline. Yona sudic[ era deja
evangheliyat[ la terminarea primei c[l[torii misio-
nare. Se pare c[ Pavel a scris aceast[ scrisoare la pu-
'in[ vreme dup[ prima c[l[torie ;i ]nainte de viyita
la Ierusalim, pentru conciliul din anul 49 A.D. ;tim
c[ subiectele de care s¬a ocupat Pavel ]n scrisoarea
c[tre Galateni sunt acelea;i cu cele discutate ]n
Conciliul de la Ierusalim (Fapte 15). Dac[ acest
Conciliu ar fi avut loc ]nainte de scrierea epistolei,
Pavel ar fi men'ionat hot[r=rile luate acolo. Conci-
liul a hot[r=t c[ cei dintre Neamuri care devin cre;-
tini nu trebuie s[ se taie ]mprejur sau s[ respecte
legile iudaice. Deoarece Pavel nu men'ioneay[ a-
ceste hot[r=ri, putem presupune c[ Epistola c[tre
Galateni a fost scris[ ]nainte de Conciliul de la Ie-
rusalim.
Cronologia pe care o folosim este bayat[ pe te-
oria Galatiei de sud, care spune c[ epistola este adre-
sat[ bisericilor din partea de sud a Galatiei. Dar, fie
c[ este adresat[ celor din nord, fie celor din sud,
;tim c[ Pavel a scris unor anumite adun[ri de cre;-
tini ca s[¬i ajute ]n problemele cu care se confruntau.
CRIYA
Obiectivul 3. Explic[ cine erau iudaiyatorii ;i
criya pe care au produs¬o ei ]n bisericile Galati-
ei.
Bisericile cre;tine pe care Pavel le ]nfiin'ase ]n
Galatia erau sf=;iate de conflicte privitoare la pro-
bleme care puteau afecta existen'a lor. Esen'a me-
28
sajului lui Pavel c[tre ei fusese m=ntuirea prin cre-
din'a ]n Isus Cristos. Dar al'i ]nv['[tori au venit cu
un alt mesaj. Pe cine era s[ cread[?
Pavel scrie pentru ca s[ apere Evanghelia (;i
pe galateni) de eroare. Tema scrisorii sale o g[sim
]n Galateni 3.11+ `Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin
credin'[.~ Acesta este versetul cheie al epistolei.
Bisericile Galatiei erau formate at=t din iudei,
c=t ;i din Neamuri. Evreii au creyut din totdeauna
c[ aceia dintre Neamuri care voiau s[ fie m=ntui'i
trebuia s[ devin[ evrei ;i s[ respecte Legea Moya-
ic[. Dar Pavel i¬a ]nv['at c[ Isus a murit pentru
p[catele lor ;i credin'a ]n El aduce m=ntuire at=t
evreilor, c=t ;i Neamurilor.
S¬au ridicat atunci c=teva ]ntreb[ri de impor-
tan'[ vital[ at=t pentru galateni, c=t ;i pentru cre;ti-
n[tate+ Este oare Evanghelia religia iudaic[ plus cre-
din'[ ]n Isus Cristos? Cre;tinismul trebuie s[ fie o
sect[ ]n cadrul iudaismului, o extensie a Legii lui
Moise? Pentru ca cineva s[ devin[ cre;tin, trebuie
mai ]nt=i s[ devin[ evreu ;i s[ se conformeye culturii
iudaice? Este cre;tinismul un sistem legal? Este el
oare credin'[ ]n Isus Cristos plus Legea?
‘n bisericile Galatiei era o partid[ care r[spun-
dea afirmativ la toate ]ntreb[rile acestea. Ei erau
cre;tini evrei care ]nainte fuseser[ farisei. Fariseii
erau secta cea mai strict[ din cadrul iudaismului,
extrem de legali;ti, deci;i s[ ;tearg[ urma ereyiei,
gata s[¬i omoare pe aceia care nu respectau legile ;i
tradi'iile iudaice. Pavel ]nsu;i fusese un fariseu fa-
natic ;i ;tia foarte bine cu cine se confrunt[ biserici-
le pe care le ]nfiin'ase.
CE ESTE EVANGHELIA?
Religie { credin'a ]n Cristos _ Evanghelie?
Cultura iudaic[ { credin'a _ Evanghelie?
Legea { credin'a _ Evanghelie?
Numai credin'a ]n Cristos _ Evanghelie?
Gre;eala fundamental[ a iudaiyatorilor nu era
faptul c[ puneau ceva ]n locul lucr[rii lui Cristos, ci
mai degrab[ ]ncercarea de a¬i ad[uga ceva. A'i mai
v[yut vreodat[ s[ se ]nt=mple a;a ceva? Ei deformau
mesajul evanghelic pe care Pavel ]l d[duse biserici-
lor. Ei ]nv['au c[ pentru a deveni cineva cre;tin, acel
cineva trebuie mai ]nt=i s[ devin[ bun evreu. Ei
insistau ca ;i cre;tinii dintre Neamuri s[ se taie ]m-
prejur ;i s[ respecte anumite p[r'i ale Legii iudaice,
pentru a fi m=ntui'i. Ei ]nv['au c[ m=ntuirea se
cap[t[ prin credin'a ]n Cristos ;i prin respectarea
Legii.
Galateni ;i Romani
27 Subliniay[ Galateni 3.11 ]n Biblia ta. Acest ver-
set preyint[ tema epistolei c[tre Galateni. Memo-
reay[ versetul ;i scrie¬l din memorie.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
28 Cine se opunea acestui adev[r?
........................................................................................
29 Descrie pe scurt criya prin care treceau cre;tinii
neevrei din Galatia.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pune un X ]n dreptul r[spunsului corect.
30 Cine erau iudaiyatorii?
....a) Reformatori ]n religia iudaic[.
....b) Liberali ]n bisericile cre;tine.
....c) Legali;ti care insistau asupra respect[rii
Legii iudaice.
....d) Cei converti'i de la iudaism la cre;tinism.
31 Care era gre;eala fundamental[ a iudaiyatori-
lor?
....a) Nu credeau ]n Cristos.
....b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca bay[
a m=ntuirii.
....c) Puneau Legea Moyaic[ ]n locul lui Cris-
tos.
RESPONSABILITATEA LUI PAVEL
Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai profund respon-
sabilitatea pe care o au lucr[torii cre;tini de a
]nv['a Evanghelia curat[ a lui Isus Cristos ;i
de a ap[ra biserica de erori.
Poate c[ ai remarcat deja, citind Galateni, c[
Pavel avea un sentiment profund de responsabili-
tate fa'[ de biserici. Aceasta deoarece el a fost cel
care a ]ntemeiat acele biserici. El ]i c=;tigase pe ace;ti
oameni pentru Domnul ;i ]i iubea ca pe copiii lui.
Ei erau pe punctul de a p[r[si credin'a lor ]n Cris-
tos. Pavel — p[rintele lor spiritual — ]i iube;te at=t
de mult, ]nc=t vrea s[¬i fereasc[ de acest pericol ;i
s[ le ]nt[reasc[ credin'a ]n Cristos.
32 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n 4.19?
........................................................................................
Preg[tirea ap[r[rii
Pe l=ng[ responsabilitatea fa'[ de galateni, Pavel se
simte r[spuny[tor ]naintea lui Dumneyeu pentru ei.
Dumneyeu l¬a trimis acolo ca s[ predice Evanghe-
lia. De mai multe ori era s[ pl[teasc[ cu via'a, dar
el s¬a dus ]napoi ca s[¬i ]mb[rb[teye ]n Domnul. El
]i pomene;te constant ]n rug[ciunile sale, la fel cum
f[cea cu toate bisericile pe care le ]nfiin'ase. Nu este
de mirare c[ le scrie cu at=ta grab[ atunci c=nd afl[
de pericolul ]n care se g[sesc.
33 Compar[ Fapte 11.28-29 cu Fapte 15.36, 41. ‘n
calitate de lucr[tori cre;tini, sim'im noi la fel cu Pa-
vel pentru cei pe care i¬am condus la Cristos? Ai
]nfiin'at tu vreo biseric[? Cum te¬ai sim'i dac[ cine-
va ar merge acolo ;i ar ]nv['a adunarea o doctrin[
fals[? Ce ai face? Po'i s[ ]n'elegi preocuparea lui Pa-
vel pentru galateni? G=nde;te¬te la r[spunsul la a-
ceste ]ntreb[ri ;i scrie numele unor persoane sau
adun[ri pentru care sim'i c[ ar trebui s[ te rogi acum.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
34 E;ti preocupat de pericolul spiritual care ame-
nin'[ o persoan[ sau o adunare din pricina unei
doctrine false? Ce po'i tu s[ faci? Expune pe scurt
problema, ca o noti'[ care s[¬'i aminteasc[ s[ te rogi,
;i roag[¬te chiar acum.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
CRIYA DIN CRE…TINISM
Obiectivul 5. Descrie perioada de tranyi'ie din
Biserica primar[.
29
Perioada de tranyi'ie
Pentru a ]n'elege importan'a epistolei c[tre Ga-
lateni, trebuie s[ ne d[m seama c[ ]ntreaga cre;-
tin[tate era confruntat[ cu aceea;i criy[.
Pe timpul c=nd s¬a convertit Pavel, Biserica era
format[ aproape ]n ]ntregime din evrei care ‘l accep-
taser[ pe Isus ca Mesia. Erau pu'ini converti'i din-
tre Neamuri. Dup[ misiunea lui Barnaba ;i Pavel,
Biserica a ]nceput s[ creasc[ repede printre Nea-
muri. Aceasta a ridicat o problem[ important[+ cum
s[ fie primi'i cei dintre Neamuri ]n Biseric[? Iudai-
yatorii r[spundeau+ `Trebuie s[ fie t[ia'i ]mprejur,
s[ fie buni evrei ;i s[ aib[ credin'[ ]n Isus Cristos.~
Pentru ei, Evanghelia era doar o extensie a Legii lui
Moise.
Ast[yi ne mir[m cum de au putut cre;tinii s[
aib[ o asemenea concep'ie despre Evanghelie. Nu
;i¬au dat seama c[ cre;tinismul era ceva diferit de
religia iudaic[? Nu de la ]nceput. ‘n primii ani ai
Bisericii, chiar ;i conducerea roman[ privea cre;ti-
nismul ca pe o ramur[ a iudaismului. Ulterior, gu-
vernul a recunoscut cre;tinismul ca fiind diferit de
iudaism ;i l¬a tratat ca religie separat[.
Cre;tinismul a fost ]n mod distinct iudaic de la
]nceput. Urma;ii lui Isus erau evrei. Aceia care pri-
miser[ Duhul Sfânt ]n yiua de Rusalii erau evrei care
creyuser[ ]n Isus. Cei trei mii care s/au convertit erau
evrei sau proyeli'i la iudaism. Cre;tinii evrei nu au
privit la noua lor experien'[ spiritual[ ca la ceva
distinct de iudaism.
Tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism a fost ]n-
ceat[ ]n Biserica primar[. Citim relatarea acestei
tranyi'ii ]n Faptele Apostolilor. ‘n primele capitole
]i g[sim pe credincio;i merg=nd frecvent la Templu,
la orele de rug[ciune. De;i erau cre;tini umplu'i cu
Duhul Sfânt, ei ]nc[ mai sim'eau obliga'ia de a res-
pecta Legea Moyaic[, obiceiurile iudaice ;i s[ se
]nchine ]n Templu. Ei se adunau de asemenea ]n
casele unora, pentru a ]nv['a, pentru p[rt[;ie, pen-
tru rug[ciune ;i pentru mese fr['e;ti (Fapte 2.42, 46).
30
Pune un X ]n dreptul afirma'iilor care completeay[
corect fraya, ]n exerci'iile urm[toare.
35 La ]nceputurile sale, cre;tinismul era
....a) Recunoscut ca o nou[ religie.
....b) Privit ca o ramur[ a iudaismului.
....c) Privit ca o religie a Neamurilor.
....d) Privit ca o religie pentru evrei ;i Neamuri.
36 Relatarea despre perioada de tranyi'ie din Bi-
serica primar[ se g[se;te ]n
....a) Evanghelia dup[ Ioan.
....b) Faptele Apostolilor.
....c) Epistola c[tre Galateni.
....d) Numai ]n scrierile timpurii ale P[rin'ilor
Bisericii.
37 Pentru a avea o cunoa;tere general[ a cadrului,
pentru studiul epistolelor este necesar s[ recapitu-
leyi pe scurt evenimentele care au avut loc ]n Bise-
rica primar[ ]n perioada de tranyi'ie de la iudaism
la cre;tinism. Cite;te repede Fapte 8-11. Observ[
evenimentele care i¬au f[cut pe oameni s[ ]n'eleag[
cre;tinismul ca fiind diferit de iudaism. ‘n care din-
tre versete se afl[ afirma'ia c[ cre;tinismul trebuie
s[ cuprind[ at=t evreii, c=t ;i Neamurile?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pasul 1
Dup[ ce …tefan a murit ca primul martir cre;tin,
Biserica a fost ]mpr[;tiat[ ]n toat[ Iudeea ;i Samaria.
Propov[duirea lui Filip ]n Samaria, un loc ur=t de
evrei, a fost un pas semnificativ ]n tranyi'ia Biseri-
cii de la iudaism la natura sa interna'ional[. Samari-
tenii erau o ras[ amestecat[ — ]n parte evrei, ]n parte
Neamuri. Din cauya c[s[toriilor cu neevrei, evreii
]i dispre'uiau at=t pe samariteni, c=t ;i 'inutul lor.
R[spunsul acestor oameni la chemarea Evangheli-
ei a fost impresionant, ;i a fost ]nt[rit de viyita lui
Petru ;i Ioan, din Biserica din Ierusalim. ‘n Samaria
Evanghelia a triumfat peste prejudec['ile rasiale.
Duhul Sfânt a venit peste ei, d=nd un semn al apro-
b[rii divine tuturor acelora care puneau sub semnul
]ntreb[rii propov[duirea din Samaria.
Pasul 2
Convertirea lui Pavel ;i ]ns[rcinarea sa ca apos-
tol al Neamurilor este, probabil, cel mai important
pas ]n tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism. Dum-
neyeu ]l alesese pe Pavel pentru aceast[ lucrare.
Galateni ;i Romani
(Veyi Fapte 9.15: 22.21: 26.17: Romani 15.16: Gala-
teni 1.16: 2.7-8: Efeseni 3.1-7.)
Pasul 3
Un alt factor important ]n tranyi'ia Bisericii de
la natura sa iudaic[ la un cre;tinism interna'ional a
fost propov[duirea lui Petru. Lucrarea pe care a
f[cut¬o ]n casa lui Corneliu, suta;ul roman (Fapte
10), a fost un pas important. Porunca divin[ de a le
propov[dui acestor neevrei din Ceyareea ;i rev[rsa-
rea Duhului Sfânt care i¬a urmat au fost dovada c[
Evanghelia nu trebuia s[ fie limitat[ la o singur[
ras[ sau la un singur popor. Aceast[ relatare este
important[ ]n combaterea ideii c[ cei dintre Nea-
muri trebuie t[ia'i ]mprejur sau s[ ]mplineasc[ alte
cerin'e ]nainte de a fi primi'i ]n Biseric[. C=nd Petru
a v[yut c[ Neamurile au primit Duhul Sfânt la fel
cum L¬au primit ei (evreii), i¬a boteyat. Este demn
de remarcat aici c[ primirea Neamurilor ]n Biseric[
a fost+
• Inspirat[ de Duhul Sfânt (Fapte 10.19).
• Explicat[ prin predicarea prin puterea Du-
hului (Fapte 10.43).
• Confirmat[ de Duhul Sfânt, care S¬a cobo-
r=t peste Neamurile care au auyit Evanghelia ;i au
creyut (Fapte 10.44).
C=nd Petru s¬a ]ntors din turneul s[u de predi-
care printre Neamuri a fost luat la ]ntreb[ri cu pri-
vire la lucrarea ;i ac'iunile sale. Aceia care l¬au luat
la ]ntreb[ri erau cre;tini evrei din Biserica din Ieru-
salim. Este posibil ca ace;tia s[ fi fost membri ai
sectei fariseilor care au fost numi'i ulterior iudai-
yatori. Petru a relatat ]nt=mplarea cu rev[rsarea Du-
hului Sfânt ca dovad[ c[ Dumneyeu le¬a dat ;i Nea-
murilor poc[in'a (Fapte 11.18).
38 Cum au ;tiut Petru ;i ceilal'i c[ Dumneyeu i¬a
m=ntuit pe Corneliu ;i familia sa, f[r[ s[¬i fac[ ]nt=i
proyeli'i iudei? (10.45-47)
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pasul 4
Marea mi;care de ]ntoarcere a Neamurilor la
Cristos ]n Antiohia a adus tranyi'ia de la iudaism la
cre;tinism aproape de ]mplinire. Treyirea din An-
tiohia Siriei a fost produs[ de evrei ;i proyeli'i la
iudaism din Biserica din Ierusalim. C=nd ei s¬au
]mpr[;tiat, ca urmare a mor'ii lui …tefan, ace;ti
credincio;i au m[rturisit ;i au predicat Evanghelia
merg=nd din cetate ]n cetate. Credincio;ii evrei se
Preg[tirea ap[r[rii
pare c[ au vorbit numai evreilor, dar cre;tinii din-
tre Neamuri au predicat Evanghelia ;i Neamurilor
(Fapte 11.19-20).
R[spunsul masiv al Neamurilor la chemarea
Evangheliei a f[cut din Antiohia un centru al cre;ti-
nismului neevreu. Biserica din Antiohia Siriei era
cea mai mare biseric[ de neevrei din perioada de
tranyi'ie. Credincio;ii au fost numi'i cre;tini (]nsem-
n=nd ai lui Cristos), pentru prima oar[, ]n Antiohia.
Acest nume reflecta adev[rul c[ cre;tinismul deve-
nise, ]n mod clar, diferit de iudaism. Aceea;i biseric[
din Antiohia i¬a trimis pe Pavel ;i Barnaba ]n prima
lor c[l[torie misionar[. ‘n aceast[ c[l[torie au fost
]nfiin'ate, printre Neamuri, bisericile din sudul Ga-
latiei.
39 Noteay[ patru evenimente importante din pe-
rioada de tranyi'ie a cre;tinismului, evenimente care
au adus ]n'elegerea faptului c[ acesta este diferit
de iudaism.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
40 Care biseric[ i¬a trimis pe Pavel ;i Barnaba s[
evangheliyeye Neamurile?
....a) Biserica din Ierusalim.
....b) Biserica din Ceyarea.
....c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei.
....d) Biserica din Antiohia Pisidiei.
41 Cine a dus Evanghelia ]n Antiohia Siriei?
....a) Cre;tini din Ierusalim (at=t iudei c=t ;i
Neamuri) care fugeau din calea persecu'iei.
....b) Cre;tini evrei trimi;i de biserica din Ie¬
rusalim.
....c) Cre;tini dintre Neamuri, trimi;i ]ntr¬o
c[l[torie misionar[.
....d) Pavel ;i Barnaba.
CONFLICTUL CU IUDAIYATORII
Obiectivul 6. S[ ]n'elegi poyi'ia ferm[ pe care
au luat¬o liderii Bisericii primare ]n problema
libert['ii cre;tine.
Perioada de tranyi'ie a fost o perioad[ de criy[,
at=t pentru bisericile individuale (ca cele din Galatia
sau Antiohia), c=t ;i pentru cre;tinism, ca un tot
unitar. Oriunde predica Pavel Evanghelia m=ntuirii
prin credin'a ]n Isus Cristos, veneau iudaiyatorii ;i
]ncercau s[¬i fac[ pe cei converti'i dintre Neamuri
s[ se taie ]mprejur ;i s[ devin[ iudei.
31
Pavel a fost ales de Dumneyeu ca apostol al
Neamurilor. El a fost recunoscut de c[tre conduc[-
torii bisericii cre;tine ca fiind ales de Dumneyeu
pentru aceast[ lucrare. De aceea, lui i¬a revenit res-
ponsabilitatea de a formula, ]n mod clar, ce condi'ii
trebuie s[ ]ndeplineasc[ cei dintre Neamuri pentru
a deveni cre;tini. Lucrul acesta trebuia f[cut, desi-
gur, sub c[l[uyirea Duhului Sfânt ;i ]n armonie cu
]nv['[turile Sfintelor Scripturi.
Dumneyeu l¬a c[l[uyit pe Pavel c=nd acesta a
scris Epistola c[tre Galateni. F[r[ ]ndoial[, el folo-
sise deja multe dintre aceste doveyi scripturale ]n
predicile ;i ]nv['[turile pe care le d[duse, dar ]n a-
ceast[ epistol[ le scrie ]n mod sistematic.
Iudaiyatorii nu ;i¬au limitat lucrarea la biseri-
cile din Galatia. Dup[ ce Pavel ;i Barnaba s¬au ]ntors
din prima lor c[l[torie misionar[, ni;te oameni din
Iudeea au viyitat Biserica din Antiohia.
42 Potrivit cu Fapte 15.1, ce ]i ]nv['au ace;ti oa-
meni pe cre;tinii din Antiohia?
........................................................................................
........................................................................................
Pavel ;i Barnaba s¬au opus ]nv['[turii acestor
oameni ]ntr¬o disput[ aprig[. Este posibil ca ]n acest
timp s[ fi scris scrisoarea c[tre Galateni, folosind
acelea;i argumente ]n ap[rarea justific[rii prin cre-
din'[.
‘n Antiohia situa'ia era a;a de critic[, ]nc=t bise-
rica a decis s[¬i trimit[ pe Pavel, Barnaba ;i pe al'i
conduc[tori la Ierusalim. Acolo, ]n consf[tuire cu
apostolii ;i b[tr=nii, problema a fost reyolvat[. Veyi
Fapte 15.2.
Conciliul de la Ierusalim a dus la separarea cre;-
tinismului de iudaism. Iudaiyatorii au deyb[tut cu
apostolii rela'ia dintre Legea lui Moise ;i m=ntuire.
Unii conduc[tori sus'in c[ Pavel ar fi folosit o copie
a scrisorii c[tre galateni, sau cel pu'in a folosit
32 Galateni ;i Romani

aceea;i preyentare general[ ;i ]naintea Conciliului.
Relatarea despre conciliu, din Fapte 15.4-31, este
important s[ fie citit[ pentru a ]n'elege serioyitatea
criyei ]n cre;tinism ;i a problemei bisericilor Gala-
tiei. Cite;te acest pasaj. Observ[ r[spunsul aposto-
lilor c=nd vorbesc ]mpotriva iudaiyatorilor. Acord[
aten'ie deosebit[ concluyiilor pe care le¬a tras con-
ciliul.
43 Care sunt cele dou[ lucruri pe care ni le spune
Fapte 15.5 despre iudaiyatori?
........................................................................................
........................................................................................
44 ‘n Fapte 15.7-11, care este sfatul lui Petru cu pri-
vire la primirea celor dintre Neamuri ]n biseric[ ;i
modul ]n care sunt m=ntui'i?
........................................................................................
........................................................................................
45 Iacov vorbe;te ]n favoarea iudaiyatorilor sau
]mpotriva lor? (versetele 19-21)
........................................................................................
46 ‘nv['[tura iudaiyatorilor ];i avea originea ]n ]n-
v['[tura apostolilor de la Ierusalim? (versetul 24)
........................................................................................
Hot[r=rea conciliului a fost, ]n mod clar, ]mpo-
triva iudaiyatorilor. Petru ;i Iacov, fratele Domnu-
lui Isus, i¬au sus'inut pe Pavel ;i pe Barnaba ]n fa-
voarea eliber[rii cre;tinilor neevrei de leg[turile
Legii Moyaice. Cre;tinismul a fost privit ca o pro-
blem[ de credin'[ ]n Isus Cristos (Fapte 15.11). Nea-
murile intr[ ]n Biseric[ numai pe baya credin'ei ]n
Isus Cristos. Ei nu urmeay[ s[ fie primi'i a;a cum
erau primi'i ]n iudaism, primind t[ierea ]mprejur.
Conciliul a ]ndemnat Neamurile s[ evite prac-
tici care i¬ar jigni ]n mod inutil pe evrei, dar a r[mas
ferm ]n deciyia c[ m=ntuirea este numai prin harul
Domnului Isus. Biserica din Ierusalim i¬a trimis pe
doi dintre membrii s[i, Iuda (Barsaba) ;i Sila, ]mpre-
un[ cu Pavel ;i Barnaba, pentru ca Biserica din Anti-
ohia s[ ;tie c[ Pavel ;i Barnaba nu aduc un raport
fals ]n favoarea lor.
Av=nd aceast[ informa'ie de fond, po'i ]n'ele-
ge mai clar mesajul epistolei c[tre Galateni ;i impor-
tan'a pe care a avut¬o ]n determinarea cursului cre;-
tinismului.
‘ncearc[ s[¬'i imagineyi cum ar fi via'a ta dac[
cre;tinismul ar fi devenit doar o ramur[ a religiei
iudaice. Sau creyi c[ el ar fi supravie'uit ]n acest cay?
Problemele puse ]n discu'ie la Conciliul de la
Ierusalim devin mai importante ;i mai interesante
pentru tine? Dac[ vrei s[¬'i ]mprosp[teyi memoria
cu privire la aceast[ ]ntrunire crucial[, cite;te Fapte
15. Putem s[¬I fim cu to'ii mul'umitori lui Dumne-
yeu pentru c[ i/a dat lui Pavl revela'ia adev[rului
pe care l¬a preyentat ]n scrisoarea galatenilor ;i Con-
ciliului de la Ierusalim!
Exerseay[ aceast[ schem[, deseneay¬o p=n[ te¬ai fa-
miliariyat destul de bine cu ea, ]nc=t s[ o po'i desena
pe tabl[, c=nd vei avea nevoie.

DOCTRINE ALE MÂNTUIRII

MÂNTUIT

Iudaism Prin respectarea Legii lui Dumneyeu

Iudaiyatorii Prin credin'a ]n Cristos ;i respectarea Legii

Pavel Prin credin'a ]n Cristos (;i nu prin fapte)

Galatenii Credin'a ]n Cristos? Sau credin'a { fapte?

Cre;tinii de ast[yi Ce ]nv['[tur[ le dai?

Preg[tirea ap[r[rii
CRIYELE DE AST“YI
Obiectivul 7. Compar[ criya din Galatia cu criye
similare cu care se confrunt[ unele biserici con-
temporane.
‘n cursul anilor, cre;tinismul a fost amenin'at
;i yguduit mereu-mereu de doctrine false care s¬au
strecurat ]n biseric[. Uneori a fost o atitudine lega-
list[, mai degrab[ dec=t o ]ntoarcere la Tora sau la
Legea lui Mosie. Diferite biserici au avut propriile
seturi de reguli, considerate ca fiind esen'iale pen-
tru ca o persoan[ s[ intre ]n ceruri. Mul'i oameni se
mai ]ncred ]nc[ ]n eforturile lor de a tr[i o via'[
cre;tin[ care s[ le aduc[ m=ntuire. Al'ii cred c[ E-
vanghelia social[ — ajutorarea celor ]n nevoie —
este calea m=ntuirii. Al'ii cred c[ apartenen'a la o
biseric[ cre;tin[ ]i va m=ntui.
Forma ap[r[rii
Ap[rarea scris[
Obiectivul 8. Explic[ modul ]n care epistolele
erau folosite pe vremea lui Pavel.
Probabil c[ ai citit destul de mult despre im-
portan'a literaturii. C=t de mult ];i datoreay[ ideo-
logiile lumii r[sp=ndirea lor literaturii? Dar diferi-
tele religii? Cultele? ‘n ce m[sur[ depindem de lite-
ratur[ ]n evangheliyarea noastr[ ;i ]n programul de
instruire cre;tin[?
Desigur, pe vremea lui Pavel nu existau prese
tipografice, dar g=nditorii ;i¬au dat seama de impor-
tan'a punerii ]nv['[turilor lor pe h=rtie. Epistolele
jucau un rol vital ]n c[l[uyirea bisericilor cre;tine
nou formate. Pentru a ]n'elege importan'a lor, s[
vedem ce erau epistolele ;i cum erau folosite ]n lu-
mea Noului Testament.
Epistola era o scrisoare, de obicei lung[, care
comunica o ]nv['[tur[ special[ sau instruc'iuni. Cu-
v=ntul rom=nesc epistol[ deriv[ de la cuv=ntul gre-
cesc epistole, ]nsemn=nd `scrisoare~. (Adu¬'i aminte
c[ Noul Testament a fost scris original ]n greac[.)
Pavel folose;te cuv=ntul epistole ]n 1UCorinteni 5.9
;i ]n alte versete similare.
Scrierea scrisorilor pare s[ fie o ]ndeletnicire la
fel de veche ca ;i scrisul ]nsu;i. Pe vremea lui Pa-
vel, oamenii foloseau scrisorile mai mult dec=t pen-
tru comunic[ri personale. Ei foloseau forma episto-
lar[, forma de scrisoare, pentru discursuri scrise. ‘n
timpul perioadei culturii clasice grece;ti (secolul V
p=n[ ]n secolul III ].Cr.), scriitorii foloseau forma
epistolar[ pentru a¬;i publica lucr[ri ;tiin'ifice, filo-
sofice ;i literare.
‘ntre cele 21 de epistole din Noul Testament,
vei g[si c=teva tipuri de scrisori. C=teva dintre ele
33
Pentru to'i ace;tia, Epistola c[tre Galateni aduce
mesajul lui Dumneyeu pentru criya lor spiritual[
— `Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin credin'[~.
47 Cite;te din nou materialul de la pagina 7. Ex-
plic[ pe scurt de ce creyi c[ este nevoie ca aceast[
epistol[ s[ fie explicat[ ;i ]n biserica ta.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
(ca Filimon) sunt un mesaj personal de la expeditor
la destinatar. Altele au fost trimise unei anumite
biserici, r[spuny=nd ]ntreb[rilor pe care membrii
ei le¬au pus apostolilor, ocup=ndu¬se de probleme
specifice, d=nd studii doctrinare ;i sfaturi practice
despre modul ]n care s[ tr[iasc[ via'a cre;tin[. Epis-
tolele lui Pavel c[tre Biserica din Corint ;i cea din
Tesalonic fac parte din aceast[ categorie. Romani
se aseam[n[ mai mult cu epistolele din perioada
culturii clasice grece;ti, prin faptul c[ este o pre-
yentare de doctrin[ cre;tin[, complet[ ;i sistematic[.
Galateni nu a fost scris[ unui individ sau unei
singure biserici, ci unui grup de biserici care aveau
toate aceea;i problem[. Deoarece nu existau ma;ini
de copiat sau tipografii, o epistol[ de acest fel era
trimis[ celei mai importante biserici din regiune.
Acolo erau f[cute copii ;i erau trimise fiec[rei bise-
rici, astfel ]nc=t fiecare adunare s[ poat[ studia
]nv['[tura. De fapt, aceste epistole erau studii bi-
blice prin coresponden'[ ;i Pavel conducea propriul
Institut Interna'ional prin Coresponden'[.
Epistolele Noului Testament sunt scrisori, dar
mult mai mult dec=t scrisori! Dumneyeu i¬a inspirat
pe scriitori. El le¬a dat solu'ii pentru problemele
bisericii. El le¬a revelat noi adev[ruri, le¬a c[l[uyit
g=ndirea, i¬a c[l[uyit ]n alegerea cuvintelor. Mesa-
jul epistolelor este insuflat de Dumneyeu. Este me-
sajul lui Dumneyeu pentru o anumit[ persoan[,
pentru anumite biserici de acum aproape 2 000 de
ani — dar este ]n acela;i timp mesajul lui Dumne-
yeu pentru to'i cre;tinii ;i pentru toate bisericile din
toate timpurile.
48 C=te epistole sunt ]n Noul Testament?
........................................................................................
..
34
49 Care dintre epistole le vei studia ]n acest curs?
........................................................................................
50 Cum erau folosite epistolele ]n perioada culturii
clasice grece;ti?
........................................................................................
51 Care este deosebirea principal[ dintre epistolele
clasice grece;ti ;i epistolele Noului Testament?
........................................................................................
........................................................................................
52 Este Galateni adresat[ unui individ, unei bise-
rici sau unui grup de biserici?
........................................................................................
53 Unde vei g[si ]n Biblie ]nv['[turile doctrinare
deyvoltate cel mai complet — ]n c[r'ile istorice, ]n
evanghelii, sau ]n epistole?
........................................................................................
54 Ce fel de ]nv['[tur[ mai g[se;ti ]n epistole?
........................................................................................
Deyvoltarea ap[r[rii
Obiectivul 9. S[ folose;ti o schi'[ a epistolei
c[tre Galateni ;i s[ po'i cita din memorie cele
cinci mari diviyiuni ale ei.
Pentru a ]n'elege modul ]n care Pavel deyvolt[
ap[rarea Evangheliei sale, trebuie mai ]nt=i s[ ]n'e-
legem c[ iudaiyatorii atacau nu numai ]nv['[tura
Studiul t[u asupra ap[r[rii
Obiectivul 10. Expune modul ]n care a;tep'i ca
acest curs s[ te ajute ;i expune obiectivele pe
care 'i le¬ai propus pentru acest curs.
Obiectivul 11. S[ ]n'elegi Epistola c[tre Gala-
teni mai bine, pe m[sur[ ce o cite;ti ]n lumina
scopului cu care a fost scris[.
56 C=t ob'ii dintr¬un curs depinde de obiectivele
pe care 'i le¬ai stabilit pentru acel curs. ‘ntoarce la
pagina 5 ;i recite;te descrierea ;i obiectivele cursu-
lui. Subliniay[ obiectivele pe care vrei, ]n mod deo-
sebit, s[ le atingi. Expune¬le pe scurt ]n spa'iul reyer-
vat mai jos. Adaug[ orice alte obiective personale
pe care 'i le¬ai propus.
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
sa, ci ;i dreptul s[u de a da ]nv['[tur[. Se pare c[
unii dintre iudaiyatori veneau de la Ierusalim. Ei
pretindeau a fi repeyentan'i ai poyi'iei oficiale a Bi-
sericii cre;tine ]n raport cu Legea. Nu veneau ei
chiar de la cartierul general? Oare nu erau ei ]n
m[sur[ s[ ;tie? Ei au ]ncercat s[¬i conving[ pe
galateni c[ Pavel era un apostol fals, care aducea o
evanghelie fals[. Din acest motiv, Pavel ];i ]ncepe
epistola cu ap[rarea apostoliei ;i apoi ap[r[ Evan-
ghelia pe care o propov[duise. El arat[ c[ Evanghe-
lia m=ntuirii prin credin'[ este ]nv['at[ de Scrip-
turi. Apoi el arat[ consecin'ele practice ale Evan-
gheliei pe care o predic[. Ea are eficacitate! Credin'a
]n Cristos are ca reyultat o via'[ plin[ de preyen'a
Duhului Sfânt, o via'[ de biruin'[ asupra p[catului.
Dar eforturile de a 'ine Legea duc numai la ]nfr=n-
gere.
Schi'a epistolei te va ajuta s[ urm[re;ti modul
]n care Pavel organiyeay[ ap[rarea Evangheliei.
55 Schi'a epistolei c[tre Galateni de pe pagina al[-
turat[ este cea pe care o vei folosi ]n studiul episto-
lei. Memoreay[ cele cinci mari diviyiuni ;i scrie¬le
]n dreptul capitolului de referin'[ ]n spa'iul de mai
jos.
Galateni 1 ......................................................................
Galateni 2 ......................................................................
Galateni 3 ......................................................................
Galateni 4 ......................................................................
Galateni 5-6 ....................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Preg[tirea ap[r[rii
SCHIæA EPISTOLEI C“TRE
GALATENI
Dumneyeu i¬a ]ncredin'at lui Pavel Evanghelia Sa
— Galateni 1
Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel — 1.1-12
Salutul apostolic — 1.1-5
Numai o singur[ Evanghelie adev[rat[ — 1.6-9
Finalitatea Evangheliei
Rela'ia dintre mesager ;i mesaj
Evanghelia de la Dumneyeu — nu de la oameniU—
1.10-12
Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel — 1.13-24
Opoyi'ia sa fa'[ de Evanghelie — 1.13-14
Revela'ia ;i c[l[uyirea de la Dumneyeu — 1.15-24
Ales de Dumneyeu pentru slujb[
Chemat ;i convertit
C[l[uyit pentru lucrare
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel
— Galateni 2
Consultarea cu liderii bisericii — 2.1-5
Viyita la Ierusalim — 2.1-2
Timpul, persoanele ;i scopul
C[l[uyirea divin[
Un cay de cre;tin neevreu — 2.3-5
Recunoa;terea oficial[ este acordat[ — 2.6-10
Recunoa;terea Evangheliei lui Pavel — 2.6-8
Recunoa;terea lui Pavel ca apostol — 2.8-10
Petru corectat de Evanghelia lui Pavel — 2.11-21
Gre;eala lui Petru ;i mustrarea din partea lui
Pavel — 2.11-14
Justificarea prin credin'[, f[r[ Lege — 2.15-18
Mort fa'[ de Lege — viu fa'[ de Cristos — 2.19-21
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei
— Galateni 3
Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni —
3.1-5
Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam — 3.6-9
Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege — 3.10-25
35
Iyb[virea de sub blestemul Legii — 3.10-14
Sub blestemul Legii — 3.10-12
Iyb[vit de sub blestem prin Cristos – 3.13-14
Promisiunea nu este anulat[ de Lege — 3.15-18
Legea dat[ ca s[ ne conduc[ la Cristos — 3.19-25
Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ — 3.19-25
Evanghelia genereay[ fii, nu sclavi
— Galateni 4
De la sclavie la calitatea de fiu — 4.1-5
Dependen'a minorului — 4.1-3
R[scump[rare pentru filia'ie — 4.4-5
Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ — 4.6-11
Experien'a spiritual[ a fiilor — 4.6-11
Sclavia religiei ceremoniale — 4.8-11
Religia ceremonial[
Religia experine'ei spirituale
Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie — 4.12-20
Acceptarea Evangheliei cu bucurie — 4.12-16
Scopul ;i motivele iudaiyatorilor — 4.17-18
Preocuparea profund[ a lui Pavel — 4.19-20
Sclavie sau libertate — nu pot fi am=ndou[ — 4.21-31
Alegoria celor dou[ leg[minte — 4.21-27
Mo;tenirea pentru copiii f[g[duin'ei — 4.28-31
Evanghelia supus[ la proba vie'ii
— Galateni 5-6
Reyultatele faptelor ;i ale credin'ei — Galateni 5
T[iere ]mprejur sau credin'[ — 5.1-6
Progresul ]mpiedicat de legalism — 5.7-12
Legea ]mplinit[ prin dragoste — 5.13-15
Conflictul dintre carne ;i duh — 5.16-18
E;ecul eforturilor umane — 5.19-21
Triumful vie'ii ]n duh — 5.22-26
Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele — Galateni 6
‘ndrum[ri pentru rela'iile personale — 6.1-6
Deciyie av=nd ]n vedere reyultatele — 6.7-10
Concluyie+ Via'a nou[ ]n Cristos — 6.11-18
36
57 Scrie cum a;tep'i ca acest curs s[ te ajute pe tine
personal.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Reveyi paginile 5-6. Asigur[¬te c[ ai ]n'eles
modul de organiyare a acestui curs ;i cum poate fi
studiat. Dac[ studieyi singur, poate c[ ar fi intere-
sant s[ g[se;ti un prieten care ar dori s[ studieye
]mpreun[ cu tine.
Vei urm[ri schi'a epistolei c[tre Galateni, sec-
'iune dup[ sec'iune. Exist[ mai multe schi'e ale e-
pistolei. Aceasta pe care o preyent[m noi te va ajuta
s[ ]n'elegi modul ]n care Pavel ap[r[ Evanghelia.
Cite;te¬o cu aten'ie.
Acum e;ti preg[tit s[ faci a doua lectur[ a epis-
tolei c[tre Galateni. Cite;te epistola ]n ]ntregime,
dac[ e posibil f[r[ a face ]ntreruperi. Imagineay[¬'i
Verific[¬'i r[spunsurile
1 Versetele 23-27
2 Versetele 28-29
3 Bisericilor din Galatia
4 Turcia
5 Marea Neagr[
6 Marea Mediteran[
7 Lzconia
8 Rasial
9 Germanicopolis, Anczra
10 Nu. Nu sunt men'ionate.
11 Trei dintre acestea+ Antiohia, Iconia, Listra,
Derbe.
12 Antiohia, Iconia, Listra.
13 Prima, a doua ;i a treia.
Galateni ;i Romani
c[ e;ti p[storul uneia dintre bisericile Galatiei. Toc-
mai ai primit scrisoare de la Pavel. æine la ]ndem=n[
schi'a pentru analiy[, urm[rind¬o sec'iune cu sec-
'iune, pe m[sur[ ce cite;ti. Nu te opri din lectur[
pentru a lua ]n considerare vreo problem[ care s¬ar
putea ivi. Ne vom ocupa de ele ]n lec'iile viitoare.
Cite;te pentru a experimenta impactul pe care epis-
tola l¬a avut asupra primilor cititori din Galatia.
58 Ce ai sim'it, ce ai sesiyat sau ce ai ]n'eles ]n a-
ceast[ lectur[ a epistolei c[tre Galateni, ca fiind
diferit de alte lecturi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Uit[¬te din nou peste obiectivele lec'iei ca s[
veyi dac[ le¬ai ]ndeplinit pe toate. Sper[m c[ stu-
diul te satisface. Vei g[si mai mult[ satisfac'ie ]n
lecturile urm[toare, c=nd ne vom ocupa de adev[-
rurile fundamentale ale Evangheliei.
14 Nu.
15 Damasc, Ierusalim, Ceyarea, Roma.
16 Conciliul din Ierusalim.
17 ‘n a treia c[l[torie misionar[.
18 Anul 31 sau 32 d.Cr.
19 45-49 d.Cr.
20 49 d.Cr.
21 49 sau 50 d.Cr.
22 49 sau 50 d.Cr.
23 57 d.Cr.
24 68 d.Cr.
25 Treispreyece.
26 R[spunsul t[u. Cred c[ da.
27 Faptul c[ nici un om nu este ]ndrept['it ]na-
Preg[tirea ap[r[rii
intea lui Dumneyeu prin lege este evident+ `Cel
neprih[nit va tr[i prin credin'[.~
28 Iudaiyatorii.
29 Ei ;tiau ce s[ fac[ — s[ devin[ evrei ;i s[ res-
pecte Legea Moyaic[ sau s[ continue s[ se ]n-
cread[ ]n Cristos spre m=ntuire.
30 c) Legali;tii care insistau asupra respect[rii le-
gii iudaice.
31 b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca bay[ a
m=ntuirii.
32 Copila;ii mei.
33 R[spunsul t[u.
34 R[spunsul t[u.
35 b) Privit ca o ramur[ a iudaismului.
36 b) Faptele Apostolilor.
37 R[spunsul t[u ar trebui s[ includ[ Fapte 9.15:
10.22, 28, 34-35, 43, 45-46: 11.17-18, 20-21.
38 Ei au v[yut c[ Dumneyeu i¬a umplut cu Du-
hul Sfânt: i¬au auyit vorbind ]n limbi, prin pu-
terea Duhului Sfânt.
39 Propov[duirea lui Filip ]n Samaria.
‘ns[rcinarea lui Pavel pentru Neamuri.
Viyiunea lui Petru ;i propov[duirea ]n casa lui
Corneliu.
Convertirea Neamurilor ]n Antiohia.
40 c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei.
37
41 a) Cre;tini din Ierusalim (at=t evrei c=t ;i Nea-
muri), care fugeau din calea persecu'iei.
42 ‘nv['au c[ nu pot fi m=ntui'i dec=t dac[ se taie
]mprejur, conform Legii Moyaice.
43 Erau din secta fariseilor. Ei insistau ca cei con-
verti'i dintre Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[
respecte Legea lui Mosie.
44 S[ nu li se cear[ respectarea Legii lui Moise.
Ei sunt m=ntui'i prin harul Domnului Isus.
45 ‘mpotriva lor.
46 Nu.
48 Dou[yeci ;i una.
49 Galateni ;i Romani.
50 Pentru a publica lucr[rile lor ;tiin'ifice, filo-
sofice ;i literare.
51 Epistolele Noului Testament sunt de inspira'ie
divin[.
52 Unui grup de biserici.
53 ‘n epistole.
54 Sfaturi practice pentru tr[irea cre;tin[.
55 Dumneyeu i¬a ]ncredin'at lui Pavel Evanghe-
lia Sa. Apostolii recunosc Evanghelia lui Pa-
vel. Scriptura ]nva'[ Evanghelia credin'ei.
Evanghelia produce fii, nu sclavi.
Evanghelia supus[ la testul vie'ii.
38 Galateni ;i Romani

INSTRUCæIUNI PENTRU
EVALUAREA PROGRESULUI
‘N UNITATEA 1

Acum e;ti preg[tit pentru tema a opta — s[ treci
prima verificare pentru evaluarea progresului f[cut
]n unitatea 1. Evaluarea are c=teva scopuri. Va im-
prima ]n memoria ta punctele principale din ceea
ce ai studiat. ‘'i d[ ocayia s[ discu'i cu instructorul
problemele pe care le¬ai ]nt=mpinat, ;i modul ]n care
cursul este legat de lucrarea ta. Aceast[ evaluare v[
va permite at=t instructorului c=t ;i 'ie s[ lua'i un
start bun. Instructorul este gata s[ te ajute ]n orice
problem[, astfel ca restul cursului s[ nu ridice pro-
bleme.
Dac[ studieyi independent, verificarea o faci
complet=nd testul nr. 1, din pachetul studentului
pe care l¬ai primit ]mpreun[ cu cursul. Po'i s[ reca-
pituleyi av=nd ]n fa'[ testul nr. 1, dar c=nd e;ti gata
s[ dai testul, completeay[ formularul f[r[ a te uita
]n ghidul de studiu, ]n Biblie sau ]n noti'e.
Dup[ ce ai terminat evaluarea (testul) recite;te
atent r[spunsurile ;i trimite formularul instructoru-
lui. Dup[ aceea uit[¬te ]n Biblie sau ]n ghidul de stu-
diu, ca s[¬'i verifici r[spunsurile. Po'i s[ treci la lec'ia
3, chiar ]nainte de a primi reyultatul testului 1.
Preg[tirea ap[r[rii
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Folose;te materialele audio¬viyuale de care dis-
pui pentru a preyenta lumea Noului Testament+
filme, diapoyitive, h[r'i, ilustra'ii despre mijloa-
cele de transport ;i c[l[torie, fotografii din Tur-
cia ;i locuitorii ei.
2. Verific[ dac[ to'i studen'ii ;tiu cum s[ folo-
seasc[ ghidul de studiu. Discut[ orice ]ntreb[ri
]n leg[tur[ cu lec'ia.
3. Folose;te o hart[ mare a c[l[toriilor misionare
ale lui Pavel, ;i cere¬le studen'ilor s[ arate lo-
curile men'ionate ]n aceste lec'ii.
4 F[ o plan;[ cu tabloul cronologic al vie'ii lui
Pavel, incluy=nd c[l[toriile ;i epistolele. Cere¬le
studen'ilor s[ explice, ca ;i cum ar 'ine o lec'ie
de studiu biblic. Cei care doresc, pot s[ copieye
plan;a pentru a o folosi ]n lucrarea lor.
5. Dac[ ai acces la lucr[ri citate ca bibliografie re-
comandat[, cere¬le unor studen'i s[ studieye ;i
s[ preyinte c=te un referat despre galateni, des-
pre iudaiyatori, despre legalism ;i despre im-
portan'a istoric[ a epistolei c[tre Galateni. Po'i
39
s[ le ceri s[ ]ntocmeasc[ referate despre via'a
lui Pavel ;i s[ le foloseasc[ ]n lec'iile viitoare.
6. C='iva studen'i s[ fac[ o preyentare prin inter-
mediul unei scenete a unei biserici locale din
Galatia care tocmai a fost viyitat[ de iudaiyatori.
Membrii adun[rii discut[ ]ntre ei ce s[ fac[.
7. Discut[ cu studen'ii importan'a istoric[ ;i prac-
tic[ a epistolei c[tre Galateni.
8. Discut[ cu studen'ii obiectivele pe care ei ;i
le¬au propus pentru curs ;i importan'a actual[
a studierii epistolelor c[tre Galateni ;i Romani.
9. Angajeay[¬i pe studen'i ]n discu'ii ca s[ comen-
teye Epistola c[tre Galateni ]n lumina cadrului
;i a oric[ror lucruri noi pe care le¬au ]n'eles din
schi'a epistolei.
10. Ruga'i¬v[ ]mpreun[ pentru c[l[uyirea Duhu-
lui Sf=nt ]n aceste studii ;i pentru aplicarea Cu-
v=ntului lui Dumneyeu ]n via'a ;i lucrarea fie-
c[rui student.
40 Galateni ;i Romani

alb
 41

Unitatea a doua
PAVEL — AP“R“ EVANGHELIA SA
Lec'ia 3
Dumneyeu i/a dat lui Pavel
PLANUL LECæIEI Evanghelia Sa
Galateni 1
Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel — 1.1/12
Salutul apostolic 1.1/5
Numai o singur[ Evanghelie adev[rat[ — 1.6/9
Finalitatea Evangheliei
Rela'ia dintre mesager ;i mesaj
Evanghelia este de la Dumneyeu — nu de la
oameni — 1.10/12
Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel — 1.13/24
Opoyi'ia lui fa'[ de Evanghelie — 1.13/14
Revela'ia ;i c[l[uyirea lui Dumneyeu — 1.15/ 24
Ales de Dumneyeu pentru slujire
Chemat ;i convertit
C[l[uyit ]n slujire

OBIECTIVELE LECæIEI TEME

C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[ fii ]n 1. Cite;te planul lec'iei, obiectivele ;i studiul cu-
stare+ vintelor.

1. S[ po'i da motivul cel mai plauyibil pentru 2. Cite;te Galateni 1.

schimbarea numelui din Saul ]n Pavel.
2. S[ define;ti ce este apostolul ;i s[ compari
originea apostoliei lui Pavel ]n cre;tinism cu cea
a apostoliei ]n iudaism.
3. S[ define;ti suveranitatea lui Dumneyeu, Domn
;i Biseric[, ;i s[ aplici ]n via'a ta adev[rurile pe
care acestea le exprim[.
4. S[ expui principiul fundamental pe baya c[ruia
trebuie evaluate toate mesajele sau revela'iile
]nainte de a fi acceptate ca fiind de la Dumneyeu.
5. S[ discu'i ;i s[ aplici ]n lucrarea ta cuvintele lui
Pavel despre sursa chem[rii ;i a mesajului s[u.
6. S[ po'i cita patru termeni pe care Pavel i/a folo-
sit pentru a se descrie pe sine ;i mesajul s[u.
7. S[ recuno;ti manifestarea suveranit['ii lui
Dumneyeu ]n chemarea lui Pavel ;i s[ descrii
tipul de predestina'ie la care se refer[ el ]n Ga-
lateni 1.15/16.
8. S[ po'i cita doveyile pe care Pavel le d[ pentru
apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[ ]n'elegi impor-
tan'a lor pentru restul epistolei ;i pentru accep-
tarea autorit['ii epistolei.
3. Studiay[ deyvoltarea lec'iei sec'iune dup[ sec-
'iune, urm=nd pa;ii indica'i mai jos+
a) Cite;te pasajul biblic indicat la ]nceputul
diviyiunii sau sec'iunii. æine Biblia deschis[ la
acel pasaj ;i recite;te/l ori de c=te ori este nevoie
]n studiul t[u.
b) Cite;te atent comentariile pentru fiecare
sec'iune, r[spuny=nd ]ntreb[rilor de studiu ]n
ordine. Cite;te din nou pasajele din Scriptur[
atunci c=nd este indicat sau ori de c=te ori ai
nevoie pentru a r[spunde la ]ntreb[ri. ‘ncearc[
s[ r[spunyi la ]ntreb[ri f[r[ s[ te ui'i peste co-
mentariile pe care tocmai le/ai citit, dar, dac[
nu/'i aminte;ti informa'ia, uit[/te prin materia-
lul studiat p=n[ c=nd g[se;ti r[spunsul.
c) Verific[/'i r[spunsurile de fiecare dat[ c=nd
ai terminat o sec'iune.
4. Discut[ cu un prieten despre modul ]n care o
persoan[ prime;te chemarea pentru lucrarea de
propov[duire.
5. Facultativ, 'ine o predic[ sau o lec'ie despre che-
marea lui Dumneyeu.
42 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

Acum, c=nd ]ncepi studiul epistolei c[tre Gala- Evanghelie — veste bun[: Vestea Bun[ a m=ntuirii.
teni verset cu verset, vei g[si ]n studiul cuvintelor 1.6
un ajutor important pentru interpretarea corect[ a
Scripturilor. Pentru cuvintele luate din Biblie am s[ r[stoarne — s[ ]ndep[rteye de la calea adev[rului,
indicat referin'a — capitolul ;i versetul. Cuvintele 1.7 s[ dea un ]n'eles gre;it. A r[sturna
f[r[ referin'[ ]n dreptul lor sunt luate din ghidul Evanghelia ]nseamn[ a o deforma,
de studiu. Lista de cuvinte este bayat[ pe traducerea a interpreta gre;it sau a/i da un ]n'e-
King James (pentru cititorii rom=ni, traducerea Cor- les gre;it
nilescu, deoarece este cea mai r[sp=ndit[ traducere).
Acest studiu te va ajuta s[ interpreteyi corect Scrip- s[ fie — judecat ;i pedepsit de Dumneyeu.
tura at=t ]n predici, c=t ;i ]n lec'ii biblice. anatema
1.8
autobio- — care con'ine povestea vie'ii unei per/
grafic soane, relatat[ de ea ]ns[;i. Galateni v[ — v[ asigur: garan'ie pentru adev[rul
este epistola cu cel mai pronun'at ca- m[rturi- a ceea ce a fost spus.
racter autobiografic dintre epistolele sesc
lui Pavel. 1.11

Domn — titlu al lui Cristos, recunosc=nd drep-
1.2 tul S[u de a ne conduce sau st[p=ni.
Este traducerea cuv=ntului grec ku-
rios care este folosit ]n diferite con-
texte+ ca termen de polite'e (dom-
nule), st[p=n, conduc[tor sau Dum-
neyeu. C=nd primii cre;tini spu-
neau+ `Isus este Domn~, ei ]n'ele-
geau c[ El este Dumneyeu ;i are
dreptul s[ conduc[ vie'ile lor.
suveran — conduc[tor suprem. C=nd vorbim
despre suveranitatea lui Dumneyeu,
]n'elegem c[ El este deasupra ori-
c[rei puteri sau autorit['i ]n Uni-
vers. ‘n calitate de Creator al tutu-
ror lucrurilor, El este posesorul tu-
turor. El are dreptul absolut de a
st[p=ni peste toate. C=nd Pavel a
fost convertit, el L/a numit pe Isus
Domn, recunosc=ndu/I suveranita-
tea ;i ]ntreb=ndu/L+ `Ce vrei s[ fac?~
m[ mir — sunt surprins, uimit.
1.6
trece'i de la — v[ separa'i de. Pavel spune c[ ei L¬au
1.6 p[r[sit pe Acela care i/a chemat.
har — bun[tate nemeritat[. Harul lui Cris¬
1.6 tos este temeiul m=ntuirii noastre:
aceasta este adev[rata Evanghelie,
spune Pavel.
pr[p[d — devastare, distrugere, ruinare.
1.13
]naintat — Pavel era mai avansat dec=t `egalii~
1.14 s[i de v=rst[ ]n studii ;i practici reli-
gioase.
r=vn[ — fervent, entuyiast, yelos.
(]nsufle'it
de o
mare
r=vn[)
1.14
tradi'ii — informa'ii, credin'e, obiceiuri ;i prac-
tici transmise din genera'ie ]n gene-
ra'ie. Pavel se refer[ la credin'ele ;i
obiceiurile religioase ale evreilor
(datinile str[mo;e;ti).
predesti- — ac'iune a lui Dumneyeu de a decide
na'ie dinainte ce s[ se ]nt=mple. Pavel vor-
be;te despre planul pe care Dumne-
yeu l/a avut cu privire la el, ]nainte
s[ fi fost n[scut (pe c=nd era ]nc[ ]n
p=ntecele mamei lui).
Neamuri — oameni care nu/L cunosc pe adev[¬
(p[g=ni) ratul Dumneyeu. Pavel folose;te a¬
1.16 cest cuv=nt pentru neevrei.
am r[mas — am stat cu.
1.18
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa
DEYVOLTAREA LECæIEI
Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel
Galateni 1.1/12
C[tre
GALATENI
1. Istoric
2. Teologic
3. Practic
Ce importan'[ au caracterul ;i experien'a spi-
ritual[ a omului care predic[ ]n biserica ta? Vrei tu
s[ ;tii dac[ el este cu adev[rat un om al lui Dumne-
yeu ]nainte de a accepta ]nv['[tura sa ca mesaj al
lui Dumneyeu pentru tine? M[rturia sa personal[
]'i d[ mai mult[ ]ncredere ]n mesajul s[u.
V[ aminti'i c[ iudaiyatorii ]ncercau s[/i ]ntoarc[
pe galateni ]mpotriva lui Pavel, f[c=ndu/i s[ se
]ndoiasc[ de apostolia lui. Pavel ];i ]ncepe scrisoarea
cu o m[rturie personal[, preyint[ mesajul Scripturii
;i abia apoi ]l aplic[, ar[t=ndu¬le cititorilor care vor
fi reyultatele practice ale ac'iunilor lor. æi se pare a
fi un model bun pentru predicatorii ;i ]nv['[torii
de ast[yi? Putem ]mp[r'i Epistola c[tre Galateni ]n
trei p[r'i, dup[ cele trei tipuri de argumente pe care
Pavel le aduce ]n favoarea Evangheliei sale+
Galateni 1 - 2 .......... istoric[
Galateni 3 - 4 .......... teologic[
Galateni 5 - 6 .......... practic[
‘ncep=nd de acum, cea mai mare parte a studiu-
lui t[u va fi o analiy[ a pasajelor din Scriptur[, o
examinare atent[ a fiec[rei p[r'i. De aceea, de fie-
care dat[ c=nd treci la o nou[ sec'iune ]n ghidul t[u
de studiu, cite;te pasajul biblic indicat la ]nceput,
treci apoi la comentarii ;i la ]ntreb[rile de studiu
ale acelei sec'iuni.
Salutul apostolic
Galateni 1.1/5
Obiectivul 1. S[ po'i da motivul cel mai plau-
yibil pentru schimbarea numelui din Saul ]n
Pavel
Obiectivul 2. S[ define;ti ce este apostolul ;i s[
compari originea apostoliei lui Pavel ]n cre;-
tinism cu cea din iudaism.
Obiectivul 3. S[ define;ti suveranitatea lui
Dumneyeu, Domn ;i Biseric[, ;i s[ aplici ]n
via'a ta adev[rurile pe care acestea le exprim[.
43
1 Al cui nume ]l g[se;ti chiar la ]nceputul epis-
tolei c[tre Galateni?
........................................................................................
C=nd noi scriem scrisori, de obicei, le semn[m la
sf=r;it. Pe vremea lui Pavel, scrisoarea se ]ncepea
cu numele scriitorului. Simplul cuv=nt Pavel, de la
]nceputul acestei epistole, ]i ]n;tiin'eay[ imediat pe
cititori cine este autorul.
Te/ai ]ntrebat vreodat[ de ce folose;te aposto-
lul numele de `Pavel~ ]n loc de `Saul~? Prima oar[
c=nd ]l ]nt=lnim pe paginile Scripturii, el este numit
Saul din Tars, dar ]n ]ntreaga sa lucrare el este numit
Pavel. De ce?
Pavel este forma rom=neasc[ a unui nume ro-
man foarte obi;nuit — Paulus (sau Paullus). Pavel
a fost n[scut cet['ean roman. ‘mp[ratul a acordat
cet['enie roman[ tuturor celor n[scu'i ]n anumite
provincii romane. Cilicia, provincia natal[ a lui Pa-
vel, era una din acestea. Deci, de;i Pavel era evreu,
el beneficia de avantajele ;i oportunit['ile care deri-
vau din cet['enia roman[. Folosirea unui nume ro-
man de c[tre evreii cet['eni ai Imperiului Roman
era o practic[ obi;nuit[. Se poate ca Pavel s[ fi ales
numele roman `Paulus~ pentru asem[narea cu nu-
mele s[u evreiesc. Nu este un nume pe care l/a fo-
losit doar dup[ convertire — ]l folosise mult[ vreme
]nainte de ]nt=lnirea cu Cristos.
........................................................................................
2 Deschide la Fapte 13 ;i cite;te versetele de 1 la
13. Cum era numit apostolul c=nd a plecat ]n prima
c[l[torie misionar[?
........................................................................................
3 Cum este numit el, ]ncep=nd cu Fapte 13.9?
........................................................................................
Unii cred c[ Pavel a folosit numele s[u roman
pentru c[ Dumneyeu l/a chemat s[ fie apostol al
Neamurilor. Numele roman ar fi f[cut s[ fie acceptat
mai u;or de Neamuri. El ]l identifica cu poporul la
care fusese trimis s[/l evangheliyeye. ‘i ajuta s[ rup[
bariera prejudec['ii rasiale care exista ]ntre evrei ;i
Neamuri. Pentru Saul, luarea unui nume roman ar
fi putut s[ fie semnul renun'[rii la m=ndria trecu-
tului s[u iudaic. El a ]ntors spatele reputa'iei pe care
o avusese, ambi'iei ;i poyi'iei avute ]n poporul s[u,
c=nd a devenit slujitor al lui Isus Cristos. Acum el
folose;te numele care se potrive;te cel mai bine
misiunii sale.
44
Alege r[spunsul corect ;i pune un X ]n dreptul lui.
4 Numele `Paulus~ era un nume obi;nuit la
....a) Greci
....b) Romani
....c) Evrei
....d) Per;i
5 C=nd este Saul numit Pavel pentru prima dat[
]n Faptele Apostolilor?
....a) Imediat dup[ convertire
....b) C=nd Biserica l/a trimis ]n misiune
....c) ‘n timpul primei c[l[torii misionare.
....d) C=nd s/a dus la Roma.
6 Care pare s[ fie motivul principal pentru care
Saul decide s[ se numeasc[ pe sine Pavel?
....a) ‘n calitate de misionar ]ntre Neamuri, el
]ndep[rteay[ barierele prin adoptarea u-
nui nume roman.
....b) A fost impresionat de guvernatorul roman
Sergius Paulus ;i a preluat numele aces-
tuia.
....c) A sim'it c[ Pavel este un nume mai potri-
vit pentru un cre;tin, dec=t Saul.
....d) Nu a vrut ca oamenii s[ ;tie c[ este evreu.
7 Cite;te din nou Galateni 1.1. Pe baya celor ]nv[-
'ate ]n lec'ia 2, despre problema bisericilor Galati-
ei, de ce insist[ Pavel at=t de mult asupra apostoliei
sale? Oare nu ;tiau ei deja aceasta? Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
CHEMAREA …I APOSTOLIA LUI PAVEL
NU
Origine uman[
Om
Pavel
Galateni ;i Romani
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
8 Care sunt afirma'iile fundamentale pe care le
face Pavel ]n versetul 1 cu privire la originea aposto-
liei sale? Dou[ sunt negative, ;i una este poyitiv[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
C=nd predici sau predai o lec'ie despre che-
marea de la Dumneyeu, po'i ilustra ceea ce spune
Pavel cu schi'a de mai jos. Po'i s[ scrii pe o tabl[
sau po'i s[ faci o plan;[.
Chemarea misionar[ a lui nu era de la oameni.
Dumneyeu, ;i nu omul, este la originea acestei che-
m[ri. Dumneyeu l/a ales pentru aceast[ lucrare.
‘ntreaga idee de a face din Pavel un misionar ]i apar-
'ine planului lui Dumneyeu pentru el. Dumneyeu
l/a ]ns[rcinat s[ predice Evanghelia Neamurilor.
Pavel a fost trimis de Dumneyeu, nu de oameni.
Mai t=ryiu vom vedea c[ Biserica recunoa;te chema-
rea ;i ]ns[rcinarea pe care i/a dat/o Dumneyeu, dar
sursa apostoliei lui ;i autoritatea care stau ]n spatele
lui erau de la Dumneyeu. Putem vedea aceast[ auto-
ritate ]n preyentarea plin[ de putere a Cuv=ntului
lui Dumneyeu ;i ]n minunile care ]nso'eau lucrarea
sa. Acestea erau semnele apostoliei — a faptului c[
Dumneyeu l/a trimis.
NU NU
Agent uman Origine divin[ ;i
agent divin
Dumneyeu Dumneyeu¬Tat[l
Om Isus Cristos
Pavel Pavel
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa
Evreii din bisericile Galatiei ;tiau c[ el este un
apostol. Iudaismul avea apostolii s[i. O asemenea
persoan[ se numea `sheliach~, care ]nseamn[ trimis.
Dup[ cum v[ aminti'i, acesta este ]n'elesul cuvin-
telor`apostol~ ;i `misionar~. Apostolul era un mesa-
ger special, cu un statut special. El era trimis de c[tre
o persoan[ sau de c[tre o organiya'ie cu autoritate
mai ]nalt[ dec=t a sa ;i de la care primea autoritatea
s[ duc[ la ]ndeplinire misiunea ]ncredin'at[.
Pavel fusese un apostol al iudaismului, trimis
de c[tre marii preo'i ;i b[tr=nii norodului s[¬i areste-
ye pe cre;tinii din Damasc. Pe drum ]ns[, el a capitu-
lat ]naintea unei Autorit['i mai ]nalte. Din yiua ace-
ea, el a fost apostol al lui Isus Cristos. Apostolia lui
era de la Dumneyeu, ;i el ];i ducea la ]ndeplinire
misiunea prin puterea ;i autoritatea lui Dumneyeu.
Ce creyi tu despre chemarea ]n lucrare ]n yilele
noastre? Care ar trebui s[ fie originea acestei che-
m[ri? Te po'i g=ndi la alte motive pentru care unii
ar dori s[ devin[ preo'i sau predicatori? Oare mai
cheam[ Dumneyeu personal lucr[torii ]n yilele
noastre? Ai tu chemarea de a predica Evanghelia?
Dac[ da, de unde a venit? Cum ai primit/o?
Toate acestea sunt ]ntreb[ri la care s[ te g=nde;ti
atunci c=nd aplici Galateni 1.1 vie'ii ;i lucr[rii tale.
9 S[ privim acum la versetul 2 din salutul apos-
tolic al lui Pavel. Cine le trimite, ]mpreun[ cu Pa-
vel, salut[ri bisericilor din Galatia? (R[spunde cu
cuvintele lui Pavel.)
........................................................................................
Dup[ cum ;tii din Faptele Apostolilor, Pavel
c[l[torea, de obicei, ]nso'it de un grup de colabo-
ratori, colegi de lucrare care ]l ajutau ]n predicare,
]nv['are ;i ]nfiin'area de noi biserici pe unde mer-
geau. De;i Pavel scrie epistola, ei se asociay[ salu-
turilor lui Pavel ;i ]l sprijinesc ]n poyi'ia pe care o ia
]n ap[rarea Evangheliei.
Observ[ cuv=ntul `Bisericile~, ]n versetul 2.
Deja ai aflat c[ epistola le este adresat[ c=torva adu-
n[ri. Cuv=ntul care este adeseori tradus prin `Bise-
ric[~ este cuv=ntul grec ekklesia. ‘n'elesul de bay[
este acela de `a fi chemat~. A fost folosit de scriitorii
Noului Testament pentru c[ era cel mai potrivit ]n
a exprima ideea c[ poporul lui Dumneyeu este che-
mat din lume ca s[ I se ]nchine ;i s[/I slujeasc[.
10 ‘n versetul 3, care sunt cele dou[ lucruri pe care
Pavel I le cere lui Dumneyeu pentru bisericile Gala-
tiei?
........................................................................................
11 De unde vin aceste binecuv=nt[ri?
........................................................................................
45
12 De ce pare aceast[ rug[ciune s[ fie de impor-
tan'[ deosebit[, av=nd ]n vedere problema gala-
tenilor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
S[ ne ]ndrept[m acum aten'ia spre Domnul Isus
Cristos. El este centrul Evangheliei pe care o preyin-
t[ Pavel. De fapt, Pavel spune+ `Noi ‘l predic[m pe
Cristos~. Pentru el, cre;tinismul este `Cristos ]n noi,
n[dejdea slavei~. M=ntuirea prin credin'a ]n Isus
Cristos (nu prin 'inerea legilor ;i regulilor) — aceas-
ta este Evanghelia pe care o ap[r[ el.
13 Ce spune Pavel despre Cristos ]n fiecare dintre
aceste versete din Galateni 1?
v. 1. ................................................................................
v. 3. ................................................................................
v. 4. ................................................................................
Pavel ‘l preyint[ ca pe Domnul nostru Isus Cris-
tos+
1) Domn ]nseamn[ c[ El este Dumneyeu ;i
este Conduc[torul suveran.
2) Isus ]nseamn[ c[ El este M=ntuitorul
nostru.
3) Cristos ]nseamn[ c[ El este Unsul, Mesia,
Eliberatorul trimis de Dumneyeu.
Compar[ defini'iile date pentru `Domn~ ;i `su-
veranitatea lui Dumneyeu~ ]n studiul cuvintelor. Vei
observa c[ ambele defini'ii implic[ dreptul lui Dum-
neyeu de a conduce, de a domni. G=nde;te/te la
modul ]n care acest adev[r poate s[ afecteye via'a
ta. Isus nu este doar M=ntuitorul nostru — El este
;i Domnul nostru! El este Domnul vie'ii tale ;i al
vie'ii mele. Aceasta ]nseamn[ c[ ar trebui s[ ne
pred[m voii Lui. ‘nseamn[ c[ noi nu avem dreptul
s[ alegem ce s[ facem cu vie'ile noastre. ‘nseamn[
c[ cea mai de seam[ prioritate trebuie s[ fie aflarea
voii lui Dumneyeu ;i ]mplinirea ei. Pavel exprim[
aceast[ idee ]ntr/o alt[ scrisoare+
`Cum? Nu ;ti'i c[ trupul vostru este Templul
Duhului Sf=nt care este ]n voi ;i pe care L/a'i
primit de la Dumneyeu, ;i c[ voi nu sunte'i ai
vo;tri? C[ci a'i fost cump[ra'i cu un pre'. Pros-
l[vi'i¬L, dar, pe Dumneyeu ]n trupul ;i duhul
vostru, care sunt ale lui Dumneyeu.~
— 1 Corinteni 6.19-20
46 Galateni ;i Romani

Este via'a ta predat[ Domnului Isus Cristos?
Cau'i tu s[ cuno;ti ;i s[ ]mpline;ti voia lui Dumne-
yeu? Dac[ este a;a, El este cu adev[rat Domnul t[u!
Roag[/te ca Dumneyeu s[/'i arate clar care este voia
Lui pentru tine ]n lucrarea Sa.
19 Caut[ acelea;i dou[ lucruri ]n Coloseni, Tesalo-
niceni ;i Romani. Le/ai g[sit?
........................................................................................
........................................................................................

14 Care din urm[torii termeni NU are acela;i ]n- De ce las[ Pavel la o parte aceste dou[ lucruri
'eles cu `apostol~? ]n scrisoarea sa c[tre Galateni? Probabil din cauya
....a) Sheliach. faptului c[ era tulburat de ceea ce f[cuser[ iudai-
....b) Ucenic. yatorii ;i de u;urin'a cu care galatenii au acceptat
....c) Misionar. doctrina lor. Pavel intr[ direct ]n mieyul problemei,
....d) Trimis. f[r[ obi;nuitele sale cuvinte de apreciere.
Observ[ acum de c=te ori folose;te Pavel cu-
15 Care este ]n'elesul bisericii ]n Noul Testament? v=ntul Evanghelie ]n aceste patru versete. Cuv=ntul
....a) Catedral[. grec este euaggelion, care ]nseamn[ `veste bun[~.
....b) Adunarea celor chema'i. ‘n limba rom=n[, cuv=ntul Evanghelie este derivat
....c) Cei trimi;i. direct de la cuv=ntul grec.
....d) Templul lui Dumneyeu.
S[ vedem ce afl[m despre Evanghelie din aces-
16 Ce ]nseamn[ cuv=ntul Domn atunci c=nd ]l a- te patru versete.
plic[m la Isus Cristos?
....a) Suveranitate divin[. 20 La ce fuseser[ chema'i galatenii? v. 6.
....b) Persoan[ respectat[. ........................................................................................
....c) ‘nv['[tor divin.
....d) Mare conduc[tor. C=nd Pavel vorbe;te despre o alt[ evanghelie,
care de fapt nu este o alt[ evanghelie, el se refer[ la
]nv['[tura pe care iudaiyatorii o preyentau ]n locul
Evangheliei m=ntuirii prin credin'[, predicat[ de
NUMAI O SINGUR“ EVANGHELIE Pavel. Dar, ]n ceea ce ]nv['au iudaiyatorii nu era
ADEV“RAT“ nici o `veste bun[~ (care este semnifica'ia Evanghe-
Galateni 1.6/9 liei). De aceea, Pavel spune c[ nu este cu adev[rat o
alt[ evanghelie. El nume;te ]nv['[tura lor abatere
;i deformare a Evangheliei lui Cristos.
Obiectivul 4. Expune principiul fundamental pe
baya c[ruia trebuie evaluate toate mesajele sau 21 S[ reamintim care era ]nv['[tura pe care Pavel
revela'iile, ]nainte de a fi acceptate ca fiind de o nume;te `o alt[ evanghelie~. Iudaiyatorii ]nv['au
la Dumneyeu. ]n biserici c[ pentru ca o persoan[ s[ fie m=ntuit[
trebuie s[
Acum Pavel accept[ provocarea iudaiyatorilor ........................................................................................
;i se lanseay[ ]n ap[rarea Evangheliei sale. Este o
trecere brusc[! Pavel chiar las[ la o parte dou[ lu- ........................................................................................
cruri pe care le punea de obicei la ]nceputul episto- ........................................................................................
lelor sale. ‘ncearc[ s[ le g[se;ti.
‘n versetul 7, Pavel spune c[ aceast[ `evan-
ghelie~ nu este c=tu;i de pu'in evanghelie. De ce?
17 Cite;te 1 Corinteni 1.1/9. Ce face Pavel ]n verse-
tul 4, imediat dup[ salut[ri? ........................................................................................
........................................................................................ 22 Ce ]nseamn[ `Evanghelie~?
Ce spune el apoi despre punctele lor bune sau des- ........................................................................................
pre problemele cu care se va ocupa ]n epistol[?
23 Ce spune Pavel despre iudaiyatori — ce fac ei
........................................................................................ cu Evanghelia lui Cristos? v. 7.
18 Care sunt cele dou[ lucruri similare pe care le
g[se;ti ]n Efeseni1.15/17? ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa 47

24 Conform explica'iilor date la studiul cuvinte-

lor, ce ]nseamn[ `a r[sturna Evanghelia~? EVANGHELIA
LUI
........................................................................................ CRISTOS
........................................................................................
Conform versetului 7, am putea spune c[ orice
mesaj care nu este ]n acord cu Evanghelia (Vestea
Bun[) a lui Cristos, este o veste rea ;i ]i tulbur[ pe
cei care o primesc.
F[r[ ]ndoial[, iudaiyatorii care au adus `alt[
Evanghelie~ ]n bisericile Galatiei erau oameni in-
fluen'i, cu ]nalte calific[ri. Dar, ]n versetul 8, Pavel Cu alte cuvinte, calific[rile unui mesager nu fac
]i provoac[ direct pe ace;ti ]nv['[tori ;i ne d[ de ]n mod obligatoriu mesajul acceptabil. Mesajul este
asemenea un important principiu care s[ ne c[l[- fix. Este o Evanghelie care nu se schimb[. Mesajul
uyeasc[. este mijlocul prin care stabilim dac[ mesagerul este
de la Dumneyeu sau nu. Predic[ el Evanghelia lui
25 Care a fost asupra galatenilor reyultatul r[stur- Cristos? Predic[ el o alt[ evanghelie? ‘n acest mod
n[rii (pervertirii) Evangheliei? v. 7. putem cunoa;te, ]ntr/o oarecare m[sur[, dac[ este
........................................................................................ un adev[rat mesager.
Ai avut vreodat[ ocayia s[ cuno;ti oameni care
26 Care este etalonul fa'[ de care trebuie evaluate pervertesc, care r[stoarn[ Evanghelia? Cuno;ti pe
toate ]nv['[turile religioase, revela'iile, viyiunile sau cineva care pretinde s[ fi avut vedenii sau vise de
mesajele de la ]ngeri? la Dumneyeu, dar mesajul primit de el este contrar
........................................................................................ Evangheliei? Cuno;ti religii care pretind a avea o
revela'ie mai nou[ ;i mai complet[ a planului de
Principiul expus ]n versetele 8 ;i 9 explic[ dou[ ade-
m=ntuire al lui Dumneyeu? Pavel ne d[ aici un prin-
v[ruri+ 1) Finalitatea Evangheliei: 2) Rela'ia dintre
cipiu sau o regul[ pe baya c[reia s[ evalu[m at=t
mesager ;i mesaj.
mesajul (]nv['[tur[, vedenie sau revela'ie), c=t ;i
mesagerul (]nv['[tor, predicator sau profet). Etalo-
Finalitatea Evangheliei
nul evalu[rii este Evanghelia lui Cristos.
Mai ]nt=i, Evanghelia este o revela'ie final[ (ul-
27 Cum putem aplica principiul pe care ni/l d[
tim[). Nu mai sunt necesare alte revela'ii care s[ fie
Pavel aici? S[ presupunem c[ cineva preyint[ ]n
ad[ugate mesajului despre lucrarea de iyb[vire a
biserica ta un mesaj care se pretinde a fi o profe'ie
lui Dumneyeu. Ea nu trebuie s[ fie schimbat[ sau
de la Duhul Sf=nt. Sau, cineva poveste;te un vis sau
]nlocuit[ print/o alt[ revela'ie mai recent[. Evan-
o revela'ie despre care el spune c[ este de la Dum-
ghelia harului lui Cristos, pe care Dumneyeu i/a
neyeu. Ce ar trebui s[ faci?
]ncredin'at/o lui Pavel s/o propov[duiasc[, Vestea
Bun[ a m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, este
....a) S[ accep'i toate profe'iile ;i revela'iile ca
adev[rata ;i ve;nica Evanghelie. De aceea spune
fiind de la Duhul lui Dumneyeu.
Pavel acele cuvinte aspre din versetul 9, despre cei
....b) S[ accep'i orice ca fiind de la Duhul Sf=nt
care aduc o evanghelie fals[. Pavel ne ]n;tiin'eay[
dac[ un membru cu o bun[ reputa'ie ]n
c[ nu trebuie s[ ne l[s[m du;i ]n r[t[cire de profe'ii
biseric[ sau un pastor cunoscut o d[ ca fi-
care aduc noi revela'ii. Nu poate exista o alt[ ade-
ind o profe'ie, o interpretare sau o revela'ie.
v[rat[ revela'ie a unei noi c[i a m=ntuirii, revela'ie
....c) S[ deciyi asupra sursei mesajului pe baya
care s[ vin[ de la Dumneyeu, deoarece credin'a ]n
vie'ii pe care o duce mesagerul.
Isus Cristos este singura cale.
....d) Pune/'i ]ntrebarea+ `Mesajul sau revela'ia
este ]n acord cu Evanghelia lui Cristos?~
Rela'ia dintre mesager ;i mesaj
28 Cite;te urm[toarele texte+ Ioan 14.26: 16.13/14:
‘n al doilea r=nd, Evanghelia devine etalonul
1 Ioan 4.1/3. ‘n care dintre aceste versete g[se;ti
pentru evaluarea at=t a mesajului, c=t ;i a mesage-
expus acela;i principiu pe care ]l d[ ;i Pavel pentru
rului. Acredit[rile pe care un mesager le/ar putea
a ;ti dac[ mesajul este sau nu de la Duhul Sf=nt?
preyenta nu calific[ mesajul, ci mai degrab[, mesa-
jul ]l calific[ pe mesager. ........................................................................................
48
Observ[ c[, ]n Ioan 14.26, Isus le promite urma-
;ilor S[i c[ Duhul Sf=nt ]i ]nva'[ toate lucrurile.
Acela;i verset afirm[ c[ Duhul Sf=nt le va aduce
aminte tot ceea ce i/a ]nv['at Isus. Aceasta ]nseam-
n[ c[ tot ceea ce ]nva'[ Duhul Sf=nt este ]n acord cu
ceea ce a ]nv['at Isus. Principiul este ;i mai clar ]n
Ioan 16. Aici, Isus afirm[ c[ Duhul Sf=nt, (Duhul
Adev[rului) ne va c[l[uyi ]n tot adev[rul. El va lua
lucrurile lui Isus ;i ni le va descoperi. Cu alte cu-
vinte, mesajele care vin de la Duhul Sf=nt reveleay[
]nv['[turi ale Domnului Isus ;i ‘l glorific[ pe El.
G[sim acela;i principiu exprimat clar ]n 1 Ioan
4.1/3. Aici ni se spune cum putem s[ cercet[m
duhurile. Duhul lui Dumneyeu m[rturise;te c[ Isus
Cristos a venit ]n trup. Acesta este mesajul Evan-
gheliei — Isus M=ntuitorul ;i Mesia a venit ca om.
Orice duh care nu¬L recunoa;te pe Isus ca M=ntuitor
nu este ]n acord cu Evanghelia ;i nu este de la Dum-
neyeu. Revela'ii, vise, vedenii sau mesaje care nu
sunt ]n acord cu Evanghelia lui Cristos nu sunt de
la Dumneyeu.
EVANGHELIA ESTE DE LA DUMNEYEU,
NU DE LA OAMENI
Galateni 1.10/12
Obiectivul 5. S[ discu'i ;i s[ aplici ]n propria ta
slujb[ cuvintele lui Pavel despre sursa mesaju-
lui s[u.
Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel
Galateni 1.13/24
OPOYIæIA LUI FAæ“ DE EVANGHELIE
1.13-14
Obiectivul 6. S[ po'i numi patru termeni pe care
]i folose;te Pavel pentru a se descrie pe sine ;i
via'a sa ]nainte de convertire.
Galateni ;i Romani
29 Care sunt cele patru afirma'ii pe care apostolul
Pavel le face despre sursa Evangheliei sale, ]n Gala-
teni 1.11/12? Trei ne spun de unde nu a venit ea. A
patra ne spune de unde a venit.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Putem considera cuvintele `nu de la oameni~
ca fiind afirma'ia principal[ pe care Pavel o deyvolt[
;i o dovede;te prin urm[toarele trei afirma'ii. `Nu
de la oameni~ ]nseamn[ c[ Evanghelia lui Pavel nu
este de origine uman[. El ]ncepe fraya cu `Pentru
c[~ ;i apoi aduce doveyile. El nu a primit/o de la
oameni, adic[ nu este tradi'e omeneasc[. Nici n/a
]nv['at/o pe dinafar[ de la cineva care o cuno;tea.
El a primit Evanghelia prin revela'ie divin[ de la
Isus Cristos ‘nsu;i.
‘n'elesul principal al cuv=ntului `revela'ie~ este
acela de `deyv[luire~. Este ceva ce afl[m sau cu-
noa;tem deoarece ne/a fost deyv[luit ]nc=t s[ pu-
tem vedea. Desigur, noi nu am fi putut s[ cunoa;tem
lucrurile spirituale dac[ Dumneyeu nu ar fi luat ini-
'iativa s[ ni le deyv[luie, s[ ni le reveleye. ‘n verse-
tul 12, Pavel spune c[ a primit Evanghelia prin re-
vela'ie de la Dumneyeu, ;i con'inutul acestei reve-
la'ii este Isus. ‘n urm[toarea sec'iune a capitolului,
el explic[ mai detaliat ceea ce a afirmat ]n versetele
11 ;i 12.
Aceste versete pot avea o aplica'ie practic[ pen-
tru fiecare dintre noi. De;i nu ne putem a;tepta s[
avem exact aceea;i experien'[ ca Pavel, noi trebuie
s[/L recunoa;tem personal pe Cristos. Nimeni nu¬L
poate sluji eficient pe Cristos dac[ nu a avut o ]n-
t=lnire personal[ cu El. Cuvintele lui Pavel se pot
aplica ;i fiec[rui mesaj. La fel ca Pavel, noi ar trebui
s[ primim mesajele de la Dumneyeu.
Pavel vorbe;te aici despre poyi'ia pe care o
de'inuse ]n iudaism. El vorbe;te despre `purtarea~
de alt[dat[. El men'ioneay[ de dou[ ori `]n reli-
giunea iudeilor~. Este clar acum c[ el privea iuda-
ismul ;i cre;tinismul ca fiind dou[ religii diferite.
La ]nceput, iudaismul a fost principala cale ]n planul
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa 49

de m=ntuire al lui Dumneyeu. Prin evrei, Dumne-

yeu …i/a revelat Cuv=ntul, ;i tot dintre evrei a venit Romani 11.1...................................................................
Mesia. Dar, pe vremea lui Pavel, iudaismul p[r[sise
........................................................................................
calea stabilit[ de Dumneyeu ]n planul S[u. C=nd
iudaismul L/a respins pe Mesia, toate ritualurile ;i 2 Corinteni 11.22 .............................................................
regulile acestuia, care ar[tau spre El, au devenit f[r[
sens. ........................................................................................
Iudaiyatorii ]i ]nv['au pe galateni s[ priveasc[ 2 Timotei 1.3 .................................................................
la iudaism ca la o cale spre ]ndrept['ire. Pavel arat[
prin propria lui experien'[ c[ iudaismul a luat/o pe ........................................................................................
o cale gre;it[. El fusese extrem de yelos ;i loial iu-
Filipeni 3.5/6 ..................................................................
daismului. …i chiar loialitatea lui fa'[ de o religie
care respinsese adev[rul l/a f[cut pe Pavel s[ per- ........................................................................................
secute `Biserica lui Dumneyeu~. ‘n devotamentul
s[u fa'[ de Lege, el a fost chiar mai fanatic dec=t ........................................................................................
iudaiyatorii, p=n[ c=nd a descoperit c[, lupt=nd ]m- ........................................................................................
potriva Evangheliei, el lupta ]mpotriva lui Dumne-
yeu.
33 De ce creyi c[ insist[ Pavel asupra devotamen-
tului s[u deplin din trecut fa'[ de iudaism ]n aceas-
30 Ce rela'ie vede Pavel ]ntre iudaism ;i cre;ti-
t[ scrisoare c[tre galateni?
nism?
....a) Ambele sunt la fel de acceptabile. ........................................................................................
....b) Iudaismul ]i este superior cre;tinismului,
]n unele privin'e. ........................................................................................
....c) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt de fapt a- ........................................................................................
ceea;i religie.
....d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii di- ........................................................................................
ferite. 34 Deja ai v[yut imaginea lui Pavel ca prigonitor,
]n Faptele Apostolilor. S[ vedem acum cum se re-
31 ‘n lumina acestor versete, cum i¬ai r[spunde fer[ el la acea perioad[ a vie'ii sale, ]n 1 Corinteni
unei persoane care 'i/ar spune+ `Nu conteay[ ce 15.9 ;i 1 Timotei 1.12/16. Pe vremea aceea era plin
creyi, c=t[ vreme e;ti sincer ]n credin'a ta~? de r=vn[ s[ fac[ ceea ce credea c[ este voia lui Dum-
........................................................................................ neyeu. Privind ]napoi, cum se nume;te pe sine? De
ce ?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n multe ocayii, Pavel accentueay[ asupra des[- ........................................................................................
v=r;irii sale ]n iudaism ]nainte de convertire. Numai
o revela'ie divin[ l/ar fi putut convinge de adev[rul REVELAæIA …I C“L“UYIREA LUI DUMNEYEU
Evangheliei. El era un apostol al Legii: numai Dum- 1.15/24
neyeu a putut s[/l transforme ]ntr/un apostol al lui
‘n aceste versete, Pavel continu[ s[ deyvolte
Cristos.
ceea ce afirmase ]n versetele 11 ;i 12. Aici, el arat[
c[ Evanghelia ;i lucrarea lui sunt de la Dumneyeu,
32 Scrie termenii pe care ]i folose;te Pavel pentru
nu de la ceilal'i apostoli. El a fost ales de c[tre Dum-
a ar[ta ce evreu des[v=r;it fusese el.
neyeu pentru lucrare, a fost chemat ;i convertit prin
Faptele Apostolilor 22.3 .............................................. harul S[u ;i a fost c[l[uyit, ]n lucrarea de propov[-
duire, de c[tre Dumneyeu.
........................................................................................
........................................................................................ Ales de Dumneyeu pentru slujire

.............................................................................................................. Obiectivul 7. S[ sco'i ]n eviden'[ suveranitatea

Faptele Apostolilor 26.4/5.............................................. lui Dumneyeu ]n chemarea lui Pavel ;i s[ descrii
tipul de predestina'ie la care se refer[ el ]n Ga-
........................................................................................ lateni 1.15/16.
50
Cite;te versetele 15/17. Este scris+ `M/a pus deo-
parte din p=ntecele mamei mele.~ Cu alte cuvinte,
chiar ]nainte ca el s[ se fi n[scut, Dumneyeu ]l ale-
sese pentru o lucrare special[.
35 Compar[ Ieremia 1.4-5 cu Galateni 1.15-16. Ce
asem[n[ri sunt ]ntre experien'a lui Ieremia ;i cea a
lui Pavel?
........................................................................................
........................................................................................
Trebuie s[ ne amintim c[ Pavel vorbe;te des-
pre suveranitatea lui Dumneyeu ]n a alege pe cine
vrea El pentru lucrarea Sa. ‘n planul de m=ntuire al
lui Dumneyeu, Pavel a fost ales pentru o lucrare spe-
cial[. Planul lui Dumneyeu pentru el era s[ predice
Evanghelia printre Neamuri.
Uit[¬te din nou peste studiul cuvintelor ca s[
veyi ce se spune despre predestina'ie ;i suverani-
tatea lui Dumneyeu. Teologii au avut lungi contro-
verse ]n problema predestina'iei sau alegerii divi-
ne. Vom privi mai ]ndeaproape la acest subiect ]n
studiul epistolei c[tre Romani. Aici, Pavel vorbe;te
]n mod clar despre faptul c[ Dumneyeu l¬a predes-
tinat. Dar predestinat pentru ce?
S[ privim din nou la versetele 15 ;i 16. Ele ne
arat[ dou[ ac'iuni importante ale lui Dumneyeu, ur-
mate de scopul imediat ;i apoi de scopul ultim al a-
cestor ac'iuni. Putem s[ ilustr[m ]n modul urm[tor+
Dumneyeu m¬a pus deoparte Prima ac'iune
din p=ntecele mamei important[
M¬a chemat prin harul S[u A doua ac'iune
important[
Ca s[¬L descopere ]n mine Scopul imediat
pe Fiul S[u
Ca s[¬L vestesc ]ntre Neamuri Scopul ultim
36 Compar=nd Galateni 1.15-16 cu Ieremia 1.4-5,
la ce fel de predestinare se refer[ Pavel+ pentru
m=ntuire, sau pentru slujire?
........................................................................................
37 Creyi tu c[ Dumneyeu are un plan pentru via'a
ta, c[ El te¬a chemat s[¬L sluje;ti ]ntr¬un anumit
mod? Dac[ este a;a, cum este afectat[ atitudinea ta
fa'[ de lucrarea Sa pentru tine?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
Chemat ;i convertit
S[ privim la versetele din Galateni 1.15-16 ]n
traducerea New English Bible+
`Dar atunci, ]n buna Sa pl[cere, Dumneyeu —
care m[ pusese deoparte de la na;tere ;i m¬a
chemat prin harul S[u — a ales s[¬L reveleye
pe Fiul S[u mie ;i prin mine, pentru ca s[¬L pot
proclama printre Neamuri.~
Pavel a fost chemat ]n acela;i timp at=t la m=n-
tuire, c=t ;i la slujire, ]n lucrare. …i revela'ia lui Isus
Cristos, at=t lui, c=t ;i prin Pavel, a fost o revela'ie
pentru m=ntuire ;i slujire. …i noi suntem m=ntui'i
pentru a¬L sluji pe Dumneyeu. O revela'ie a lui Cris-
tos pentru ;i prin noi este esen'ial[ dac[ dorim s[¬L
preyent[m pe Cristos acelora care nu¬L cunosc. Ei
trebuie s[¬L poat[ vedea ]n noi.
C=nd Pavel vorbe;te despre predicarea lui Cris-
tos p[g=nilor, el nu se refer[ la ni;te triburi necivi-
liyate, care tr[iau undeva ]n jungl[. Cuv=ntul tradus
`p[g=ni~ ]n traducerea King James ]nseamn[ na-
'iuni, popoarele neevree din lume. (‘n traducerea
rom=neasc[, cuv=ntul grec este tradus prin `Nea-
muri~ — sensul este acela;i — n.tr.)
Dumneyeu l¬a ales pe Pavel ca s[ le vesteasc[
Evanghelia. Sensul cel mai adecvat al cuv=ntului
este acela de oameni care nu¬L cunosc pe Dum-
neyeul adev[rat.
S[ vedem acum ]n ce mod se aplic[ aceast[
afirma'ie a lui Pavel (despre predicarea lui Cristos
]ntre Neamuri) motivului pentru care a scris el e-
pistola.
38 Bisericile Galatiei erau formate ]n majoritate din
evrei sau din neevrei (Neamuri)?
........................................................................................
39 Cine le¬a dus Evanghelia pentru prima dat[?
........................................................................................
Vedem c[ galatenii erau inclu;i ]n `Neamurile~
c[rora Pavel le¬a dus Evanghelia. Dumneyeu este
Acela care l¬a trimis la ei. Evanghelia pe care le¬a
predicat¬o a fost revela'ia lui Cristos pe care o pri-
mise direct de la Dumneyeu. Aceasta r[spunde
afirma'iei iudaiyatorilor c[ Pavel nu era de fapt a-
postol ;i Evanghelia pe care o predica el nu era ade-
v[rat[.
40 S[ citim acum trei relat[ri ale convertirii lui
Pavel, c[ut=nd dovada pentru Galateni 1.11-12.
Fiecare relatare ne d[ unele detalii care nu sunt ]n
celelalte. ‘n timp ce cite;ti, caut[ chemarea lui Pa-
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa
vel pentru Neamuri ;i mesajul m=ntuirii Neamu-
rilor prin credin'a ]n Isus Cristos. Compar[ Gala-
teni 1.1 cu Fapte 9.1-19. Cui i se reveleay[ c[ Dum-
neyeu are s[¬l trimit[ pe Pavel la Neamuri?
........................................................................................
Se spune ]n Fapte 9 despre persoana care a
primit revela'ia c[ ar fi spus¬o ;i altcuiva?
........................................................................................
41 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 22.3-16.
Din cele spuse de Anania lui Pavel, cui va m[rturisi
Pavel Evanghelia ;i care va fi mesajul s[u?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
42 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 26.12-20
;i copiay[ cuvintele care con'in at=t chemarea lui
Pavel de a le propov[dui Neamurilor, c=t ;i mesa-
jul m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, pe care
trebuia s[¬l duc[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
C[l[uyit spre slujire
Obiectivul 8. S[ po'i cita doveyile pe care le d[
Pavel pentru apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[
]n'elegi importan'a lor pentru restul epistolei
;i pentru acceptarea autorit['ii epistolei.
C=nd cite;ti pentru prima oar[ Galateni 1.16¬26,
s¬ar putea s[ te ]ntrebi de ce istorise;te Pavel tot ce
s¬a ]nt=mplat imediat dup[ convertirea sa. Observ[
cuv=ntul `]ndat[~, ]n versetul 16. Este important.
Pavel le face cunoscut galatenilor c[ el nu s¬a dus la
apostoli sau la conduc[torii Bisericii din Ierusalim
pentru a afla de la ei mesajul pe care trebuie s[¬l
predice sau unde s[ mearg[. Dumneyeu este Cel
care i¬a dat chemarea, mesajul ;i direc'ionarea.
43 Cite;te Fapte 9.19-30 ;i compar[ cu Galateni
1.16-24. La c=t timp dup[ convertirea sa a ]nceput
Pavel s[ predice? (Fapte 9.20)
........................................................................................
51
44 Care a fost mesajul lui Pavel ]n sinagoga din
Damasc? (Fapte 9.20)
........................................................................................
45 ‘ntoarce la harta de la pagina 8 ;i localiyeay[
pe hart[ Damascul ;i Arabia. ‘n ce direc'ie a c[l[torit
Pavel de la Damasc (]n Siria) spre Arabia?
........................................................................................
Pavel nu ne spune ]n care parte a Arabiei s¬a
dus, nici c=t timp a stat acolo. Unii cred c[ s¬a dus
spre sud, la Muntele Sinai, unde Dumneyeu a dat
Legea lui Moise. Ei cred c[ ]n acest timp, Dumne-
yeu l¬a ajutat s[ revad[ toate ]nv['[turile Legii (]n
care fusese instruit) ;i i¬a ar[tat cum se leag[ acestea
de Cristos. Fie c[ a fost a;a, fie c[ nu, vedem c[
atunci c=nd ];i scap[ via'a ]n Damasc, el nu¬i ]n-
toarce spatele chem[rii pe care o primise.
Mai t=ryiu ]l g[sim la Ierusalim, pentru o scurt[
perioad[ de timp. El preyint[ Evanghelia ]n sinagogi
;i¬i convinge pe oameni c[ Isus este Cristosul. La
]nceput, cre;tinii nu puteau crede c[ prigonitorul
lor s¬a convertit cu adev[rat ;i se temeau de o curs[.
Dar Barnaba este convins de sinceritatea lui ;i ]l pre-
yint[ bisericii.
S[ ne reamintim acum problema din Galatia.
Iudaiyatorii ]ncercau s[¬i conving[ pe galateni c[
Evanghelia lui Pavel nu este cea adev[rat[, c[ este
diferit[ de cea pe care o predicau ceilal'i apostoli la
Ierusalim. Av=nd ]n vedere acest fapt, Pavel le face
cunoscut galatenilor ce s¬a ]nt=mplat c=nd el a fost
la Ierusalim.
46 Cine au fost cei doi conduc[tori importan'i ai
bisericii, cu care s¬a ]nt=lnit Pavel la Ierusalim? (Ga-
lateni 1.18-19).
........................................................................................
........................................................................................
Dac[ Pavel ar fi predicat o Evanghelie fals[,
putem fi siguri c[ Petru ;i Iacov l¬ar fi corectat, dar
nu ni se relateay[ despre a;a ceva. Dimpotriv[, cu-
vinte foarte frumoase la adresa lui Pavel s¬au r[s-
p=ndit ]n toate bisericile din Iudeea.
47 Ce au auyit ei despre ceea ce predica Pavel?
(1.22-23)
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Compar=nd diferitele pasaje din Faptele Apos-
tolilor, afl[m c[ ni;te evrei necre;tini din Ierusalim
aveau de g=nd s[¬l omoare pe Pavel. Dar Dumne-
yeu i¬a vorbit lui Pavel ;i i¬a spus s[ p[r[seasc[
52
Convertirea
Chemarea ;i ]ns[rcinarea
Mesajul
Directivele
Propov[duirea
Confirmarea
Ierusalimul. ‘n acela;i timp Dumneyeu a re]nnoit,
sau a reafirmat, ]ns[rcinarea lui Pavel de a le predi-
ca Neamurilor Evanghelia. Cre;tinii s¬au dus p=n[
la Ceyareea ;i l¬au trimis la Tars, dar acesta a fost
modul lui Dumneyeu de a¬l trimite ]n regiunile care
aveau nevoie de Evanghelie.
48 Cite;te Fapte 22.17-21. Unde a spus Dumneyeu
c[ ]l va trimite pe Pavel?
........................................................................................
49 ‘n Galateni 1.21, unde ]l vedem pe Pavel propo-
v[duind dup[ ce a p[r[sit Ierusalimul?
........................................................................................
Timpul pe care Pavel l¬a petrecut ]n aceast[
regiune — probabil vreo patru ani — credem c[ l¬a
folosit pentru a predica Evanghelia cu orice ocayie,
nu numai ]n Tars, ci ;i ]n regiunile ]nvecinate. Ro-
mani 15.18-23 ne arat[ c[ la un moment dat, ]n tim-
pul acestei propov[duiri, ]ntreaga yon[ ajunsese s[
fie evangheliyat[. Este foarte probabil c[ Pavel a
trecut prin unele din ]ncerc[rile men'ionate ]n 2 Co-
rinteni 11.24-27 ]n timpul acestei perioade.
50 Care este dovada final[ a apostoliei dat[ ]n Ga-
lateni 1.24?
........................................................................................
51 Al[turat, fiec[rui punct din ap[rarea lui Pavel
din Galateni 1, scrie referin'a unde se g[se;te. Pune
un X ]n dreptul acelora care creyi c[ i se pot aplica
]ntr¬un mod oarecare lucr[torului cre;tin de ayi.
G=nde;te¬te la ele prin prisma chem[rii ;i a mesa-
jului t[u. Dac[ dore;ti, po'i s[ adaugi comentarii
sau explica'ii.
Galateni ;i Romani
DOVADA APOSTOLIEI
Aprobarea
DE C“TRE
persoanei
APOSTOLI
a mesajului
DE LA
DUMNEYEU
Dumneyeu glorificat DE C“TRE
]n Pavel BISERICI
....a) El se preyint[ pe sine ca apostol al lui Isus
Cristos ...........................................................
......................................................................
....b) Arat[ c[ a primit Evanghelia ;i chemarea
direct, prin revela'ie, de la Dumneyeu, nu
de la oameni ...................................................
......................................................................
....c) El preyint[ Evanghelia sa ca fiind cea ade-
v[rat[, prin care trebuie evalua'i to'i cei-
lal'i mesageri ;i mesajele lor ...................
......................................................................
....d) Dumneyeu a continuat s[¬l c[l[uyeasc[ ]n
propov[duirea sa prin revela'ie, a reafir-
mat chemarea lui de a le predica Neamu-
rilor ;i l¬a trimis la Neamuri (inclusiv la
galateni ) ........................................................
......................................................................
....e) El arat[ c[ a avut p[rt[;ie cu conduc[torii
Bisericii din Ierusalim. Ei nu au obiectat
cu nimic la mesajul sau propov[duirea lui
......................................................................
....f) Bisericile din Iudeea au spus c[ el predic[
aceea;i Evanghelie ]mpotriva c[reia lup-
tase alt[dat[. ................................................
......................................................................
....g) Propov[duirea sa i¬a f[cut pe cre;tini s[¬L
sl[veasc[ pe Dumneyeu. ............................
......................................................................
Comentarii asupra aplica'iei+ .....................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa
‘n ]ncheiere, s[ ne mai g=ndim o dat[ la verse-
tul 24 ;i la importan'a lui pentru noi. Un conduc[tor
al bisericii poate fi un motiv de a¬I da slav[ lui Dum-
neyeu, ca ]n acest verset, sau un motiv ca numele
lui Dumneyeu s[ fie hulit, ca ]n Romani 2.24. Fie ca
Verific[¬'i r[spunsurile
1 Al lui Pavel.
2 Saul.
3 Pavel
4 b) Romani.
5 c) ‘n timpul primei c[l[torii misionare.
6 ‘n calitate de misionar ]ntre Neamuri, el ]nde-
p[rtey[ barierele, prin adoptarea unui nume
roman.
7 Iudaiyatorii puneau la ]ndoial[ autoritatea a-
postolic[ a lui Pavel. Ei ]ncercau s[¬i conving[
pe galateni c[, de fapt, Pavel nu era un apos-
tol al lui Isus. (Sau o explica'ie asem[n[toare
formulat[ ]n cuvintele tale.)
8 Nu este de la oameni, nici prin oameni, ci prin
Isus Cristos ;i prin Dumneyeu-Tat[l.
9 To'i fra'ii care sunt cu mine.
10 Har ;i pace.
11 De la Dumneyeu-Tat[l ;i de la Domnul nostru
Isus Cristos.
12 R[spunsul t[u. Fiindc[ ei se ]ntorceau din nou
la Lege, aveau nevoie de harul lui Dumneyeu
ca s[¬;i ]nt[reasc[ credin'a lor ;ov[ielnic[ ;i
s[¬i ajute s[ continue ]n Evanghelia harului
S[u. ‘n mijlocul confuyiei pe care o sem[naser[
iudaiyatorii, ei aveau nevoie de pacea pe care
numai Dumneyeu o poate da.
13 v. 1. A fost ]nviat din mor'i.
v. 3. Harul ;i pacea vin de la El.
v. 4. El S¬a dat pe Sine ‘nsu;i pentru p[catele
noastre.
14 b) Ucenic.
53
noi s[ putem spune, ca ;i Pavel+ `Ei ‘l sl[veau pe
Dumneyeu din pricina mea~.
Sugestia mea este s[ te ui'i din nou peste obiec-
tivele acestei lec'ii, ca s[ fii sigur c[ le¬ai atins pe
toate.
15 a) Suveranitatea divin[.
16 b) Adunarea celor chema'i.
17 El ‘i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru corin-
teni.
18 ‘i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru ei ;i men-
'ioneay[ p[r'ile lor bune.
19 R[spunsul t[u. Sper c[ tu ai f[cut.
20 Harul lui Cristos.
21 S[¬L accepte pe Cristos ca M=ntuitor ;i s[ res-
pecte anumite p[r'i ale Legii iudaice.
22 Vestea bun[.
23 ‘ncearc[ s[ o r[stoarne.
24 A¬i da un ]n'eles gre;it, a interpreta gre;it, a
deforma sau a falsifica Vestea Bun[.
25 I¬a tulburat.
26 Evanghelia.
27 d) ‘ntreab[¬te+ `Mesajul sau revela'ia sunt ]n
acord cu Evanghelia lui Cristos?~.
28 ‘n toate.
29 Nu este de origine omeneasc[.
Nu am primit¬o de la oameni.
N¬am ]nv['at¬o de la vreun om.
Prin descoperirea (revela'ia) lui Isus Cristos.
30 d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii dife-
rite.
31 R[spunsul t[u. Evident, unii oameni pot fi sin-
ceri, dar gre;i'i. Saul credea c[ ‘l sluje;te pe
Dumneyeu, dar de fapt lupta ]mpotriva Lui.
54 Galateni ;i Romani

32 Fapte 22.3. Evreu, crescut ]n Ierusalim, la pi- 42 ...din mijlocul Neamurilor la care te trimit, ca
cioarele lui Gamaliel, ]nv['at cu deam[nuntul s[ le deschiyi ochii, s[ se ]ntoarc[ de la ]n-
]n Legea p[rin'ilor, yelos pentru Dumneyeu. tuneric la lumin[, ca s[ primeasc[ iertarea p[-
Fapte 26.4-5. Am tr[it ca fariseu, dup[ cea catelor ;i mo;tenirea, ]mpreun[ cu cei sfin'i.
mai ]ngust[ (strict[) partid[ a religiei iudaice.
Romani 11.1. Israelit, din s[m=n'a lui Avra- 43 ‘ndat[, imediat.
am, din semin'ia lui Beniamin.
2 Corinteni 11.22. Evreu, israelit, din s[- 44 Cristos — c[ El este Fiul lui Dumneyeu.
m=n'a lui Avraam.
2 Timotei 1.3. Dumneyeu, c[ruia ‘i sluje;te 45 Est.
cu un cuget curat din mo;i-str[mo;i.
Filipeni 3.5-6. T[iat ]mprejur ]n yiua a opta, 46 Petru ;i Iacov, fratele Domnului.
din neamul lui Iuda, din semin'ia lui Benia-
min, evreu din evrei: ]n ce prive;te Legea, fa- 47 Credin'a pe care alt[dat[ c[uta s¬o nimiceasc[.
riseu: ]n ce prive;te r=vna, prigonitor al Bise-
ricii: cu privire la neprih[nirea (]ndrept['irea) 48 Departe, la Neamuri.
pe care o d[ Legea, f[r[ prihan[.
49 ‘n Siria ;i Cilicia.
33 R[spunsul t[u. Pentru a ar[ta c[ ceea ce pre-
dic[ el despre Cristos nu vine din propriile 50 Ei ‘l sl[veau pe Dumneyeu din pricina mea.
idei, nici de la al'i oameni. A fost o interven'ie
divin[ care l¬a determinat s[ treac[ de la iuda- 51 a 1.1
ism la cre;tinism. b 1.11-12
c 1.8-9
34 Cel dint=i dintre p[c[to;i. Deoarece a perse- d 1.16-17
cutat Biserica lui Dumneyeu. e 1.18
f 1.23
35 Am=ndoi au fost ale;i de c[tre Dumneyeu ]nc[ g 1.24
]nainte de a se fi n[scut, pentru o lucrare spe-
cial[.

36 Pentru slujire. Comentariile tale. Fiecare lucr[tor cre;tin ar trebui

s[ aib[ con;tiin'a chem[rii ;i a trimiterii din partea
37 R[spunsul t[u. lui Cristos. Evanghelia pe care o predic[m noi tre-
buie s[ fie aceea;i cu cea pe care a predicat¬o Pavel.
38 Neamuri. Toate mesajele ;i to'i mesagerii trebuie evalua'i pe
baya criteriului+ `Este aceasta ]nv['[tura Noului Tes-
39 Pavel. tament?~ Bisericile ]n care predic[m ar trebui s[
poat[ spune despre noi c[ predic[m o doctrin[ s[n[-
40 Anania. Nu. toas[. Putem s[ ne ]ncredem ]n Dumneyeu pentru
c[l[uyire ;i trimitere dac[ am r[spuns chemarii Sale.
41 El le va m[rturisi tuturor oamenilor despre lu- Propov[duirea noastr[ ar trebui s[¬i fac[ pe cre;tini
crurile pe care le¬a v[yut ;i le¬a auyit. s[¬L sl[veasc[ pe Dumneyeu.
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Asigur[¬te c[ to'i studen'ii ;tiu cum s[ folo-
seasc[ ghidul de studiu ;i Biblia. ‘ntreab[¬i de
fiecare dat[ dac[ au avut dificult['i cu vreuna
dintre ]ntreb[ri.
2. Dac[ vreunul dintre studen'i a predicat sau a
'inut o lec'ie despre chemarea lui Dumneyeu,
cere¬i s[ preyinte pe scurt mesajul ;i reyultatele.
3. Discut[ modurile ]n care Dumneyeu cheam[
oameni ]n diferite lucr[ri, ]n yilele noastre. Po'i
s[ dai exemple din istoria bisericeasc[ sau s[
apeleyi la m[rturiile studen'ilor.
4. Alege trei studen'i ;i cere¬le s[ preg[teasc[ o
deybatere asupra importan'ei doctrinei corecte
]n biseric[. Compar[ diferitele atitudini con-
55
temporane asupra acestui subiect cu atitudinea
lui Pavel.
5. Stabile;te grupe care s[ lucreye ]mpreun[ la
preg[tirea unei preyent[ri dramatiyate a me-
sajului epistolei c[tre Galateni. Un grup s[ fie
iudaiyatorii: un alt grup va ap[ra ]nv['[turile
lui Pavel. Unii studen'i vor fi membri ai biseri-
cii, nedeci;i ]ncotro s[ mearg[. Ei ];i pot preg[ti
argumentele ]n timp ce studiay[ Epistola c[tre
Galateni ;i s[ preyinte dramatiyarea ]ntr¬o ]nt=l-
nire ulterioar[. Dac[ doresc s[ preyinte studiul
dramatiyat al epistolei c[tre Galateni ]ntr-o ]n-
t=lnire de grup, ar putea include ;i o scurt[
scen[, ]n care Pavel discut[ problema cu care
erau confrunta'i galatenii ;i se g=nde;te la scrie-
rea epistolei.
56 Galateni ;i Romani

Ped

PLANUL LECæIEI
Consultarea cu conduc[torii bisericii — 2.1¬5
Viyita la Ierusalim — 2.1¬2
Timpul, persoanele ]nt=lnite, scopul
C[l[uyire divin[
Un cay de cre;tin neevreu — 2.3¬5
Recunoa;terea oficial[ este acordat[ — 2.6¬10
Recunoa;terea Evangheliei lui Pavel — 2.6¬8
Recunoa;terea lui Pavel ca apostol — 2.8¬10
Petru corectat de Evanghelia lui Pavel — 2.11¬21
Gre;eala lui Petru ;i mustrarea lui de c[tre
Pavel — 2.11¬14
Justificarea prin credin'[, f[r[ Lege — 2.15¬18
Mort fa'[ de Lege — Viu ]n Cristos — 2.19¬21
OBIECTIVELE LECæIEI
C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie trebuie s[ fii
]n stare+
1. S[ relateyi trei evenimente istorice din Gala-
teniU2 ;i s[ ar['i importan'a lor pentru cre;ti-
nism ;i pentru libertatea cre;tin[.
2. S[ explici scopul ;i importan'a viyitei descrise
]n Galateni 2.1¬10 ;i motivul pentru care Pavel
le istorise;te acest fapt galatenilor.
3. S[ expui trei moduri ]n care Duhul Sf=nt ]i c[l[-
uye;te pe cre;tini.
4. S[ explici principiul pe care l¬a urmat Pavel
c=nd a acceptat s[¬l taie ]mprejur pe Timotei,
dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur pe Tit.
5. S[ ]n'elegi lucrarea conduc[torilor bisericii care
au stabilit ;i au men'inut standardele biblice de
doctrin[ ;i conduit[ pentru biseric[.
6. S[ ar['i valabilitatea recunoa;terii de c[tre bise-
ric[ a chem[rii ;i a lucr[rii unei persoane.
57
Lec'ia 4
APOSTOLII RECUNOSC
Evanghelia LUI PAVEL
Galateni 2
7. S[ descrii chemarea pe care o face Dumneyeu
pentru propov[duire ;i s[ ]n;iri moduri prin
care ea este confirmat[.
8. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile date
]n acest capitol atunci c=nd ai de¬a face cu ipo-
criyie sau cu alte probleme.
9. S[ compari problema rela'iilor iudeu¬cre;tin, ]n
prima Biseric[, cu probleme similare din yilele
noastre.
10. S[ citeyi din memorie Galateni 2.16 ;i 20 ;i s[
folose;ti aceste versete cheie ]n via'a ;i ]n lu-
crarea ta.
TEME
1. Cite;te planul ;i obiectivele lec'iei ;i studiul cu-
vintelor. Acord[ aten'ie deosebit[ tuturor cu-
vintelor care sunt noi pentru tine sau care sunt
folosite cu un sens special ]n aceast[ lec'ie.
2. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[
sec'iune, cu pasajele biblice aferente. R[spunde
]ntreb[rilor de studiu ;i verific[¬'i r[spunsurile.
3. La sf=r;itul lec'iei prive;te din nou peste obiec-
tivele lec'iei ca s[ evalueyi m[sura ]n care le¬ai
atins.
4. Facultativ. Discut[ cu c='iva lucr[tori cre;tini
modul ]n care primesc ei c[l[uyire de la Dom-
nul.
5. Facultativ. Discut[ cu c='iva lucr[tori cre;tini
despre m[surile pe care biserica voastr[ le poate
lua pentru men'inerea standardelor de doctrin[
;i conduit[ pentru lucr[torii ei.
58 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

t[iere — t[iere ]n jurul prepu'ului ca semn al am ;i c[u¬ — Pavel arat[ c[ el deja f[cuse a;a.
]mprejur punerii deoparte pentru Dumneyeu tat s[ fac
(circumciyie) ;i al accept[rii leg[m=ntului pe care 2.10
2.3 l¬a f[cut Dumneyeu cu Avraam.
Copiii evrei de parte b[rb[teasc[ i¬am stat — i s¬a opus pe fa'[, a adus argumente
erau t[ia'i ]mprejur ]n yiua a opta. ]mpotriv[ ]mpotriva lui.
Cei converti'i dintre Neamuri la iu- ]n fa'[
daism erau t[ia'i ]mprejur. T[ierea 2.18
]mprejur era pentru ei ceea ce bo- venirea — anumite persoane venite din partea
teyul este pentru cre;tini. Pavel se unora de la lui Iacov, p[storul Bisericii din Ieru¬
refer[ la evrei ca la cei t[ia'i ]mpre- Iacov salim
jur, iar la Neamuri ca la cei net[ia'i 2.12
]mprejur. ipocrit — persoana care pretinde a fi ceea ce
furi;a'i — pe nea;teptate, f[r[ cuno;tin'a lui. (f['arnic) nu este. La origine cuv=ntul desem-
printre noi na un actor care juca ]ntr¬o pies[ de
2.4 teatru.
strecura'i — p[trun;i ]n mod secret. compromis — a renun'a la ceva pentru a ob'ine ]n
2.4 schimb altceva. Petru ;i¬a compro-
robie — sclavie, condi'ia de total[ depen¬ mis convingerile (a ac'iona ]mpo-
2.4 den'[ de o putere sau de o influen'[. triva a ceea ce credea) c=nd a ]ncetat
supus — accept[ cererile lor. s[ mai m[n=nce cu Neamurile, pen-
2.5 tru a sc[pa de critica celor veni'i de
ca fiind ceva— de oarecare importan'[. la Ierusalim.
2.6
nu¬mi pas[ — nu m[ intereseay[.
2.6 au ]nceput — s¬au pref[cut pentru a ascunde ade¬
dimpotriv[ — din contr[. s[ se v[rul.
2.7 prefac[
mie ]mi — dat[ ca o responsabilitate oficial[. 2.13
fusese Dumneyeu ]i d[duse aceast[ ]ns[r¬ a;a c[ — ]ntr¬o asemenea m[sur[, at=t de
]ncredin'at[ cinare. p=n[ ;i mult.
2.7 2.13
au cunoscut— au v[yut eficien'a lucr[rii pentru a¬ drept — cinstit, corect.
harul care¬mi tingerea scopului stabilit de Dum¬ 2.14
fusese dat neyeu. de ce — de ce obligi?
1.11 sile;ti
a confirma — a stabili veridicitatea. Binecuv=n- 2.18
tarea lui Dumneyeu peste lucrarea Iudei — iudei ca ras[, nu proyeli'i.
lui Pavel a confirmat chemarea sa. din fire
Conduc[torii bisericii au confirmat 2.15
mesajul s[u ca fiind adev[rata Evan- faptele Legii — respectarea Legii lui Moise, ]mplini¬
ghelie. 2.16 rea cerin'elor Legii.
decret — deciyie oficial[ sau proclama'ie emi- c[lc[tor — p[c[tos.
s[ de autorit['i. Conciliul de la Ie- de lege
rusalim a f[cut cunoscute bisericilor 2.18
deciyiile luate printr¬un decret care s[ fac yadar¬— s[¬l ]mpiedic s[¬;i ating[ scopul.
trebuia respectat. nic harul lui
m=na — a str=nge m=inile ]n semn de ]n'ele¬ Dumneyeu
dreapt[ de gere ;i cooperare. 2.21
]nso'ire neprih[nire — ]ndrept['ire, dreptate, tr[ire corect[,
2.9 rela'ie bun[ cu Dumneyeu, virtute,
cur['ie sufleteasc[.
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel
DEYVOLTAREA LECæIEI
Consultarea cu conduc[torii bisericii
Galateni 2.1¬12
Obiectivul 1. S[ relateyi trei evenimente istorice
din Galateni 2 ;i s[ ar['i importan'a lor pentru
cre;tinism ;i pentru libertatea ta cre;tin[.
‘n capitolul 2 din Galateni, Pavel continu[ ap[-
rarea Evangheliei cu argumente istorice. El le rea-
minte;te galatenilor c[ Evanghelia sa a fost accepta-
t[ de c[tre conduc[torii Bisericii din Ierusalim. Ga-
latenii au putut vedea sinceritatea ;i dedicarea lui
Pavel pentru Evanghelia libert['ii cre;tine din citirea
acestei epistole. El a reyistat opoyi'iei iudaiyatori-
lor chiar ]n Ierusalim. Sinceritatea ;i dedicarea sa
pentru Evanghelie se reflect[ ;i ]n modul cum
trateay[ cu conduc[torii Bisericii din Ierusalim.
‘ntr¬o ]mprejurare, Pavel l¬a mustrat chiar pe Petru
pentru c[ nu ac'iona potrivit ]nv['[turilor Evanghe-
liei. P[str=nd aceste lucruri ]n minte, s[ studiem
viyita lui Pavel la Ierusalim.
VIYITA LA IERUSALIM
2.1¬2
Timpul, persoanele ]nt=lnite, scopul
Obiectivul 2. S[ explici scopul ;i importan'a
viyitei descrise ]n Galateni 2.1¬10 ;i motivul
pentru care Pavel le istorise;te acest fapt
galatenilor.
S[ privim mai ]nt=i versetele 1 ;i 2. La care viyit[
la Ierusalim se refer[ Pavel? Se refer[ la viyita pe
care a f[cut¬o la paispreyece ani dup[ convertire?
Sau paispreyece ani dup[ prima sa viyit[ la Ierusa-
lim? Nimeni nu ;tie. Cercet[torii Bibliei men'ionea-
y[ dou[ posibilit['i pentru timpul ;i ocayia viyitei+
— Viyita cu prilejul foametei din anul 45
(Fapte 11.27¬30)
— Viyita cu prilejul conciliului din anul 49
(Fapte 15.1¬29)
1 Sugestia mea este s[¬'i ]mprosp[teyi memoria
cu privire la aceste viyite, citind pasajele din Fapte
;i localiy=ndu¬le ]n tabloul cronologic al vie'ii lui
Pavel (pagina 10). Cine l¬a ]nso'it pe Pavel ]n ambele
viyite?
........................................................................................
Barnaba le era bine cunoscut nu numai
galatenilor, dar ;i conduc[torilor Bisericii din Ieru-
salim. El fusese un membru proeminent al acestei
59
biserici ]nainte de a ]ncepe lucrarea sa ca proroc,
]nv['[tor ;i misionar. Putem vedea ceva din apre-
cierea pe care apostolii o aveau pentru caracterul
lui din numele pe care i l¬au dat.
2 Cite;te Fapte 4.34¬37. Care fusese numele lui
Barnaba?
........................................................................................
3 Cine i¬a dat numele Barnaba?
........................................................................................
........................................................................................
Acest nume poate fi tradus ;i `cel ce ]ncu-
rajeay[~. Putem observa ]n c=teva pasaje biblice c[
numele acesta se potrivea ]ntr¬adev[r caracterului
;i lucr[rii lui Barnaba. Mai ]nt=i ]l vedem v=n-
y=ndu¬;i p[m=ntul pentru a¬i hr[ni pe s[raci. ‘n
Fapte 9.26¬28, citim c[ el a creyut ]n sinceritatea lui
Saul ;i l¬a preyentat ucenicilor, atunci c=nd ace;tia
se temeau de el. Barnaba a fost cel care s¬a dus la
Tars ca s[¬l caute pe Saul ;i s[¬l ia cu sine la Antiohia,
ca s[¬l ajute ]n biserica de acolo. Barnaba a fost cel
care l¬a luat pe Saul cu sine ]n prima c[l[torie mi-
sionar[ ]n Cipru (patria lui Barnaba), Galatia ;i
Cilicia. Acum ]l vedem din nou pe Barnaba, la Ieru-
salim, st=nd al[turi de Pavel ]n ap[rarea Evanghe-
liei pe care ei o predicaser[ Neamurilor.
‘n lec'ia 1 ai ]nv['at deja c[ dac[ Pavel ar fi scris
Epistola c[tre Galateni dup[ Conciliul de la Ierusa-
lim, probabil c[ s¬ar fi referit la deciyiile luate acolo
;i la decretul care le¬a fost trimis bisericilor dintre
Neamuri. Este probabil ca viyita men'ionat[ aici s[
fi avut loc cu ocayia ducerii de ajutoare, pe vremea
foametei. A;a cum vedem ]n nota de la pagina 12,
datele sunt aproximative. Nu avem suficient[ in-
forma'ie pentru a stabili exact. Dar s[ nu uit[m+
Faptul c[ nu cunoa;tem data exact[ nu afecteay[
adev[rul relat[rii lui Pavel cu privire la viyit[.
Este probabil c[ galatenii ]l cuno;teau ;i pe Tit.
El era un neevreu convertit la propov[duirea lui
Pavel. El a c[l[torit ]mpreun[ cu Pavel ;i a lucrat
ani de yile sub ]ndrumarea lui Pavel. Mai t=ryiu,
Pavel ]l nume;te pe Tit episcop peste insula Creta,
ca s[ ordineye p[stori ]n fiecare cetate ;i s[ supra-
vegheye lucrarea de acolo. Pavel i¬a scris lui Tit o
epistol[, ]n care ]i d[ instruc'iuni pentru lucrare ;i
enumer[ c=teva dintre calit['ile ;i responsabilit['ile
lucr[torilor cre;tini (veyi Tit 1.4¬5).
60
‘n Galateni 2, ]i vedem pe Tit, Pavel, Barnaba
]nt=lnindu¬se cu conduc[torii Bisericii din Ierusa-
lim. Pentru Tit este o ]nt=lnire de o importan'[ cru-
cial[. Este ]n joc ]ntregul s[u mod de via'[ ca cre;tin.
El este acolo ca repreyentant al miilor de posibili
noi converti'i dintre Neamuri. Nu numai at=t, dar
cayul s[u tipic li se va aplica tuturor cre;tinilor, ]n
scurgerea vremii. Trebuia s[ se fac[ ]nt=i evreu ca
s[ devin[ cre;tin? Aceasta era problema pe care
Pavel spera s¬o clarifice preyent=nd Evanghelia sa
]naintea conduc[torilor bisericii.
5 Conform versetului 2, cum ;i¬a preyentat Pa-
vel Evanghelia cu aceast[ ocayie?
....a) Public, ]naintea ]ntregii biserici.
....b) ‘n particular, ]naintea comitetului biseri-
cii.
....c) ‘n particular, principalilor conduc[tori.
6 Ce spune Pavel c[ le¬a comunicat?
........................................................................................
........................................................................................
Indiferent de data acestei viyite la Ierusalim,
;tim c[ Pavel le predicase deja Neamurilor Evan-
ghelia o bun[ bucat[ de vreme. Mesajul s[u c[tre
Neamuri — Evanghelia Neamurilor sau Evanghe-
lia net[ierii ]mprejur, cum o nume;te el ]n versetul
7 — era deja deyvoltat[ complet la acea dat[. Ea era
cu siguran'[ gata de a fi preyentat[ ]naintea condu-
c[torilor bisericii.
De ce le¬a preyentat Pavel Evanghelia sa condu-
c[torilor Bisericii din Ierusalim? A vrut Dumneyeu
s[ confirme mesajul lui Pavel, reasigur=nd biserici-
le c[ este adev[rata Evanghelie? Sau a vrut Dum-
neyeu ca Pavel s[¬i ajute s[ ]n'eleag[ ce trebuie s[
fac[ cei converti'i dintre Neamuri? Era important
pentru Pavel s[ lucreye ]n armonie cu ceilal'i apos-
toli? A fost aceast[ viyit[ necesar[ pentru a contra-
cara rapoartele false pe care iudaiyatorii le d[duser[
despre Pavel?
Cuvintele lui Pavel din versetul 2+ `ca nu cumva
s[ alerg sau s[ fi alergat ]n yadar~ ne arat[ c[ reyul-
tatele ]ntregii sale misiuni erau ]n pericol. Ceva tre-
buia f[cut. Iudaiyatorii ]ncercau s[ oblige Neamurile
s[ se fac[ evrei. Oriunde se ducea Pavel, ei mergeau
]n urma lui ;i produceau confuyie printre converti'i.
De asemenea, ei ]i d[deau Bisericii din Ierusalim ra-
poarte false despre Pavel ;i despre ]nv['[tura lui.
Pe vremea aceea, erau deja c=teva mii de cre;tini
evrei ]n Ierusalim. O confruntare ]ntre Pavel ;i iudai-
yatori ar fi produs numai tulburare ;i, poate, deybi-
narea bisericii. Pavel a sim'it c[ este necesar s[ se
]nt=lneasc[ ]n particular cu principalii conduc[tori
ai bisericii ;i s[ le preyinte Evanghelia sa, pentru a
Galateni ;i Romani
evita ne]n'elegerile dintre Biserica evreiasc[ din Ie-
rusalim ;i Biserica Neamurilor. Pavel le face cunos-
cut galatenilor c[ ]ntreaga lor problem[ cu iudaiya-
torii ;i acuya'iile lor a fost deja tratat[. El ;i¬a pre-
yentat deja Evanghelia ]naintea principalilor condu-
c[tori ai cre;tinismului, ;i ace;tia au recunoscut c[
ea este adev[rata Evanghelie.
7 Explic[, pe scurt, motivul lui Pavel pentru a-
ceast[ viyit[, importan'a ei ;i motivul pentru care
le istorise;te galatenilor despre ea.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
C[l[uyirea divin[
Obiectivul 3. S[ expui trei moduri ]n care Du-
hul Sf=nt ]i c[l[uye;te pe cre;tini.
‘n Galateni 1, observ[m c[ Dumneyeu ]i c[l[u-
ye;te pe apostolii S[i, pe oamenii pe care ]i trimite
]n misiune. C[l[uyirea divin[ pe care Pavel a primit¬o
a fost confirmarea apostoliei sale.
8 ‘n Galateni 2.2, Pavel spune c[ s¬a suit
........................................................................................
........................................................................................
Ce creyi c[ ]n'elegea el prin aceasta? Domnul
l¬a c[l[uyit s[ mearg[, dar el nu ne spune cum a
venit revela'ia. Iat[ aici trei posibilit['i+
1. Se poate ca el s[ fi avut o revela'ie direct[
de la Dumneyeu, ]ntr¬o vedenie, un vis sau prin
vocea l[untric[.
2. Se poate s[ fi fost o c[l[uyire de grup, prin
care Dumneyeu s[¬…i fi revelat voia Sa unui ]ntreg
grup.
3. Se poate s[ fi fost c[l[uyit prin profe'ia dat[
prin profetul Agab, despre foametea care urma s[
vin[ peste Iudeea. Cite;te Fapte 11.22¬30 pentru a
avea tabloul complet. Profe'ia lui Agab, din verse-
tul 28, este o bun[ explica'ie pentru afirma'ia lui
Pavel c[ s¬a dus la Ierusalim din cauya unei revela'ii.
Ea ne d[ un argument puternic c[ Pavel se refer[ la
aceast[ viyit[ ]n Galateni 2.2. Ca urmare a acestei
revela'ii, biserica i¬a trimis pe Pavel ;i pe Barnaba
la Ierusalim s[ duc[ ajutoare care s[ le fie ]mp[r'ite
cre;tinilor din Iudeea care sufereau de pe urma foa-
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel
metei. Pavel ;i Barnaba au profitat de aceast[ ocayie
pentru a se ]nt=lni cu conduc[torii bisericii.
9 E;ti tu interesat ]n c[l[uyirea divin[? C=t de
important[ este ea ast[yi pentru noi? Am men'ionat
trei tipuri de revela'ie. Marcheay[¬le pe cele pe care
le folose;te Dumneyeu ;i ]n yilele noastre pentru a¬…i
c[l[uyi poporul.
....a) Revela'ie direct[ prin vedenii, vise sau vo-
ce l[untric[.
....b) C[l[uyire de grup, prin consultare ]n bise-
ric[, sau ]ndrumare dat[ bisericii.
....c) Profe'ii sau alte manifest[ri ale darurilor
Duhului Sf=nt.
....d) Toate cele men'ionate mai sus.
10 Po'i sugera ;i alte modalit['i pe care le¬ar putea
folosi Dumneyeu pentru a¬…i c[l[uyi poporul S[u?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
11 Creyi c[ modalit['ile mai directe de c[l[uyire
sunt mai spirituale dec=t modalit['ile indirecte? De
exemplu, este mai spiritual s[ fii c[l[uyit printr¬o
vedenie, dec=t prin circumstan'e care ]'i indic[ ce
ar trebui s[ faci? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Biblia nu ne spune niciodat[ despre c[l[uyirea
direct[ ca fiind mai spiritual[ dec=t cea indirect[.
Orice modalitate prin care ne c[l[uye;te Dumne-
yeu este c[l[uyire divin[ ;i spiritual[!
Deoarece acest subiect al c[l[uyirii divine este
at=t de important pentru noi, s[ examin[m Fapte
16 ;i s[ vedem c=teva moduri ]n care Dumneyeu ]l
c[l[uye;te pe Pavel.
Cite;te Fapte 16.4¬14. Observ[ mai ]nt=i c[ Pa-
vel c[l[torea prin regiunea Galatia. El le ducea
decretul Conciliului de la Ierusalim bisericilor din-
tre Neamuri. Acest decret cuprindea deciyia cu pri-
vire la raportul cre;tinilor dintre Neamuri fa'[ de
iudaism. Ai citit deja Fapte 15.1¬11 ;i 22¬29. Dac[ te
ui'i din nou peste aceste versete, vei observa c[
deciyia a fost luat[ prin consultare de grup. Deciyia
a avut de asemenea aprobarea Duhului Sf=nt (Fapte
15.28). ‘n ce mod …i¬a dat Duhul Sf=nt aprobarea,
nu g[sim scris ]n Biblie, dar ;tim c[ aceast[ impor-
tant[ ]ndrumare pentru noua biseric[ dintre Nea-
muri a venit prin c[l[uyire de grup.
61
‘n Fapte 16.6 citim c[ Duhul Sf=nt i¬a interyis
lui Pavel s[ predice Cuv=ntul ]n Asia. ‘n versetul
urm[tor citim c[ Duhul lui Isus nu le¬a permis s[
intre ]n Bitinia. (Acesta nu este un alt Duh. Este doar
un alt mod de a numi Duhul Sf=nt). ‘n ce mod l¬a
c[l[uyit Duhul Sf=nt pe Pavel ]n aceste dou[ ocayii,
nu ni se spune. Unii sugereay[ c[ ar fi putut fi prin-
tr¬o prorocie f[cut[ de c[tre unul dintre ]nso'itorii
lui Pavel. ‘ntr¬o alt[ c[l[torie, descris[ ]n Fapte
21.10¬14, vedem c[ Agab a spus o prorocie prin care
i¬a f[cut cunoscut lui Pavel ce avea s[ i se ]nt=mple
la Ierusalim. Dar este evident c[ nu a depins ]n c[-
l[uyire doar de acea prorocie. El s¬a dus la Ierusa-
lim ]n ciuda avertismentului. Profe'ia i¬a servit lui
Pavel ca o confirmare a ce urma s[ se ]nt=mple, nu
c[l[uyire dac[ s[ mearg[ sau nu. Acela;i lucru este
adev[rat cu privire la Fapte 21.4.
Pe de alt[ parte, c[l[uyirea din Fapte 16.6 a
putut s[ fie, la fel de bine, con;tien'a voii lui Dumne-
yeu care vine prin impresia pe care Duhul Sf=nt a
f[cut¬o asupra inimii sau min'ii unei persoane.
Faptul c[ te ;tii ]n voia lui Dumneyeu ]'i aduce o
ad=nc[ pace l[untric[. C=nd examineyi cursul unei
ac'iuni care nu este dup[ voia lui Dumneyeu, s¬ar
putea s[ ai un sentiment de nelini;te. Adeseori,
aceasta este numit[ verificarea Duhului. Pavel c[l[-
torea f[c=nd ceea ce ;tia c[ este voia lui Dumneyeu,
predic=nd Evanghelia. Dar Dumneyeu avea pro-
priul orar ;i un plan pe care Pavel s[¬l urmeye. Era
timpul ca Pavel s[ treac[ ]n Europa, ]n loc s[ lucreye
]n Asia sau Bitinia. Astfel, c=nd Pavel a ie;it din
programul sau planul lui Dumneyeu, probabil c[ a
experimentat una dintre acele verific[ri din partea
Duhului. Duhul Sf=nt i¬a re'inut at=t de puternic
aten'ia lui Pavel, ]nc=t acesta a ;tiut c[ este de la
Dumneyeu. Fiind sensibil la c[l[uyirea Duhului lui
Dumneyeu, Pavel interpreteay[ aceasta ca semn c[
nu trebuie s[ mearg[ nici ]n Asia, nici ]n Bitinia.
Mai vedem ]nc[ o modalitate de c[l[uyire, ]n
Fapte 16.9. Aici, Pavel este ]ndrumat, printr¬o vede-
nie de noapte, s[ mearg[ ]n Macedonia (veyi Fapte
16.12¬14: 18.9: 22.7, pentru alte vedenii). ‘n Fapte
16.12¬14 g[sim un exemplu de c[l[uyire divin[ prin
circumstan'e. Aici vedem c[ Pavel se duce la un loc
unde ;tia c[ evreii se vor aduna pentru rug[ciune.
Acolo era o femeie a c[rei `inim[ a fost deschis[
pentru Domnul~. Ea a devenit prima convertit[ pen-
tru biserica de acolo.
Pe tot parcursul capitolului 16 din Faptele A-
postolilor, putem vedea cum Duhul Sf=nt ]i c[l[u-
ye;te pe oameni ]n diferite moduri. Examin=nd ]n-
treaga ]nv['[tur[ a Noului Testament asupra acestui
subiect, g[sim c[l[uyirea direct[ prin vedenii, vise
sau daruri ale Duhului Sf=nt ca fiind excep'ie, nu
regul[. Dumneyeu ne¬a pus la dispoyi'ie Cuv=ntul
62
S[u care acoper[ o arie larg[ de experien'e umane.
Cuv=ntul pretinde a fi ghidul complet pentru tr[ire
(2 Timotei 3.16¬17). Dar ne putem a;tepta ;i la
c[l[uyire direct[, dac[ ]mprejur[rile o cer.
Punctul principal al acestei sec'iuni poate fi
reyumat ]n ]ntrebarea+ `Este via'a ta c[l[uyit[ de
Duhul lui Dumneyeu?~ Nu are importan'[ dac[ e;ti
c[l[uyit prin vedenii sau prin convingerea l[untric[
]n clipele de rug[ciune pentru ]ndrumare. Lucrul
important este s[ fii condus de Duhul. Roag[¬te ca
Dumneyeu s[ te conduc[. Poate chiar mai impor-
tant, roag[¬te s[ fii sensibil ;i s[ r[spunyi c[l[uyirii
Duhului Sf=nt.
12 Cum a primit Biserica c[l[uyirea de la Dumne-
yeu ]n problema cre;tinilor dintre Neamuri? (Fapte
15)
....a) ‘ntr¬o vedenie.
....b) Printr¬o profe'ie.
....c) Prin consultare de grup.
13 Cum l¬a c[l[uyit Duhul Sf=nt pe Pavel ca s[ nu
mai predice Cuv=ntul ]n Asia la acea dat[?
....a) ‘ntr¬o vedenie.
....b) Printr¬o profe'ie.
....c) Biblia nu ne spune.
14 Cum l¬a condus Duhul Sf=nt pe Pavel s[ mearg[
]n Macedonia?
....a) Printr¬o vedenie.
....b) Printr¬o profe'ie.
....c) Biblia nu ne spune.
15 Care mod de c[l[uyire este mai spiritual?
....a) Vedenia.
....b) Consultarea de grup.
....c) Niciunul.
16 Care este metoda pe care Dumneyeu o folose;te
cel mai des ]n c[l[uyirea copiilor S[i?
....a) Vedenii.
....b) Profe'ii.
....c) Vise.
....d) Consultare de grup.
....e) Biblia.
UN CAY DE CRE…TIN NEEVREU
2.3¬5
Obiectivul 4. S[ explici principiul pe care l¬a
urmat Pavel c=nd a acceptat s[¬l taie ]mprejur
pe Timotei, dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur pe
Tit.
Tit nu a fost silit s[ se taie ]mprejur. Ce victorie
crucial[! Acesta a fost un cay test adus ]naintea a-
postolilor. Iudaiyatorii cereau ca Tit s[ fie t[iat ]m-
prejur. Pavel a refuyat. T[ierea ]mprejur era privit[
Galateni ;i Romani
de c[tre evrei ca semnul leg[m=ntului lui Avraam.
To'i evreii de parte b[rb[teasc[ trebuia s¬o pri-
measc[, potrivit Legii lui Moise. Aminte;te¬'i acum
ce am ]nv['at ]n prima lec'ie. Iudaiyatorii sus'ineau
c[ cineva nu poate s[ fie un bun cre;tin dac[ nu a
devenit mai ]nt=i un bun evreu.
Suntem confrunta'i cu o chestiune interesant[.
Cite;te mai ]nt=i Fapte 16.1¬3. De ce Pavel l¬a t[iat
]mprejur pe Timotei, dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur
pe Tit? Nu era consecvent? Cum putem explica
aceasta? Mai ]nt=i, observ[ c[ Tit era grec, iar Timo-
tei era evreu (de;i tat[l s[u era grec). ‘n al doilea
r=nd, observ[ c[ Timotei a fost t[iat ]mprejur `din
pricina iudeilor~, pe c=nd acum iudaiyatorii erau
aceia care insistau pentru t[ierea ]mprejur a lui Tit.
Dac[ Pavel s¬ar fi supus cererii lor, el ar fi recunoscut
c[ m=ntuirea se cap[t[ prin credin'a ]n Isus Cristos
plus ascultarea de Lege. ‘n cayul lui Timotei, Pavel
nu a vrut s[ pun[ o barier[ care nu era necesar[ ]n
calea evreilor necre;tini din aceea regiune.
17 Cite;te 1 Corinteni 9.19¬23. Pavel formuleay[
clar principiul pe care l¬a urmat ]n cayul lui Timotei
;i Tit. Exprim[¬l ]n cuvintele tale.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Acest principiu este foarte important pentru
slujirea lui Dumneyeu. Pavel pune Evanghelia mai
presus de orice. Lucrul cel mai important pentru el
era ca oamenii s[ fie c=;tiga'i pentru Cristos. El era
flexibil, adaptabil fiec[rei situa'ii, astfel ca s[ poat[
g[si ]n fiecare o poart[ deschis[ pentru a predica
Evanghelia. Acest principiu l¬a c[l[uyit pe marele
misionar. Drepturile lui erau probleme secundare.
Adeseori a trebuit s[ pun[ deoparte aceste drepturi
pentru a intra ]n contact cu oamenii acolo unde erau
ei — social, intelectual sau cultural. 1 Corinteni
10.31¬33 reyum[ de asemenea acest principiu al de-
dic[rii pentru Evanghelie.
Bayat pe acest principiu, Pavel l¬a t[iat ]mprejur
pe Timotei. El a f[cut¬o pentru ca u;a spre evrei s[
r[m=n[ deschis[ pentru Evanghelie. Pe baya acelu-
ia;i principiu, Pavel nu a permis ca Tit s[ fie t[iat
]mprejur. El nu a permis¬o de dragul Evangheliei.
A le face pe plac iudaiyatorilor era acela;i lucru cu
a spune c[ credin'a ]n Isus Cristos ;i lucrarea Sa de
pe cruce nu este suficient[ pentru m=ntuire. Aceas-
ta n¬a mai vrut Pavel s¬o fac[!
G=nde;te¬te la probleme sau situa'ii ]n care a
trebuit s[ examineyi modul ]n care ac'iunile tale ar
afecta cauya lui Cristos. Ai primit prin acest princi-
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel
piu biblic c[l[uyirea de care ai nevoie? Este un prin-
cipiu bun pentru aplicare ]n via'a ta ;i lucrarea ta?
18 Acum e;ti mai bine preg[tit ca s[ r[spunyi unei
]ntreb[ri importante. S¬a opus Pavel ]nsu;i ritua-
lului t[ierii ]mprejur? Dac[ nu, la ce s¬a opus?
........................................................................................
........................................................................................
19 Cum ]i nume;te Pavel pe oponen'ii s[i, ]n Ga-
lateni 2.4?
........................................................................................
20 Ce spune el despre tactica lor? Erau ei sinceri
;i deschi;i ]n problemele pe care le aveau cu Pavel
Recunoa;terea ofical[ este acordat[
Galateni 2.6¬10
Obiectivul 5. S[ ]n'elegi lucrarea conduc[torilor
bisericii care au stabilit ;i au men'inut stan-
dardele biblice de doctrin[ ;i conduit[ ]n bi-
seric[.
Obiectivul 6. S[ ar['i valabilitatea recunoa;terii
de c[tre biseric[ a chem[rii ;i lucr[rii unei per-
soane.
RECUNOA…TEREA EVANGHELIEI LUI PAVEL
2.6¬8
22 Cite;te Galateni 2.6¬10. Cine au fost cei trei
oameni principali ]n Biserica din Ierusalim?
........................................................................................
........................................................................................
Iacov, cel men'ionat aici, este fratele Domnu-
lui Isus, p[storul Bisericii din Ierusalim ;i autor al
epistolei Iacov. Iacov, fratele lui Ioan, fusese deja
omor=t ]nainte ca aceast[ ]nt=lnire s[ aib[ loc.
63
sau vicleni ;i f['arnici?
........................................................................................
Cuno;ti tu oameni care sunt ca oponen'ii lui
Pavel? Observ[ c[ acestora Pavel nu le¬a explicat
principiul `m¬am f[cut tuturor totul~. Acest prin-
cipiu nu include ;i compromiterea adev[rului Evan-
gheliei. El avea ]n g=nd efectele acestui cay asupra
Galatenilor ;i asupra altor cre;tini dintre Neamuri.
21 Care este scopul exprimat al lui Pavel atunci
c=nd refuy[ s[ lase ca Tit s[ fie t[iat ]mprejur? (2.5)
........................................................................................
........................................................................................
23 Compar[ acum Galateni 2.2 ;i 2.7. Ce le¬a
comunicat Pavel conduc[torilor?
........................................................................................
........................................................................................
24 Ce cuvinte din versetul 6 ne arat[ c[ Evanghe-
lia lui Pavel era perfect[ ;i complet[?
........................................................................................
........................................................................................
25 Cum se aplic[ aceste versete Bisericii de ayi?
Conduc[torii bisericii examineay[ doctrina pe care
o predic[ sau o ]nva'[ lucr[torii? Ar trebui? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
64
Reyultatul ]nt=lnirii cu conduc[torii Bisericii
din Ierusalim a fost cunoa;terea deplin[ c[ exist[
doar o singur[ Evanghelie, ]mp[rt[;it[ at=t de Ie-
rusalim (elementul iudaic), c=t ;i de Antiohia (ele-
mentul neiudaic). At=t Petru c=t ;i Pavel au propriile
lor ]ns[rcin[ri speciale, ;i acestea nu sunt ]n con-
flict. Cum ai aplica acest principiu faptului c[ exis-
t[ at=tea culte cre;tine? Dar diferitelor tipuri de lu-
cr[ri ]n biseric[?
26. Care este p[rerea ta cu privire la p[rt[;ia ]ntre
cre;tini din diferite culte cre;tine care predic[ toate
adev[rata Evanghelie a lui Cristos?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Este important s[ recuno;ti c[ Dumneyeu le d[
lucr[ri diferite diferi'ilor oameni ;i chiar diferitelor
grupuri. Aceasta face posibil[ deyvoltarea deplin[
a trupului lui Cristos. Veyi Efeseni 4.1¬16. Oare n¬ar
trebui ca m[dularele trupului S[u s[ aib[ p[rt[;ie
;i s[ lucreye ]mpreun[ ]n armonie?
RECUNOA…TEREA LUI PAVEL CA APOSTOL
2.8¬10
Obiectivul 7. S[ descrii chemarea pe care i¬o face
Dumneyeu unui om ca s[ intre ]n slujba Lui ;i
s[ enumeri moduri prin care aceast[ chemare
este confirmat[.
‘n lec'ia 2 l¬am v[yut pe Pavel insist=nd c[ me-
sagerul trebuie s[ fie judecat dup[ Evanghelia pe
care o predic[. ‘n aceast[ lec'ie am v[yut c[ el ac-
cept[ aceast[ verificare ;i o trece cu bine. Apostolii
recunosc faptul c[ Dumneyeu i¬a dat o lucrare spe-
cial[ ]ntre cei net[ia'i ]mprejur, ]ntre Neamuri. Dar,
conduc[torii bisericii au mai avut o dovad[ cu pri-
vire la apostolia lui Pavel.
27 Care este dovada apostoliei lui Pavel, pe care o
g[se;ti ]n Galateni 2.8?
........................................................................................
........................................................................................
28 Reaminte;te¬'i c[ iudaiyatorii din Galatia ata-
cau at=t Evanghelia lui Pavel, c=t ;i apostolia lui.
Av=nd ]n vedere faptul acesta, ce semnifica'ie a avut
versetul 9 pentru galateni?
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
A fost chemarea lui Pavel recunoscut[ ;i confir-
mat[ de al'ii? Este adev[rat c[ Pavel a predicat E-
vanghelia mult[ vreme ]nainte de ]nt=lnirea cu con-
duc[torii Bisericii din Ierusalim. Dar chiar de la ]n-
ceput, Dumneyeu a folosit al'i cre;tini ca s[ confirme
chemarea sa.
29 S[ privim din nou la ilustra'ia chem[rii lui Pa-
vel ]n lec'ia 2. …tim c[ o chemare la o lucrare de
propov[duire ar trebui s[ vin[ de la Dumneyeu.
Creyi c[ o chemare divin[ mai are nevoie s[ fie
recunoscut[ ;i de al'ii? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
30 Enumer[ c=teva doveyi ale chem[rii divine care
pot fi recunoscute de al'ii.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
31 Cite;te aceste pasaje interesante ;i spune cine
confirm[ chemarea lui Pavel ]n fiecare dintre ele.
Fapte 9.10¬17
........................................................................................
Fapte 9.26¬27
........................................................................................
Fapte 13.1¬4
........................................................................................
‘n lista calit['ilor cerute cuiva ca s[ poat[ fi lucr[tor
]n c=mpul Evangheliei, din 1 Timotei 3.1¬4, este
men'ionat[ ;i recunoa;terea chem[rii de c[tre o
biseric[ local[. Cu alte cuvinte, e;ti chemat ;i ]ns[r-
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel 65

cinat de Dumneyeu, dar exist[ dovada ]n Noul Tes-

RECUNOA…TEREA CHEM“RII DIVINE tament c[ aceast[ chemare divin[ trebuie s[ fie
S confirmat[ c=ndva de biseric[. Biserica recunoa;te
U ceea ce Dumneyeu a f[cut deja ]n via'a celui pe care
R Dumneyeu-Tat[l l¬a chemat. Dac[ dore;ti, po'i folosi diagrama de la
S lec'ia 2, c=nd predici sau 'ii o lec'ie asupra acestui
A subiect.
Isus Cristos
V
E
R
T
I
Tu Biserica Misiunea
C
A
L
“
CONFIRMAREA ORIYONTAL“

Petru corectat de Evanghelia lui Pavel

Galateni 2.11¬21
Obiectivul 8. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta
principiile date ]n acest capitol, atunci c=nd ai
de¬a face cu ipocriyie sau cu alte probleme.
GRE…EALA LUI PETRU …I
MUSTRAREA LUI DE C“TRE PAVEL
Galateni 2.11¬14
Obiectivul 9. S[ compari problema rela'iilor
dintre iudei ;i cre;tini ]n prima Biseric[, cu pro-
bleme similare din yilele noastre.
32 ‘n ce ora; s¬a ]nt=mplat incidentul relatat ]n
aceste versete?
........................................................................................
Localiyeay[¬l pe hart[ (pagina 8). Acesta era un
centru al activit['ii ]ntre Neamuri ;i baya de plecare
]n activit['ile misionare ale lui Pavel. Controversa
dintre Pavel ;i Petru a fost serioas[. Versetul 11 spu-
ne c[ Petru `era de os=ndit~ (era de condamnat). De
ce?
........................................................................................
........................................................................................
33 Cite;te Fapte 10.1 - 11.18. æin=nd seama de a-
ceste fapte, de ce a fost at=t de grav[ retragerea ;i
separarea lui Petru de Neamuri?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
De fapt, Petru a fost cel care a dechis u;a ‘mp[-
r['iei lui Dumneyeu pentru Neamuri, nu Pavel! El
a fost cel dint=i care a v[yut rev[rsarea Duhului
Sf=nt peste Neamuri.
34 Care este motivul pe care Pavel ]l d[ ac'iunii
lui Petru ]n Galateni 2.12?
........................................................................................
........................................................................................
35 Compar[ aceast[ ac'iune cu afirma'ia pe care
Pavel o face despre sine ]n Galateni 1.10.
Scopul lui Pavel era s[ fie pl[cut
........................................................................................
Petru s¬a comportat a;a ]nc=t s[ fie pl[cut
........................................................................................
Dac[ ai la ]ndem=n[ diferite traduceri ale Bi-
bliei, uit[¬te cum este tradus versetul 2.13. Expresia
`s[ se prefac[~ ne ajut[ s[ ]n'elegem c[ Petru se
condamn[ pe sine. Cuv=ntul grecesc folosit are
sensul de `a se uni ]n ipocriyie~. Ipocriyia era p[catul
de care s¬au f[cut vinova'i Petru ;i to'i ce l¬au urmat.
Petru a f[cut un compromis cu convingerile sale.
Adic[ el nu ac'iona conform cu ceea ce ;tia c[ este
corect. De aceea `era de os=ndit~. Sau, aceasta se
poate traduce ;i prin+ `s¬a condamnat pe sine~.
66
36 Te po'i g=ndi la situa'ii similare ]n mediul cul-
tural ]n care tr[ie;ti? Exist[ probleme de rasism sau
bariere de clas[? Ar[t[m noi totdeauna aceea;i dra-
goste cre;tin[ celor extrem de s[raci, celor respin;i
de societate, atunci c=nd ni;te persoane bogate ;i
influente ne viyiteay[ biserica? Enumer[ c=teva
moduri ]n care lucr[torul cre;tin poate ac'iona f['ar-
nic sau ]mpotriva convingerilor sale de teama a ceea
ce lumea ar putea g=ndi despre el.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Barnaba a fost afectat de ipocriyia lui Petru. El
a urmat exemplul lui Petru. Ce trebuia s[ fac[ Pa-
vel? S[ tac[, ]n semn de aprobare a ac'iunii lor? S[¬i
critice dup[ ce pleac[? S[ ]mpart[ biserica ]n adu-
n[ri separate pentru evrei ;i pentru Neamuri? S[
recomande Neamurilor s[ se fac[ evrei? Problema
cerea o ac'iune imediat[, ]nainte ca situa'ia s[ se
agraveye.
Condamnarea lui Petru este sever[, deoarece
el a refuyat s[ stea la masa Domnului al[turi de fra'i
cre;tini. Prin separarea sa de c[tre cre;tinii dintre
Neamuri, el, implicit, spunea c[ lor le lipse;te ceva.
Desigur, aceasta este ceea ce ar fi spus iudaiyatorii
veni'i la Ierusalim.
37 Cite;te Proverbe 27.6 ;i Galateni 2.14. Po'i su-
gera unul sau dou[ motive pentru care Pavel l¬a
mustrat pe Petru `]n fa'a tuturor~, ]n loc s[ aranjeye
problema ]ntre patru ochi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Aceasta nu ]nseamn[ c[ cre;tinii care p[c[tuiesc
trebuie mustra'i totdeauna ]n public. Pentru alte
instruc'iuni, cite;te Matei 18.15¬17 ;i 1 Corinteni
5.1¬5.
Acest incident descris ]n Galateni 2.11¬14 ne
arat[ nevoia de curaj ]n aplicarea Evangheliei ]n
ac'iunile noastre de yi cu yi, indiferent ce cred oa-
menii despre noi. Petru ;i Barnaba aveau nevoie de
mai mult curaj pentru a face ce ;tiau c[ este bine.
Pavel a ac'ionat cu curaj, ca un apostol al lui Cris-
tos, ]n aplicarea ]nv['[turii Evangheliei chiar ;i lui
Petru! Ne trebuie curaj ca s[ ne ocup[m de proble-
me ]n bisericile noastre. D[¬mi voie s[¬'i sugerey s[
te rogi pentru tine ;i pentru ceilal'i cre;tini, ca s[
avem curajul care ne trebuie.
Galateni ;i Romani
JUSTIFICAREA PRIN CREDINæ“ F“R“ LEGE
2.15¬18
Observ[ c[ ]n versetul 15, Pavel ]i nume;te
`p[c[to;i~ pe cei dintre Neamuri. De ce? Aici el este
sarcastic, folosind termenul a;a cum ]l foloseau
evreii care se considerau neprih[ni'i. ‘n versetele
11 la 14, ne¬am concentrat asupra problemei. ‘nce-
p=nd cu ultima parte a versetului 14 ;i p=n[ la ver-
setul 21, avem r[spunsul teologic. Tradi'ia iudaic[
(nu Legea Moyaic[) i¬a f[cut pe evrei s[ cread[ c[
ei sunt prea sfin'i ca s[ stea la mas[ cu Neamurile.
Ei s¬ar spurca dac[ ar avea de¬a face cu ace;ti
`p[c[to;i~. Pavel, ]ns[, subliniay[ aici c[ evreii sunt
la fel de p[c[to;i ca ;i Neamurile, deoarece nimeni
nu se poate m=ntui pe sine de p[cate ]ncerc=nd s[
'in[ Legea. C=nd Pavel spune `noi~, ]n versetul 15,
el se include, ]mpreun[ cu Petru, ]n aceea;i catego-
rie.
38 Subliniay[ pronumele `noi~ ;i verbele la per-
soana ]nt=i plural, ]n versetele 15 ;i 16. Ce ;tiau Petru
;i Pavel, ;i ne este ar[tat ]n versetul 16?
........................................................................................
........................................................................................
39 La ce ac'iune i¬a dus aceast[ cunoa;tere? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pilda Domnului Isus despre vame; ;i fariseu
ne va ajuta aici. Cite;te Luca 18.9¬14. Aceast[ pild[
ilustreay[ faptul c[ credincio;ii Vechiului Testament
erau m=ntui'i pe baya credin'ei ]n promisiunile lui
Dumneyeu. Ei nu erau ]ndrept['i'i pe baya faptelor
(faptele lor bune sau respectarea Legii), ci mai de-
grab[ pe baya ]ndur[rii ;i a harului lui Dumneyeu.
‘n Galateni 2.16 avem o formulare clar[ a Evan-
gheliei lui Pavel despre m=ntuirea prin credin'[.
Aici este inima mesajului lui Pavel c[tre galateni.
Subliniay[ acest verset ]n Biblia ta ;i memoreay[¬l.
Ce vrea Pavel s[ spun[ prin cuvintele `noi ]n-
;ine am fi g[si'i p[c[to;i~, din versetul 17? Ceea ce
vrea el s[ spun[ este c[ dac[ singur[ credin'a nu
este suficient[ pentru m=ntuire, atunci at=t el c=t ;i
Petru au p[c[tuit c=nd i¬au ]nv['at pe oameni c[
este suficient[. Am=ndoi au predicat c[ numai prin
credin'[ poate cineva s[ ajung[ la o rela'ie bun[ cu
Dumneyeu. Pavel spune c[ dac[ aceasta nu este
adev[rat, ei ]i duc pe oameni la p[cat. S¬ar putea ca
urmarea lui Cristos s[¬i duc[ la p[cat? Fereasc[
Dumneyeu s[ le treac[ prin minte un asemenea
g=nd!
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel
40 Ce spune Pavel despre sine ]n versetul 18? Ce
s¬ar face, dac[ s¬ar ]ntoarce la poyi'ia sa de a se
]ncrede ]n Lege pentru justificare?
........................................................................................
Cuv=ntul folosit aici de Pavel este un cuv=nt
mai tare dec=t `p[c[tos~ — folosit ]n versetele 15 ;i
17. De fapt, el spune c[ ar fi un mai mare p[c[tos
dac[ s¬ar ]ntoarce acum la ]ncrederea ]n Lege pen-
tru a fi m=ntuit, dec=t a fost ]nainte de convertire!
Nu este de mirare c[ Pavel s¬a ridicat ;i i¬a mustrat
pe Petru, Barnaba ;i pe ceilal'i evrei cre;tini din An-
tiohia, c=nd erau pe cale s[ fac[ aceast[ ]ntoarcere!
Observ[ c=t de bine li se potrivesc galateniilor a-
ceste cuvinte ale lui Pavel c[tre Petru. Oare nu este
aceasta tocmai poyi'ia pe care se situau ei?
MORT FAæ“ DE LEGE — VIU FAæ“ DE
CRISTOS
2.19¬21
Obiectivul 10. Citeay[ din memorie Galateni
2.16 ;i 20 ;i folose;te aceste versete cheie ]n via'a
;i lucrarea ta.
Legea este sursa mor'ii, nu a vie'ii. Ea ne con-
damn[ la moarte pentru p[catele noastre. Dar Cris-
tos a luat asupra Sa p[catul ;i vinov['ia noastr[ ;i a
murit ]n locul nostru. ‘n ce prive;te Legea, noi, care
suntem ]n Cristos, suntem mor'i. Noi am murit fa'[
de Legea Moyaic[ ;i fa'[ de preten'iile ei asupra
noastr[, a;a ]nc=t noi putem tr[i o via'[ nou[ pen-
tru Dumneyeu.
Deoarece Galateni 2.20 este un verset cheie al
acestei epistole, memoreay[¬l. ‘nva'[¬l astfel ]nc=t
s[ po'i s[¬l scrii corect, dac[ 'i se va cere ]n test!
S[ observ[m acum ceva foarte important des-
pre Galateni 2.20. Este exprimarea unei realit['i, a
unui fapt! Este o m[rturie despre `totala eficacitate
;i suficien'[ a lucr[rii lui Cristos~. Cuvintele `am
fost r[stignit ]mpreun[ cu Cristos~ sunt defini'ia
simpl[ a rela'iei lui Pavel cu Legea. El este mort fa'[
de toate cerin'ele Legii.
Dar pentru Pavel, cre;tinismul este ceva mai
mult dec=t experien'a unei mor'i. Este o experien'[
de via'[! A;a cum s¬a identificat cu Cristos ]n moar-
tea Sa, tot a;a se identific[ cu Cristos ]n ]nvierea Sa.
41 Care sunt cele dou[ afirma'ii pe care Pavel le
face despre Fiul lui Dumneyeu ;i despre sine ]n ul-
tima parte din Galateni 2.20?
........................................................................................
........................................................................................
42 G[sim aceea;i idee ]n Ioan 3.16 ;i Efeseni 5.25.
67
Compar[ aceste versete cu Galateni 2.20. Cum se
exprim[ dragostea divin[?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
43 ‘n 2 Corinteni 5.14¬15, Pavel aplic[ acest princi-
piu al dragostei divine celor care predic[ Evanghe-
lia. Care spune el c[ ar trebui s[ fie r[spunsul nostru
la dragostea lui Cristos?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
44 Privind la Galateni 2.21, s[ reformul[m o afir-
ma'ie important[, transform=nd¬o ]n ]ntrebare. Este
posibil ca cineva s[ fie m=ntuit prin Lege?
........................................................................................
........................................................................................
45 Cum au fost m=ntui'i oamenii din timpul Ve-
chiului Testament?
........................................................................................
........................................................................................
46 Care verset din acest capitol arat[ cum poate
un p[c[tos s[ devin[ drept (neprih[nit, ]ndrept['it)?
........................................................................................
........................................................................................
47 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune+ `Eu cred c[
]n yiua judec['ii faptele mele bune vor c=nt[ri mai
mult dec=t cele rele. Eu m[ str[duiesc s[ fiu destul
de bun ]nc=t s[ pot merge ]n rai.~ Cum i¬ai r[spunde,
folosind un verset din acest capitol?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
48 G=nde;te¬te c[ un cre;tin descurajat ar veni la
tine ;i 'i¬ar spune+ `M¬am g=ndit s[ renun' s[ mai
]ncerc s[¬L urmey pe Cristos. Nu m[ v[d ]n stare s[
tr[iesc via'a cre;tin[.~ Cum l¬ai sf[tui, folosind unul
dintre versetele din acest capitol?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
49 ‘n Galateni 2.20, Pavel se refer[ la sine. ‘n ce
m[sur[ creyi tu c[ m[rturia ta sau a altora este im-
68
portant[ pentru ]ncurajarea oamenilor ]n via'a lor
cre;tin[? Exist[ suficiente oportunit['i pentru a face
aceasta ]n serviciile biserice;ti? Dar prin m[rturie
personal[?
Verific[¬'i r[spunsurile
1 Barnaba.
2 Iosif
3 Apostolii.
4 Fiul m=ng=ierii.
5 c) ‘n particular, principalilor conduc[tori.
6 Acea Evanghelie pe care am predicat¬o prin-
tre Neamuri.
7 R[spunsul t[u. Dumneyeu i¬a ar[tat c[ ar tre-
bui s[ mearg[. S¬a ]nt=lnit cu conduc[torii
bisericii ;i le¬a preyentat urm[toarea pro-
blem[+ Dac[ converti'ii dintre Neamuri trebuie
sau nu s[ se fac[ evrei. Aceasta a fost problema
cu care se confruntau galatenii. Deciyia condu-
c[torilor de la Ierusalim urma s[ fie important[
pentru galateni.
8 Revela'ie
9 d) Toate cele men'ionate mai sus.
10 R[spunsul t[u. Ai putea include ;i Cuv=ntul
lui Dumneyeu, prin anumite versete care 'i se
]ntip[resc ]n inim[, ]mprejur[ri, convingere
l[untric[, sfatul altor cre;tini.
11 Opinia ta.
12 c) Prin consultare de grup.
13 c) Biblia nu ne spune.
14 Printr¬o vedenie.
15 c) Niciunul.
16 e) Biblia.
17 R[spunsul t[u. Ar putea fi+ Evanghelia este
totdeauna pe primul plan. Sau+ C=;tigarea oa-
menilor pentru Cristos este mai important[
dec=t sentimentele sau opiniile mele. Sau+ F[
Galateni ;i Romani
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ce este mai bine pentru cauya lui Cristos. A-
dapteay[¬te obiceiurilor, astfel ]nc=t s[¬i po'i
c=;tiga pe oameni pentru Cristos.
18 Nu. El s¬a opus t[ierii ]mprejur privit[ ca ;i
condi'ie a m=ntuirii. (Sau, r[spunsul t[u ]n
cuvinte similare.)
19 Fra'i mincino;i. (Fra'i fal;i.)
20 Vicleni ;i f['arnici.
21 Ca adev[rul Evangheliei s[ r[m=n[ cu voi.
22 Iacov, Petru ;i Ioan.
23 Evanghelia pe care el a predicat¬o Neamurilor.
24 Nu mi¬au adus nimic.
25 R[spunsul t[u. De obicei, conduc[torii unui
cult fac verificarea ]nainte de a¬i da lucr[toru-
lui recunoa;terea oficial[. Da. Pentru a men-
'ine adev[ratul mesaj evanghelic ;i a ap[ra
biserica de gre;eli.
26 R[spunsul t[u.
27 R[spunsul t[u. Puterea lui Dumneyeu lucr=nd
prin Pavel la fel de eficient ca ;i prin Petru.
28 A dovedit c[ ;i conduc[torii Bisericii din Ieru-
salim au aprobat Evanghelia lui Pavel ;i i¬au
recunoscut apostolia.
29 R[spunsul t[u.
30 R[spunsul t[u ar putea include+ manifest[ri ale
darurilor pentru lucrarea ;i puterea lui Dum-
neyeu ]n lucrarea acelui om, Evanghelia pe
care o predic[, c[l[uyirea divin[ ]n lucrare,
siguran'a sa c[ Dumneyeu l¬a chemat.
31 Fapte 9.10¬17 Anania.
Fapte 9.26¬27 Barnaba.
Fapte 13.1¬4 Biserica din Antiohia.
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel
32 Antiohia.
33 Dumneyeu ]i d[duse revela'ia c[ Neamurile
nu sunt mai necurate dec=t evreii. El nu tre-
buia s[ considere necurat ceea ce Dumneyeu
cur['ise. Mai demult el se asociase cu Neamu-
rile ;i ;i¬a ap[rat aceast[ poyi'ie ]naintea Bise-
ricii din Ierusalim.
34 Teama de cre;tinii iudaiyatori veni'i din Bise-
rica din Ierusalim.
35 Lui Dumneyeu, nu oamenilor.
Oamenilor, nu lui Dumneyeu.
36 R[spunsul t[u.
37 R[spunsul t[u. Poate c[ a f[cut¬o pentru a¬i
avertiya ;i pe al'ii. A oprit agravarea proble-
mei. Pentru a ap[ra adev[rurile fundamenta-
le ale libert['ii cre;tine ;i a ar[ta c[ Evanghe-
lia trebuie aplicat[ ]n vie'ile noastre. Pentru
a¬i ajuta pe Barnaba ;i Petru.
38 Omul nu este ]ndrept['it prin faptele Legii ci
prin credin'a ]n Isus Cristos.
39 Ei credeau ]n Isus Cristos, c[ pot fi ]ndrept['i'i
prin credin'a ]n El, ;i nu prin faptele Legii.
69
40 C[lc[tor de lege.
41 El m¬a iubit ;i S¬a dat pe Sine ‘nsu;i pentru
mine.
42 Prin voin'a de a se sacrifica de dragul celui
iubit.
43 S[ nu mai tr[im pentru noi, ci pentru Cel ce a
murit pentru noi.
44 Nu.
45 Prin credin'a ]n promisiunile lui Dumneyeu.
46 2.16
47 Ai putea folosi 2.16 pentru a ar[ta c[ faptele
noastre bune nu ne pot m=ntui. Numai cre-
din'a ]n Isus poate.
48 Ai putea folosi 2.20 pentru a ar[ta c[ victoria
asupra p[catului vine prin Cristos care tr[ie;te
]n noi. Noi nu suntem doar justifica'i prin
credin'[+ noi trebuie s[ ;i tr[im prin credin'[.
49 R[spunsul t[u.
70
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Ca procedeu standard, observ[ cum se descurc[
studen'ii cu ]ntreb[rile de studiu ;i ]n ce m[sur[
ating obiectivele propuse.
2. Ajut[¬i pe studen'i s[ afle tot ce se poate des-
pre Antiohia Siriei, s[ o localiyeye pe hart[ ;i
s[ poat[ relata c=teva lucruri importante. Pre-
yint[ imagini din acea regiune ;i locuitorii ei
de ast[yi. Discut[ importan'a Bisericii primare
din Antiohia.
3. Dramatiyeay[ problema din Antiohia — neho-
t[r=rea lui Petru, ac'iunea sa, mustrarea lui
Pavel ;i reyultatele. Discut[ importan'a acestor
reyultate pentru celelalte biserici. Observ[ po-
yi'ia pe care a luat¬o Petru ]n Conciliul de la
Ierusalim (Fapte 15).
4. Solicit[ trei studen'i s[ preg[teasc[ o discu'ie
scurt[ despre responsabilitatea cre;tinilor ]n
yilele noastre, c=nd suntem confrunta'i cu pro-
bleme rasiale similare celor din Antiohia.
Galateni ;i Romani
5. Discut[ importan'a rela'iilor dintre Pavel ;i cei-
lal'i conduc[tori de biserici ;i importan'a armo-
niei ]ntre lucr[torii cre;tini de ayi.
6. Invit[ un conduc[tor din organiya'ia bisericeas-
c[ din care faci parte ca s[ discute cu studen'ii
despre importan'a unui standard de doctrin[
pentru o biseric[. Discut[ modalit['ile care e-
xist[ pentru men'inerea doctrinei biblice co-
recte ]n biserici. Compar[ aceasta cu atitudinea
lui Pavel fa'[ de ceea ce se ]nv['a ]n biseric[.
7. Dramatiyeay[ viyita lui Pavel, Tit ;i Barnaba la
Ierusalim.
8. Discut[ necesitatea c[l[uyirii personale din par-
tea Domnului ;i cere¬le studen'ilor s[ ]mp[rt[-
;easc[ m[rturii de c[l[uyire divin[.
9. Dac[ vreunul dintre studen'i a preg[tit temele
op'ionale de la ]nceputul acestei lec'ii, d[¬i timp
pentru a preyenta reyultatele.

PLANUL LECæIEI
Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni — 3.1-5
Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam — 3.6-9
Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege — 3.10-25
R[scump[rare de sub blestemul Legii — 3.10-25
Sub blestemul Legii — 3.10-12
R[scump[rat de sub blestem prin Cristos —
3.13-14
Promisiunea nu este anulat[ prin Lege — 3.15-18
Legea dat[ ca s[ ne conduc[ la Cristos — 3.19-25
Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ — 3.26-29
OBIECTIVELE LECæIEI
C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[ fii
]n stare+
1. S[ ]n'elegi bayarea ferm[ a lui Pavel pe Scrip-
turi ;i importan'a acestui principiu ]n propria
ta lucrare.
2. S[ descrii rolul lui Avraam ]n istoria lucr[rii
de r[scump[rare ;i care este atitudinea fa'[ de
acesta.
3. S[ explici ce ]nseamn[ a fi justificat prin cre-
din'[.
4. S[ expui trei rela'ii importante dintre Lege ;i
Evanghelie.
71
Lec'ia 5
SCRIPTURA NE ‘NVAæ“
EVANGHELIA CREDINæEI
Galateni 3
5. S[ citeyi din memorie Galateni 3.11 ;i s[ ar['i
de ce Legea lui Moise nu poate fi baya m=ntuirii
;i s[ explici necesitatea mor'ii lui Cristos pe cru-
ce.
6. S[ expui scopul Legii ;i s[ ]n'elegi valoarea ei.
7. S[ schi'eyi argumentul lui Pavel ]n favoarea
m=ntuirii prin credin'[, a;a cum se afl[ ]n Ga-
lateni 3.
8. S[ descrii drepturile ;i rela'iile dintre m[dularele
Trupului lui Cristos, s[ le ]n'elegi ]n profunyi-
mea lor ;i s[ le aplici ]n via'a ;i lucrarea ta.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor pentru a avea o mai
clar[ ]n'elegere a cuvintelor care s-ar putea s[
fie folosite cu un sens aparte.
3. Cite;te Galateni 3.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[
sec'iune, citind mai ]nt=i pasajele biblice la care
se refer[. Dup[ ce completeyi r[spunsul la ]ntre-
b[rile de studiu, de la fiecare sec'iune, veri-
fic[¬'i r[spunsurile compar=ndu¬le cu cele date
la sf=r;itul sec'iunii.
72
STUDIUL CUVINTELOR
fermecat — sub efectul unei vr[ji, ]nc=t s[ nu
3.1 poat[ ac'iona a;a cum ar trebui.
yugr[vit — descris at=t de clar, de parc[ L¬a'i fi
3.1 v[yut voi r[stignit.
firea p[- — trup, nu suflet sau duh. Pavel folo-
m=nteasc[ se;te acest cuv=nt cel mai adesea cu
(]n original+ sensul de natur[ uman[ cu dorin'e
carnea) egoiste ;i neputincioase de a reyista
2.4 ispitirii.
minuni — ac'iuni supranaturale, fapte inexpli-
3.5 cabile prin legile cunoscute ale na-
turii.
Scriptura ... — Cuv=ntul lui Dumneyeu a preyis sau
prevedea a profe'it binecuv=ntarea urma;ilor
3.8 lui Avraam, deoarece Dumneyeu
putea s[ vad[ ce avea s[ se petreac[
]n viitor.
binecu- — avantajat, favoriyat. O binecuv=ntare
v=ntat este darul unui favor divin, o surs[
3.8 de fericire ;i de bun[stare.
credincios — folosit aici cu sensul de `plin de cre-
3.9 din'[~, `care crede~.
blestem — sentin'[ divin[ de judecare ;i con-
3.10 damnare. Pavel vorbe;te despre bles-
tem ca fiind sentin'a de condamnare
la moarte pe care Dumneyeu a pro-
nun'at¬o ]mpotriva celor care calc[
Legea.
neprih[nit — drept, corect, potrivit cu standardul
(drept) lui Dumneyeu ;i ]n poyi'ie corect[
3.11 fa'[ de El, ]n rela'ie bun[ cu El.
r[scum- — recump[rat, eliberat prin plata r[s-
p[rat cump[r[rii. Noi ne vindem pe noi
3.13 ]n;ine p[catului ;i mor'ii, atunci
c=nd alegem s[ mergem pe calea
noastr[, ]n loc s[ ascult[m de Dum-
neyeu. Dar Dumneyeu ne¬a iubit ;i
ne¬a cump[rat din nou pentru Sine
— ne¬a r[scump[rat — cu pre'ul
propriei mor'i. Planul S[u de r[s-
cump[rare pentru noi este s[ fim
m=ntui'i prin simpla acceptare a
ceea ce a f[cut El pentru noi.
testament — acord solemn ]ntre dou[ sau mai
(]n original+ multe persoane de a face sau de a
`leg[m=nt~) nu face anumite lucruri.
3.15
Galateni ;i Romani
a desfiin'a — a anula, a invalida. Legea nu poate
3.15 anula sau desfiin'a leg[m=ntul f[g[-
duin'ei.
s[m=n'a — urma;ii sau descenden'ii. Pavel ara-
3.16 t[ c[ promisiunea f[cut[ semin'ei lui
Avraam se refer[ la Isus Cristos, un
urma; al lui Avraam ]n ce prive;te
natura uman[.
mijlocitor — mediator, persoan[ care aduce la ]n-
3.19 'elegere dou[ p[r'i.
]ntr¬adev[r — cu adev[rat.
3.21
a ]nchis totul— a inclus totul.
3.15
v¬a'i ]m- — ca ;i cu o hain[. Adus ]n unitate cu
br[cat cu Cristos, ]n care tr[im.
Cristos
3.27
rob — sclav, dependent.
3.28
rol — atribu'ie care revine cuiva ]ntr¬o ac-
'iune sau ]n via'[.
]nlocuitor — ]n locul, ca substituent pentru (exem-
plu moartea lui Cristos pentru noi).
a isp[;i — a pl[ti pentru o pagub[ sau pentru
pentru un r[u comis. Un criminal poate s[
isp[;easc[ crima sa ]mpotriva so-
ciet['ii, suferind pedeapsa care i¬a
fost dat[. Isus a isp[;it p[catele
noastre suferind pedeapsa cu moar-
tea, a;a cum era cerut. Isp[;irea ne
elibereay[ de vinov['ie. Isp[;irea Sa
pentru p[catele noastre este temeiul
m=ntuirii noastre.
simbol — ceva care ]nlocuie;te sau repreyint[
altceva. (Semn, obiect, imagine care
repreyint[ indirect un obiect, o fiin-
'[, o no'iune, o idee etc. - n.tr. con-
form Dic'ionarului Explicativ al
Limbii Rom=ne, 1975). Boteyul ]n
ap[ este un simbol sau o imagine a
unirii cu Cristos ]n moartea ;i ]nvi-
erea Sa.
pre' — pre'ul pl[tit pentru a elibera pe ci-
de r[s- neva. Moartea lui Isus este pre'ul de
cump[rare r[scump[rare care ne elibereay[ de
sub puterea p[catului.
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei
DEYVOLTAREA LECæIEI
Aceast[ parte a Epistolei c[tre Galateni este une-
ori numit[ `Argumentul teologic~ sau `Argumentul
scriptural~. Pavel folose;te multe citate din Vechiul
Testament ]n aceast[ parte a ap[r[rii Evangheliei.
De fapt, el ne arat[ c[ Evanghelia justific[rii prin
credin'[ a fost ]ns[;i esen'a rela'iei lui Dumneyeu
cu poporul S[u chiar ]n timpurile Vechiului Testa-
ment.
Exist[ dou[ motive majore pentru care Pavel a
folosit multe citate biblice ]n argumentarea sa. Mai
]nt=i, orice evreu ar c[uta dovada ]n Scripturi ]n
orice controvers[ religioas[. Aceasta este adev[rat
cu at=t mai mult pentru un evreu cu o educa'ie
rabinic[, a;a cum era Pavel. ‘n al doilea r=nd, este
probabil c[ iudaiyatorii folosiser[ deja Scripturile
pentru a¬;i sus'ine argumentele lor. Pavel ;tia c[
trebuie s[ se confrunte cu ei pe terenul lor. Pe l=ng[
aceasta, ;tim c[ Duhul Sf=nt este Cel care l-a inspirat
pe Pavel ]n scrierea epistolei. Dumneyeu l¬a ajutat
pe Pavel s[ ne arate — at=t nou[, c=t ;i galatenilor
— c[ Evanghelia este solid bayat[ pe Vechiul Tes-
tament ;i este ]mplinirea acestuia.
VECHIUL TESTAMENT
re
sp
te
n ain
d]
vin
pri
MÂNTUIREA PRIN CREDINæ“
Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni
Galateni 3.1-5
Obiectivul 1. S[ ]n'elegi bayarea ferm[ a lui Pa-
vel pe Scripturi ;i importan'a acestui principiu
]n propria ta lucrare.
‘n lec'iile anterioare, argumentul lui Pavel s¬a
bayat pe experien'a sa personal[ cu Evanghelia. A-
cum, el se ]ntoarce la Scripturi ;i arat[ c[ experien'a
sa spiritual[ este bayat[ pe Cuv=ntul lui Dumne-
yeu. El folose;te un argument mai puternic dec=t
propria lor experien'[ spiritual[. Pavel L¬a repre-
yentat pe Isus ca pe Mesia Cel promis — ]mplinirea
profe'iilor Vechiului Testament. Crey=nd ceea ce au
auyit, ei au experimentat m=ntuirea. Duhul Sf=nt a
intrat ]n vie'ile lor. Ei aveau comuniune cu Dumne-
yeu prin credin'a lor ]n Isus Domnul. Credin'a lor
73
De;i Pavel avea motive speciale s[ citeye din
Biblie ]n controversa sa cu iudaiyatorii, putem lua
aceast[ practic[ drept model pentru propov[duirea
noastr[. Biblia este cartea de temelie at=t pentru
credin'[, c=t ;i pentru conduit[. Lec'iile pe care le
'ii sau predicile tale sunt ele saturate de Cuv=ntul
lui Dumneyeu? Oamenii au nevoie disperat[ de a
cunoa;te ce spune Dumneyeu. Dac[ tu proclami cu
credincio;ie Cuv=ntul lui Dumneyeu, El va ]nt[ri
credin'a celor care¬l ascult[ ;i va satisface at=t nevoi-
le lor, c=t ;i pe ale tale.
1 Care au fost motivele lui Pavel pentru a folosi
Scriptura at=t de mult ]n aceast[ sec'iune?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
NOUL TESTAMENT
pri
vin
d]
nu
rm
[l
a
]n promisiunea lui Dumneyeu le-a adus m=ntuirea.
Pavel le arat[ c[ ]ntorc=ndu¬se din nou la Lege pen-
tru a g[si m=ntuirea, ei ar nega nu numai experien'a
lui, ci chiar ;i pe a lor.
2 Pe cine acuy[ Pavel ca fiind vinovat de eroarea
doctrinar[ din bisericile Galatiei?
....a) For'ele demonice.
....b) Iudaiyatorii.
....c) Galatenii ]n;i;i.
....d) Biserica din Ierusalim.
Aceste cuvinte din versetul 1 ne spun de ce ]i
acuy[ Pavel pe galateni+ `]naintea ochilor c[rora a fost
yugr[vit Isus Cristos ca r[stignit.~ Pavel predicase
74
Evanghelia ]n Galatia. El declarase ]n mod public
c[ Isus Cristos a fost r[stignit pentru p[catele lor.
Acum, ei le¬au permis iudaiyatorilor s[¬i ]n;ele. Pa-
vel ]i nume;te `nechibyui'i~. De ce? N¬au fost ei
]n;ela'i? De ce s[ fie ei acuya'i? Este evident c[ Pa-
vel considera c[ ei aveau resursele s[ se opun[ unei
asemenea ]nv['[turi false. Dar ei nu ;i¬au folosit
resursele. Doctrina iudaiyatorilor contrayicea Evan-
ghelia pe care le-o predicase Pavel. De ce nu au
examinat ]nv['[turile noi ]n lumina adev[rurilor pe
care deja le primiser[? Ei ;i¬au neglijat datoria —
au falimentat ]n ap[rarea adev[rului.
Pavel ]i ]ntreab[ pe galateni+ `Prin 'inerea Legii
a'i primit voi via'[ nou[ ca ;i cre;tini? Sau a'i pri-
mit¬o prin auyirea credin'ei?~ Evident, ]nceputul
vie'ii lor cre;tine a fost prin credin'a ]n Evanghelie,
nu prin 'inerea Legii. Avem aici o lec'ie practic[. ‘n
via'a cre;tin[ trebuie s[ umbl[m prin credin'[, nu
numai la ]nceput, ci tot drumul. Galatenii au pornit
bine, dar credin'a lor nu a fost destul de puternic[
]nc=t s[ reyiste doctrinei false. Ei au e;uat tocmai ]n
folosirea ]n via'a de yi cu yi a credin'ei care le-a adus
aceast[ nou[ via'[ la ]nceputul experien'ei lor cre;-
tine. Credin'a inactiv[ sl[be;te pentru c[ nu este
folosit[. Folosirea credin'ei ]i determin[ starea. Tre-
buie s¬o folose;ti dac[ nu vrei s¬o pieryi! O putem
compara cu mu;chii trupului. Dac[ ]i folosim, se
]nt[resc. Dac[ nu¬i folosim, se atrofiay[, sl[besc.
La sf=r;itul Predicii de pe Munte, Isus ilustreay[
acest adev[r pe care l¬am discutat. Cite;te Matei
7.24-27. Furtuna ]ncerc[rilor r[stoarn[ ;i chiar dis-
truge credin'a care nu are o temelie puternic[. Te-
melia solid[ este r[spunsul activ, continuu, la Cu-
v=ntul lui Dumneyeu. O asemenea credin'[ se va
]nt[ri progresiv ;i va fi ]n stare s[ r[m=n[ ]n picioare
chiar prin furtuna ]ncerc[rilor. Este aceasta imagi-
nea credin'ei tale? Roag[¬te ca Dumneyeu s[ te ajute
s[ pui ]n practic[ — ]n via'[ — toate adev[rurile pe
care le ]nve'i din Cuv=ntul S[u.
‘n Galateni 3.2 Pavel vorbe;te despre primirea
Duhului. Unii iau aceasta drept o referire la boteyul
penticostal al Duhului Sf=nt. Totu;i, privind ]n con-
text (care se ocup[ de ]ndrept['irea prin credin'[),
pare mai probabil c[ Pavel se refer[ la lucrarea Du-
hului Sf=nt ]n momentul convertirii. Cite;te, de
exemplu, Ioan 3.5-8 ;i Romani 8.15-16.
‘n Galateni 3.3, Pavel pune ]n opoyi'ie Duhul
;i carnea (firea p[m=nteasc[). Galatenii ;i¬au ]nce-
put via'a lor cre;tin[ ]n puterea ;i st[p=nirea Du-
Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam
Galateni 3.6-9
Obiectivul 2. S[ descrii rolul lui Avraam ]n is-
toria lucr[rii de r[scump[rare ;i care este rela'ia
ta fa'[ de el.
Galateni ;i Romani
hului Sf=nt. Cu alte cuvinte, ei au ]nceput ]n puterea
lui Dumneyeu. Termenul `carne~ (firea p[m=n-
teasc[) se refer[ aici la natura uman[ separat[ de
cea divin[. ‘nseamn[ natura uman[ ]n contrast cu
t[ria ;i puterea lui Dumneyeu.
3 Formuleay[ ]n cuvintele tale ceea ce spune Pa-
vel ]n Galateni 3.3.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel accentueay[ aici c[ via'a cre;tin[ este su-
pranatural[, de la ]nceput p=n[ la sf=r;it. ‘n verse-
tul 4, el ]i ]ntreab[ pe galateni+ `Oare toate acele
experien'e spirituale minunate pe care le¬a'i avut
n¬au avut nici un scop?~ O alt[ traducere spune+
`Toat[ experien'a voastr[ nu ]nseamn[ nimic? Cu
siguran'[ c[ ea ]nseamn[ ceva~ (TEV).
4 A trebuit vreodat[ s[¬l ]ncurajeyi pe un cre;tin
care se clatin[ s[ continue s[ se ]ncread[ ]n Dom-
nul? A fost de vreun ajutor reamintirea experien-
'elor spirituale trecute? Exprim[¬'i opinia.
........................................................................................
........................................................................................
‘n versetul 5, Pavel continu[ s[ arate deosebirea
dintre Evanghelia credin'ei ;i efortul de a fi suficient
de bun ca s[ meri'i binecuv=ntarea lui Dumneyeu.
Dumneyeu le¬a dat galatenilor Duhul Sf=nt ;i a f[-
cut minuni printre ei. El a f[cut¬o atunci c=nd ei au
creyut ]n promisiunea Sa, nu din pricina bun[t['ii
lor.
5 Pe ce bay[ binecuv=nteay[ Dumneyeu lucrarea
de propov[duire a unor oameni de ayi, m=ntuind
multe suflete, rev[rs=nd Duhul Sf=nt, vindec=ndu¬i
pe bolnavi, sau f[c=nd s[ creasc[ bisericile lor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Obiectivul 3. S[ explici ce ]nseamn[ a fi justificat
prin credin'[.
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei 75

Pavel le arat[ acum galatenilor c[ Evanghelia 7 Cite;te Genesa 15.1-6 pentru a te familiariya cu
credin'ei pe care au primit¬o ei este aceea;i cu cea contextul versetelor pe care le citeay[ Pavel. Copiay[
care a fost dat[ lui Avraam cu multe secole ]nainte. versetul din Genesa pe care ]l citeay[ Pavel.
Experien'a lor ];i are r[d[cinile ]n Cuv=ntul lui
........................................................................................
Dumneyeu ;i ]n istoria poporului lui Dumneyeu.
Pavel arat[ c[ ]ntotdeauna metoda lui Dumneyeu ........................................................................................
de a¬i justifica (]ndrept['i) pe oameni a fost prin Vei studia mult mai multe despre Avraam ;i
credin'[. Pentru a dovedi aceasta, el ]l folose;te ca exemplul s[u remarcabil de credin'[ c=nd vei studia
exemplu pe Avraam ;i citeay[ vestea bun[ care i¬a Romani.
fost dat[.
Fii ai lui Avraam — Galateni 3.7-16 ‘n versetul 7, Pavel scoate ]n relief faptul c[
adev[ra'ii fii ai lui Avraam nu sunt aceia care au
AVRAAM descins din el ]n mod fiyic, nici aceia care sunt t[ia'i
]mprejur. Fii ai lui Avraam sunt cei care au o filia'ie
spiritual[ fa'[ de Avraam. Filia'ia spiritual[ este cea
firesc

spiritual

a credin'ei. Chiar ;i Neamurile sunt incluse ]n fa-

milia lui Avraam — dac[ au credin'[.

8 Cine i¬a predicat lui Avraam Evanghelia? 3.8.

Locuitorii ........................................................................................
evreii
din Negev
9 Ce ne spune versetul 8 despre modul ]n care
Dumneyeu inten'iona s[¬i ]ndrept['easc[ pe p[g=ni
(Neamuri)?
ISUS
........................................................................................
spiritual

cei care cred ]n Cristos
evrei ;i Neamuri
Avraam este un exemplu potrivit. Putem spune
c[ el a fost dintre Neamuri ca ;i galatenii, deoarece
el a tr[it ]nainte ca na'iunea ebraic[ s[ fi ]nceput.
Avraam a fost str[mo; at=t al evreilor, c=t ;i al locu-
itorilor din pustiul Negev. Iudaiyatorii l¬ar fi luat
ca exemplu pe Moise. Pavel ]ns[ merge ]nainte de
Moise ;i ]l ia pe Avraam. Iudaiyatorii se refer[ la
Lege. Pavel se refer[ la leg[m=ntul f[g[duin'ei care
a fost ]nainte de Lege.
6 Potrivit cu Galateni 3.6, cum a fost ]ndrept['it
Avraam ]naintea lui Dumneyeu? Ce i s¬a socotit ca
neprih[nire (]ndrept['ire)?
........................................................................................
Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege
Galateni 3.10-25
Obiectivul 4. S[ expui trei rela'ii importante
dintre Lege ;i Evanghelie.
R“SCUMP“RAREA DE SUB BLESTEMUL LEGII
Obiectivul 5. S[ citeyi din memorie Galateni
3.11 ;i s[ ar['i de ce Legea lui Moise nu poate fi
........................................................................................
10 Cine urma s[ fie binecuv=nta'i ]n Avraam? v. 8.
........................................................................................
11 Cum este numit Avraam ]n versetul 9?
........................................................................................
12 Citind versetele 8 ;i 9, cine urma s[ beneficieye
de binecuv=ntarea lui Dumneyeu, dintre toate po-
poarele?
........................................................................................
‘n cele patru versete ale acestei sec'iuni (3.6-9),
Pavel afirm[ de patru ori c[ rela'ia corect[ cu Dum-
neyeu (justificare, ]ndrept['ire, binecuv=ntare) vine
prin credin'[. Treci din nou peste aceste versete ;i
subliniay[ cuvintele `credin'[~ ;i a `crede~.
13 Potrivit versetului 7, cine sunt adev[ra'ii ur-
ma;i ai lui Avraam?
........................................................................................
baya m=ntuirii ;i s[ explici necesitatea mor'ii
lui Cristos pe cruce.
Evanghelia este Vestea Bun[ a r[scump[r[rii
de sub blestemul pe care Legea l¬a pronun'at ]mpo-
triva noastr[.
76
SUB BLESTEMUL LEGII
3.10-12
æine minte c[ Pavel r[spunde argumentului
iudaiyatorilor. Ei ]i ]nv['au pe oameni c[ trebuie s[
devin[ evrei ;i s[ respecte Legea lui Moise (cel pu'in
]n parte) ca o condi'ie pentru m=ntuire.
14 Care sunt cele dou[ grupuri pe care le pune
Pavel ]n contrast ]n versetele 9 ;i 10?
........................................................................................
........................................................................................
Aceste dou[ grupuri de oameni repreyint[
singurele moduri posibile de apropiere de Dumne-
yeu. Un om se poate preyenta ]naintea lui Dumne-
yeu fie pe baya propriilor merite, fie f[r[ nici un
merit, pe baya harului lui Dumneyeu. S[ vedem
acum dac[ galatenii aveau dreptul s[ se aproprie
de Dumneyeu pe baya meritelor lor, sau pentru c[
'ineau Legea.
15 Dac[ o persoan[ se bayeay[ pe Lege pentru a
primi justificarea ]naintea lui Dumneyeu, c=t din
Lege trebuie s[ respecte? v. 10.
........................................................................................
........................................................................................
16 Cite;te Iacov 2.10. Care este statutul unei per-
soane care ]n toat[ via'a sa a c[lcat doar un singur
punct din Legea lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
17 Cite;te acum versetul din Lege pe care ]l citeay[
Pavel. Ce spune Deuteronom 27.26 despre o per-
soan[ care nu ]mpline;te toate cuvintele Legii?
........................................................................................
........................................................................................
18 ‘n Galateni 3.11, c='i oameni spune Pavel c[ au
fost sau pot fi justifica'i prin Lege?
........................................................................................
19 Cum aduce Legea blestemul asupra tuturor ce-
lor ce se ]ncred ]n ea pentru m=ntuire?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Evreul de r=nd credea ]n mod eronat c[ t[ierea
]mprejur ;i na'ionalitatea lui ]l vor scuti de judecata
lui Dumneyeu.
Galateni ;i Romani
20 Te po'i g=ndi la c=teva lucruri ]n care oamenii
de ayi se ]ncred pentru a fi m=ntui'i?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel dovede;te prin Scripturi c[ ]ndrept['irea
vine prin credin'[, nu prin Lege sau prin fapte bune.
21 Cite;te Habacuc 2.4 Ce parte este citat[ de Pa-
vel?
........................................................................................
Sugestia mea este s[ sublinieyi Galateni 3.11 ;i
s[¬l memoreyi. Este un verset cheie at=t ]n sistemul
teologic al lui Pavel, c=t ;i al Epistolei c[tre Gala-
teni. Pavel citeay[ acela;i pasaj din Habacuc ]n ver-
setul cheie al Epistolei c[tre Romani (1.17).
Galateni 3.11 arat[ c[ principiul conduc[tor
pentru via'a omului ]ndrept['it este credin'a. Ob-
serv[ contrastul din versetul 12. Principiul vie'ii sub
Lege este `va face~ — nu credin'a. Cuv=ntul folosit
aici pentru `neprih[nit~, ]n citatul din Habacuc, nu
este folosit cu sensul de a `deveni neprih[nit~ (a fi
]ndrept['it), ci mai degrab[ se refer[ la modul ]n
care trebuie s[ tr[iasc[ cel neprih[nit (]ndrept['it).
El ];i demonstreay[ rela'ia lui bun[ cu Dumneyeu
]n credin'a prin care tr[ie;te. Pavel pune ]n contrast
omul care tr[ie;te prin credin'[, ]ncrey=ndu¬se ]n
Dumneyeu, f[r[ team[ de pedeapsa divin[, ;i omul
care depinde de Lege ;i este sub sentin'a de condam-
nare la moarte, pentru c[ I¬a c[lcat poruncile.
22 S[ presupunem c[ e;ti ]ntr¬un grup care discut[
cum s[¬i ]nve'e pe noii cre;tini s[ tr[iasc[ ]n mod
adecvat noii lor poyi'ii. Unii recomand[ s[ li se dea
o list[ de reguli despre ce s[ fac[ ;i ce nu, cum s[ se
]mbrace, care sunt responsabilit['ile lor fa'[ de bise-
ric[ ;i s[ li se spun[ c[ nu apar'in bisericii dac[ nu
respect[ acele reguli. Care ar fi sfatul t[u? Folose;te
dou[ versete din Galateni 2 ;i 3 ca temei pentru
sfatul t[u.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Acord[ aten'ie deosebit[ versetelor 13 ;i 14,
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei
R“SCUMP“RAT DE SUB BLESTEM
PRIN CRISTOS
3.13-14
deoarece sunt printre cele mai importante pasaje
teologice din ]ntreaga Biblie. ‘n versetul 13, Pavel
preyint[ lucrarea de m=ntuire de sub blestem. Mo-
dul de eliberare a oamenilor de sub blestemul Legii
este plata pre'ului de r[scump[rare. Un pre' trebu-
ie pl[tit.
23 Cite;te 1 Petru 1.18-19. Care a fost pre'ul pl[tit
pentru r[scump[rarea noastr[?
........................................................................................
24 Compar[ acum Galateni 3.13 cu 2 Corinteni
5.21. Care este marele adev[r cu privire la moartea
lui Cristos pe care ]l g[se;ti ]n am=ndou[ versetele?
........................................................................................
‘n aceste dou[ versete avem preyentat adev[rul
c[ moartea lui Isus a fost ]nlocuitoare (substitu'io-
nar[). Cu alte cuvinte, El a fost ‘nlocuitorul (Substi-
tul) nostru ;i a murit ]n locul nostru. ‘n acest fel a
luat El blestemul de pe noi, devenind blestem pen-
tru noi. Cuvintele `blestemat este oricine este sp=n-
yurat pe lemn~ nu ]nseamn[ c[ un om este blestemat
pentru c[ este at=rnat pe lemn. ‘nseamn[ c[ moartea
prin sp=nyurare sau crucificare este un semn c[ acea
persoan[ a fost condamnat[ la moarte pentru o anu-
mit[ crim[. El a fost blestemat (condamnat) ]nainte
de a fi at=rnat.
R[scump[rarea pe care Cristos a pl[tit¬o nu eli-
bereay[ ]n mod automat pe toat[ lumea de sub bles-
temul pe care Legea l¬a pronun'at ]mpotriva noastr[
din pricina p[catelor noastre. ‘n versetul 14, Pavel
ne face cunoscut c[ prin credin'a ]n ceea ce a f[cut
Isus, Neamurile (;i evreii) pot fi m=ntuite.
25 Care sunt cele dou[ beneficii pe care ni le spune
Pavel c[ le primim prin moartea lui Cristos pentru
noi? v. 14.
........................................................................................
........................................................................................
26 Expune ]n scurt ]nv['[tura principal[ a textului
Galateni 3.10¬14.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
77
........................................................................................
........................................................................................
PROMISIUNEA NU ESTE ANULAT“ PRIN LEGE
3.15-18
‘n ap[rarea scriptural[ a Evangheliei sale, Pa-
vel dovede;te mai ]nt=i c[ Avraam a fost justificat
prin credin'[ (3.7-9). Dup[ aceea, el combate argu-
mentele iudaiyatorilor, ar[t=ndu¬le ]n Vechiul Tes-
tament c[ Legea nu poate dec=t s[¬i pun[ pe oameni
sub blestem, pe c=nd credin'a ]n Isus Cristos aduce
r[sump[rare de sub blestemul Legii (3.10-14).
S-ar p[rea acum c[ iudaiyatorii, ace;ti fal;i ]n-
v['[tori, au fost deja destul de bine comb[tu'i! ‘nc[
nu. Pavel avanseay[ un alt argument. Iudaiyatorii
ar putea spune+ `Foarte bine+ Avraam a fost justificat
prin credin'[, dar aceasta s¬a ]nt=mplat ]nainte ca
Legea s[ fie dat[ prin Moise. Afirma'ia voastr[ c[
m=ntuirea pentru Neamuri este prin credin'[ este
bayat[ pe Leg[m=ntul F[g[duin'ei, dat lui Avraam.
Acum, c=nd este ]n vigoare Leg[m=ntul Legii, Leg[-
m=ntul F[g[duin'ei nu mai este valabil.~
Cum s[ r[spunyi la aceasta? Promisiunea dat[
lui Avraam a fost oare anulat[ prin darea Legii? S[
privim ]ndeaproape la sensul termenului `leg[-
m=nt~. Dup[ aceea vei putea r[spunde singur pro-
blemei puse de iudaiyatori.
Conceptul de `leg[m=nt~ este foarte important
]n studierea Bibliei. Cele dou[ ]n'elesuri de bay[
sunt `contract~ ;i `testament~. Sensul cuv=ntului
`leg[m=nt~ ]n aceste versete este cel de `testament~,
ultima dorin'[ pe care o exprim[ un om ]nainte de
moarte. Dup[ moartea sa, testamentul nu mai poate
fi schimbat. Aici, ]ns[, d[m peste o problem[. Testa-
mentul despre care vorbim aici a fost f[cut de Dum-
neyeu. Dar Dumneyeu nu poate muri! De aceea, El
a devenit om. Isus Cristos, care a fost ;i Dumneyeu
;i om, a murit.
78
27 S[ privim atent la Evrei 9.15-22. Despre c=te
leg[minte se vorbe;te aici?
........................................................................................
28 Cum sunt ele numite?
........................................................................................
29 Cine a murit pentru ca noul leg[m=nt s[ intre
]n vigoare? v. 14.
........................................................................................
30 Ce este cu `primul leg[m=nt~? Aici scriitorul
c[tre evrei se refer[ la leg[m=ntul Legii. Ce moarte
a fost necesar[ pentru a face valabil acest leg[m=nt?
(Evrei 9.18-20). Cine a murit?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Jertfele leg[m=ntului, jertfe de animale ]n pri-
mul leg[m=nt, repreyentau moartea care pecetlu-
ie;te leg[m=ntul ;i ]l face valabil.
31 Cite;te Genesa 15. ‘n Leg[m=ntul F[g[duin'ei
(care a fost ]nainte de Leg[m=ntul Legii), cum a fost
pecetluit ;i f[cut valabil testamentul lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
Vedem, deci, c[ ;i Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat
lui Avraam a fost f[cut valabil tot prin moarte.
Adu¬'i aminte c[ odat[ ce moartea a avut loc, nimic
nu¬i mai poate fi ad[ugat testamentului (leg[m=n-
tului.)
32 Leg[m=ntul sau testamentul dat lui Avraam a
fost oare anulat prin Leg[m=ntul Legii?
........................................................................................
33 S-a mai putut ad[uga ceva la el?
........................................................................................
34 De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
35 Cite;te din nou Galateni 3.15-18. Care verset
afirm[ hot[r=t c[ Legea nu poate anula promisiunea
f[cut[ lui Avraam?
........................................................................................
36 C='i ani au trecut de la leg[m=ntul avraamic
Galateni ;i Romani
(Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam) p=n[ la le-
g[m=ntul moyaic (Leg[m=ntul Legii dat lui Moise)?
........................................................................................
37 Aminte;te¬'i c[ acest Leg[m=nt al F[g[duin'ei
a fost f[cut de Dumneyeu pentru Avraam ;i s[m=n'a
lui. Cine este s[m=n'a promis[ lui Avraam? v. 16.
........................................................................................
38 ‘nseamn[ c[ to'i ceilal'i sunt exclu;i din promi-
siune? v. 29. Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
39 ‘n exerci'iile anterioare ai r[spuns deja ]ntre-
b[rii iudaiyatorilor. S[ privim ]ns[ ]nc[ o dat[ la ea
;i s[ reyum[m aceast[ sec'iune a lec'iei. A fost oare
anulat[ promisiunea dat[ lui Avraam atunci c=nd
Dumneyeu a dat Leg[m=ntul Legii? De ce?
........................................................................................
...........................................................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
40 S[ aplic[m acum acest adev[r despre promi-
siunea imuabil[ (neschimb[toare) a lui Dumneyeu.
Ce po'i spune despre Noul Leg[m=nt? Ne referim
aici la Noul Testament — Evanghelia. Poate fi ea
schimbat[? I se poate ad[uga ceva? Pot iudaiyatorii
moderni s[ adauge noi condi'ii pentru m=ntuire?
G=nde;te¬te la grupurile religioase care yic+ `Da,
Isus este M=ntuitor, dar ]ntemeietorul nostru (pro-
fetul nostru) a venit dup[ aceea ;i ne¬a adus noi
adev[ruri cu privire la m=ntuire.~ ‘n spa'iul de mai
jos, scrie convingerile tale cu privire la singura ce-
rin'[ pentru a primi m=ntuirea ;i cum este afectat[
promisiunea lui Dumneyeu de sistemele ulterioare
de reguli ;i cerin'e pentru m=ntuire.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei
........................................................................................
........................................................................................
LEGEA A FOST DAT“ CA S“ NE CONDUC“
LA CRISTOS
3.19-25
Obiectivul 6. S[ expui scopul Legii ;i s[ ]n'elegi
valoarea ei.
Dac[ Legea nu a fost dat[ pentru a ne ]ndrep-
t['i, de ce a fost dat[? ‘n mod natural, galatenii i¬ar
fi pus aceast[ ]ntrebare lui Pavel dup[ ce el le¬a
ar[tat c[ nimeni nu poate fi m=ntuit prin Lege. Dac[
dintotdeauna credin'a a fost ;i este singura bay[
pentru ]ndrept['ire (exact cum a fost pentru A-
vraam), de ce s¬a mai dat Legea? Dac[ Leg[m=ntul
Legii nu urma s[ ]nlocuiasc[ Leg[m=ntul F[g[-
duin'ei, care a fost scopul lui? Este oare Legea
]mpotriva f[g[duin'elor lui Dumneyeu? ‘n versete-
le 19-24 Pavel se ocup[ de aceste ]ntreb[ri. El ne
spune+
Care a fost scopul lui Dumneyeu ]n darea Legii.
Cum se potrive;te Legea ]n planul de r[scum-
p[rare al lui Dumneyeu.
41 Galateni 3.19 ne spune de ce a fost dat[ Legea
;i scoate ]n eviden'[ limitele ei. De ce a fost dat[?
........................................................................................
........................................................................................
42 Care a fost limita de timp a Legii?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuvintele `din pricina c[lc[rilor de Lege~ cu-
prind dou[ r[spunsuri la ]ntrebarea+ `De ce a fost
dat[ Legea?~ Mai ]nt=i, aceste cuvinte implic[ faptul
c[ Legea a fost dat[ pentru a 'ine ]n fr=u natura u-
man[ dec[yut[. A fost dat[ pentru c[ oamenii erau
at=t de p[c[to;i. Poruncile lui Dumneyeu, cu pedep-
se pentru cei care le calc[, trebuia s[¬i re'in[ de la
s[v=r;irea unor fapte rele. ‘n al doilea r=nd, Legea
a fost dat[ pentru ca fiecare ac'iune rea s[ devin[ o
ofens[ legal[. Legea a declarat anumite fapte ca fiind
gre;ite ;i le¬a interyis. Dup[ ce Legea a fost dat[,
oricine comitea aceste fapte era vinovat de c[lcarea
Legii. Devenea clar c[ nu a ascultat de Dumneyeu
;i este vinovat de p[cat.
79
Putem ilustra aceste dou[ scopuri ale Legii
printr¬un indicator rutier care le arat[ ;oferilor care
este limita de vitey[. El ]i fr=neay[ pe mul'i ;oferi,
prin faptul c[ le aminte;te de pedeapsa pe care o
primesc dac[ dep[;esc limita. Cei care dep[;esc
viteya admis[ nu au nici o scuy[, deoarece au c[lcat
legea cu bun[;tiin'[. ‘n comunitatea ta, ai fost vreo-
dat[ recunosc[tor pentru aceste dou[ func'ii ale legii
(fr=nare ;i condamnare)? ‘n via'a ta? ‘'i po'i imagina
cum ar ar[ta lumea f[r[ legi ;i standarde morale?
S[ privim din nou la partea a doua a versetului
19 — limita ]n timp pe care a avut¬o Legea. Timpul
pentru care a fost dat[ Legea este de la momentul
]n care mijlocitorul a primit¬o, p=n[ la venirea Ace-
luia din s[m=n'a lui Avraam, c[ruia I s¬a f[cut pro-
misiunea.
43 ‘n versetul 19, cine este mediatorul?
........................................................................................
44 Cine a fost s[m=n'a? v. 16
........................................................................................
45 Deci, Legea a fost ]n vigoare din timpul lui
.............., p=n[ c=nd a venit .........................................
........................................................................................
Moise a fost mediatorul Leg[m=ntului Legii —
omul care a stat ]ntre Dumneyeu ;i popor. El a pri-
mit de la Dumneyeu Legea ;i i¬a dat¬o poporului.
…i Leg[m=ntul F[g[duin'ei are un mediator, un mij-
locitor, ]ntre Dumneyeu ;i popor. El a primit de la
Dumneyeu promisiunea ;i ne¬a dat¬o nou[.
46 Cite;te 1 Timotei 2.5-6: Evrei 8.6: 9.15: 12.24.
Cine este mijlocitorul noului leg[m=nt?
........................................................................................
47 Ce ne spune Galateni 3.20 despre natura lui
Dumneyeu?
........................................................................................
‘n versetul 21, Pavel ia ]n discu'ie o alt[ ]ntre-
bare pe care iudaiyatorii ar fi putut s¬o pun[+ `Este
oare Legea ]mpotriva promisiunilor lui Dumne-
80
yeu?~ Poate c[ ;i tu 'i¬ai pus aceast[ ]ntrebare. A
fost oare Legea ]n conflict cu Evanghelia harului?
A fost Legea un e;ec care ar fi trebuit pus deoparte?
Oare n¬a ;tiut Dumneyeu c[ nimeni nu va putea 'ine
Legea, c[ to'i oamenii sunt prea p[c[to;i ca s[ poat[
tr[i la ]n[l'imea standardelor ei? Pavel accentueay[
emfatic faptul c[ Dumneyeu nu face gre;eli. El spu-
ne+ `Nicidecum!~ (`Fereasc[ Dumneyeu!~) Legea nu
a fost un e;ec de care trebuie s[ ne debaras[m. Ea
nu a fost ]n conflict cu Evanghelia. Ea a fost dat[
pentru un timp anumit. Ocup=nd un loc precis ]n
planul de r[scump[rare al lui Dumneyeu. Ea ;i¬a
]mplinit scopul.
48 A fost scopul Legii s[ le dea m=ntuire oameni-
lor care au tr[it ]nainte de venirea lui Isus Cristos?
Explic[ versetul 21.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
49 Studiay[ versetele 22 ;i 23. Despre ce parte a
Scripturii vorbe;te Pavel?
........................................................................................
........................................................................................
Prive;te acum la cuvintele+ `totul sub p[cat~,
]n versetul 22. Pavel deyvolt[ mai complet aceast[
tem[ ]n Epistola c[tre Romani. Aici el arat[ c[ scopul
Legii a fost s[ ne arate c[ suntem vinova'i de p[cat,
astfel ]nc=t s[ c[ut[m m=ntuirea ;i s[ accept[m
M=ntuitorul.
50 Ce spune Pavel, care a fost scopul acestei con-
damn[ri universale prin Lege? v. 22.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Versetele 23 ;i 25 ne arat[ am=ndou[ c[ Legea
a fost temporar[ ;i a avut loc ]n planul lui Dumne-
yeu. Noi eram ca de'inu'ii dovedi'i vinova'i ;i con-
damna'i s[ murim. Atunci a venit vestea bun[ a
Evangheliei. Isus a luat locul nostru. El a isp[;it pe-
deapsa cu moartea. Acum, to'i cei care cred ]n El
sunt liberi.
Galateni ;i Romani
51 Versetul 24 ne spune c[ Legea ne¬a fost
.......................spre .................... pentru ca noi s[ fim
........................................................................................
G=nde;te¬te acum la lucrurile care ne¬a ]nv['at
Legea, ]n calitatea de ]ndrum[tor sau ]nv['[tor. Ea
a definit p[catul ;i ne¬a ]nv['at p[c[to;enia oric[ror
fapte rele. Ea ne¬a ]nv['at c[ suntem p[c[to;i ;i c[
prin eforturile noastre nu putem atinge standardul
de corectitudine pe care ]l cere Dumneyeu.
Cuv=ntul grec `paidagogos~, tradus aici prin
`]ndrum[tor~, ar putea fi tradus mai bine prin `]nso-
'itor, escort[~. `Paidagogos~ era slujitorul care avea
grij[ de copii ;i ]i conducea de acas[ la ;coal[. Aco-
lo ]i preda ]n grija ]nv['[torului. A;adar, Legea a fost
un slujitor al lui Dumneyeu, ca s[ ne conduc[ la Cris-
tos. Acum suntem ]n grija lui Cristos, a;a c[ respon-
sabilitatea ]nso'itorului s¬a sf=r;it. Veyi versetul 25.
‘n versetul 24, `]ndrum[tor spre Cristos~ ar
putea avea dou[ ]n'elesuri. Ar putea s[ ]nsemne c[
Legea i¬a ]ndrumat pe oameni p=n[ la venirea lui
Cristos. Ar putea, de asemenea, s[ ]nsemne c[ Legea
trebuia s[¬i conduc[ pe oameni la Cristos ‘nsu;i, la
calea m=ntuirii. Acest al doilea ]n'eles explic[ modul
]n care Legea se potrive;te ]n planul lui Dumneyeu
de r[scump[rare. Ea i¬a ]nv['at pe oameni c[ nu¬;i
pot dob=ndi ]ndrept['irea ;i nu pot fi ]ndrept['i'i
prin eforturile lor. Ea i¬a ]nv['at pe oameni despre
caracterul lui Dumneyeu. Legea a revelat sfin'enia
lui Dumneyeu ;i a revelat ]n acela;i timp p[c[-
to;enia omului. Astfel, Legea i¬a ]nv['at pe oameni
c[ au nevoie de m=ntuire prin credin'a ]n Cristos.
52 Pentru a reyuma aceast[ sec'iune, care a fost
scopul Legii ]n cadrul planului de r[scump[rare al
lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei
Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[
Galateni 3.26-29
Obiectivul 7. S[ schi'eyi argumentul lui Pavel
]n favoarea m=ntuirii prin credin'[, a;a cum se
afl[ ]n Galateni 3.
Obiectivul 8. S[ descrii drepturile ;i rela'iile
dintre m[dularele Trupului lui Cristos, s[ le
]n'elegi ]n profunyimea lor ;i s[ le aplici vie'ii
;i lucr[rii tale.
Cum ne duce ]ndrept['irea prin credin'[ la o
tr[ire sf=nt[? Oare cineva care a ie;it de sub paya
Legii nu va tr[i o via'[ p[c[toas[? Dac[ cineva nu
urmeay[ Legea ca ghid de comportare, ce urmeay[?
Cum poate un om s[ tr[iasc[ neprih[nit f[r[ Lege?
Sau, de ce s[ mai ;i ]ncerce? Iudaiyatorii afirmau c[
doctrina lui Pavel despre m=ntuirea prin credin'[ ]i
va face pe oameni s[ tr[iasc[ ]n p[cat, s[ fac[ tot ce
le place de vreme ce nu mai sunt sub Lege. A;a s[
fie? Pavel r[spunde mai pe larg acestor ]ntreb[ri ]n
Romani, dar ;i aici el ]ncepe s[ explice minunea
na;terii din nou ;i consecin'ele ei.
A fi ]ndrept['it prin credin'a ]n Isus Cristos nu
]nsemn[ s[ schimbi un set de legi cu altul, ci ]nseam-
n[ s[ prime;ti o via'[ nou[. Aceasta include faptul
c[ prime;ti Duhul lui Dumneyeu (Galateni 3.2-3, 14).
Nu ]nseamn[ c[ Legea lui Dumneyeu este ]nl[tu-
rat[, ci, mai degrab[, c[ omul prime;te putere s[
tr[iasc[ potrivit Legii lui Dumneyeu. Veyi ;i Romani
8.3-4.
53 Titlul de `fii ai lui Dumneyeu~, ]n Galateni 3.26,
implic[ o schimbare spiritual[ care are loc ]n
persoana care crede. Conform acestui verset, cum
devine cineva copil al lui Dumneyeu?
........................................................................................
54 Cite;te Ioan 1.12-13. Ce ne spun aceste versete
— cum devine cineva fiu al lui Dumneyeu?
........................................................................................
55 Cum a numit Isus experien'a care are loc atunci
c=nd cineva ‘l prime;te pe Cristos? Ioan 3.3-7.
........................................................................................
Galateni 3.27 accentueay[ asupra faptului c[ a
fi copil al lui Dumneyeu nu implic[ doar o nou[
rela'ie ci ;i o nou[ via'[. Boteyul ]n ap[ este simbolul
mor'ii fa'[ de vechea via'[ ;i al ]nvierii ]ntr¬una
nou[. Este un semn exterior al schimb[rii interioare
care a avut loc. Boteyul ]n Cristos, despre care vor-
81
be;te Pavel, este o lucrare a Duhului care are loc
atunci c=nd suntem n[scu'i din nou. Noi devenim
membre, m[dulare ale trupului lui Cristos ;i p[rta;i
ai naturii Sale divine. Galatenii care au fost boteya'i
]n Cristos au intrat ]ntr¬o nou[ rela'ie cu El. Ei `s¬au
]mbr[cat cu Cristos~ la fel cum te ]mbraci cu o hain[.
Cu alte cuvinte, rela'ia dintre credincios ;i Cristos
este at=t de apropiat[ ]nc=t via'a lui Cristos poate fi
v[yut[ ]n via'a credinciosului. Uit[-te din nou la
Galateni 2.20.
Acesta este r[spunsul lui Pavel pentru iudai-
yatorii care sus'ineau c[ cei ]ndrept['i'i prin credin'[
vor tr[i o via'[ care este conform[ Legii lui Dumne-
yeu. El tr[ie;te a;a pentru c[ a fost schimbat l[untric.
El a primit puterea de a ]ndeplini cerin'ele Legii.
Folosind ilustra'ia precedent[, ce este mai eficient
]n men'inerea unei ma;ini ]n cadrul limitelor de
vitey[+ s[ pui indicatoare cu limita de vitey[ la
fiecare trei metri sau s[ ai un ;ofer care s[ vrea s[
conduc[ ]n siguran'[ ]n cadrul limitelor de vitey[
stabilite?
Galateni 3.28 ne d[ temeiul pentru adev[rata
unitate a credincio;ilor. Ei formeay[ un singur trup
]n Cristos. Nu exist[ diferen'iere de poyi'ie social[,
na'ionalitate, cultur[ sau sex. To'i se apropie de
Dumneyeu pe aceea;i bay[ — credin'a ]n Isus Cris-
tos. Nimeni nu este mai aprope de Dumneyeu din
cauya poyi'iei sale, a na'ionalit['ii sau a sexului.
Aceasta dovede;te c[ iudaiyatorii gre;eau atunci
c=nd afirmau c[ cre;tinii net[ia'i ]mprejur nu sunt
a;a de buni ca cei t[ia'i ]mprejur. Aici g[sim
egalitate. To'i credincio;ii formeay[ ;i sunt
adev[rata Biseric[ inviyibil[ a lui Dumneyeu.
56 Versetul 29 ne aduce la punctul culminant al
acestui capitol. Dac[ noi suntem ai lui Cristos ;i
suntem ]n El, ce suntem noi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n Cristos noi suntem mo;tenitorii tuturor
binecuv=nt[rilor promise semin'ei lui Avraam, ]n
Leg[m=ntul F[g[duin'ei. Singura condi'ie pentru
primirea binecuv=nt[rii este acceptarea ei prin
credin'[.
Acum, pentru folosul t[u, presupune c[ reyumi
]nv['[turile acestui capitol din Galateni ]ntr¬un
paragraf sau dou[, ca pentru un studiu biblic ]n
grup. Arat[ c[ doctrina ]ndrept['irii prin credin'[
este ]nv['at[ de Vechiul Testament. Scoate ]n evi-
den'[ rela'ia dintre Lege ;i Evanghelie ;i solu'ia pe
82
care Evanghelia o ofer[ pentru tr[irea unei vie'i
sfinte.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei
Verific[¬'i r[spunsurile
1 Orice evreu ar face apel la Scripturi ]ntr¬o con-
trovers[ religioas[, ]n special unul cu educa'ie
rabinic[. Este probabil c[ iudaiyatorii au folosit
Scripturile ]n argumentarea lor. Duhul Sf=nt
l¬a inspirat s[ fac[ a;a.
2 c) Galatenii ]n;i;i.
3 R[spunsul t[u. Ei sunt nechibyui'i pentru c[
au ]nceput via'a cre;tin[ prin puterea lui Dum-
neyeu, ;i acum ei vor s[ fac[ mai bine prin
slaba lor natur[ uman[.
4 R[spunsul t[u. Poate c[ folose;ti metoda a-
ceasta pentru a te ]ncuraja pe tine ]nsu'i ]n
Domnul. Este o metod[ bun[.
5 R[spunsul t[u. Credin'a ]n Cuv=ntul lui Dum-
neyeu este esen'ial[.
6 Crey=ndu¬L pe Dumneyeu. Credin'a.
7 Avraam L¬a creyut pe Domnul, ;i Domnul i¬a
socotit lucrul acesta ca neprih[nire. Genesa
15.6.
8 Dumneyeu.
9 Prin credin'[.
10 Toate neamurile (popoarele).
11 Cei care au credin'[. Credincios.
12 Cei care au credin'[.
13 Cei care au credin'[.
14 Oamenii credin'ei ;i oamenii lucr[rilor Legii.
15 Toat[ Legea.
16 Este vinovat de c[lcarea ]ntregii Legi.
17 Este blestemat.
18 Nici unul.
19 Nimeni nu poate 'ine Legea ]n ]ntregime. De
aceea, to'i sunt sub blestemul pronun'at ]mpo-
triva celor care o calc[.
83
20 R[spunsul t[u. A fi membru al bisericii, bo-
teyul ]n ap[, experien'a spiritual[ a p[rin'ilor,
via'[ moral[, ajutorarea altora, a face mai
multe fapte bune dec=t rele.
21 Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin credin'[.
22 R[spunsul t[u. Ai putea ar[ta grupului verse-
tele 2.20 ;i 3.11, care afirm[ c[ trebuie s[ tr[im
prin credin'a ]n Cristos. `‘n tr[irea prin credin-
'[, principiul fundamental este concentrarea
aten'iei asupra Lui, mai degrab[ dec=t asupra
eforturilor noastre.~ A'i putea discuta cum s[¬i
ajuta'i pe noii cre;tini s[¬L cunoasc[ mai bine
pe Cristos ;i s[ se ]ncread[ ]n El ]ntr¬o mai
mare m[sur[.
23 S=ngele scump al lui Cristos.
24 El ne¬a ]nlocuit, a luat asupra Lui vina p[cate-
lor noastre.
25 Binecuv=ntarea vestit[ lui Avraam ;i promi-
siunea Duhului.
26 R[spunsul t[u ar putea include+ ‘ndrept['irea
nu poate veni prin Lege. Nimeni nu poate 'ine
Legea, a;a c[ to'i sunt sub blestemul ei. Cris-
tos ne¬a r[scump[rat de sub blestem murind
]n locul nostru.
27 Dou[.
28 Noul leg[m=nt ;i primul leg[m=nt.
29 Moartea lui Isus Cristos.
30 Da. Animale (vi'ei sau ieyi).
31 Prin moartea animalelor care erau sacrificate.
Sau prin s=ngele jertfei leg[m=ntului.
32 Nu.
33 Nu.
34 Deoarece moartea a pecetluit, a sigilat leg[-
m=ntul.
35 Versetul 17.
36 430 de ani.
84 Galateni ;i Romani

37 Cristos. 47 Dumneyeu este Unul singur.

38 Nu. To'i cei care sunt ai lui Cristos sunt se-
min'ia lui Avraam. ‘n El, noi to'i suntem mo;-
tenitori ai f[g[duin'ei.
39 Nu. Deoarece leg[m=ntul a fost pecetluit (sigi-
lat) prin moarte.
40 R[spunsul t[u. Noul Leg[m=nt a fost pecetluit
cu moartea lui Cristos ;i nu poate fi schimbat.
Nu se poate ad[uga nici o nou[ credin'[.
48 Nu. Dac[ Legea ar fi putut da cuiva via'a, Cris-
tos n¬ar fi venit s[ moar[ ]n locul nostru.
49 Legea.
50 Pentru ca f[g[duin'a s[ le fie dat[ celor ce cred,
prin credin'a ]n Isus Cristos.
51 ‘ndrum[tor, Cristos, ca s[ fim socoti'i nepri-
h[ni'i (]ndrept['i'i) prin credin'[.

41 Din pricina c[lc[rilor de Lege. 52 Ca s[ le arate oamenilor c[ sunt p[c[to;i ;i s[¬i

conduc[ la M=ntuitorul.
42 P=n[ va veni s[m=n'a lui Avraam, Cel c[ruia
I s¬a f[cut promisiunea. 53 Prin credin'a ]n Isus Cristos.

43 Moise. 54 Primindu¬L pe Cristos.

44 Cristos. 55 A fi n[scut din nou.

45 Moise, Cristos. 56 S[m=n'a lui Avraam ;i mo;tenitori potrivit

promisiunii.
46 Isus Cristos.
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Nume;te patru studen'i care s[ predea cele
patru mari diviyiuni ale lec'iei. Ei pot face apel
la ajutorul altora, ]n orice mod consider[ ei util
pentru preyentare. Dac[ clasa este mare, ai pu-
tea stabili patru grupe ]n loc de patru studen'i.
2. Discut[ tendin'a unei biserici sau a unui indi-
vid de a trece de la experien'a vital[ a tr[irii cu
Cristos la respectarea unor datorii religioase
formale. Ce eficien'[ are aducerea aminte a ex-
perien'elor trecute pentru a¬i ajuta pe membrii
bisericii s[¬;i evalueye condi'ia actual[?
3. Folose;te o plan;[ mare sau deseneay[ pe tabl[
schema despre promisiunea lui Dumneyeu dat[
lui Avraam ;i semin'ei lui. Studen'ii o pot copia
pentru a o folosi ]n lucrarea lor.
4. Arat[¬i clasei un document legal, cu sigiliu ofi-
cial. Discut[ valabilitatea documentului. Com-
par[¬l cu leg[m=ntul f[cut cu Avraam ;i cu le-
g[m=ntul moyaic. Discut[ argumentul lui Pa-
vel despre justificarea bayat[ pe experien'a lui
85
Avraam ;i leg[m=ntul avraamic.
5. Invit[ un jurist s[ preyinte clasei scopul legii ;i
problema reabilit[rii condamna'ilor. Compar[
aceasta cu valoarea ;i limitele Legii Moyaice.
6. Dramatiyeay[ o ]ntrunire a bisericii din Galatia.
P[storul tocmai a primit o scrisoare de la apos-
tolul Pavel, p[rintele lor spiritual. Tocmai le¬a
citit al treilea capitol. Acum, ei discut[ con'inu-
tul ei. Unii sunt de partea iudaiyatorilor, al'ii
sunt de acord cu Pavel, iar al'ii sunt nedeci;i.
Discu'ia este teologic[, cu explica'ii ;i aplica'ii
referitoare la ceea ce a scris Pavel.
7. Dac[ vreunul dintre studen'i a avut prilejul s[
predice sau s[ predea o lec'ie despre justifica-
rea prin credin'[, a;a cum este preyentat[ ]n
acest capitol, cere¬i s[ preyinte un scurt raport.
8. Urm[re;te principiul justific[rii prin credin'[
a;a cum este el revelat ]n ]ntreg Vechiul Testa-
ment.
86 Galateni ;i Romani

alb

PLANUL LECæIEI
De la sclavie la calitatea de fiu — 4.1-5
Dependen'a minorului — 4.1-3
R[scump[rare pentru a primi calitatea de fiu —
4.4-5
Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ — 4.6-11
Experien'a spiritual[ a fiilor — 4.6-7
Sclavia religiei ceremoniale — 4.8-11
Religia ceremonial[
Religia experien'ei spirituale
Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie — 4.12-20
Accept[ Evanghelia cu bucurie — 4.12-16
Scopul ;i motivele iudaiyatorilor — 4.17-18
Preocuparea profund[ a lui Pavel — 4.19-20
Ori sclavie, ori libertate — nu am=ndou[ — 4.21-31
Alegoria celor dou[ leg[minte — 4.21-27
Mo;tenirea pentru copiii f[g[duin'ei — 4.28-31
OBIECTIVELE LECæIEI
C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[ fii
]n stare+
1. S[ po'i face distinc'ia dintre a fi fiu ;i a fi sclav
din punct de vedere spiritual ;i s[ aplici acest
adev[r vie'ii ;i lucr[rii tale.
2. S[ explici rela'ia ]ntre Isus Cristos ;i Lege.
3. S[ po'i enumera dou[ motive majore pentru
care Dumneyeu L¬a trimis pe Fiul S[u ]n lume
;i s[ accentueyi aceste adev[ruri ]n propov[-
duirea ta.
87
Lec'ia 6
EVANGHELIA CREEAY“
FII, NU sCLAvi
Galateni 4
4. S[ po'i compara efectele caracteristice ale Evan-
gheliei ]n via'a cre;tinului cu efectele caracte-
ristice ale unei religii ceremoniale ]n via'a adep-
'ilor ei.
5. S[ descrii pe scurt cum au primit galatenii E-
vanghelia ;i s[ dai c=teva p[reri despre `'epu;ul
]n carnea~ lui Pavel.
6. S[ pui ]n contrast motivele lui Pavel ;i cele ale
iudaiyatorilor.
7. S[ po'i explica alegoria cu Agar ;i Sara ;i s[
aplici vie'ii ;i lucr[rii tale adev[rurile desco-
perite.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te Galateni 4.
3. Cite;te studiul cuvintelor.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, folosind Bi-
blia, citind trimiterile, r[spuny=nd ]ntreb[rilor
de studiu ;i verific=nd r[spunsurile dup[ ce ai
terminat fiecare sec'iune.
88 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

nu se — nu este diferit de. Un copil mic nu neputin'a — infirmitate, sl[biciune, boal[.

deosebe;te are mai mult[ libertate dec=t un trupului
cu nimic sclav, de;i ]n calitate de mo;tenitor 4.13
4.1 este st[p=n. ispit[ — folosit aici cu sensul de ]ncercare sau
epitropi ;i — profesori particulari ;i slujitori care 4.14 suferin'[: boala lui Pavel.
]ngrijitori purtau grij[ de copil, urm[rind ca
v¬a'i fi scos — ei ;i¬ar fi dat chiar ;i ochii lui Pavel.
4.2 acesta s[ fac[ ceea ce trebuie.
4.15
vremea — data fixat[ de tat[ la care fiul s[ fie
durerile — Galatenii erau copiii spirituali ai lui
r=nduit[ recunoscut ca major.
na;terii Pavel.
]nv['[turile — regulile elementare, principiile lu- 4.19
]ncep[toare mii ;i rudimentele religiei iudaice. s[-mi — s[ vorbesc altfel, nu despre un su-
ale lumii Pavel scoate ]n eviden'[ c[ ceremo- schimb biect at=t de dureros ;i delicat.
4.3 niile religioase, formalismele ;i ta- glasul
buurile sunt simple principii ;i re- 4.20
guli elementare. Dumneyeu ne vrea
s[ trecem la ]nchinare spiritual[ ;i alt ]n'eles — alegoric, cu ]n'eles mai profund, cu
la p[rt[;ie real[ cu El, ca fii maturi. 4.24 ]n'eles ascuns.
]mplinirea — c=nd a sosit timpul stabilit de Dum- na;te — are copii care vor fi sclavi, robi.
vremii neyeu ;i c=nd totul era preg[tit. pentru
4.4 robie
4.24
n[scut din — se refer[ la umanitatea lui Isus.
femeie ceremonial — caracteriyat prin accent asupra ritua-
4.4 lurilor ;i ceremoniilor. Acestea sunt
forme speciale, ac'iuni sau cuvinte
s[ c[p[t[m — statutul legal de fii. conforme unui tipar stabilit, folosite
]nfierea ]n anumite ocayii.
4.5
statut — stare, rang, poyi'ie.
ava sau — cuv=ntul aramaic pentru `tat[~. Lim-
abba ba aramaic[ era limba folosit[ ]n motiva'ie — ceea ce ]i determin[ pe oameni la ac-
4.6 mod obi;nuit ]n familiile iudaice pe 'iune.
vremea lui Pavel. revela'ie — face cunoscut treptat, ]n diferite sta-
era'i robi'i — slujea'i, v[ ]nchina'i. progresiv[ gii.
4.8 extern — ]n afar[, sau venind din afar[. Pavel
s[r[c[cioase — Pavel pune ]n contrast elementele pune ]n contrast motiva'ia extern[
4.9 s[race, nesatisf[c[toare ale unei reli- a Legii cu cea interioar[, a Duhului
gii ceremoniale ;i bog['iile spiritu- care se afl[ ]n noi.
ale ale unui fiu ;i mo;tenitor al lui tangibil — ce poate fi atins, evident.
Dumneyeu, despre care se vorbe;te
]n versetul 8. concepte — idei desp[r'ite de orice obiect sau
abstracte exemple care s[ le ilustreye. Calit['i
p[yi'i yile — pune'i deoparte ca sfinte, celebra'i cum sunt adev[rul, cinstea etc. sunt
4.10 cu ceremonii religioase. concepte abstracte.
v[ rog — v[ implor. exemple — lucruri reale sau evenimente care
4.12 concrete ilustreay[ concepte abstracte.
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi
DEYVOLTAREA LECæIEI
Argumentul teologic al lui Pavel, discutat ]n
lec'ia trecut[, 'i l¬a preyentat pe Avraam ;i Leg[-
m=ntul F[g[duin'ei. Ai v[yut c[ Scripturile Vechiu-
lui Testament anun'au Evanghelia justific[rii prin
credin'[. Pavel a ar[tat c[ Avraam a fost justificat
(socotit neprih[nit) prin credin'[, ]nainte ca Leg[-
m=ntul Legii s[ fi ap[rut. Pavel scoate ]n eviden'[
c[ aceia care au credin'[ sunt copiii spirituali ai lui
Avraam. Ai v[yut c[ Dumneyeu are o singur[ meto-
d[ de a¬i ]ndrept['i pe oameni — prin credin'[.
Ai v[yut c[ Legea, dat[ dup[ Leg[m=ntul F[g[-
duin'ei, nu a fost ]n conflict cu acesta ;i nici nu l¬a
schimbat deloc. Legea trebuia s[ le arate oamenilor
De la sclavie la calitatea de fiu
Galateni 4.1-5
Obiectivul 1. S[ po'i face distinc'ia dintre a fi
fiu ;i a fi sclav din punct de vedere spiritual ;i
s[ aplici acest adev[r vie'ii ;i lucr[rii tale.
DEPENDENæA MINORULUI
(SCLAVIA MINORULUI)
4.1-3
Ideea de Lege ca tutore, ]ndrum[tor, ai ]nt=l-
nit¬o deja ]n Galateni 3.24. ‘'i aminte;ti c[ paidago-
gos era ]nv['[torul sau ]nso'itorul copiilor mici.
Pavel vorbe;te aici despre un copil care este sub
epitropi ;i ]ngrijitori c=t[ vreme este minor. Prive;te
la versetul 2. P[yitorii, epitropii, repreyint[ Legea.
Aici, evreul este preyentat ca un copil minor.
1 Ce spune Pavel despre acest copil — ce este el?
v. 1.
........................................................................................
........................................................................................
2 Cu toate acestea, cu a cui stare poate fi asem[-
nat[ starea sa? v. 1.
........................................................................................
........................................................................................
3 Ce repreyint[ p[yitorii, epitropii?
........................................................................................
........................................................................................
Versetul 1 ]1 compar[ pe copilul mo;tenitor cu
sclavii. Dac[ lu[m ]n considerare imaginea prece-
dent[, consider=nd c[ copilul este evreul, am putea
spune c[ sclavii repreyint[ Neamurile.
89
c[ niciodat[ ei nu se vor putea m=ntui prin eforturile
proprii. Trebuia s[¬i conving[ c[ au nevoie de un
M=ntuitor. Ai ]nv['at c[ Legea nu a fost inten'ionat[
s[ fie o cale a vie'ii pe care oamenii s[ ajung[ ]ntr¬o
rela'ie corect[ cu Dumneyeu. Mai degrab[ a fost
destinat[ s[ ]i aduc[ pe oameni pe `calea credin'ei~.
‘n Galateni 4, Pavel continu[ deyvoltarea punc-
telor pe care le-a preyentat ]n capitolul 3. ‘ntreb[rile
de studiu te vor ajuta s[ observi, s[ interpreteyi ;i
s[ aplici adev[rurile acestui capitol. P[streay[ textul
biblic ]naintea ta ori de c=te ori folose;ti ghidul de
studiu.
4 Compar[ drepturile ;i oportunit['ile unui copil
cu cele ale unui sclav, ]n versetul 1.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel spune aici c[ cele dou[ grup[ri ale ome-
nirii — evrei ;i Neamuri — sunt am=ndou[ sub
sclavie. Ambele sunt la acela;i nivel.
5 Ce ne ]nva'[ versetul 2 despre durata epitropiei,
a protectoratului Legii?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6 Cum descrie versetul 3 aceast[ perioad[ a copi-
l[riei sub controlul tutorilor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
`‘nv['[turile ]ncep[toare ale lumii~ poate fi
tradus ;i `lucr[rile elementare ale lumii~. Expresia
se refer[ la educa'ia de bay[ — cum este alfabetul.
Pavel vede natura elemetar[ a Legii. El o prive;te
ca pe una dintre ;colile de bay[ pe care le folose;te
Dumneyeu pentru a¬i aduce pe evrei (;i pe Neamuri)
la un nivel spiritual mai ]nalt. Evreul este descris ca
un copil, pentru a se ilustra poyi'ia relativ joas[ pe
90
care o de'ine el c=t[ vreme este sub Lege ;i de a se
ar[ta natura progresiv[ a revela'iei divine. Deoare-
ce a fost imatur din punct de vedere spiritual, i s¬a
dat un p[yitor — Legea —, care trebuia s[ stea cu el
p=n[ la maturitate. Cuv=ntul `robie~ este folosit de-
oarece aceasta era condi'ia lui c=t[ vreme era ]n
;coala Legii. El era legat de cerin'ele p[yitorului
(Legea), dar nu era ]n stare s[ le respecte.
Dar noi ;tim c[ majoritatea galatenilor erau din-
tre Neamuri ;i n-au fost niciodat[ sub Legea Moya-
ic[. Pavel ]i include pe to'i, evrei ;i Neamuri, ;i de
fapt ]ntreaga omenire, ]n cuvintele `Tot a;a ;i noi...
eram sub robia ]nv['[turilor ]ncep[toare ale lumii~.
Diferi'i comentatori subliniay[ c[ aceste cuvinte pot
include principiile elementare ale sistemului lumii,
religiile ceremoniale, at=t ale evreilor c=t ;i ale Nea-
murilor, respectarea unor semne ale yodiacului, sau
alte forme de ]nchinare la natur[. S[ 'inem minte
aceast[ sclavie universal[ atunci c=nd privim la r[s-
cump[rarea ar[tat[ ]n versetul 5.
R“SCUMP“RARE PENTRU A PRIMI
CALITATEA DE FIU
4.4-5
Obiectivul 2. S[ explici rela'ia dintre Isus Cris-
tos ;i Lege.
Obiectivul 3. S[ po'i enumera dou[ motive
majore pentru care Dumneyeu L¬a trimis pe
Fiul S[u ]n lume ;i s[ accentueyi aceste adev[-
ruri ]n propov[duirea ta.
Pavel folose;te ilustra'ia cu copilul aflat sub
tutore pentru a ar[ta c[ perioada sub Lege era tem-
porar[. Tat[l a hot[r=t c=nd s[ fie eliberat fiul de
sub supravegherea tutorilor ;i s[ fie recunoscut ca
adult.
7 Cine pune cap[t perioadei Legii? (versetul 4).
........................................................................................
........................................................................................
8 Ce eveniment marcheay[ sf=r;itul perioadei de
sclavie?
........................................................................................
9 Care sunt cele trei afirma'ii f[cute despre Fiul
lui Dumneyeu, ]n versetul 4?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
10 Ce creyi c[ ]nseamn[ cuvintele ]mplinirea vre-
mii?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuvintele ]mplinirea vremii ar putea avea dou[
sensuri. Ar putea s[ ]nsemne timpul care a fost pre-
destinat de c[tre Dumneyeu pentru venirea lui Cris-
tos. Potrivit planific[rii lui Dumneyeu, a sosit ceasul
ca Cristos s[ vin[. Cel[lalt sens este c[ a fost mo-
mentul ]n istoria omenirii c=nd lumea a fost pre-
g[tit[ pentru Evanghelie. Lucrarea Legii de a¬i edu-
ca pe oameni astfel ]nc=t ei s[ vad[ imposibilitatea
dob=ndirii m=ntuirii a fost terminat[. Probabil c[
adev[ratul sens al expresiei este o combinare a
acestor dou[ sensuri.
Cuvintele Dumneyeu L-a trimis pe Fiul S[u ne
spun c[ Cel trimis este divin. L¬a trimis ne arat[ c[
Cel trimis are autoriatea divin[ ;i a pre¬existat ]n
eternitate. Acest verset ne descrie natura lui Isus.
Din cuv=ntul Fiu, putem vedea c[ este de natur[
dumneyeiasc[. Isus este Fiul lui Dumneyeu. Ce ]n-
seamn[ aceasta? ‘nseamn[ oare c[ El este Fiu pen-
tru c[ a fost n[scut? Sau c[ El a venit ]n existen'[
c=ndva, la un timp anume ]n eternitate? Nu. Nu
acesta este sensul. Isus era Fiul lui Dumneyeu ]nain-
te de a Se na;te ]n Betleem. Observ[ cuvintele `L-a
trimis~. El a fost trimis ca Fiu. El nu a devenit Fiu
atunci c=nd a fost n[scut. El era deja Fiu. Veyi Fili-
peni 2.6 ;i Ioan 1.1-3, 14.
Putem ]n'elege mai bine titlul de Fiu c=nd ne
g=ndim la rela'ia dintre tat[ ;i fiu. Fiul vine din tat[l,
]mp[rt[;e;te natura tat[lui ;i deseori ]l repreyint[
pe tat[l s[u. Isus a venit din Tat[l, ]mp[rt[;e;te na-
tura Sa ;i ‘l repreyint[. Termenul Fiu nu se refer[ la
venirea Sa ]n existen'[, deoarece El este etern. El nu
are ]nceput. Veyi Ioan 8.53-59.
11 Care cuvinte din Galateni 4.4 se refer[ la natura
uman[ a lui Isus?
........................................................................................
12 Care cuvinte se refer[ la faptul c[ Isus a fost
evreu (]n natura Sa uman[)?
........................................................................................
........................................................................................
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 91

1. Standardul stabilit 2. Pedeapsa proclamat[ 3. Omenirea judecat[ 4. Starea tuturor

oamenilor
p[c[to;i
Galateni Galateni Galateni
3.19 3.10-12 3.21-23 priyonieri ai Legii
desp[r'i'i de Dumneyeu
condamna'i la moarte

Ascult[tor Neascult[tor F[r[ p[cat P[c[to;i F[r[ p[cat P[c[to;i

F[r[ p[cat P[c[to;i F[r[ p[cat P[c[to;i Nici unul To'i oamenii Nici unul To'i oamenii

5. ‘ntruparea lui Cristos 6. Sentin'a executat[ 7. Legea ]mplinit[ 8. Starea credincio;ilor

Galateni Galateni
Galateni r[scump[ra'i din p[cat
4.4-5 3.13
3.24-26 liberi de Lege
]nfia'i de Dumneyeu
‘nvierea via'[ ve;nic[
via'[ nou[
F[r[ p[cat P[c[to;i F[r[ p[cat P[c[to;i unire prin credin'[
Cristos ‘nlocu-
Fiul lui Dumneyeu To'i oamenii Fii r[scump[ra'i itorul nostru Fiu ;i fii

Isus a fost n[scut sub condi'iile Legii pentru ca
El s[¬i poat[ r[scump[ra pe cei care erau ]n acelea;i
condi'ii. A r[scump[ra ]nseamn[ a cump[ra din
nou, a recump[ra. Trebuia pl[tit un pre' pentru a
ne elibera de pedeapsa cu moartea pe care Legea o
pronun'ase ]mpotriva tuturor celor care i-au c[lcat
poruncile. Singura cale prin care putem fi liberi era
ca cineva care nu a c[lcat Legea s[ ne ]nlocuiasc[.
Isus Cristos a fost singurul care a ]ndeplinit vreodat[
aceste condi'ii pentru a fi R[scump[r[tor. Aceea;i
Lege care i-a dovedit pe to'i oamenii p[c[to;i L¬a
dovedit pe Isus sf=nt. El a tr[it o via'[ f[r[ prihan[,
conform Legii. De aceea El a putut s[¬…i dea via'a
Sa f[r[ p[cat ca r[scump[rare pentru to'i p[c[to;ii
— at=t iudei, c=t ;i Neamuri. El este jertfa perfect[
pentru p[cat. Moartea Sa ]n locul nostru ne-a r[s-
cump[rat de sub puterea Legii ;i a cerin'elor ei c=t
;i din sclavia acestei lumi.
13 Care sunt cele dou[ motive pentru care Dum-
neyeu L¬a trimis pe Fiul S[u? (versetul 5)
........................................................................................
........................................................................................
Aceste dou[ motive sunt corelate ]ntre ele. Ele
subliniay[ c[ noi am fost salva'i de la ceva, pentru
ceva. Noi am fost salva'i de sub blestemul Legii pen-
tru ]nfiere. M=ntuirea este mai mult dec=t salvare din
p[cat. Ea este restaurarea calit['ii de fiu, a aparte-
nen'ei la familia lui Dumneyeu. Un scriitor a f[cut
observa'ia splendid[+ `Fiul lui Dumneyeu a devenit
om pentru ca oamenii s[ devin[ fii ai lui Dumneyeu.~
‘n m[re'ul plan de adoptare al lui Dumneyeu,
at=t iudeii c=t ;i Neamurile pot deveni fii prin lu-
crarea r[scump[r[toare a lui Cristos. …i unii ;i
ceilal'i sunt mo;tenitori ;i intr[ ]n binecuv=nt[rile
Leg[m=ntului F[g[duin'ei prin acest act plin de har
al lui Dumneyeu. Astfel noi acum avem statutul ;i
drepturile fiilor maturi, prin credin'a ]n Isus Cris-
tos R[scump[r[torul.
14 G=nde;te¬te acum la diagrama pe care o ai la
pagina 77, preyent=nd s[m=n'a spiritual[ a lui
Avraam. Cine erau mo;tenitorii care urmau s[ pri-
measc[ binecuv=nt[rile Leg[m=ntului F[g[duin'ei?
........................................................................................

........................................................................................ 15 Care verset din Galateni face aceast[ afirma'ie?

........................................................................................ ........................................................................................

Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[

Galateni 4.6-11
Obiectivul 4. S[ po'i compara efectele caracte- EXPERIENæA SPIRITUAL“ A FIILOR
ristice ale Evangheliei ]n via'a cre;tinului cu 4.6¬7
efectele caracteristice ale unei religii ceremoni-
ale ]n via'a adep'ilor ei. ‘n Galateni 4.5, Pavel vorbe;te despre ]nfierea
92 Galateni ;i Romani

sau adoptarea fiilor. Acesta este aspectul legal al
m=ntuirii noastre. Este o rela'ie stabilit[ ]n mod
oficial, atunci c=nd Dumneyeu ne prime;te ca pe fii
ai S[i, iar noi ‘l primim ca Tat[. Avem acum statutul
legal de fii ;i mo;tenitori ]n familia lui Dumneyeu.
Dar m=ntuirea este mai mult dec=t aceasta!
Adoptarea noastr[ trece dincolo de posibilit['ile
adopt[rii umane. Ea trece dincolo de rela'ia legal[.
Ea trece dincolo de afec'iunea care eman[ din noua
noastr[ rela'ie. Dumneyeu s[v=r;e;te o minune ]n
to'i aceia pe care ]i prime;te ca fii. Noi suntem n[s-
cu'i din nou! Primim o nou[ natur[ — natura Sa.
Suntem fiii S[i nu numai prin adop'iune, ci ;i prin
na;tere.
16 Potrivit versetului Galateni 4.6, ce face Dum-
neyeu pentru a produce ]n noi minunea na;terii din
nou?
........................................................................................
........................................................................................
Preyen'a Duhului Sf=nt ]n noi (numit aici Du-
hul Fiului S[u) este dovada c[ apar'inem familiei
lui Dumneyeu. Ea este de asemenea dovada c[ sun-
tem ai lui Cristos. Veyi Romani 8.9, 15.
Duhul Sf=nt din noi ne face s[ strig[m c[tre Dum-
neyeu ]n rug[ciune.
Aplic=nd ]n practic[ acest adev[r, poate ar tre-
bui s[ ne ]ntreb[m+ `Pe ce plan se afl[ rug[ciunile
mele — pe cel al ceremoniei religioase, sau pe cel al
experien'ei spirituale? Oare vorbesc eu cu Dumne-
yeu la fel de liber cum vorbe;te un copil cu tat[l s[u
acas[? ‘i dau eu voie Duhului Sf=nt s[ Se roage prin
mine? Este preyen'a Lui real[ ]n via'a mea, moti-
v=ndu¬mi ac'iunile? Oare preyen'a Lui ]mi ]ndep[r-
teay[ toate ]ndoielile pe care le¬a; avea cu privire la
starea mea de copil al lui Dumneyeu?~
Expresia introductiv[ a versetului 7, `a;a c[~
sau `]n consecin'[~, este foarte important[ ;i pu-
ternic[. Ea reyum[ argumentul dat p=n[ aici ]n acest
capitol ;i te ]ndreapt[ spre concluyia logic[. `De
vreme ce a'i primit Duhul Sf=nt~, spune Pavel,
`aceasta este dovada c[ voi nu mai sunte'i slujitori,
ci fii. Ce nebunie ar fi s[ v[ ]ntoarce'i la robie, dup[
ce a'i fost ]nfia'i ;i a'i c[p[tat o nou[ natur[ de fiu!
‘n calitate de fii, voi sunte'i mo;tenitori ai lui Dum-
neyeu prin Cristos. Cum se poate s[ vre'i s[ p[r[si'i
aceast[ poyi'ie, pentru a fi din nou robi?~

17 Cum este numit Duhul Sf=nt ]n Romani 8.15? S[ recapitul[m acum deosebirile pe care le¬am
v[yut ]ntre fiul minor ;i cel matur, a;a cum le
........................................................................................ preyint[ Pavel ]n Galateni 4.1-7. Tabelul de mai jos
Vedem ]n aceste versete c[ Duhul Sf=nt ne¬a le preyint[ comparativ.
luat din robia religiei ceremoniale ;i a cerin'elor ei
;i ne¬a ridicat pe un plan mai ]nalt al experien'ei Fiu minor Fiu matur
spirituale. Credinciosul nu este motivat de cerin'ele
legalismului sau de spiritul de robie care duce la
fric[. Dimpotriv[, Duhul Sf=nt, care locuie;te ]n el, Sub epitropi, ]ngrijitori Se bucur[ de rela'ia tat[-fiu
]i d[ dorin'a s[ fac[ ceea ce este corect. Legea era o (Legea) (eliberat)
for'[ extern[. Calitatea de fiu este o nou[ natur[.

Cuv=ntul abba este apelativul pe care copilul ]l Statutul de sclav: Statutul+ fiu ;i mo;tenitor:
drepturile de fiu nu sunt ]i sunt date drepturi
folose;te pentru t[t[l s[u, acas[. Aceasta ]nseamn[ ]mplinite depline
c[, prin Duhul Sf=nt, noi am devenit cu adev[rat
fiii lui Dumneyeu. Noi putem s[ mergem direct la
El, cu aceea;i ]ncredere cu care se duce un copila; Liber: autoritatea
Sub robie: autoritatea
la tat[l s[u. Duhul ‘nsu;i strig[ ]n noi, `Tat[! Tat[!~ interioar[ a Duhului lui
extren[ a Legii
Dumneyeu
‘n Romani 8.15, ai v[yut c[ deoarece Duhul ‘nfierii
este ]n noi, noi strig[m `Abba! Tat[!~ ‘n Romani
8.2¬27 vedem c[ Duhul Sf=nt, care este ]n noi, I Se Lipsit de maturitate: ]n Matur: ]n ;coala mai
adreseay[ lui Dumneyeu. Unii sugereay[ c[ Pavel ;coala elementar[ a Legii: ]nalt[ a Duhului:
cu motiva'ie extern[ cu motiva'ie interioar[
descrie aici rug[ciunea ]n Duhul sau rug[ciunea ]n
limbi. ‘n aceast[ rug[ciune, cel care se roag[ este
credinciosul, dar Duhul este Cel care Se exprim[ 18 ‘n ilustra'ia lui Pavel din Galateni 4.1-7, ce re-
prin el. Duhul Sf=nt Se roag[ potrivit voii lui Dum- preyint[ fiecare dintre urm[toarele persoane?
neyeu, folosind facult['ile noastre de vorbire. ‘n a- a) Copilul minor ...................................................
ceast[ activitate nu putem separa persoanele. Du- b) Tutorele (]ngrijitorul) ......................................
hul Se roag[ — credinciosul se roag[. ‘n acela;i mod, c) Tat[l ..................................................................
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi
19 Care este dovada calit['ii de fiu ]n familia lui
Dumneyeu?
........................................................................................
SCLAVIA RELIGIEI CEREMONIALE
4.8-11
‘n ultima analiy[, deosebirea dintre fiul minor
;i fiul matur este deosebirea dintre religia ceremo-
nial[ ;i religia experien'ei spirituale. ‘ntregul argu-
ment teologic al lui Pavel ]ncepe ]n capitolul 3 ;i
are ca scop clarificarea acestei distinc'ii. Galatenii
erau gata s[ fac[ un pas ]napoi, s[ se ]ntoarc[ de la
religia experien'ei spirituale la religia ceremonial[.
Ei erau gata s[ se ]ntoarc[ de la Evanghelie la iuda-
ism. Aceasta n-a fost doar problema galatenilor.
Mul'i cre;tini de ast[yi oscileay[ ]ntre o religie ce-
remonial[ ;i religia experien'ei spirituale. Deoare-
ce alegerea este foarte important[, s[ examin[m mai
]ndeaproape Galateni 4.8-11 ;i alte dou[ pasaje im-
portante din Noul Testament care se ocup[ de
acela;i subiect.
Religia ceremonial[
20 Pe cine slujeau sau cui s¬au ]nchinat galatenii
]nainte de a¬L cunoa;te pe Dumneyeu? Galateni 4.8
........................................................................................
De ce vorbe;te Pavel aici despre idolatrie? Ce
are a face idolatria cu iudaismul? Galatenii erau ten-
ta'i s[ treac[ la iudaism, nu la idolatrie? De ce men-
'ioneay[ Pavel idolatria? R[spunsurile la aceste ]n-
treb[ri pot fi g[site ]n accentul pus pe ceremonia-
lism (at=t la iudei c=t ;i la p[g=ni) ;i ]n starea de
degenerare a iudaismului de pe vremea lui Pavel.
Majoritatea galatenilor erau ]ntre Neamuri ]na-
inte de primirea Evangheliei. ‘n versetul 8, Pavel le
reaminte;te de vremea c=nd nu L¬au cunoscut pe
Dumneyeu. Religia lor era idolatria. Pe vremea c=nd
erau neconverti'i ;i se ]nchinau idolilor, se poate s[
fi avut o oarecare cuno;tin'[ despre Dumneyeu, dar
ei nu¬L cuno;teau pe Dumneyeu ‘nsu;i (Romani
1.19-21). Ceea ce Neamurile, p[g=nii, ;tiau despre
Dumneyeu era o cunoa;tere intelectual[. Ei nu a-
veau experien'a spiritual[ a preyen'ei lui Dumne-
yeu. Religia lor, chiar la nivelul de jos al idolatriei,
era o religie ceremonial[ ;i ritual[. Ei erau sclavi ai
yeilor fal;i — yei care nu erau yei —, ai idolilor.
Am men'ionat accentul pus pe religia ceremo-
nial[. Putem recunoa;te o religie ceremonial[ prin
importan'a mare pe care o acord[+
93
1. Eforturilor omului.
2. Lucrurilor tangibile ]n ]nchin[ciune.
3. Ritualurilor care trebuie ]ndeplinite.
Cre;tinii dintre Neamuri din Galatia fuseser[
]ntr¬o astfel de religie ]nainte de convertire. ‘nchi-
narea lor fusese un efort continuu de a le fi pl[cu'i
yeilor pentru a ob'ine de la ei protec'ie sau pentru a
sc[pa de pedeapsa lor. Ei se ]nchinaser[ unor lucruri
tangibile — idolilor. Ei avuseser[ mai multe ritua-
luri sacre, multe formalit['i care trebuia respectate.
Ei creyuser[ ]n horoscoape ;i ]n alte lucruri care s[¬i
c[l[uyesc[. Ei avuseser[ yile sfinte, s[rb[tori, locuri
sfinte.
OBIECTE
SIMBOLICE
EFORTURI
RITUALURI
OMENE…TI
Religie ceremonial[
Iudaismul yilelor lui Pavel putea fi ]ncadrat ]n
categoria religiilor ceremoniale. Locul proeminent
al omului pusese ]n umbr[ adev[ratul ]n'eles al
Legii lui Dumneyeu ;i scopul acesteia. Cel mai bun
comentariu privitor la condi'ia iudaismului acelor
yile este mesajul Domnului Isus pentru c[rturari ;i
farisei, ]n Matei 23. Cite;te acest capitol.
Chiar iudaismul pur de la ]nceputuri pusese un
accent mare pe ceea ce face o persoan[, folosise
lucruri tangibile ]n ]nchinare ;i avusese multe ritu-
aluri sacre. Sacrificiile, altarele, cortul cu tot mobi-
lierul s[u, erau toate simboluri menite s[¬i ]nve'e
pe oameni realit['i spirituale. Acestea ]i ajutau pe
oameni ]n ]nchinarea lor, fiind ilustr[ri viyuale ale
adev[rului spiritual.
Aceste ilustra'ii ]ndreptau de asemenea aten'ia
spre ]mplinirea simbolurilor ]n M=ntuitorul care
urma s[ vin[. S[ reamintim aici ilustra'ia lui Pavel
cu copilul sub ]ngrijitori. Religia ceremonial[ a fost
o parte din revela'ia progresiv[ a lui Dumneyeu.
94
Pu'in c=te pu'in, Dumneyeu S¬a revelat pe Sine ]n
cursul istoriei, pe m[sur[ ce omul a fost ]n stare s[
primeasc[ revela'ia. Pe vremea c=nd Dumneyeu a
dat Legea, omul ]nc[ avea nevoie at=t de aceste aju-
toare viyuale, c=t ;i de prevederile Legii. …tim c[ un
copil foarte mic nu poate s[ ]n'eleag[ conceptele
abstracte. El nu are ]nc[ deyvoltat tipul de g=ndire
necesar pentru priceperea adev[rurilor abstracte. El
trebuie ]nv['at mai ]nt=i ]n termeni concre'i, folo-
sind lucruri pe care le poate vedea. ‘n ]nv['area copi-
ilor mici, obiectele joac[ un rol foarte important.
Obiectele ]n ]nchinarea ceremonial[ erau utile pen-
tru a¬i ]nv['a pe oameni multe adev[ruri profunde
despre Dumneyeu.
Ritualurile ]nchin[rii ceremoniale erau lec'ii
obiectuale care s[¬i conduc[ pe oameni ]n experien'a
spiritual[. Sp[l[rile ceremoniale trebuia s[ le amin-
teasc[ de sfin'enia lui Dumneyeu ;i de nevoia de a
fi sp[la'i de p[cate. Boteyul celor converti'i le amin-
tea aceea;i lec'ie. El le vorbea de asemenea despre
moartea fa'[ de vechea via'[ ;i ]nvierea ]ntr¬una
nou[. T[ierea ]mprejur era un semn al separ[rii de
lume ;i al dedic[rii pentru Dumneyeu. Diferitele
daruri aveau fiecare o semnifica'ie special[. æinerea
Sabatului ;i a altor s[rb[tori, m=ncarea mielului
pascal, d[ruirea yeciuelii ;i a ]nt=ilor roade lui Dum-
neyeu, toate acestea erau acte de ]nchinare care ilus-
trau adev[ruri spirituale.
Gre;eala grav[ a iudaiyatorilor a fost aceea c[
ei n¬au ]n'eles conceptul revela'iei progresive a lui
Dumneyeu. Ei au presupus c[ instruc'iunile pe care
Dumneyeu i le-a dat lui Moise sunt o revela'ie per-
manent[ a formei de ]nchinare pe care trebuia s¬o
urmeye to'i oamenii. Ei nu ;i-au dat seama c[ Legea
trebuia s[¬i ia pe oameni ;i s[¬i conduc[ ]nainte, de
la o religie ceremonial[ la adev[rata experien'[
spritual[.
21 Enumer[ trei lucruri pe care religia ceremoni-
al[ pune mare accent.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
22 Nume;te c=teva obiecte folosite ]n forma de
]nchinare pe care Dumneyeu a cerut-o poporului
S[u sub Lege.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
23 Ce ritual cereau iudaiyatorii s[ fie respectat de
cre;tinii dintre Neamuri pentru a fi m=ntui'i?
........................................................................................
24 ‘nc[ o dat[, s[ ne amintim de ce s¬a opus Pavel
t[ierii ]mprejur a cre;tinilor dintre Neamuri. Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
25 Nume;te c=teva ritualuri religioase sau cere-
monii pe care le ]ndeplinim ]n bisericile evangheli-
ce.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
26 ‘n Matei 23, ]mpotriva cui a vorbit Domnul Isus+
]mpotriva ceremoniei religioase, sau ]mpotriva im-
portan'ei pe care fariseii ;i c[rturarii o acordau for-
melor exterioare de ]nchin[ciune?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
27 Exprim[¬'i p[rerea care dintre bisericile de ayi
ar putea fi vinovate de practicarea unei religii doar
ceremoniale, f[r[ o experien'[ spiritual[ real[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Religia experien'ei spirituale
‘n Galateni 4.9, Pavel le aminte;te galatenilor
c[ Evanghelia pe care ei au primit¬o este religia ex-
perien'ei spirituale. El compar[ idolatria lor ante-
rioar[ men'ionat[ ]n versetul 8 cu formele exterioare
ale iudaismului ]n versetele 9-10, ;i le pune pe am=n-
dou[ acestea ]n contrast cu experien'a spiritual[
vital[ pe care au aflat¬o ]n Evanghelie. Po'i vedea
compara'ia urm[rind cuvintele importante+ `Dar
acum, dup[ ce L¬a'i cunoscut pe Dumneyeu, sau mai
bine yis, dup[ ce a'i fost cunoscu'i de Dumneyeu...~
Cuv=ntul pe care Pavel ]l folose;te aici pentru `cu-
noscut~ are sensul `a cunoa;te prin experien'[~.
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi
Pavel spune c[ galatenii au ajuns s[¬L cunosc[ pe
Dumneyeu prin experien'[. L¬au cunoscut perso-
nal.
Avem aici ceea ce pare a fi prima caracteristic[
a religiei experien'ei spirituale — o cunoa;tere per-
sonal[ a lui Dumneyeu, prin experien'[. Apoi Pa-
vel se gr[be;te s[ adreseye ]nc[ c=teva cuvinte, pen-
tru a ar[ta c[ o alt[ caracteristic[ vine ]nt=i, `sau
mai bine yis, a'i fost cunoscu'i de Dumneyeu~. Re-
ligia experien'ei spirituale pune accentul pe ceea ce
face Dumneyeu. Ea depinde de lucrarea lui Dum-
neyeu, nu de eforturile omului. Pavel spune c[
galatenii ‘l cunosc pe Dumneyeu, ;i apoi explic[,
`sau mai bine yis, voi sunte'i cunoscu'i de Dumne-
yeu~. Ei nu L-ar fi cunoscut pe Dumneyeu dac[ nu
i¬ar fi b[gat El ]n seam[ ;i nu li S¬ar fi revelat. Dum-
neyeu este un Dumneyeu care Se reveleay[ pe Sine.
Noi ‘l cunoa;tem, deoarece El ne¬a cunoscut mai
]nt=i ;i ni S-a revelat. A treia caracteristic[ a religiei
experien'ei spirituale este accentul pe care¬l pune
ea pe ]nchinarea ]n Duhul.
CUNOA…TEREA
PERSONAL“
A LUI DUMNEYEU
REVELAæIA
‘NCHINARE
…I LUCRAREA
‘N
LUI
DUHUL
DUMNEYEU
Religia experien'ei spirituale
Vedem lucrul acesta at=t ]n Galateni 4.6, c=t ;i
]n ]nv['[turile Domnului Isus. Deci, ]n Evanghelie
accentul este pus pe+
1. Lucrarea lui Dumneyeu.
2. Cunoa;terea personal[ a lui Dumneyeu
prin experien'[.
3. ‘nchinare ]n Duhul.
Aminte;te-'i c[ religia ceremonial[ pune accent
pe lucrurile fiyice ]n ]nchinare, ]n timp ce Evanghe-
lia pune accent pe ]nchinarea ]n Duhul. Po'i vedea
95
conflictul dintre aceste dou[ tipuri de religie ]n
discu'ia lui Isus cu femeia samariteanc[, la f=nt=na
lui Iacov.
28 Cite;te Ioan 4.4-26. Cine vorbe;te aici despre
religia experien'ei spirituale?
........................................................................................
29 Cine se refer[ la religia ceremonial[?
........................................................................................
30 Care sunt cele dou[ versete care arat[ spre un
timp bine definit, c=nd religia ceremonial[ a trecu-
tului urmeay[ s[¬i dea locul religiei experien'ei spi-
rituale?
........................................................................................
Problema religiei ceremoniale ;i a experien'ei
spirituale este de o asemenea importan'[ pentru
bisericile noastre de ayi ]nc=t vom privi mai ]ndea-
proape la aceast[ conversa'ie. Observ[ pe ce pune
accentul fiecare dintre vorbitori ]n versetele amintite
din Ioan 4.4-26.
Femeia — Religie ceremonial[
v. 9 Ea vorbe;te despre barierele dintre oa-
meni, bayate pe ras[ sau sex+ `Tu, iu-
deu... femeie samariteanc[~.
v. 12 `femeie samariteanc[~.
v. 19 Ea ‘l prive;te pe Isus ca pe un profet.
v. 20 Ea vorbe;te despre locul de ]nchinare,
despre localiyarea lui geografic[.
Isus — Religia experien'ei spirituale
v. 10 El vorbe;te despre Duhul Sf=nt+ `Dac[
ai cunoa;te darul lui Dumneyeu... ap[
vie~. Veyi Ioan 4.14: 7.37-39.
v. 14 El vorbe;te despre satisfac'ia interi-
oar[ ;i despre via'a viitoare+ `nu va ]n-
seta niciodat[... iyvor de ap[ care va
'=;ni ]n via'a ve;nic[~.
v. 16 El vorbe;te despre nevoia personal[
spiritual[ ;i moral[+ `Du¬te ;i cheam[¬'i
b[rbatul.~ Ea era o femeie imoral[. v.
18.
v. 21-23 El vorbe;te despre ]nchinarea spiritu-
al[ nelegat[ de un templu.
v. 24 El vorbe;te despre Dumneyeul invi-
yibil c[ruia s[ I ne ]nchin[m ]n Duh ;i
adev[r.
96
v. 26 Isus ‘l arat[ pe Dumneyeul auto¬reve-
lator revel=ndu¬Se pe Sine+ `Eu, Cel
care vorbesc cu tine, sunt Acela~. Sau,
`EU SUNT~, spune El, folosind Nu-
mele lui Dumneyeu ‘nsu;i. Veyi Ioan
8.56¬58.
Aminte;te¬'i c[ accentul pe care ]l punem noi
pe anumite elemente ale religiei noastre sau impor-
tan'a pe care o acord[m noi anumitor tr[s[turi ale
religiei noastre o fac s[ fie esen'ialmente fie cere-
monial[, fie spiritual[.
Religie Religia experien'ei
ceremonial[ spirituale
1. Eforturile omene;ti. 1. Lucrarea lui Dumne-
2. Obiecte simbolice ca- yeu.
re s[ ne ]nve'e ceva 2. Cunoa;tere persona-
despre Dumneyeu. l[ a lui Dumneyeu
3. Ritualuri care trebu- prin experien'[.
ie respectate. 3. ‘nchinare ]n Duhul.
CEREMONIAL SPIRITUAL
Conversa'ia lui Isus cu femeia samariteanc[
arunc[ mai mult[ lumin[ asupra naturii temporare
a Legii. Pavel nu a fost primul care s[ ]nve'e c[
religia ceremonial[ urma s[ fie ]nlocuit[ de o religie
a experien'ei spirituale. Prive;te din nou la Ioan
4.21-23. Isus scoate ]n eviden'[ c[ credin'ele pe care
le ]ndr[geau at=t iudeii, c=t ;i samaritenii, erau a-
m=ndou[ temporare ]n planul de r[scump[rare al
lui Dumneyeu (v. 21). De asemenea, Isus a corectat¬o
pe femeie, amintindu¬i c[ revela'ia ;i tradi'ia religiei
samaritene erau incomplete. (Ea se baya ]n princi-
pal pe Pentateuh — cele cinci c[r'i ale lui Moise.)
Totu;i, ;i evreii — poporul care a fost instruit deplin
]n religia sa ;i a fost canalul prin care Dumneyeu
d[duse revela'ia m=ntuirii — trebuia s[ se aproprie
de Dumneyeu ]ntr¬un mod nou (v. 22-23). A sosit
deja timpul pentru asemenea adev[ra'i ]nchin[tori
(at=t iudei, c=t ;i Neamuri). Isus descrie aceast[ ]n-
chinare ca fiind ]n Duhul lui Dumneyeu ;i potrivit[
adev[rului (v. 24). Lucrarea lui Dumneyeu ]n trimi-
terea Duhului S[u Sf=nt oamenilor urma s[ fac[
posibil[ ]nchinarea ]n Duh ;i adev[r. Cu alte cu-
vinte, ei vor experimenta ]n modul cel mai deplin
posibil preyen'a lui Dumneyeu.
Galateni ;i Romani
S[ privim la un pasaj referitor la aceste dou[
tipuri de religie, ]nainte de a ne ]ntoarce la comen-
tariul lui Pavel.
31 Cite;te Fapte 6.8-15: 7.1-60. Observ[ mai ]nt=i
acuya'iile iudeilor ]mpotriva lui …tefan. Care sunt
cele trei lucruri de care l¬au acuyat ei? 6.13-14.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Este interesant s[ veyi c[ mai t=ryiu Pavel va
]nfrunta acelea;i acuya'ii (veyi Fapte 21.28). A fost
;i Isus acuyat c[ a vorbit ]mpotriva acelora;i lucruri
(Templul, Legea ;i obiceiurile religioase)? S¬ar putea
ca predicarea lui Isus, a lui …tefan, a lui Pavel ;i a
altor cre;tini din primul veac s[ fi fost realmente
]mpotriva acestor lucruri? Sau ei au ar[tat doar c[
formele exterioare nu pot niciodat[ ]nlocui lucra-
rea Duhului Sf=nt? Creyi c[ …tefan a predicat des-
pre religia ceremonial[ ;i despre religia experien'ei
spirituale? G=nde;te¬te la aceast[ posibilitate c=nd
cite;ti cuv=ntarea sa de ap[rare din Fapte 7 ;i afir-
ma'ia concluyiv[ din versetul 51+ `Oameni tari la
cerbice, net[ia'i ]mprejur cu inima ;i cu urechile.
Voi totdeauna v[ ]mpotrivi'i Duhului Sf=nt.~
Istoria Vechiului Testament ne spune cum
Dumneyeu S¬a revelat pe Sine ]n mod special na-
'iunii iudaice. El a ales aceast[ na'iune pentru a fi
un instrument pentru m=ntuirea celorlalte na'iuni.
Dumneyeu i¬a dat lui Israel o misiune c[tre na'iunile
p[g=ne. P[g=nii (Neamurile) trebuia s[ fie inclu;i
]n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu. Mesia, pe care Dumne-
yeu a promis c[ i¬L va trimite lui Israel, trebuia s[
fie M=ntuitorul ]ntregii lumi — Speran'a lumii. ‘n
planul Lui de r[scump[rare, Dumneyeu i¬a dat po-
porului Israel patru responsabilit['i majore. Acestea
sunt cele patru scopuri pentru care El a ales aceast[
na'iune.
1. S[¬L proclame pe Dumneyeul adev[rat ]n mijlo-
cul idolatriei universale.
2. S[ demonstreye practic ce binecuv=ntare este
s[¬I sluje;ti lui Dumneyeu Iehova.
3. S[ primeasc[ ;i s[ p[streye revela'ia divin[.
4. S[¬L produc[ pe Mesia.
‘n ]mplinirea primelor dou[ responsabilit['i,
Israel a falimentat lamentabil. Pe timpul lui Isus, al
lui …tefan ;i al lui Pavel, na'iunea iudaic[ era foarte
egoist[ ]n ce prive;te religia ei. Preyen'a lui Dum-
neyeu, ]n concep'ia lor, era str=ns legat[ de 'ara lor,
de obiceiurile lor, de templul lor. Iudaismul dege-
nerase ]ntr¬o religie ceremonial[ na'ional[. Pentru
ei, Dumneyeu Iehova era un Dumneyeu na'ional.
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi
‘n Fapte 7, …tefan repoveste;te istoria poporului
evreu. Aminte;te¬'i c[ audien'a sa era format[ din
conduc[torii religio;i ai iudaismului. Repovestind
istoria evreilor, …tefan scoate ]n eviden'[ e;ecul lor
continuu de a ]mplini rolul lor de na'iune m=n-
tuitoare. El arat[ de asemenea c[ Dumneyeu li S¬a
revelat pe Sine oamenilor din '[ri str[ine, ar[t=nd
astfel c[ Dumneyeu nu este geografic stabilit ]n Ie-
rusalim.
32 Uit[¬te de c=te ori, ]n Fapte 7, men'ioneay[
…tefan preyen'a sau revela'ia lui Dumneyeu ]ntr¬o
'ar[ str[in[. D[ numele persoanelor care au primit
revela'ia ;i locul unde au primit/o.
v. 2 ....................................................................................
v. 9 ...............................................................................
v. 29-30 .........................................................................
v. 36 ................................................................................
Scopul lui Dumneyeu era s[ i Se reveleye pe
Sine poporului S[u ;i s[ tr[iasc[ ]n ei, nu ]n temple
de piatr[. …tefan vorbe;te ]mpotriva ideii c[ Dum-
neyeu ar putea fi limitat la un templu sau c[ ar locui
]ntr¬un loca; f[cut de m=ini omene;ti (vv. 44-50).
Observ[ c[ cele trei acuya'ii aduse lui …tefan
au de¬a face cu religia ceremonial[. Martori min-
cino;i au fost mitui'i pentru a spune c[ ei l¬au auyit
vorbind ]mpotriva templului, a Legii (prin care ei
se refereau ;i la tradi'iile rabinice) ;i a obiceiurilor
date de Moise. Iudaismului ]i erau dragi aceste lu-
cruri ;i nu vedea c[ ele erau doar mijloace temporare
pe care Dumneyeu le folosea pentru a¬i aduce pe
oameni ]n locul unde El s[ poat[ tr[i ]n ei. Aceia
care au primit Evanghelia ;i L¬au acceptat pe Isus
ca M=ntuitor au devenit temple vii ale lui Dumne-
yeu. A;a cum le scrie Pavel corintenilor+ `Trupul
vostru este templul Duhului Sf=nt, care este ]n voi~
(1UCorinteni 6.19). Aceasta era inten'ia lui Dumne-
yeu, s[ tr[iasc[ ]n oameni. Yiua Rusaliilor a marcat
intrarea lui Dumneyeu ]n noul S[u templu (FapteU2).
Cei care creyuser[ ]n Isus Cristos erau aduna'i pen-
tru rug[ciune ;i to'i au fost umplu'i cu Duhul Sf=nt
(Fapte 2.1-4).
Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie
Galateni 4.12-20
ACCEPTAREA EVANGHELIEI CU BUCURIE
4.12-16
Obiectivul 5. S[ descrii pe scurt cum au primit
galatenii Evanghelia ;i s[ dai c=teva p[reri des-
pre `'epu;ul ]n carnea~ lui Pavel.
P=n[ ]n acest punct, argumentul teologic al lui
Pavel ]n Galateni 3 ;i 4 a fost emo'ional, dar imper-
97
33 Cum este descris …tefan ]n Fapte 7.55?
........................................................................................
Prin m[rturia sa ]naintea conduc[torilor iu-
daismului, …tefan ]mplinea cu credincio;ie profe'ia
pe care a f[cut¬o Domnul Isus ]n Fapte 1.8. Plin de
Duhul Sf=nt, el nu numai c[ predic[, ci ;i demon-
streay[ religia experien'ei spirituale. Evreii se 'ineau
cu toat[ puterea de religia lor ceremonial[. Ei I se
opuneau Duhului Sf=nt ;i respingeau planul lui
Dumneyeu pentru ei. Ultimele cuvinte ale lui …tefan,
la fel ca moartea sa, au fost o m[rturie m[rea'[ des-
pre realitatea experien'ei spirituale pe care o predi-
case (vv. 56-60). Acestea trebuie s[ fi avut un efect
puternic asupra unui om care era preyent la execu'ia
lui …tefan, un b[rbat numit Saul (v. 58). Acest Saul
a devenit autorul Epistolei c[tre Galateni ;i marele
misionar al erei Noului Testament. Probabil c[ Pa-
vel a auyit pentru prima oar[ despre conceptul de
religie a experien'ei spirituale de la …tefan, marto-
rul credincios. Experien'a rusalian[ a lui …tefan
(umplerea cu Duhul Sf=nt) l¬a f[cut un martor cre-
dincios ;i a adus o mare binecuv=ntare ‘mp[r['iei
lui Dumneyeu. Poate ar trebui s[ ne ]ntreb[m pe
noi ]n;ine+ `Oare sunt eu plin de Duhul Sf=nt? Expe-
rien'a mea rusalian[ — umplerea cu Duhul Sf=nt
— m¬a f[cut un martor credincios pentru Isus? Oare
cuvintele ;i ac'iunile mele, atunci c=nd oamenii mi
se opun, ]i conving de realitatea experien'ei spiri-
tuale care trece dincolo de religia ceremonial[?~
Cunosc=nd aceste ]nv['[turi ale lui Isus ;i ale
lui …tefan (Matei 23, Ioan 4 ;i Fapte 7), este mai u;or
s[ ]n'elegi cuvintele lui Pavel din Galateni 4. El
vorbe;te despre condi'ia fiului la diferitele stagii ale
cre;terii. Pavel compar[ procesul cre;terii omului
cu revela'ia progresiv[ a lui Dumneyeu. Maturi-
tatea, ]n aceast[ compara'ie, este cunoa;terea lui
Dumneyeu ]ntr¬o experien'[ spiritual[ vital[. Re-
ligia ceremonial[ a fost adecvat[ pentru epoca ]n
care Israel a fost ]n procesul de cre;tere. Dar pentru
aceia care au intrat ]n mo;tenirea fiilor maturi ;i au
experimentat umplerea Duhului Sf=nt, religia cere-
monial[ ar fi un pas ]napoi. Ar fi un pas de la reali-
tate la ritual.
sonal. Acum, el face un apel personal la dragostea
;i loialitatea galatenilor. Le reaminte;te cu c=t[ bu-
curie au primit ei mesajul Evangheliei ;i cum l¬au
primit pe el ca pe un mesager al lui Dumneyeu.
34 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n versetul 12?
........................................................................................
98
Pavel nu este de acord cu poyi'ia pe care au
luat¬o galatenii, ;i totu;i ei sunt fra'ii lui ]n Cristos.
Cuvintele `s[ fi'i ca mine~ sunt un apel c[tre galateni
s[ p[r[seasc[ poyi'ia lor legalist[, m=ndr[, ;i s[
devin[ ca Pavel. …i el s¬a ]ncreyut c=ndva ]n poyi'ia
lui iudaic[ ;i ]n r=vna lui pentru Lege, ca prin ele s[
fie ]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu. Dar c=nd L¬a
]nt=lnit pe Cristos, el a l[sat deoparte orice preten'ie
de ]ndrept['ire prin sine. Din acel moment, el s¬a
apropiat de Dumneyeu numai pe baya credin'ei, a;a
cum au f[cut c=ndva ;i galatenii. Pavel voia ca ei s[
r[m=n[ ]n continuare pe aceea;i bay[.
35 Cum descrie Pavel condi'ia sa fiyic[ din timpul
c=nd a fost ]ntre galateni? vv. 13-14.
........................................................................................
Exist[ multe teorii care se refer[ la problema
fiyic[ despre care vorbe;te Pavel aici. Este imposibil
s[ ;tim exact despre ce a fost vorba. Cuvintele ar
putea s[ ]nsemne c[ el suferea de o boal[ sau de o
afec'iune fiyic[. Sau ar putea s[ ]nsemne doar c[ era
]ntr¬o condi'ie fiyic[ slab[. Mai jos sunt date c=teva
teorii+
1. Suferea de o boal[ de ochi sau o afec'iune
a vederii. v. 15.
2. Avea epilepsie. 2 Corinteni 12.7.
3. Avea malarie.
4. Era doar ]ntr¬o stare de epuiyare fiyic[.
Fapte 14.19: 2 Timotei 3.11.
Prima teorie se bayeay[ ]n principal pe Gala-
teni 4.15, unde Pavel spune c[ galatenii ;i¬ar fi scos
p=n[ ;i ochii ca s[ i¬i dea lui. Acest verset ar putea
s[ se refere la condi'ia fiyic[ a lui Pavel atunci c=nd
l¬au primit galatenii. Unii sus'in c[ atunci c=nd a
fost ]mpro;cat cu pietre la Listra ar fi fost r[nit la
ochi sau c[ i¬ar fi produs alte r[ni care i¬au afectat
ochii. Totu;i, s¬ar putea ca Pavel s[ foloseasc[ doar
o figur[ de stil c=nd spune `v¬a'i fi scos p=n[ ;i ochii
;i mi i¬a'i fi dat~. El ar fi spus, de fapt+ `Voi m¬a'i
primit cu at=ta bucurie, ]nc=t mi¬a'i fi dat ce avea'i
mai pre'ios.~ Vei g[si cuvinte similare ]n Matei 5.29
;i Psalmul 17.8.
Teoria a doua nu are nici o bay[ ]n Scriptur[.
Pavel spune c[ era ]ntr¬o asemenea stare, ]nc=t gala-
tenii ar fi putut s[¬l dispre'uiasc[ (v. 14), dar aceasta
s¬ar putea referi la orice boal[ sau la o stare fiyic[
precar[. 2 Corinteni 12.7 nu face nici o referire la
epilepsie ;i nici nu exist[ o leg[tur[ necesar[ cu
pasajul din Galateni.
Teoria a treia ;i a patra sunt cele mai plauyibile.
Galateni ;i Romani
Se poate ca Pavel s[ fi fost ]ntr¬o stare fiyic[ precar[
pe vremea c=nd era ]n Galatia, ca urmare a perse-
cu'iilor pe care le¬a suferit ]n aceast[ regiune. Veyi
Fapte 14.19-22 ;i 2 Timotei 3.11. De asemenea, el a
traversat o regiune joas[, ml[;tinoas[, foarte cald[
;i umed[. Aceast[ regiune din apropierea coastei
de sud a Galatiei era un focar de malarie ;i este po-
sibil ca aceasta s[ fi ydruncinat s[n[tatea lui Pavel.
S¬ar putea, de asemenea, ca el s[ fi suferit de pe urma
]mpro;c[rii cu pietre ]n Listra.
Partea important[ a acestui pasaj nu este s[ a-
fl[m ce probleme fiyice a avut Pavel, ci faptul c[
galatenii l¬au primit ca pe un mesager din partea
lui Dumneyeu. Pavel spune c[, ]nainte, ei l¬au tratat
at=t de bine, ]nc=t acum este dureros pentru el s[
afle despre brusca schimbare a atitudinii lor.
36 ‘n;ir[ cele patru teorii despre afec'iunea sau
sl[biciunea fiyic[ de care suferea Pavel ]n Galatia.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
37 Cum l¬au primit galatenii? v. 14.
........................................................................................
38 Ce a f[cut Pavel acolo ]n ciuda st[rii sale? v. 13.
........................................................................................
39 Cum este descris[ starea lor c=nd au primit
Evanghelia? v. 15.
........................................................................................
SCOPUL …I MOTIVELE IUDAIYATORILOR
4.17-18
40 Cine sunt oamenii la care se refer[ Pavel ca `ei~
]n Galateni 4.17.
........................................................................................
41 ‘n versetul 17, Pavel vorbe;te despre ]nv['[tura
fals[ a iudaiyatorilor sau despre motivele lor?
........................................................................................
Pavel spune c[ scopul iudaiyatorilor era s[ ]n-
chid[ bisericile Galatiei fa'[ de orice alt[ influen'[.
Ei voiau ca galatenii s[ accepte Legea ;i s[ se fac[
evrei, ;i astfel s[¬i priveasc[ pe iudaiyatori ca pe
conduc[torii spirituali. Ei voiau un loc de cinste ;i
de laud[ ]ntre galateni. Ca o aplica'ie practic[ pen-
tru lucrarea noastr[, ne¬am putea g=ndi la perfidia
motivelor gre;ite ]n lucrarea Domnului. Se strecoar[
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 99

m=ndria ]n dorin'a nostr[ ca biserica s[ creasc[? Este
un p[stor gelos pe cel care a fost ]naintea sa? Avem
o atitudine posesiv[ fa'[ de adunare? Vrem ca oa-
menii s[ depind[ de sfatul nostru? Dorin'a noastr[
natural[ de a fi aprecia'i de oameni domin[ oare
rela'iile noastre cu al'ii?
PREOCUPAREA PROFUND“ A LUI PAVEL
4.19-20
Obiectivul 6. S[ pui ]n contrast motivele lui
Pavel ;i cele ale iudaiyatorilor.
‘n aceste versete, putem vedea un contrast pu-
ternic ]ntre motivele lui Pavel ;i cele ale iudaiyato-
rilor.
........................................................................................
42 Versetul 19 ne arat[ motivul lui Pavel. A ]ncer-
cat el s[¬i fac[ pe galateni s[ depind[ de ele, sau a
urm[rit el ]nt=ietatea ]n afec'iunea lor?
........................................................................................
43 De cine voia Pavel s[ depind[ ei? v. 19.
........................................................................................
Pavel era p[rintele spiritual al galatenilor. El li
se adreseay[ ca ;i copila;ilor s[i (v. 19). Aceast[
expresie ne vorbe;te despre rela'ia str=ns[ dintre
un evanghelist ;i biserica pentru formarea c[reia l¬a
folosit Dumneyeu. Pavel exprim[ preocuparea sa
sincer[ pentru bun[starea lor spiritual[. Aceasta
contrasteay[ cu motivele egoiste ale iudaiyatorilor.
Pavel ar dori s[ fie preyent ]ntre ei, s[ li se adreseye
personal.
44 Mediteay[ asupra versetelor 19 ;i 20 ;i ]n;ir[
c=teva calit['i ale unui bun lucr[tor cre;tin, a;a cum
sunt evidente ]n aceste versete.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Ori sclavie, ori libertate

Galateni 4.21-31

Obiectivul 7. S[ po'i explica alegoria cu Agar

;i Sara ;i s[ aplici vie'ii ;i lucr[rii tale adev[ru-
rile descoperite.

ALEGORIA CELOR
DOU“ LEG“MINTE
4.21-27

Pavel se ]ntoarce ]nc[ o dat[ la Vechiul Testa-

ment ;i continu[ ap[rarea Evangheliei cu ceea ce
este uneori numit argumentul rabinic. Acesta este
tipul de argumentare pe baya Scripturii a;a cum era
acesta folosit de rabini ;i cum le pl[cea evreilor s[
asculte. Nu uita c[ Pavel fusese instruit ca rabin ;i
cuno;tea perfect Legea.

S¬ar p[rea c[ galatenii erau fascina'i de expli-

ca'iile Legii pe care li le d[deau iudaiyatorii. De a-
ceea, ]n versetul 21 Pavel spune+ `Foarte bine, voi
vre'i s[ fi'i sub Lege, dar ;ti'i voi ce spune Legea?~
…i apoi le d[ alegoria celor doi fii ;i aplica'ia ei.

45 Pe cine men'ioneay[ Pavel pe nume ]n versetul

22?
........................................................................................
100
Pavel ia o ilustra'ie din Lege, din Tora, care este
alc[tuit[ din c[r'i ale Vechiului Testament. Istoria
Genesei este o parte a Legii ]n egal[ m[sur[ cu
poruncile ;i regulile din Levitic ;i Deuteronom,
c[r'ile pe care iudaiyatorii le citau cu at=ta pl[cere.
46 Pentru a fi sigur c[ po'i identifica persoanele
men'ionate ]n versetul 22, scrie cine erau+
a) Cei doi fii ......................................................
b) Roaba ...........................................................
c) Femeia liber[ .................................................
47 Ce vrea s[ spun[ Pavel c=nd afirm[ c[ Ismael
`s¬a n[scut ]n chip firesc~? v. 23
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
48 ‘n versetul 23, ce contrast este ]ntre Ismael ;i
Isaac?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
49 Reveyi semnifica'ia cuv=ntului `alegorie~ ]n
studiul cuvintelor. C=nd Pavel nume;te aceast[ ilus-
tra'ie `alegorie~, spune el prin aceasta c[ ea nu este
adev[rat[? Explic[ scopul cu care vorbe;te el ]n
modul acesta.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
50 Punctul cel mai important al alegoriei — cheia
pentru ]n'elegerea ei — este ]n versetul 24. ‘n in-
terpretarea lui Pavel, ce repreyint[ cele dou[ femei?
........................................................................................
........................................................................................
51 Care sunt cele dou[ leg[minte despre care a
vorbit Pavel ]n Galateni 3?
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
52 Care leg[m=nt a fost dat pe Muntele Sinai?
........................................................................................
53 Care femeie repreyint[ Leg[m=ntul Legii?
........................................................................................
54 Care era condi'ia ei, era roab[ sau liber[?
........................................................................................
55 Care este condi'ia tuturor copiilor n[scu'i din
femeia sclav[? vv. 24-25.
........................................................................................
Un fapt surpriny[tor ]n acest pasaj este c[ Pa-
vel ]i compar[ pe evreii care sunt sub Leg[m=ntul
Legii cu Ismael ;i cu urma;ii lui. Este o ilustrare a
ceea ce Pavel a spus deja. Cei care sunt sub Lege
sunt ]n sclavie.
‘n versetul 25, Pavel o compar[ pe Agar cu
`Ierusalimul de acum, care este ]n robie ]mpreun[
cu copiii s[i~. Pavel se refer[ aici la ]ntreaga ras[ a
lui Israel, aflat[ sub robia Legii. Versetul 26 pune ]n
contrast Ierusalimul natural, aflat ]n robie, ;i Ieru-
salimul cel de Sus, spiritual. Ierusalimul de Sus este
liber ;i este mama noastr[. Aceasta ne aminte;te de
cuvintele lui Pavel din alt[ parte, unde el spune c[
cet['enia noastr[ este ]n ceruri (Filipeni 3.20). `Ieru-
salimul de Sus~ este ora;ul al c[rui locuitori ;i¬au
pus ]ntreaga credin'[ ]n Cristos.
Alegoria aceasta ilustreay[ cele dou[ c[i fun-
damentale de apropiere de Dumneyeu, c[i aflate ]n
conflict — ]ncrederea ]n eforturile proprii sub Lege,
;i credin'a ]n promisiunea lui Dumneyeu ;i ]n lu-
crarea lui Cristos. Aceasta este problema bisericilor
Galatiei ;i subiectul ]ntregii epistole.
C=nd Pavel spune c[ Ierusalimul de Sus este
mama noastr[, el le reaminte;te galatenilor c[ at=t
evreii, c=t ;i Neamurile care L¬au primit pe Cristos,
au fost ren[scu'i spiritual ;i sunt copii ai f[g[du-
in'ei.
‘n versetul 27, Pavel citeay[ profe'ia din Isaia
54.1. De;i ]n original, textul se refer[ la Israelul sterp,
Pavel ]l aplic[ aici la Sara, care era stearp[, ;i la copiii
f[g[duin'ei, copiii spirituali, care ]i vor dep[;i nu-
meric pe cei n[scu'i ]n mod firesc. Cre;tinii dintre
Neamuri, care au venit la Dumneyeu numai pe baya
credin'ei, vor fi mult mai mul'i dec=t copiii evrei ai
Legii. A;a cum am observat deja, evreii cuno;teau
din profe'iile Vechiului Testament c[ Neamurile se
vor ]ntoarce ]n mare num[r la Dumneyeu. …i totu;i,
mul'i dintre cre;tinii evrei insistau ca Neamurile s[
fie t[iate ]mprejur ;i s[ 'in[ Legea.
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi
56 Iudaiyatorii credeau c[ Neamurile care L¬au ac-
ceptat pe Cristos nu pot deveni buni cre;tini dac[
n¬au f[cut mai ]nt=i ceva. Ce anume?
........................................................................................
MO…TENIRE PENTRU COPIII F“G“DUINæEI
4.28-31
‘n aceste versete, Pavel d[ concluyia alegoriei celor
dou[ leg[minte ;i aplica'ia pentru galateni.
57 ‘n ce mod se aseam[n[ cre;tinii cu Isaac, ca ;i
`copii ai f[g[duin'ei~? v. 28.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
58 Cite;te Genesa 21.9-12 ;i explic[ pe scurt cuvin-
tele lui Pavel din Galateni 4.29. Cine era prigonit?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
59 Ai observat conflictul din versetul 29, printre
cre;tinii de ayi? Explic[.
Verific[¬'i r[spunsurile
1 Mo;tenitor ;i st[p=n peste tot.
2 Cu a unui sclav.
3 Legea.
4 Sunt acelea;i.
5 P=n[ la data stabilit[ de tat[.
6 Robia ]nv['[turilor ]ncep[toare ale lumii.
7 Dumneyeu-Tat[l.
8 Dumneyeu L¬a trimis pe Fiul S[u (sau, na;terea
lui Isus).
101
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
60 S[ aplic[m concluyia lui Pavel din versetul 30.
Ce se va ]nt=mpla cu aceia care s¬au ]ncreyut ]n bu-
n[tatea lor (sau ]n respectarea Legii sau regulilor
bisericii) pentru a fi m=ntui'i?
........................................................................................
........................................................................................
61 Ce le spune Pavel cre;tinilor galateni c[ sunt?
v. 31.
........................................................................................
62 Compar[ acum Galateni 4.31 cu versetul 21. La
ce se g=ndeau galatenii?
........................................................................................
63 Dac[ ei vor face pasul acesta, ai cui fii vor de-
veni?
........................................................................................
64 Ce se va ]nt=mpla cu mo;tenirea lor?
........................................................................................
Po'i acum s[ ]n'elegi mai bine durerile na;terii
spirituale despre care vorbe;te Pavel ]n versetul 19?
Poate c[ dore;ti s[ te rogi acum pentru cre;tinii care
sunt ]n acest conflict spiritual ]ntre credin'[ ;i le-
galism.
9 El a fost trimis de Dumneyeu.
El a fost n[scut din femeie.
El a fost n[scut sub Lege.
10 R[spunsul t[u. Ar putea fi timpul stabilit de
Dumneyeu ]n planul S[u sau momentul c=nd
lumea a fost preg[tit[ pentru venirea M=ntui-
torului.
11 N[scut din femeie.
12 N[scut sub Lege.
13 Pentru a¬i r[scump[ra pe aceia care erau sub
Lege. Pentru ca noi s[ putem primi ]nfierea,
adoptarea ca fii.
102
14 Aceia care sunt ai lui Cristos sau ]n Cristos.
15 Galateni 3.29.
16 El trimite Duhul Fiului S[u ]n inimile noastre.
17 Duhul ]nfierii.
18 a) Evreul.
b) Legea.
c) Dumneyeu.
19 Preyen'a Duhului Sf=nt ]ntr¬o persoan[.
20 Pe cei ce prin natura lor nu sunt dumneyei:
idolilor.
21 Eforturile omului, lucruri tangibile folosite ]n
]nchin[ciune, ritualuri care trebuie respectate.
22 Jertfe, altare, cortul ;i mobilierul din el.
23 T[ierea ]mprejur.
24 El nu s¬a opus t[ierii ]mprejur ]n sine, ci a pro-
testat ]mpotriva consider[rii ei ca necesar[
pentru m=ntuire.
25 R[spunsul t[u. Ai putea cita boteyul ]n ap[,
Cina Domnului, ordinea ]nchin[ciunii, cunu-
nia, binecuv=ntarea copiilor.
26 Importan'a pe care le¬o d[deau ei formelor
exterioare de ]nchinare.
27 Opinia ta. Istoria bisericeasc[ dovede;te c[
aceasta i se poate ]nt=mpla oric[rei biserici,
indiferent de profunyimea spiritual[ pe care
ar fi atins¬o c=ndva.
28 Isus.
29 Femeia samariteanc[.
30 Ioan 4.2, 23.
31 Templul (acest loca; sf=nt), Legea ;i obiceiurile
l[sate de Moise.
32 v. 2 Avraam, ]n Ur din Caldea.
v. 9 Iosif, ]n Egipt.
v. 29-30. Moise, ]n Madian.
v. 36. Moise, la Marea Ro;ie.
33 Plin de Duhul Sf=nt.
Galateni ;i Romani
34 Fra'i.
35 Neputin'a trupului, ispit[ ]n trupul meu.
36 Avea o boal[ sau o afec'iune la ochi. Avea epi-
lepsie. Avea malarie. Era doar epuiyat, ]ntr¬o
stare fiyic[ precar[.
37 Ca pe un ]nger al lui Dumneyeu, sau ca pe Cris-
tos ‘nsu;i.
38 Le¬a predicat Evanghelia.
39 Ferici'i.
40 Iudaiyatorii.
41 Motivele lor.
42 Nu.
43 Cristos.
44 R[spunsul t[u. Ai putea men'iona+ o adev[rat[
preocupare pentru bun[starea spiritual[ a po-
porului s[u, dorin'a de a aborda ]mpreun[ cu
oamenii S[i problemele pe care ace;tia le au,
atunci c=nd este nevoie.
45 Avraam.
46 a) Ismael ;i Isaac.
b) Agar.
c) Sara.
47 Na;terea lui a fost pe cale natural[. Nu a fost
nevoie de o minune a lui Dumneyeu. (Agar nu
era stearp[ sau prea ]n v=rst[ pentru a na;te,
a;a cum era Sara.)
48 R[spunsul t[u. Na;terea lui Ismael a fost na-
tural[. Isaac a fost n[scut prin f[g[duin'[ —
adic[ pe cale supranatural[. Dumneyeu ;i¬a
'inut promisiunea ;i a f[cut o minune prin
na;terea lui Isaac.
49 Nu. El le spune galatenilor c[, dincolo de ]n-
'elesul imediat al cuvintelor, poate fi g[sit ;i
ilustrat un mare adev[r spiritual.
50 Cele dou[ leg[minte.
51 Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam ;i
Leg[m=ntul Legii, dat lui Moise.
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 103

52 Leg[m=ntul Legii. mai t=n[r, iudaiyatorii se considerau mai buni

dec=t cre;tinii dintre Neamuri. Pavel a suferit
53 Agar. mult[ persecu'ie. Cre;tinii dintre Neamuri
erau supu;i la mai multe presiuni din partea
54 Roab[. iudaiyatorilor ]n Galatia.

55 Sclavie ;i robie. 59 R[spunsul t[u.

56 S[ devin[ un bun evreu. 60 Vor fi iygoni'i, nu vor primi mo;tenirea.

57 R[spunsul t[u. Na;terea noastr[ ]n familia lui 61 Copii ai femeii libere.

Dumneyeu este supranatural[, prin credin'a
]n promisiunea lui Dumneyeu. A;a a fost na;- 62 S[ se pun[ din nou sub Lege.
terea fiyic[ a lui Isaac.
63 Ai roabei.
58 R[spunsul t[u. La fel cum Ismael ;i¬a b[tut joc
de Isaac, consider=ndu¬l inferior pentru c[ era 64 O vor pierde.
104
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Cere¬le studen'ilor s[ se documenteye cu pri-
vire la obiceiurile din lumea Noului Testament
la care se refer[ Pavel ]n Galateni 4.1-5. Ar putea
s[ dramatiyeye starea pe care Pavel o descrie
aici ;i s[ aplice ilustra'ia a;a cum o face el.
2. Discut[ importan'a vie'ii lui Isus sub Lege ]n
planul de m=ntuire.
3. Preg[ti'i o mas[ rotund[ pentru a discuta forme
actuale de religii ceremoniale ;i de experien'e
spirituale. Ce probleme sunt ]n sfera ta? Ce
solu'ii pot fi g[site?
4. Organiyeay[ o deybatere ]ntre iudaiyatori ;i
p[stori care sunt de acord cu Pavel ]ntr¬o adu-
Galateni ;i Romani
nare a conduc[torilor c=torva biserici din Gala-
tia. Ei au epistola lui Pavel.
5. Un comitet s[ preyinte un referat despre diferite
forme de robie pe care bisericile cre;tine le¬au
impus membrilor lor ]n trecut sau ast[yi, ]n dife-
rite p[r'i ale lumii. Compar[¬le cu formele actu-
ale de legalism pe care le ]nt=lne;ti ]n diferite
biserici. Ce form[ de legalism ]nt=lne;ti ]n do-
meniul t[u? C=t[ importan'[ le dai regulilor?
Sunt ele considerate fundamentale pentru
m=ntuire, sau doar ni;te recomand[ri practice.
6. Roag[¬te pentru o re]nnoire a experien'ei spi-
rituale ;i pentru o nou[ revela'ie a lui Cristos
]n toate bisericile.
 105

Lec'ia 7
EVANGHELIA SUpus“
PLANUL LECæIEI
la testul vieæii
Galateni 5-6
Reyultatele faptelor ;i reyultatele credin'ei — Gala-
teni 5
T[iere ]mprejur sau credin'[ — Galateni 5.1-6
Progresul este ]mpiedicat de legalism — Gala-
teni 5.7-12
Legea este ]mplinit[ prin dragoste — 5.13-15
Conflict ]ntre firea p[m=nteasc[ (carne) ;i duh —
5.16-18
E;ecul eforturilor umane — 5.19-21
Triumful vie'ii ]n duh — 5.22-26
Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele — Galateni 6
‘ndrum[ri pentru rela'iile personale — 6.1-6
Deciyie av=nd ]n vedere reyultatele — 6.7-10
Concluyie+ Via'[ nou[ ]n Cristos — 6.11-18
9. S[ expui `principiul seceri;ului~, a;a cum se
OBIECTIVELE LECæIEI aplic[ acesta preyentului ;i trecutului, ;i s[¬l
aplici vie'ii ;i lucr[rii tale.
C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie va trebui 10. S[ enun'i regula care reyum[ argumentul prac-
s[ ;tii+ tic al lui Pavel ;i s[ o aplici unei situa'ii date.
11. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile
1. S[ po'i preyenta principalele argumente ]n ap[-
tr[irii unei vie'i de biruin'[ ;i principiile rela-
rarea Evangheliei, a;a cum ai studiat¬o ]n Epis-
'iilor personale cu al'ii a;a cum sunt ele date ]n
tola c[tre Galateni, ;i s[ aplici aceste ]nv['[turi
aceste capitole.
lucr[rii ;i vie'ii tale.
12. S[ ]n'elegi mai profund mo;tenirea ta cre;tin[,
2. S[ expui principala obiec'ie a lui Pavel cu pri-
a;a cum este ea revelat[ ]n Epistola c[tre Gala-
vire la insisten'a iudaiyatorilor pentru t[ierea
teni.
]mprejur.
3. S[ sco'i ]n eviden'[ deosebirea dintre rela'ia TEME
t[ierii ]mprejur cu credin'a lui Avraam ;i rela'ia
t[ierii ]mprejur cu credin'a galatenilor. 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
4. S[ descrii pe scurt cele trei partide care dup[
toate probabilit['ile existau ]n biserica din Gala- 2. Cite;te Galateni 5 ;i 6.
tia.
3. Cite;te studiul cuvintelor.
5. S[ explici rolul dragostei ]n ]nvingerea faptelor
firii p[m=nte;ti ;i s[ aplici aceast[ ]nv['[tur[ 4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, citind textele
vie'ii tale. biblice, r[spunde ]ntreb[rilor de studiu ;i veri-
6. S[ expui rolul pe care Duhul Sf=nt ]l are ]n lupta fic[¬'i r[spunsurile.
credinciosului ]mpotriva firii p[m=nte;ti.
5. Recapituleay[ lec'iile 3-6. Acord[ o aten'ie spe-
7. S[ preyin'i ]n paralel ;i s[ contrasteyi lucr[rile
cial[ obiectivelor lec'iilor.
firii p[m=nte;ti ;i roada Duhului.
8. S[ po'i da dou[ sensuri ale cuv=ntului `sar- 6. Completeay[ testul al doilea ;i trimite¬i¬l in-
cin[~, a;a cum este el folosit ]n Galateni 6. structorului.
106 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

jugul robiei — jugul este un simbol al sclaviei, al moral — referitor la bine ;i la r[u, a fi la nive-
5.1 robiei. lul standardului comport[rii corec-
te.
a m[rturisi — a face o declara'ie oficial[ ]n calitate
5.3 de martor. preacurvia, — preacurvia ;i curvia se refer[ la rela-
curvia etc. 'ii sexuale ]n afara cadrului familiei.
a'i c[yut — deoarece nu s¬au ]ncreyut ]n har (da- 5.19 `Preacurvia~ este un cuv=nt arhaic
din har rul nemeritat pe care ni¬l d[ Dum- pentru adulter, care ]nseamn[ tr[-
5.4 neyeu), ei au ie;it din starea de har. dare sexual[ din partea unei persoa-
‘n loc s[ progreseye, ei au regresat, ne c[s[torite. Curvia se refer[ ]n spe-
]ntorc=ndu¬se de la har la Lege. cial la persoane nec[s[torite. Necu-
r['ia se refer[ la cuvinte murdare,
]nduplecarea — modul ]n care au fost ei ]ndep[rta'i g=nduri ;i ac'iuni murdare, perver-
5.8 de la credin'a lor la o alta. se, dar ;i la necur['ia fiyic[. Desfr=-
narea — singura preocupare este sa-
aluat — drojdie. Pu'in[ drojdie face s[ dos- tisfacerea poftelor. Putem vedea
5.9 peasc[ tot aluatul. problema aceasta ]n r[sp=ndirea
f[r[ precedent a literaturii porno-
schilo- — ]n alte traduceri (KJV), cuv=ntul este grafice, ]n filme ;i ]n punerea unui
deasc[¬se `t[iat~, interpretat de unii ]n sensul accent exagerat de mare pe sex.
5.12 ruperii oric[ror rela'ii ]ntre iudaiya-
tori ;i biseric[. Al'ii traduc prin cu- sarcini — greut['i, probleme care ]l apas[ pe
v=ntul `castrat~. 6.2 cineva.

pricin[ ca — ocayie de a da fr=u liber pornirilor putreyirea — dec[dere fiyic[ ;i suferin'[, at=t ]n
s[ tr[i'i p[c[toase ale naturii umane. 6.8 via'a aceasta, c=t ;i ]n cea viitoare.
pentru firea
p[m=nteasc[ f[ptur[ — crea'ie nou[, persoan[ nou[.
5.13 nou[
6.15
pofta firii — dorin'ele puternice ale naturii tale
p[m=nte;ti josnice. port — pecetea proprietarului, semnul c[ ‘i
5.16 semnele apar'in lui Isus.
Domnului
Isus
Evanghelia supus[ la testul vie'ii
DEYVOLTAREA LECæIEI
Reyultatele faptelor ;i reyultatele credin'ei
Galateni 5
Obiectivul 1. S[ po'i preyenta principalele ar-
gumente ]n ap[rarea Evangheliei, a;a cum ai
studiat¬o ]n Epistola c[tre Galateni, ;i s[ aplici
aceste ]nv['[turi lucr[rii ;i vie'ii tale.
‘n epistola sa c[tre galateni, Pavel a folosit trei
tipuri de argumente. Oricare dintre acestea ar fi
trebuit s[ fie suficient pentru a¬i convinge pe ga-
lateni de gre;eala lor. ‘mbinarea celor trei ne pre-
yint[ mesajul Evangheliei cu claritate. Noi putem
]n'elege c[ suntem justifica'i prin credin'a ]n Dom-
nul Isus Cristos ;i nu prin eforturile noastre de a
'ine Legea lui Dumneyeu, fie ]nainte, fie dup[ con-
vertire.
Mai ]nt=i, argumentul adus de Pavel ]n primele
dou[ capitole este numit argumentul istoric. El
aduce propria lui m[rturie despre felul cum a primit
Evanghelia prin revela'ie divin[ ;i despre felul cum
a fost ]ns[rcinat de Cristos s[ le predice Neamurilor.
El se refer[ ;i la experien'a prin care au trecut gala-
tenii. El le art[ de asemenea c[ liderii Bisericii din
Ierusalim au recunoscut at=t Evanghelia pe care o
predica el, c=t ;i apostolia sa, calitatea de apostol al
lui Cristos.
‘n al doilea r=nd, ]n capitolele 3 ;i 4 Pavel, pre-
yint[ argumentul teologic. El arat[ c[ Scripturile
Vechiului Testament au anun'at mesajul ]ndrep-
t['irii prin credin'[. El demonstreay[ c[ poyi'ia teo-
logic[ a iudaiyatorilor nu este ]n acord cu Biblia.
‘n al treilea r=nd, ]n capitolele 5 ;i 6, Pavel pre-
yint[ ceea ce dup[ p[rerea unora este cel mai puter-
nic argument, ;i anume, argumentul moral. El pre-
yint[ dovada reyultatelor Evangheliei ]n compara'ie
cu reyultatele eforturilor omului de a se justifica,
sau de a se ]ndrept['i pe sine ]naintea lui Dumne-
yeu prin 'inerea Legii. Pavel arat[ c[ Evanghelia
produce o schimbare moral[ l[untric[ complet[ ]n
aceia care o accept[. Legea Iudaic[ a falimentat ]n
producerea unei asemenea schimb[ri ]n vie'ile oa-
menilor. (A;a cum am v[yut, aceia care au experi-
mentat o asemenea schimbare ]n Vechiul Testament
au primit¬o pe baya credin'ei ]n promisiunea lui
Dumneyeu ;i nu pe baya bun[t['ii lor.) Eliberarea
din robia p[catului este cel mai puternic argument
]n favoarea justific[rii prin credin'[. Noi credem
Evanghelia, deoarece o vedem trec=nd cu bine testul
vie'ii!
1 Enumer[ cele trei tipuri principale de argumen-
te pe care le folose;te Pavel ]n ap[rarea Evangheliei
justific[rii prin credin'[. Noteay[ ;i capitolele din
Galateni ]n care sunt expuse.
107
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
T“IERE ‘MPREJUR SAU CREDINæ“
5.1-6
Obiectivul 2. S[ expui principala obiec'ie a lui
Pavel cu privire la insisten'a iudaiyatorilor pen-
tru t[ierea ]mprejur.
Obiectivul 3. S[ sco'i ]n eviden'[ deosebirea
dintre rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a lui
Avraam ;i rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a
galatenilor.
Galateni 5.1 este o punte ]ntre capitolele 4 ;i 5.
El i¬ar putea apar'ine ;i unuia ;i celuilalt. Observ[
leg[tura lui cu Galateni 4.31. ‘n capitolele 3 ;i 4, Pa-
vel a dovedit pe baya Scripturilor c[ noi suntem fii
liberi, n[scu'i din Duh, ;i c[ primim mo;tenirea pe
aceast[ bay[. ‘n capitolul 5, el aplic[ acest adev[r
galatenilor ;i le arat[ care vor fi reyultatele alegerii
lor ]n propria lor via'[.
2 Ce creyi c[ vrea s[ spun[ Pavel prin cuvintele
`v[ pleca'i iar[;i sub jugul robiei~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
3 Aminte;te¬'i c[ gre;eala iudaiyatorilor a fost c[
ei au vrut s[ adauge ceva lucr[rii de r[scump[rare
a lui Cristos, ca o cerin'[ suplimentar[ pentru a fi
m=ntuit. Ce ritual spuneau ei c[ mai este necesar?
........................................................................................
‘n versetul 2, Pavel vorbe;te clar ;i solemn. El
];i folose;te propriul s[u nume pentru a sublinia c[
el ]nsu;i, evreu, educat ]n sistemul iudaic ;i al tradi-
'iilor, spune c[ t[ierea ]mprejur nu este de vreun
folos. El vrea ca galatenii s[ ;tie c[ ]n planul de m=n-
tuire al lui Dumneyeu, Cristos trebuie s[ fie totul
sau nimic. Pavel ]i pune ]n fa'a unei alegeri — t[iere
]mprejur sau Cristos. Acestea dou[ nu pot fi com-
binate ca o cale a m=ntuirii.
108
4 Am v[yut deja c[ Pavel nu era ]mpotriva t[ierii
]mprejur ]n sine, ci ]mpotriva consider[rii acesteia
ca fiind necesar[ pentru
........................................................................................
Pavel considera c[ a fost pus[ sub semnul ]ntre-
b[rii suficien'a lucr[rii lui Cristos. Oare ni se aplic[
;i nou[ versetul 2? Am putea s[¬l reformul[m poyi-
tiv+ Cristos le este de folos acelora care se ]ncred
numai ]n El pentru a fi m=ntui'i. Dar dac[ ]ncerc[m
s[ mai ad[ug[m orice altceva ca bay[ a m=ntuirii
— boteyul, 'inerea Sabatului sau orice reguli de con-
duit[ —, Cristos nu ne va fi de nici un folos. A
ad[uga aceste lucruri lucr[rii r[scump[r[toare a lui
Cristos ]nseamn[ a spune c[ moartea Lui nu este
de ajuns ca s[ ne m=ntuiasc[ ;i c[ mai este nevoie
de ceva pe l=ng[ ea.
5 Conform versetului Galateni 5.3, sub ce obli-
ga'ie s¬ar pune galatenii dac[ ar accepta t[ierea
]mprejur?
........................................................................................
…i Legea, pentru a fi o cale a justific[rii, avea
caracterul de totul sau nimic. Numai aceia care
respectau toat[ Legea (care nu au c[lcat niciodat[
vreo porunc[) puteau fi justifica'i prin Lege.
6 Ce i s¬ar fi ]nt=mplat rela'iei galatenilor cu Cris-
tos dac[ ei ar fi primit t[ierea ]mprejur? v. 4.
........................................................................................
........................................................................................
7 Cum descrie Pavel starea acelora care L¬au cu-
noscut pe Cristos, dar acum se ]ndreapt[ spre un
sistem de legi care s[ le fie temeiul ]ndrept['irii ]na-
intea lui Dumneyeu? v. 4.
........................................................................................
Este foarte important s[ ne d[m seama c[ Avra-
am a fost justificat (socotit neprih[nit) prin credin'[
(Genesa 15.6) ]nainte ca t[ierea ]mprejur s[ devin[
un semn al leg[m=ntului evreu (Genesa 17.9-14).
T[ierea ]mprejur era legat[ de credin'a lui Avraam
]n dou[ moduri. Ea era sigiliul lui Dumneyeu pe
credin'a lui Avraam. Ea era asigurarea ]ndrept['irii
pe care o primise deja prin credin'[. ‘n'elesul ver-
setului din Galateni 5.4 este foarte clar.
Cre;tinii dintre Neamuri din Galatia, la fel ca
Avraam, se g=ndeau c[ ar trebui s[ fie t[ia'i ]mpre-
jur dup[ ce au fost socoti'i ]ndrept['i'i prin credin'[,
dar pentru un motiv cu totul diferit. Ei s¬ar fi t[iat
]mprejur, deoarece credeau c[ moartea lui Cristos
nu este suficient[ pentru a¬i m=ntui. ‘n loc s[ fie o
pecetluire a credin'ei, t[ierea ]mprejur ar fi ]nlocuit
Galateni ;i Romani
credin'a lor ]n Isus Cristos cu credin'a ]n ceea ce
puteau ei ]n;i;i s[ fac[. Ei ar fi p[r[sit domeniul ]n
care opereay[ harul lui Dumneyeu — domeniul
credin'ei. Nimeni nu poate fi justificat pe dou[ c[i.
Harul trebuie s[ fie ;i el totul sau nimic ]n m=ntui-
rea noastr[. El nu poate fi amenstecat cu eforturile
noastre, ca prin aceast[ combina'ie s[ primim justi-
ficarea.
8 ‘n Galateni 5.5, care sunt cele dou[ mijloace prin
care a;tept[m n[dejdea neprih[nirii (n[dejdea ]n-
drept['irii)?
........................................................................................
N[dejdea ]ndrept['irii iudaiyatorilor era tocmai
opusul n[dejdii `prin Duhul ;i prin credin'[.~ N[-
dejdea ]ndrept['irii lor era prin t[ierea ]mprejur
(prin trupul fiyic), ;i prin Lege (prin faptele lor).
Duh Trup
sau
Credin'a Fapte
`A;tept[m prin credin'[ n[dejdea neprih[nirii~
(v. 5) nu ]nseamn[ c[ nu avem ]nc[ starea de ]ndrep-
t['ire ]naintea lui Dumneyeu. Ea se refer[ la timpul
c=nd vom fi totalmente ]ndep[rta'i din preyen'a p[-
catului. Noi am fost m=ntui'i de pedeapsa p[catului,
suntem ]n proces de m=ntuire de puterea p[catului
;i vom fi m=ntui'i de preyen'a p[catului. ‘n ]ndrep-
t['irea noastr[ exist[ aspecte care se refer[ la trecut,
la preyent ;i la viitor. Noi am fost declara'i ]ndrept[-
'i'i (trecut), ]n preyent vie'ile noastre oglindesc
]ndrept['irea primit[ prin tr[irea noastr[ prin
credin'[, iar ]n viitor, ]ndrept['irea noastr[ va fi
complet[ ;i perfect[ ]n toate privin'ele.
Eliberare de
P“CAT
Pedeaps[ Putere Preyen'[
(trecut) (preyent) (viitor)
Versetul cheie al acestei sec'iuni este Galateni
5.6. Pavel anticipeay[ un argument al iudaiyatori-
lor. `Dac[ cineva nu respect[ Legea, comportarea
sa va fi imoral[. Predicarea m=ntuirii numai pe baya
credin'ei ]i va face pe oameni s[ neglijeye conduita
lor moral[.~
Evanghelia supus[ la testul vie'ii
Galateni 5.5-6 red[ dou[ aspecte ale r[spun-
sului lui Pavel adus acestui argument al legali;tilor.
Ele sunt `Duhul~ (v. 5) ;i `dragostea~ (v. 6). Mai ]nt=i,
iudaiyatorii nu au luat ]n considerare faptul c[ cel
care este ]ndrept['it prin credin'[ experimenteay[
o transformare l[untric[. Aceast[ schimbare a l[un-
trului este ]ndeplinit[ prin puterea Duhului Sf=nt.
Duhul Sf=nt nu numai c[ produce transformarea
l[untric[, ci El este ;i sursa de putere care¬l ajut[ pe
credincios s[ tr[iasc[ o via'[ moral[. Acest avantaj
exist[ numai `]n Cristos~ (v. 6). Acesta este temeiul
argumentului moral.
‘n al doilea r=nd, Pavel spune c[ credin'a ope-
reay[ pe principiul dragostei. Omul credin'ei nu este
liber s[ fac[ tot ce¬i place. Dragostea men'ionat[ aici
este dragostea divin[. Este tipul de dragoste cu care
iube;te Dumneyeu. C=nd Dumneyeu intr[ ]n via'a
unui credincios, intr[ ;i dragostea lui Dumneyeu
(Romani 5.5). Conduita celui care tr[ie;te prin cre-
din'[ este ghidat[ de principiul dragostei. El experi-
menteay[ aceast[ dragoste fa'[ de Dumneyeu ;i fa'[
de semeni ca o road[ a Duhului care tr[ie;te prin
credin'a ]n Cristos ;i c[l[uyit[ de principiul dra-
gostei divine.
9 Care sunt cele dou[ c[l[uye pe care le are cre-
dinciosul ca s[¬l ghideye ;i s[¬l ajute ]n conduita lui
moral[?
........................................................................................
........................................................................................
10 G=nde;te¬te la ilustra'ia cu limita de vitey[ ;i
conducerea atent[. Ce este mai eficient ]n contro-
larea conduitei unei persoane+ o list[ complet[ de
reguli pentru o via'[ sf=nt[, sau Duhul Sf=nt care
s[ umple persoana respectiv[ cu dragoste divin[?
........................................................................................
........................................................................................
11 Care a fost obiec'ia lui Pavel cu privire la t[ierea
]mprejur a cre;tinilor dintre Neamuri din Galatia?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
12 Ce ]n'elegi prin cuvintele `totul sau nimic~,
atunci c=nd vorbim despre credin'a ]n Cristos?
........................................................................................
........................................................................................
109
13 Ce ]n'elegi prin cuvintele `totul sau nimic~,
atunci c=nd vorbim despre Lege?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
PROGRESUL ESTE ‘MPIEDICAT
DE LEGALISM
5.7-12
Aminte;te¬'i c[ ]n acest capitol compar[m re-
yultatele Evangheliei ;i reyultatele legalismului iu-
daiyatorilor.
14 Ce spune Pavel despre progresul galatenilor
din timpul c=nd urmau Evanghelia credin'ei ]n Cris-
tos? v. 7.
........................................................................................
15 Ce efect a avut mesajul iudaiyatorilor asupra
lor? v. 7.
........................................................................................
16 Cine sau ce este repreyentat prin `aluat~? v. 9.
........................................................................................
17 Ce lec'ie despre pericolul `aluatului~ putem
]nv['a pentru bisericile noastre din versetul 9? Ce
ar trebui s[ facem? Matei 16.11-12.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
18 Pavel le face complimente galatenilor prin dou[
afirma'ii. Care sunt acestea? Galateni 5.7, 10.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n aceste complimente, vedem o lec'ie practic[
pentru liderii cre;tini. ‘i putem ]ncuraja pe oameni
vorbind despre p[r'ile lor bune ;i despre ]ncrederea
pe care o avem ]n ei. Dac[ trebuie s[ mustr[m pe
cineva, este bine s[ g[sim ;i ceva de apreciat ]n el.
‘n Galateni 5.11, Pavel se refer[ la persecu'iile
pe care le¬a suferit el pentru c[ nu a mai predicat
110
t[ierea ]mprejur. Se poate ca iudaiyatorii s[ le fi spus
galatenilor c[ ;i Pavel a predicat necesitatea t[ierii
]mprejur. Pavel spune c[ dac[ ar fi fost a;a, el n¬ar
fi fost persecutat ;i acuyat pretutindeni de iudaiya-
tori. Dar iudaiyatorii se luptau ;i ]l acuyau f[r[ ]nce-
tare. Pavel spune+ `Aceasta este dovada c[ eu predic
aceea;i Evanghelie pretudindeni unde merg: privi'i
la reac'ia acestor iudaiyatori, care resping crucea lui
Cristos!~
19 C=nd este cel mai probabil ca Pavel s[ fi pre-
dicat necesitatea t[ierii ]mprejur?
....a) La ]nceputul propov[duirii Evangheliei.
....b) Pe vremea c=nd l¬a t[iat ]mprejur pe Ti-
motei.
....c) ‘nainte de convertirea sa la Cristos.
....d) C=nd audien'a lui a fost format[ numai
din cre;tini evrei.
S[ privim la o expresie important[ din verse-
tul 11+ `pricina de poticnire a crucii~. Aceasta re-
flect[ atitudinea evreilor fa'[ de modul ]n care a
murit Isus. Uneori, aceste cuvinte sunt traduse prin
`piatra de poticnire a crucii~. Veyi 1 Corinteni
1.22¬23. Ideea unui Cristos crucificat le repugna e-
vreilor, era o ofens[ pentru ei deoarece ei a;teptau
un Mesia care trebuia s[ vin[ ca un cuceritor victo-
rios. Mesajul crucii — r[scump[rare deplin[ prin
M=ntuitorul crucificat — ]i ofensa pe iudaiyatori,
deoarece acesta elimina meritele ;i gloria uman[.
20 Cum elimin[ Cristosul r[stignit meritele uma-
ne ca temei al ]ndrept['irii ]naintea lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel ]ncadreay[ g=ndul acesta al ofensei crucii
]n argumentul moral. Acuya'iile ;i criticile legali;-
tilor nu ]nseamn[ c[ cei credincio;i duc o via'[
imoral[. Persecu'ia ;i opoyi'ia sunt de a;teptat din
partea celor care se ]ncred ]n merite omene;ti pen-
tru ]ndrept['ire. Pentru asemenea oameni, ]ndrep-
t['irea credinciosului prin cruce va fi totdeauna o
piatr[ de poticnire.
........................................................................................
21 Cum se refer[ Pavel, ]n Galateni 5.12, la iuda-
iyatori?
........................................................................................
22 Prive;te acum la Galateni 1.7: 3.1: 5.7. Care ex-
presii descriu modul ]n care ace;ti ]nv['[tori fal;i ]i
tulburau pe galateni?
Galateni ;i Romani
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
23 Prive;te acum la cuvintele aspre ale lui Pavel
pentru iudaiyatori ]n Galateni 5.10, 12 ;i 1.8-9. Com-
par[¬le cu Matei 18.6. De ce creyi c[ li s¬a opus Pa-
vel iudaiyatorilor cu at=ta t[rie, ]nc=t a cerut chiar
judecata lui Dumneyeu asupra lor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘nc[ o problem[ la care s[ te g=nde;ti ;i pentru
care s[ te rogi. Care este efectul legalismului asupra
celor care vor s[¬L urmeye pe Cristos ]n yilele noas-
tre+ ]i ajut[ s[ creasc[ spiritual, sau ]i tulbur[?
LEGEA ESTE ‘MPLINIT“ PRIN DRAGOSTE
5.13-15
Obiectivul 4. S[ descrii pe scurt cele trei partide
care, dup[ toate probabilit['ile, existau ]n bise-
rica din Galatia.
Obiectivul 5. S[ explici rolul dragostei ]n ]nvin-
gerea faptelor firii p[m=nte;ti ;i s[ aplici aceas-
t[ ]nv['[tur[ vie'ii tale.
‘n aceste versete ;i ]n cele ce urmeay[, Pavel se
]ntoarce la cele dou[ for'e care ghideay[ via'a de
libertate a cre;tinului — Duhul Sf=nt ;i dragostea
divin[. Iudaiyatorii ar fi spus c[ eliberarea de Lege
duce la imoralitate ;i tr[ire lipsit[ de sfin'enie. Pa-
vel arat[ c[ aceast[ afirma'ie nu este adev[rat[. Mai
degrab[ este adev[rat[ afirma'ia opus[+ Credin'a
face posibil[ via'a sf=nt[. Libertatea noastr[ ]n Cris-
tos este libertatea s[ fim sfin'i.
Este probabil ca ]n bisericile Galatiei s[ fi existat
trei partide sau grup[ri+
1. A lui Pavel.
2. A iudaiyatorilor.
3. A antinomienilor (anti¬lege).
Grupul lui Pavel era format din aceia care sus'i-
neau ]nv['[tura ]ndrept['irii numai prin credin'[.
Grupul iudaiyatorilor, desigur, era format din aceia
care voiau s[ adauge Legea credin'ei ]n Cristos, ca
temei al m=ntuirii. Grupul antinomian era format
din cre;tinii care acceptau doctrina justific[rii prin
Evanghelia supus[ la testul vie'ii
credin'[, dar respingeau orice lege sau control asu-
pra conduitei lor. Ei interpretau ;i foloseau ]n mod
gre;it libertatea lor. Iudaiyatorii ar[tau spre ace;tia
;i spuneau+ `Vede'i la ce duce ]nv['[tura voastr[
despre credin'[? La imoralitate!~ Pavel r[spunde
acestei acuya'ii a iudaiyatorilor ar[t=nd c[ aceast[
grupare antinomic[ este gre;it[. Aduce'i¬v[ aminte
c[ Pavel nu era ]mpotriva Legii. El i¬a recunoscut
valoarea ca revela'ie a standardelor lui Dumneyeu
pentru bine ;i r[u. Dar el era ]mpotriva ]ncerc[rii
de a folosi aceste standarde ca temei al m=ntuirii.
Celor din gruparea antinomic[ el le spune c[ trebu-
ie s[¬;i foloseasc[ libertatea ]n mod ]n'elept, potri-
vit unui principiu c[l[uyitor.
24 ‘n versetul 13, Pavel d[ dou[ principii c[l[u-
yitoare — unul poyitiv ;i altul negativ —, ca dou[
linii paralele ]ntre care putem s[ alegem liber cursul
ac'iunilor noastre. Care sunt acestea?
Negativ[ ...............................................................
Poyitiv[ .................................................................
Cuv=ntul `carne~ (]n traducerea rom=neasc[
`firea p[m=nteasc[~) este unul dintre cuvintele cheie
din Galateni 5. Biblia folose;te acest cuv=nt cu trei
sensuri diferite+
1. Substan'a fiyic[ pe care o numim carne.
2. Trupul omenesc sau omul muritor.
3. Natura uman[ sau ceea ce este natural ]n om.
‘n versetul 13, `carne~ este folosit ]n cel de¬al
treilea sens. Natura uman[ poate fi ]n'eleas[ ca eul
sau dragostea de sine. `Nu folosi'i libertatea voastr[
]n mod egoist, ci sluji'i¬v[ unul altuia, prin dragos-
te.~ Aminti'i¬v[ c[ Pavel vorbe;te despre dragostea
divin[ pe care Duhul Sf=nt o pune ]n inimile noastre.
Dumneyeu pune dragostea Sa ]n inimile noastre ca
un control poyitiv asupra naturii noastre umane, sau
a iubirii de sine. Dragostea divin[ ne face s[¬i iubim
pe al'ii ;i s[ facem ceea ce este bine pentru ei (nu
doar ceea ce vrem noi s[ facem).
Isus ne¬a ar[tat ce ]nseamn[ dragoste divin[
atunci c=nd S¬a jertfit pe Sine pentru binele altora.
Dragostea divin[ este dragostea care se d[ruie;te
pe sine, care sluje;te altora.
‘n versetul 14, Pavel afirm[ c[ aceast[ dragoste
divin[ este ]mplinirea ]ntregii Legi. Ce surpriy[!
Aceia care au renun'at s[ mai ]ncerce s[ 'in[ Legea
;i s¬au ]ntors de la Lege la Cristos descoper[ c[ a-
tunci c=nd dragostea lui Cristos le controleay[ vie-
'ile, ei fac ]n mod natural ;i cu bucurie ceea ce nu
puteau face ]nainte. Ei ]mplinesc ]ntreaga Lege!
Vedem c[ Evanghelia trece testul vie'ii prin puterea
111
transformatoare a dragostei divine. Reyultatul este
o via'[ de sfin'enie, pe care Legea nu a putut¬o pro-
duce.
25 Nume;te cele trei grup[ri din bisericile Galati-
ei.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
26 Care grupare pretindea c[, devreme ce ei sunt
]ndrept['i'i numai prin credin'[, ei nu mai trebuie
s[ se supun[ vreunui control?
........................................................................................
27 Compar[ Galateni 5.14 cu Matei 22.34-40. Co-
piay[ afirma'ia care arat[ c[ Pavel avea aceea;i con-
cep'ie ca ;i Isus despre ]mplinirea Legii.
Pavel .............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Isus ..................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
28 Reyum[ ]ntr¬un singur cuv=nt `legea~ care con-
troleay[ ;i c[l[uye;te conduita cre;tinului.
........................................................................................
29 Compar[ Galateni 5.14 cu versetul 15. Creyi c[
Pavel se refer[ aici la conduita grup[rii antinomiene,
la `tulburarea~ pe care o produceau iudaiyatorii, sau
la spiritul critic, diviyator, care apare at=t de adesea
c=nd un grup caut[ s[¬i for'eye pe to'i ceilal'i s[ se
conformeye standardelor lor? Ai ]nt=lnit vreodat[
o asemenea problem[ ]n biseric[? Care este reme-
diul pentru certurile din biseric[?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
112
30 Care cuvinte descriu cel mai bine dragostea
divin[?
...a) Dragoste de sine.
...b) Dragoste jertfitoare.
...c) Afec'iune profund[.
CONFLICT ‘NTRE
FIREA P“MÂNTEASC“ …I DUH
5.16-18
Observ[m c[ ]n Galateni 5.16-18, Duhul este
pus ]n opoyi'ie cu carnea (firea p[m=nteasc[). Pa-
vel ne atrage aten'ia asupra unei alte for'e care tinde
s[ controleye via'a cre;tinului. ‘n Romani, Pavel
folose;te expresia `legea duhului de via'[~, c=nd se
refer[ la controlul Duhului Sf=nt asupra vie'ii cre;ti-
nului. Veyi Romani 8.2-5.
31 Observ[ foarte importantul secret al victoriei
asupra p[catului ]n versetul 16. Ce le spune Pavel
galatenilor s[ fac[?
........................................................................................
32 Ce expresie similar[ g[se;ti ]n versetul 18?
........................................................................................
Ambele expresii descriu controlul Duhului
Sf=nt asupra vie'ii cre;tinului. Ele descriu lucrarea
continu[ a Duhului. Boteyul ]n Duhul Sf=nt este un
pas important c=nd cre;tinul intr[ sub conducerea
Duhului ]ntr¬un mod deosebit. Dar acesta este doar
un pas. ‘n aceste versete, Pavel vorbe;te despre
umblare. Umblarea este o serie de pa;i. Umplerea
cu Duhul Sf=nt se petrece atunci c=nd cineva se
pred[ pe sine controlului Duhului Sf=nt, dar acest
prim pas trebuie continuat printr¬o permanent[
l[sare a Duhului Sf=nt s[ decid[ ]n noi. Aceasta ]n-
seamn[ a umbla prin Duhul, c[l[uyi'i ;i ]nt[ri'i prin
puterea Lui ]n noi. Expresia `c=rmui'i de Duhul~
]nseamn[ c[ noi ar trebui s[ fim sensibili la ceea ce
vrea Duhul Sf=nt ;i s[ urm[m ]ndrum[rile pe care
ni le d[ El.
Galateni 5.17 vorbe;te despre r[yboiul care are
loc ]n via'a fiec[rui cre;tin. Este r[yboiul ]ntre Duh
;i carne, sau natura noastr[ uman[. Acestea sunt
]ntr¬un permanent r[yboi, deoarece natura noastr[
uman[ este o natur[ uman[ c[yut[. Ea ]nc[ este
vulnerabil[ fa'[ de puterea p[catului. Ce decide
cursul b[t[liei? Noi decidem! Noi decidem cui s[
ne supunem — Duhului sau c[rnii. Noi to'i suntem
sensibili la ceea ce vrea carnea. Noi trebuie s[
]nv['[m s[ devenim sensibili fa'[ de Duhul. ‘ntr¬un
sens, cea mai mare problem[ a umbl[rii noastre
cre;tine este natura noastr[ uman[, propriile noas-
tre dorin'e. Versetul 17 ne face cunoscut c[ exist[
Galateni ;i Romani
pericolul de a fi birui'i de carne. Dar Dumneyeu ne¬a
dat Duhul S[u Sf=nt s[ ne ajute. Dac[ I ne supu-
nem, dac[ aducem fiecare situa'ie sub controlul Lui,
nu vom ]mplini dorin'ele p[c[toase, egoiste, ale na-
turii umane c[yute.
33 Compar[ ]nc[ odat[ Romani 8.1-5 cu Galateni
5.16-18. Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu pentru liber-
tatea pe care o descriu aceste texte. Nume;te dou[
lucruri de care suntem elibera'i dac[ umbl[m ]n
Duhul.
........................................................................................
........................................................................................
34 Care sunt cele dou[ controale asupra libert['ii
cre;tine?
........................................................................................
35 Care este contrastul pe care Pavel ]l folose;te
]n descrierea b[t[liei l[untrice care are loc ]n cre;tin?
....a) Lege ;i har.
....b) Dragoste ;i ur[.
....c) Carne ;i Duh.
....d) Cunoa;tere ;i voin'[.
36 Explic[ ce ]nseamn[ a umbla ]n Duhul.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
E…ECUL EFORTURILOR UMANE
5.19-21
Pavel explic[ aici ceea ce ]n'elege el prin `pof-
tele firii p[m=nte;ti~ din versetul 16. Lista nu este
complet[, dar Pavel enumer[ c=teva dintre p[catele
]n care galatenii ar fi putut c[dea dac[ s¬ar fi ]ncreyut
]n eforturile lor ]n loc s[ se lase c[l[uyi'i de Duhul.
Trebuie s[ ]n'elegem c[ p[catele enumerate aici ne
pot ispiti pe oricare dintre noi. Nimeni nu este destul
de bun, ]nc=t s[ nu fie ispitit de oricare dintre aces-
te p[cate. Acestea sunt fapte ale naturii umane c[yu-
te, pe care fiecare dintre noi o posed[.
Aminte;te¬'i c[ argumentarea lui Pavel din
acest capitol are scopul de a ar[ta prin reyultate care
este calea cea dreapt[ — credin'[ sau fapte, Evan-
ghelie sau Lege. El a ar[tat c[ prin Evanghelia cre-
Evanghelia supus[ la testul vie'ii 113

din'ei, noi suntem transforma'i de dragostea lui
Dumneyeu ;i c[l[uyi'i de Duhul Sf=nt astfel ]nc=t
s[ ne ]ncadr[m ]n standardul de sfin'enie pe care ni
l¬a fixat El. Acum vedem, prin contrast, c[ ]ncre-
derea ]n eforturile noastre de a fi sfin'i ne duce la
]nfr=ngere. De ce? Deoarece natura noastr[ uman[
este mai puternic[ dec=t dorin'a noastr[ de a¬I fi
pl[cu'i lui Dumneyeu. Dac[ ne ]ncredem ]n noi
]n;ine, experiment[m reyultatele normale ale naturii
umane. Pavel ]i avertiyeay[ pe galateni+ `Baya'i¬v[
pe eforturile voastre de a tr[i corect, ;i iat[ care vor
fi reyultatele!~
tele `faptele~ ;i `roada~. Lista faptelor sau lucr[rilor
c[rnii (firii p[m=nte;ti) din Galateni 5.19-21 este lista
reyultatelor voin'ei sau a alegerii. ‘n contrast, roada
Duhului nu este produsul voin'ei, a alegerii sau a
eforturilor omene;ti. Ea este reyultatul natural al
preyen'ei Duhului Sf=nt ]n via'a unei persoane care
‘l las[ pe El s[ decid[. Cuv=ntul `road[~ sugereay[
c[ aceste calit['i spirituale enumerate sunt produsul
spontan al Duhului lui Cristos care tr[ie;te ]n cre;-
tin. Aceast[ road[ nu este ceva ce pot face oamenii,
ci ea apare ca o r[s[rire sau ca o exprimare normal[
a vie'ii Duhului — via'a abundent[ pe care o d[ Isus.

37 Care dintre `faptele firii p[m=nte;ti~ s¬ar p[rea

c[ erau deja o problem[ ]n bisericile Galatiei, potri-
vit cu ceea ce citim ]n aceast[ epistol[? ‘n lista de
mai jos am folosit terminologia modern[.

....a) imoralitate ....i) omor

sexual[ ....j) certuri
....b) obscenitate, ....k) frac'iuni,
indecen'[ grupuri
....c) desfr=u opuse
....d) idolatrie ....l) ]nv['[tur[
....e) vr[jitorie fals[
....f) ur[, m=nie ....m) invidie
....g) lupte ....n) be'ie
....h) geloyie ....o) orgii

S[ privim acum la cuvintele lui Pavel din ver-

setul 21+ `cei ce fac astfel de lucruri nu vor mo;teni
‘mp[r['ia lui Dumneyeu~. Sensul devine ;i mai clar
dac[ examin[m cuv=ntul `fac~. O traducere mai
bun[ ar fi `practic[~, ;i se refer[ la a face ]n mod
continuu aceste lucruri. O persoan[ care face aceste
lucruri ale c[rnii (firii p[m=nte;ti) dovede;te o ati-
tudine de lips[ de poc[in'[. F[r[ poc[in'[ nu poate
fi iertare de p[cat ;i nici iyb[vire din p[cat. F[r[ ier-
tarea p[catelor, nimeni nu poate intra ]n sau mo;teni
‘mp[r['ia lui Dumneyeu. S[¬I mul'umim lui Dum-
neyeu pentru biruin'a pe care Duhul Sf=nt ne¬o d[
DUHUL SFÂNT
asupra acestor lucruri ale c[rnii (firii p[m=nte;ti).

TRIUMFUL VIEæII ‘N DUH

5.22-26
Obiectivul 6. S[ expui rolul pe care Duhul Sf=nt
]l are ]n lupta credinciosului ]mpotriva firii
p[m=nte;ti.
Obiectivul 7. S[ preyin'i ]n paralel ;i s[ con-
trasteyi lucr[rile firii p[m=nte;ti ;i roada Du-
hului.
Pavel ne¬a dat o list[ cu faptele c[rnii. Acum
ne d[ o alt[ list[, cu roada Duhului. Observ[ cuvin-
Deoarece aceste calit['i spirituale nu sunt re-
yultatul eforturilor proprii, ]ntoarcerea la sistemul
legalist al religiei ceremoniale i¬ar lipsi pe galateni
de via'a roditoare, biruitoare, ]n Duhul. Dimpotriv[,
calea credin'ei ]n Cristos duce la felul de via'[ pe
care Dumneyeu vrea s[ o tr[im.
‘'i va fi de mare folos, at=t ]n via'[, c=t ;i ]n lu-
crarea ta, s[ faci referin'[ la aceste nou[ calit['i nu-
mite `roada Duhului~. Sugestia mea este s[ memo-
reyi aceste versete acum dac[ ]nc[ nu le¬ai memorat.
114
Atitudini mentale+
Dragoste, Bucurie, Pace
Rela'ii cu ceilal'i+
R[bdare, Bun[tate, Facere de bine
Principii c[l[uyitoare pentru conduit[+
Credin'[, Bl=nde'e, ‘nfr=narea poftelor.
38 Dac[ vei preda un studiu biblic privitor la acest
capitol, cred c[ vei g[si foarte interesant s[ scrii pe
tabl[ faptele firii p[m=nte;ti. Cere¬i apoi grupului
s[ sugereye care road[ a Duhului anuleay[ fiecare
dintre faptele firii p[m=nte;ti. Cere¬le s[ scrie aces-
te roade ]n dreptul faptelor firii, repet=nd ori de c=te
ori este necesar. Pentru a te preg[ti pentru o aseme-
nea lec'ie, f[ chiar acum propria ta list[. æine minte
c[ credin'a se refer[ la credin'[ ]n Dumneyeu ;i ]n
Cuv=ntul S[u.
Aceasta duce la ascultare.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
S[ ne g=ndim acum c=teva minute la ocayii ]n
care am v[yut faptele firii p[m=nte;ti ;i roada Du-
hului ]n vie'ile noastre ;i ]n vie'ile membrilor bise-
ricilor noastre. Care dintre faptele firii p[m=nte;ti
Galateni ;i Romani
le¬ai v[yut? Care au fost reyultatele? Ce roade ale
Duhului ai v[yut? Cum au fost dovedite? Cum s¬au
manifestat? Care au fost reyultatele? Ce ar fi spus
apostolul Pavel dac[ ar fi viyitat biserica ta ;i i¬ar
cunoa;te bine pe membri? Este un moment potrivit
s[ te rogi pentru tine ]nsu'i ;i pentru biserica ta ca
s[ tr[i'i o via'[ biruitoare prin Duhul.
39 Potrivit versetului 5.24, cre;tinul a f[cut o ac-
'iune din care reyult[ libertatea lui fa'[ de Lege ;i
care face posibil ca el s[ produc[ roada Duhului.
Care este acea ac'iune?
........................................................................................
40 De ce eveniment istoric este legat[ aceast[
ac'iune? Veyi Romani 6.1-13.
........................................................................................
‘n versetul 25, Pavel ne spune c[ cel credincios
a primit via'[ nou[ de la Duhul Sf=nt. ‘n Cristos
exist[ posibilitatea de a tr[i sf=nt. Preyen'a Duhu-
lui Sf=nt ]n noi face posibil lucrul acesta. Pavel
spune+ `Deoarece ave'i la dispoyi'ie resurse divine,
folosi'i¬le! Baya'i¬v[ pe Duhul Sf=nt pentru puterea
de a tr[i o via'[ ca a lui Cristos. Prin credin'[, supu-
ne'i¬v[ Duhului Sf=nt ;i l[sa'i¬L s[ v[ controleye
conduita. Umbla'i ]n Duhul!
41 Care este sursa de putere dat[ credincio;ilor
pentru a¬i face ]n stare s[ tr[iasc[ o via'[ sf=nt[?
........................................................................................
42 Ce face ca roada Duhului s[ apar[ ]n via'a
credinciosului.
....a) Hot[r=rea lui de a o produce.
....b) Eforturile lui de a 'ine legile lui Dumne-
yeu.
....c) Preyen'a Duhului Sf=nt.
....d) Boteyul ;i apartenen'a la biseric[.
Poate c[ ai observat deja ]n timp ce c[utai re-
mediul pentru fiecare fapt[ a firii p[m=nte;ti c[
dragostea pentru Dumneyeu ;i pentru semenii no;-
tri reyolv[ problema. Toate celelalte opt calit['i sunt
de fapt reyultatul dragostei sau exprimarea ei. Deci
dragostea — care este ]ns[;i natura Duhului lui
Dumneyeu care tr[ie;te ]n noi — ne face s[ biruim
asupra lucr[rilor c[rnii ;i s[ demonstr[m c[ dragos-
tea este ]mplinirea Legii.
43 Cum poate folosi cre;tinul aceast[ putere pen-
tru a se ajuta pe sine?
........................................................................................
Evanghelia supus[ la testul vie'ii
44 Pentru care dintre cele trei grup[ri din biserici-
le Galatiei au versetele 24 ;i 25 o importan'[ aparte?
........................................................................................
Probabil c[ Pavel s¬a g=ndit la gruparea antino-
mian[. El vrea ca ]ntreaga biseric[ s[ ;tie c[ purta-
rea lor este important[ chiar dac[ ei nu sunt sub
Lege. ‘n versetul 26, el ]i avertiyeay[ s[ nu se consi-
dere superiori prin faptul c[ sunt liberi. Aceia care
Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele
Galateni 6
‘NDRUM“RI PENTRU RELAæIILE PERSONALE
6.1¬6
Obiectivul 8. S[ po'i da dou[ sensuri ale cu-
v=ntului `sarcin[~, a;a cum este el folosit ]n Ga-
lateni 6.
‘n prima sec'iune a capitolului 6, Pavel li se adre-
seay[ cre;tinilor galateni care sunt `spirituali~. El
tocmai le¬a spus tuturor c[ trebuie s[ umble ]n Du-
hul. Acum el aplic[ faptul acesta problemei specifice
din bisericile lor. Iat[ o ocayie de a face primul pas ;i
de a ar[ta roada Duhului ]n vie'ile lor. Cei care sunt
spirituali trebuie s[¬i reprimeasc[ pe aceia care au
gre;it. Creyi c[ el se refer[ la cei care au fost du;i ]n
eroare de iudaiyatori ;i care erau gre;i'i din punct
de vedere doctrinar? Sau se refer[ la antinomienii
care respingeau orice standarde de conduit[ cre;tin[?
Probabil c[ la ambele grupuri. Am v[yut c[ lega-
lismul iudaiyatorilor i¬a ]ndep[rtat pe cre;tini de
via'a ]n Duhul ;i i¬a dus la faptele firii p[m=nte;ti. ‘n
aceste versete, avem c=teva principii importante care
ne vor ajuta s[ ;tim cum s[¬i trat[m pe membrii
bisericii noastre care au f[cut ceva r[u. ‘n timp ce
parcurgi aceast[ sec'iune, ]ntreab[¬te dac[ tu ;i bise-
rica ta urma'i aceste principii nou-testamentare.
‘n versetul 1, `un om c[yut ]n gre;eal[~ ar putea
s[ ]nsemne fie cineva care a fost surprins f[c=nd
ceva r[u, fie cineva care face ceva r[u sub un impuls
de moment. Pavel ]i descrie aici pe galatenii care au
fost birui'i de p[cat ]nainte ca s[¬;i dea seama c[
fac ceva r[u. Ei voiau s[ fac[ bine dar au f[cut ce
este r[u.
Ei erau gre;i'i pentru c[ nu foloseau resursele
lui Dumneyeu pe care El le¬a pus la dispoyi'ie pen-
tru via'a cre;tin[. Nu era un p[cat deliberat, ci reyul-
tatul neglijen'ei lor de a umbla ]n Duhul.
45 Care trebuie s[ fie atitudinea unui cre;tin atunci
c=nd are de¬a face cu fratele s[u care a p[c[tuit? v. 1.
........................................................................................
........................................................................................
115
se cred corec'i din punct de vedere doctrinar sunt
tenta'i adesea s[ aib[ o atitudine critic[ ;i l[ud[-
roas[. ‘ndemnul lui Pavel li se adreseay[ ]n egal[
m[sur[ tuturor celor trei grup[ri, dar ;i cre;tinilor
de ayi.
Pavel ne spune c[, ]n loc s[ provoc[m ;i s[
critic[m comportarea altora, s[ l[s[m ca principiul
dragostei divine ;i preyen'a Duhului Sf=nt s[ ]n-
drume comportarea noastr[.
46 De ce trebuie s[ aib[ aceast[ atitudine?
........................................................................................
........................................................................................
‘n versetul 1, Pavel d[ un ]ndemn realist. Faptul
c[ e;ti spiritual nu te protejeay[ ]n mod automat de
ispite. M=ndria pentru bun[tatea noastr[ (care ne
face critici aspri ai celorlal'i) ne duce sigur la c[dere.
`Purta'i¬v[ sarcinile unii altora~, ]ndemnul
versetului 2, se refer[ la responsabilitatea fiec[rui
cre;tin de a fi preocupat de bun[starea spiritual[ a
fratelui s[u ;i de a¬l ajuta. Pavel vorbe;te despre
fra'ii care au p[c[tuit. Cuv=ntul tradus `sarcini~ se
refer[ la tot ceea ce¬l poate ap[sa spiritual pe un
om ;i amenin'[ s[¬l cople;easc[. Este o povar[ prea
grea pentru ca o persoan[ s[ o poarte singur[.
47 Explic[ ]n ce mod este purtarea sarcinilor unii
altora un fel de via'[ ca a lui Cristos.
........................................................................................
........................................................................................
48 Care este legea lui Cristos pe care o ]mplinim
atunci c=nd ne purt[m sarcinile unii altora? Ioan
13.34-35. Galateni 5.6, 14.
........................................................................................
Aici este aplicarea practic[ a legii dragostei a
lui Cristos — trebuie s[¬i ajut[m pe al'ii ]n poverile
lor spirituale, ]n problemele lor. `Credin'a care lu-
creay[ prin dragoste~ (Galateni 5.6) nu afecteay[
doar comportarea noastr[, ci ne face o surs[ de aju-
tor ;i binecuv=ntare pentru al'ii. Noi ne ajut[m unii
pe al'ii s[ tr[im o via'[ de victorie asupra p[catului.
Prin ce difer[ `sarcina~ din versetul 2 de `sar-
cina~ din versetul 5? S¬ar p[rea c[ cele dou[ versete
se contrayic. Problema este c[ dou[ cuvinte grece;ti
diferite au fost traduse prin acela;i cuv=nt `sarcin[~.
Cuv=ntul din versetul 2, dup[ cum ai v[yut, se re-
fer[ la o povar[ grea, una care necesit[ ajutor.
Cuv=ntul din versetul 5 se refer[ la o povar[ mai
mic[, mai u;oar[ pe care cineva ar fi de a;teptat s[
116
o poat[ duce singur, f[r[ ajutorul altora. Fiecare tre-
buie s[¬;i poarte propriile responsabilit['i.
Sarcina responsabilit['ii personale despre care
vorbe;te Pavel ]n versetul 5 este legat[ cu versetele
3 ;i 4. Pavel vorbe;te despre atitudinea cre;tinului
care vrea s[¬l ajute pe fratele s[u care a f[cut ce este
r[u. Dac[ suntem m=ndri de puterea noastr[ spiri-
tual[ ;i nu ne d[m seama c[ suntem la fel de slabi
ca cel care a p[c[tuit, ne ]n;el[m singuri. Numai Du-
hul lui Dumneyeu din noi ne d[ putere ca s[ reyis-
t[m ispitelor ;i s[ ]nvingem atacurile Diavolului.
‘n versetul 4, Pavel spune+ `Nu te m[sura cu
cel care a p[c[tuit. M[soar[¬'i comportarea cu eta-
lonul divin, cu Legea lui Cristos. Atunci te vei ve-
dea ]n lumina adecvat[. Atunci nu vei mai avea pri-
cin[ de laud[.~ Acum, ]n versetul 5, po'i ]n'elege
sensul expresiei `Fiecare ];i va purta sarcina lui
]nsu;i~. ‘nseamn[ c[ fiecare este responsabil fa'[ de
Dumneyeu pentru conduita sa. Conduita sa este
propria responsabilitate. Versetul 5 spune c[ vino-
v['ia altei persoane nu este o scuy[ pentru mine.
Eu sunt r[spuny[tor s[ ]nfrunt propriile mele ispite,
sl[biciuni ;i probleme. Aceasta este sarcina pe care
trebuie s[ ;i¬o poarte fiecare. Ea este aceea;i sarcin[
ca ;i versetul 2.
49 Dac[ ai o versiune modern[ a Bibliei, cite;te
Galateni 6.6. Explic[ ]n cuvintele tale care este da-
toria celui care a primit Cuv=ntul fa'[ de cel care l¬a
]nv['at.
........................................................................................
........................................................................................
50 Compar[ Galateni 6.6 cu Romani 15.26-27 ;i 1 Co-
rinteni 9.4-14. Creyi c[ acest principiu al sprijinirii
lucr[torilor cre;tini se aplic[ ;i ayi?
........................................................................................
DECIYIE AVÂND ‘N VEDERE REYULTATELE
6.7-10
Obiectivul 9. S[ expui principiul `seceri;ului~
a;a cum se aplic[ acesta preyentului ;i trecu-
tului ;i s[¬l aplici vie'ii ;i lucr[rii tale.
Prin cuvintele cu care ]ncepe versetul 7, `Nu
v[ ]n;ela'i~, Pavel atrage aten'ia galatenilor asupra
importan'ei deciyiei pe care trebuia s[ o ia ei. Acesta
este momentul apelului la sf=r;itul predicii argu-
mentului moral. Adic[, Pavel ]i cheam[ pe galateni
s[ ia deciyia corect[, av=nd ]n vedere reyultatul pe
care luarea aceastei deciyii ]l va avea ]n via'a lor.
Pavel a pus ]naintea galatenilor alegerea ]ntre cele
Galateni ;i Romani
dou[ moduri de via'[ — credin'[ sau fapte, ]ncre-
dere ]n Cristos sau eforturi de a 'ine Legea. ‘n a-
ceast[ lec'ie, l¬am v[yut pe Pavel explic=nd reyul-
tatele pe care aceast[ alegere le va produce ]n via'[.
Reyultatul unuia este ]ndrept['ire prin puterea Du-
hului Sf=nt. Cel[lalt duce la condamnare, deoarece
eforturile proprii nu pot produce dec=t faptele firii
p[m=nte;ti.
`Dumneyeu nu Se las[ s[ fie batjocorit~ ar putea
fi tradus ;i `Nimeni nu¬;i poate bate joc de Dumne-
yeu~. Este un mod de a spune c[ Dumneyeu va res-
pecta legile pe care El le¬a stabilit. Nimeni nu poate
schimba ceea ce El a r=nduit. Reyultatele vie'ii pe
care o alegem vor fi exact acelea pe care le spune
Dumneyeu. Cine se ]ncrede ]n Cristos va fi ]ndrep-
t['it. Cine se ]ncrede ]n 'inerea Legii pentru a fi
m=ntuit va fi condamnat.
Sem[narea despre care vorbe;te aici este un
simbol pentru felul ]n care ne tr[im via'a. ‘ntreaga
noastr[ via'[ pe p[m=nt este timpul sem[natului.
Recoltarea, seceri;ul, se refer[ la reyultate, la r[s-
plata pe care o vom primi pentru ceea ce am f[cut.
Seceri;ul judec['ii lui Dumneyeu corespunde se-
min'elor pe care omul le¬a sem[nat. N¬ar trebui s[
ne g=ndim la acest principiu al recolt[rii doar ]n
termenii viitorului. El are ;i o aplica'ie preyent[. O
parte din recoltare o facem ]n cursul acestei vie'i.
Pavel scoate ]n eviden'[ rela'ia dintre ceea ce plan-
t[m ;i ceea ce recolt[m. Dac[ semeni porumb, la
vremea recoltei vei str=nge porumb. Niciodat[ nu
vei recolta orey dac[ ai sem[nat porumb!
51 Cite;te versetul 8. ‘n purtarea de toate yilele,
iudaiyatorii ;i cei ce¬i urmau se bayau pe natura
uman[ sau pe Duhul Sf=nt?
........................................................................................
52 Ce vor recolta aceia care se bayeay[ pe eforturile
lor de a face bine sau care se las[ condu;i de dorin-
'ele lor? v. 8.
........................................................................................
53 Ce va recolta acela care tr[ie;te prin Duhul
Sf=nt, ca surs[ a ]ndrept['irii sale?
........................................................................................
‘n versetul 8, ne putem g=ndi nu numai la felul
de s[m=n'[ pe care ]l sem[n[m (ac'iunile noastre),
ci ;i la c=mpul ]n care sem[n[m, ]ntregul teren al
vie'ii. Dac[ tr[im ]n domeniul c[rnii, sau al eului,
separat de ajutorul lui Dumneyeu, reyultatul este
corup'ia. Dac[ tr[im ]n domeniul Duhului, vom
recolta bucuriile vie'ii ve;nice.
Evanghelia supus[ la testul vie'ii
Galateni 6.7-9
Versetul 9 ne face cunoscut[ certitudinea jude-
c['ii lui Dumneyeu — fie pentru r[spl[tire, fie pen-
tru pedeaps[. Este o certitudine care nu trebuie pus[
la ]ndoial[ pentru faptul c[ judecata ]nt=ryie. Dup[
cum semin'ei care este plantat[ ]i trebuie timp ca s[
creasc[, dar la timpul potrivit produce road[, tot
a;a, ne vom primi r[splata etern[, la timpul pe care
Dumneyeu l¬a stabilit.
Aduce'i¬v[ aminte c[ galatenii ]ncepuser[ via'a
cre;tin[ `]n Duhul~. ‘n versetul 9, Pavel ]i ]ncura-
jeay[ s[ nu se lase obosi'i de o asemenea via'[, cu
toate resposabilit['ile pe care ea le aduce. A;teptarea
r[spl[tirii ne ajut[ ;i ne d[ putere s[ plant[m ;i s[
cultiv[m ceea ce trebuie.
‘n versetul 10, Pavel ne spune c[ p=n[ la vremea
recolt[rii ar trebui s[ folosim orice ocayie pentru a¬i
permite legii lui Cristos — legea dragostei — s[
lucreye ]n vie'ile noastre. Cre;tinii au responsabi-
litatea de a ajuta la satisfacerea nevoilor materiale
;i sociale ale oamenilor din jurul nostru, chiar dac[
aceasta nu este func'ia primordial[ a bisericii.
54 Care sunt grup[rile fa'[ de care avem datoria
s[ facem bine atunci c=nd avem ocayia? v. 10.
........................................................................................
Mediteay[ c=teva minute asupra situa'iei tale.
Ce faci tu pentru a¬'i ]mplini aceast[ datorie? Ce ai
putea face? Biserica ta ia ]n serios datoria aceasta?
Cred c[ este un moment potrivit ca s[ te rogi ;i s[
ceri c[l[uyirea lui Dumneyeu ]n aceast[ privin'[,
pentru tine ;i pentru biserica ta.
117
55 Care sunt cele dou[ c=mpuri sau domenii ]ntre
care trebuie s[ alegi pentru a determina modul t[u
de via'[? v. 8.
........................................................................................
........................................................................................
CONCLUYIE+ VIAæA NOU“ ‘N CRISTOS
6.11-18
Obiectivul 10. S[ enun'i regula care reyum[
argumentul practic al lui Pavel ;i s[ o aplici unei
situa'ii date.
Obiectivul 11. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta
principiile tr[irii unei vie'i de biruin'[ ;i prin-
cipiile rela'iilor personale cu al'ii a;a cum sunt
ele date ]n aceste capitole.
Obiectivul 12. S[ ]n'elegi mai profund mo;-
tenirea ta cre;tin[ a;a cum este ea revelat[ ]n
Epistola c[tre Galateni.
Ultimele versete au fost scrise de Pavel ]nsu;i.
Obiceiul s[u era s[ foloseasc[ un secretar. De obicei,
el semna sau ]ncheia scrisorile cu propria sa m=n[.
Veyi 1 Corinteni 16.21 ;i versetele urm[toare. Colo-
seni 4.18 ;i 2 Tesaloniceni 3.17.
118
Comentatorii au p[reri diferite cu privire la sen-
sul cuvintelor lui Pavel+ `Uita'i¬v[ cu ce slove (litere)
mari v¬am scris, cu ]ns[;i m=na mea.~ Unii spun c[
Pavel a scris cu litere mari, pentru c[ el nu era obi;-
nuit s[ scrie. Aceasta este foarte pu'in probabil:
Pavel era un savant. Al'i comentatori spun c[ aceas-
t[ afirma'ie este o dovad[ c[ Pavel avea probleme
cu vederea. Al'ii cred c[ problema din Galatia era
at=t de urgent[, ]nc=t Pavel n¬a mai a;teptat p=n[
s[ aib[ un secretar c[ruia s[¬i dicteye, a;a cum f[cea
de obicei, ci a scris el ]nsu;i ]ntreaga scrisoare, nu
numai semn[tura de ]ncheiere. Al'ii spun c[ el a
folosit litere mari, pentru a distinge scrisul lui de
cel al secretarului care a scris partea cea mai mare a
scrisorii, dup[ dictarea lui. Al'ii cred c[ Pavel a scris
concluyia acestei epistole cu litere mari, pentru a
sublinia importan'a celor spuse.
‘n concluyia scrisorii, Pavel face un apel perso-
nal puternic c[tre galateni. El compar[ motiva'ia sa
cu cea a iudaiyatorilor.
56 ‘n versetul 12, Pavel scoate ]n eviden'[ dou[
motive pentru care iudaiyatorii ]ncercau s[¬i fac[
pe galateni s[ se taie ]mprejur ;i s[ devin[ evrei.
Explic[¬le.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Dac[ un evreu reu;ea s[¬l conving[ pe un p[g=n
(neevreu) s[ se taie ]mprejur ;i s[ accepte legile ;i
tradi'iile religiei iudaice, aceasta era cea mai mare
cucerire pe care o putea face. Ea ]i aducea laud[ din
partea celorlal'i evrei. La aceasta se refer[ Pavel ]n
versetele 12 ;i 13. Iudaiyatorii ];i f[ceau un titlu de
glorie din num[rul converti'ilor pe care i¬au convins
s[ accepte t[ierea ]mprejur. Orice evreu care sus-
'inea c[ t[ierea ]mprejur nu poate m=ntui pe cineva
era normal s[ fie persecutat de iudaiyatori. Pavel
spune c[ teama de asemenea persecu'ie era unul
dintre principalele motive pentru care iudaiyatorii
]ncercau s[¬i fac[ pe galateni s[ primeasc[ t[ierea
]mprejur. Ei ]n;i;i nu 'ineau Legea pe care ]ncercau
s[ le¬o impun[ cre;tinilor dintre Neamuri, dar le era
team[ s[ predice c[ m=ntuirea se g[se;te numai ]n
Cristos. Mesajul crucii le¬ar fi adus persecu'ie de-
oarece el vorbe;te despre suficien'a jertfei lui Cris-
tos ;i despre incapacitatea t[ierii ]mprejur, sau a
altor ritualuri religioase, de a ]ndrept['i pe cineva
]naintea lui Dumneyeu.
Galateni ;i Romani
57 Conform versetului 14, care este motivul de
laud[ al lui Pavel?
....a) Num[rul celor pe care i¬a convertit.
....b) Poyi'ia pe care o de'ine ca apostol al Nea-
murilor.
....c) Suficien'a lucr[rii lui Cristos de pe cruce.
....d) Suferin'ele sale din pricina predic[rii me-
sajului crucii.
Pavel spune c[ el ];i g[se;te gloria tocmai ]n
ceea ce iudaiyatorii evitau cel mai mult. Prin crucea
lui Cristos, Pavel a murit fa'[ de gloria lumii — glo-
rie pentru care se yb[teau iudaiyatorii. Gloria lui
Pavel este ]n cruce, ;i lumea este r[stignit[ fa'[ de
el — lumea nu mai este un centru de atrac'ie pen-
tru el, nu mai este casa lui. El este cet['ean al Ceru-
lui. Ca dovad[ c[ nu mai apar'ine acestei lumi, Pa-
vel men'ioneay[ ]n versetul 17 semnele suferin'elor
pentru Cristos, semne pe care le poart[ pe trupul
s[u.
58 Cum nume;te Pavel cicatricile de pe urma per-
secu'iilor pentru Cristos? v. 17.
........................................................................................
Termenul folosit se refer[ la practica ]nsemn[rii
sclavilor cu sigiliul proprietarului lor. Cicatricile lui
Pavel erau sigiliul propriet['ii Celui care fusese r[s-
tignit pe cruce pentru el.
Galateni 6.15 este adev[rul central ;i reyumatul
]ntregului argument moral. Cum poate s[ fie pl[cut[
lui Dumneyeu via'a cuiva? Poate t[ierea ]mprejur
s[ produc[ o asemenea via'[? Nu! Dar net[ierea
]mprejur? Nu! Atunci ce poate? O nou[ crea'ie!
(Crea'ie este o traducere mai adecvat[ a cuv=ntului
grecesc: este mai corect[ dec=t `f[ptur[~ sau `crea-
tur[~.) Aceasta este lucrarea Evangheliei — s[ fac[
o nou[ crea'ie! Oricine este ]n Cristos este o nou[
crea'ie — o nou[ persoan[ — ]n care tr[ie;te Duhul
Sf=nt, care ]i d[ puterea s[ tr[iasc[ via'a pe care o
vrea Dumneyeu.
59 ‘n versetul 15, po'i vedea contrastul dintre me-
sajul predicat de Cristos ;i cel al iudaiyatorilor. Care
mesaj produce o crea'ie nou[?
....a) Mesajul religiei ceremoniale.
....b) Mesajul credin'ei ]n Cristos.
....c) Mesajul 'inerii Legii.
....d) Mesajul imit[rii exemplului lui Cristos.
Despre ce `dreptar~ vorbe;te Pavel ]n versetul
16? El se refer[ la afirma'ia sa din versetul 15, c[ o
nou[ crea'ie ]n Cristos — cineva ref[cut, n[scut din
nou, regenerat prin puterea Duhului Sf=nt — este
Evanghelia supus[ la testul vie'ii
singurul lucru necesar, este singurul lucru care ne
poate ]ndrept['ii ]naintea lui Dumneyeu ;i singura
via'[ care ‘i este pl[cut[ Lui. Noi trebuie s[ umbl[m,
s[ tr[im conform cu via'a nou[ pe care ne¬a dat¬o
Cristos. Acest `dreptar~, sau aceast[ regul[, sau a-
ceast[ lege poate fi exprimat[ ]n mai multe moduri,
deoarece ea se refer[ la ]ntreaga tem[ a Epistolei
c[tre Galateni. Am putea¬o numi legea credin'ei, sau
legea Duhului, sau legea dragostei divine. Oricum
am formula¬o, legea aceasta are de¬a face cu lucra-
rea lui Cristos de r[scump[rare a omului.
Observ[ binecuv=ntarea pe care Pavel o roste;te
]n versetul 16 asupra `Israelului lui Dumneyeu~.
Aceasta ne aminte;te de ]nv['[tura lui asupra aces-
tui subiect ]n Galateni 3.7, 9, 26, 28-29: 4.5-7, 21¬31.
60 Recite;te textele amintite mai sus. Ce creyi des-
pre afirma'ia+ `Biserica este noul Israel~ sau a;a cum
Verific[¬'i r[spunsurile
1 Argumentul istoric — Galateni 1 ;i 2
Argumentul teologic — Galateni 3 ;i 4
Argumentul moral —UGalateni 5 ;i 6.
2 R[spunsul t[u. Legea ar fi o complicare a si-
tua'iei ;i o robie. ‘ncerc[rile de a ajunge ]n cer
prin eforturile proprii i¬ar fi l[sat ]ncurca'i ;i
f[r[ speran'[.
3 T[iere ]mprejur.
4 M=ntuire.
5 S[ 'in[ toat[ Legea.
6 S¬ar fi rupt. Cristos nu le¬ar mai fi de nici un
folos.
7 C[yu'i din har.
8 Prin Duh ;i prin credin'[.
9 Duhul Sf=nt ;i dragostea divin[.
10 Duhul Sf=nt, care umple cu dragoste persoana
respectiv[.
11 Deoarece iudaiyatorii ]nv['au c[ este necesar[
pentru m=ntuire. Aceasta ar fi ad[ugat ceva
lucr[rii de r[scump[rare a lui Cristos.
12 Credin'a noastr[ trebuie s[ fie numai ]n Cris-
tos, altfel El nu ne este de nici un folos. Nu
putem fi m=ntui'i prin har plus fapte.
13 Dac[ vrem s[ facem din 'inerea Legii temeiul
]ndrept['irii noastre ]naintea lui Dumneyeu,
trebuie s[ 'inem toat[ Legea, pentru c[ dac[
nu 'inem toat[ Legea, aceasta nu ne este de nici
un folos.
119
este alteori formulat[+ `Cre;tinii sunt singurii evrei
adev[ra'i~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Observ[m acum c[ ]n ultimul verset Pavel nu
evit[ s[¬i numeasc[ pe galateni `fra'i~. El se roag[
ca harul lui Dumneyeu s[ fie peste ei: harul — care
este adeseori definit, simplu dar minunat, ca fiind
darul nemeritat al lui Dumneyeu pentru oameni:
harul — primit nu pe baya faptelor, ci pe baya dra-
gostei ;i milei lui Dumneyeu: harul — mijlocul prin
care suntem m=ntui'i ;i ]ndrept['i'i prin credin'[!
Efeseni 2.8-9.
14 Voi alerga'i bine.
15 I¬a ]mpiedicat s[ asculte de adev[r.
16 Iudaiyatorii ;i ]nv['[tura lor.
17 R[spunsul t[u. Chiar o ]nv['[tur[ fals[ ne-
b[gat[ ]n seam[ sau c='iva ]nv['[tori fal;i pot
influen'a o ]ntreag[ biseric[. `Aluatul~ trebu-
ie ]ndep[rat mai ]nainte ca toat[ pl[m[deala
s[ fie afectat[.
18 A'i alergat bine. Am ]ncredere ]n voi c[ nu ve'i
adopta o alt[ atitudine.
19 c) ‘nainte de convertire
20 R[spunsul t[u. Numai credin'a ]n moartea lui
Cristos este necesar[. Ceea ce conteay[ este
meritul lui Cristos, nu al nostru.
21 Aceia care v[ tulbur[.
22 Unii care pervertesc (r[stoarn[) Evanghelia lui
Cristos. V¬au fermecat, astfel ]nc=t s[ nu ascul-
ta'i de adev[r. V[ ]mpiedic[ s[ asculta'i de
adev[r.
23 R[spunsul t[u. Doctrina lor ]mpiedica pro-
gresul spiritual al cre;tinilor, tulbura biserica,
pervertea Evanghelia ;i chiar ]i ]ntoarcea pe
oameni de la credin'a ]n Cristos.
24 Negativ — Nu face'i o pricin[ ca s[ tr[i'i pen-
tru firea p[m=nteasc[.
Poyitiv — ‘n dragoste, sluji'i¬v[ unii altora.
25 Grupul lui Pavel, al iudaiyatorilor ;i cel anti-
nomian.
120
26 Grupul antinomian.
27 Pavel+ Toat[ Legea se cuprinde ]ntr¬o singur[
porunc[+ S[¬l iube;ti pe aproapele t[u ca pe
tine ]nsu'i.
Isus+ S[¬L iube;ti pe Domnul, Dumneyeul t[u,
cu toat[ inima ta, cu tot sufletul t[u ;i cu tot
cugetul t[u ... S[¬l iube;ti pe aproapele t[u ca
pe tine ]nsu'i. ‘n aceste dou[ porunci se
cuprind toat[ Legea ;i Prorocii.
28 Dragoste.
29 R[spunsul t[u. Solu'ia este dragostea.
30 Dragostea jertfitoare.
31 Umbla'i ]n Duhul.
32 C=rmui'i de Duhul.
33 Legea p[catului ;i a mor'ii, sau puterea pofte-
lor firii p[m=nte;ti. Legea.
34 Duhul ;i dragostea.
35 Carne ;i Duh. (c)
36 R[spunsul t[u. S[ te supui permanent Duhu-
lui Sf=nt. S[ fii sensibil fa'[ de Duhul Sf=nt ;i
s[ fii condus de El.
37 f) ur[, m=nie
h) geloyie
j) certuri
k) grup[ri opuse
l) ]nv['[tur[ fals[
m) invidie.
38 R[spunsul t[u. Probabil c[ fiecare va preyenta
o list[ prelucrat[ ]ntr¬un mod diferit. Imorali-
tatea sexual[, obscenitatea, indecen'a, desfr=-
ul, be'ia, orgiile sunt ]nl[turate ]n principal
prin ]nfr=narea poftelor (st[p=nire de sine).
Dar dragostea, bucuria, pacea ;i bun[tatea
sunt calit['ile care anuleay[ ]ndemnurile firii
spre o asemenea via'[ imoral[ ;i fac astfel po-
sibil[ st[p=nirea de sine. Dragostea pentru
Dumneyeu ;i credin'a ]n Cuv=ntul S[u sunt
remediul pentru vr[jitorie, idolatrie ;i ]nv['[-
tur[ fals[. Toate cele nou[ elemente ale roadei
Duhului lucreay[ ]mpreun[ pentru a ne elibera
Galateni ;i Romani
de ur[, m=nie, lupte, geloyie, certuri, omor,
lupte de partide ;i invidie.
39 El ;i¬a r[stignit carnea (firea p[m=nteasc[).
40 R[stignirea lui Isus.
41 Duhul Sf=nt.
42 c) Preyen'a Duhului Sf=nt.
43 R[spunsul t[u. S[ te bayeyi pe Duhul Sf=nt ;i
s[¬L ascul'i, s[ I te predai.
44 Probabil gruparea antinomian[.
45 Ar trebui s[¬l ajute cu un duh de bl=nde'e.
46 Deoarece s¬ar putea ca ]ntr¬o yi s[ p[c[tuiasc[
;i el ;i s[ aib[ nevoie s[¬l ajute ;i pe el cineva.
47 R[spunsul t[u. Cristos a luat asupra Lui sar-
cina p[catului ;i a vinov['iei noastre.
48 Legea pe care Cristos a dat¬o, s[ ne iubim unii
pe al'ii.
49 R[spunsul t[u. Ar trebui s[¬l ajute material ;i
financiar.
50 R[spunsul t[u.
51 Se bayau pe natura uman[, pe eforturile lor
de a 'ine Legea.
52 Vor secera putreyirea, vor fi pierdu'i.
53 Via'a ve;nic[.
54 Tuturor oamenilor, ;i ]n special fra'ilor cre;tini.
55 Carnea (firea p[m=nteasc[) ;i Duhul.
56 R[spunsul t[u. Dorin'a de a p[rea bine ]nain-
tea oamenilor este m=ndrie. Ei voiau s[ fie
admira'i pentru num[rul mare de converti'i
pe care i¬au c=;tigat pentru iudaism. Teama
de persecu'ie din partea iudeilor i¬a f[cut s[
nu recunoasc[ lucrarea lui Cristos ca fiind o
bay[ suficient[ pentru m=ntuire.
57 c) Suficien'a lucr[rii lui Cristos pe cruce.
58 Semnele Domnului Isus.
59 b) Mesajul credin'ei ]n Cristos.
60 R[spunsul t[u.
Evanghelia supus[ la testul vie'ii
RECAPITULARE PENTRU
TESTUL AL DOILEA
Mai ]nt=i, uit[¬te peste planurile lec'iilor 3-7.
‘ncearc[ s[¬'i aminte;ti c=t mai mult posibil din cele
studiate ]n fiecare sec'iune.
‘n al doilea r=nd, recapituleay[ obiectivele fie-
c[rei lec'ii ;i evalueay[ modul ]n care le¬ai ]ndepli-
nit. Dac[ nu e;ti sigur de r[spunsurile pe care le
dai, uit[¬te peste sec'iunea respectiv[ din lec'ie.
Sugestia mea este ca acum, c=t[ vreme mate-
rialul ]'i este proasp[t ]n minte, s[ cite;ti ]n ]ntregime
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Stabile;te teme pentru mai mul'i studen'i. Fie-
care poate preyenta subiectul stabilit dup[ cum
crede el c[ este bine.
2. D[¬le ocayia studen'ilor s[ ]mp[rt[;easc[ m[r-
turii personale ;i fapte de via'[ care le-ar putea
fi de folos pentru predici sau studii biblice.
3. Preyint[ un film despre puterea transforma-
toare a Evangheliei.
4. Cere¬le studen'ilor s[ scrie ]n dou[ coloane
faptele c[rnii enumerate de Pavel care ridic[
probleme ]n cercul t[u. Pentru fiecare lucrare a
firii p[m=nte;ti, cere¬le studen'ilor s[ dea re-
mediul din lista roadei Duhului ;i s[ trag[ o
linie ]ntre cele dou[. S¬ar putea ca acela;i re-
mediu s[ fie folosit pentru mai multe proble-
me. Cere¬le studen'ilor s[ explice pe scurt re-
121
Epistola c[tre Galateni la ora ta de studiu biblic per-
sonal, ]ntr¬o singur[ ;edin'[, av=nd ]n fa'[ planul
epistolei.
Dac[ ai urmat to'i ace;ti pa;i, ar trebui s[ treci
f[r[ probleme testul al doilea ;i partea din exame-
nul final referitoare la Galateni. Dar ce este mai
important este c[ ]nv['[tura ta va fi mai temeinic[,
tu ]'i vei aminti mai bine ceea ce ai ]nv['at ;i vei
face un progres real ]nspre atingerea obiectivelor
acestui curs.
mediul — a;a cum ar face¬o ]ntr¬un studiu
biblic de grup.
5. Recapituleay[ ]ntregul argument pe care ]l dey-
volt[ Pavel ]n Epistola c[tre Galateni, pun=nd
]n scen[ o ]ntrunire ]ntr¬una dintre bisericile Ga-
latiei. Oamenii discut[ scrisoarea lui Pavel ;i
ceea ce trebuie f[cut.
6. Recapituleay[ obiectivele acestei unit['i ;i cele
ale cursului, acord=nd aten'ie progresului f[cut
;i not=nd punctele mai slabe care necesit[ stu-
diu suplimentar, ]nainte de completarea testu-
lui al doilea.
7. Formeay[ din studen'ii clasei dou[ echipe care
s[ concureye r[spuny=nd la ]ntreb[rile recapi-
tulative din unit['ile 1 ;i 2. Aceste ]ntreb[ri pot
fi alese din teste, din exerci'ii sau din obiective.
122 Galateni ;i Romani

alb
 123

Unitatea a treia
PAVEL EXPLIC“ EVANGHELIA SA
Lec'ia 8
introducere ;i preyentarea
epistolei
romani 1.1-17: 15.14 - 16.27

PLANUL LECæIEI

Epistola c[tre Romani

Importan'a epistolei
Motivele lui Pavel pentru scrierea epistolei —
15.14¬33
Biserica din Roma — 16.1¬16
Mesajul epistolei
Preyentarea epistolei
Introducerea epistolei — 1.1¬17
Salut[ri — 1.1¬7
Autorul
Subiectul
Destinatarii
Viyita pl[nuit[ de Pavel — 1.8¬15 6. S[ enumeri cel pu'in cinci caracteristici ale unui
Tema epistolei — 1.16¬17 bun propov[duitor al Evangheliei, a;a cum sunt
ele demonstrate de Pavel ]n Romani 1.1¬17, ;i
OBIECTIVELE LECæIEI s[ le aplici ]n via'a ta.

1. S[ po'i expune valoarea epistolei din punct de
vedere teologic, spiritual ;i practic ;i s[¬'i for-
muleyi propriile obiective pentru studiul Epis-
tolei c[tre Romani.
2. S[ preyin'i data, locul ;i motivele scrierii epis-
tolei.
3. S[ expui trei p[reri cu privire la modul ]n care
s¬a format biserica din Roma ;i s[ identifici ]n
Romani 16 patru observa'ii cu privire la aceas-
t[ biseric[.
4. S[ po'i cita cel pu'in cinci probleme importan-
te pe care Pavel le discut[ ]n Galateni ;i ]n Ro-
mani.
5. S[ po'i scoate ]n eviden'[ din introducerea e-
pistolei, Romani 1.1¬17, informa'ii importante
despre autor, subiectul epistolei ;i persoanele
c[rora le este adresat[.
7. S[ po'i stabili leg[tura dintre tema Epistolei
c[tre Romani ;i folosirea cuv=ntului `credin'[~
pe parcursul ]ntregii epistole.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. Cite;te Epistola c[tre Romani c=nd 'i se indic[.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[
sec'iune, citind referin'ele din Biblie, r[spun-
y=nd ]ntreb[rilor de studiu ;i verific=ndu¬'i r[s-
punsurile.
5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei, ca s[ veyi dac[
le¬ai atins.
124 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

sfin'i — pu;i deoparte pentru Dumneyeu, barbari — str[ini: termen folosit de greci pen-
1.7 separa'i. Acesta este un termen folo- 1.14 tru to'i aceia care nu vorbeau limba
sit frecvent ]n Noul Testament pen- lor ;i nu ]mp[rt[;eau cultura lor
tru a¬i desemna pe cre;tini. (termenul nu mai este folosit ]n acest
sens.)
ne]ncetat — continuu, ]n mod constant. Pavel ]i
1.9 amintea totdeauna ]n rug[ciunile sunt — sunt convins, sunt sigur.
sale. ]ncredin'at
15.14
s[ ne — s[ ne ]nt[rim. Pavel avea ]n vedere
]mb[rb[t[m ]nt[rirea reciproc[ ]n credin'[ — Neamurile — Pavel se compar[ cu un preot care
laolalt[ Pavel va fi ]nt[rit prin credin'a lor, s[¬i fie I¬ar aduce Neamurile ca o jertf[ vie
1.12 iar ei vor fi ]nt[ri'i prin credin'a lui o jertf[ lui Dumneyeu.
Pavel. 15.16

s[ culeg — oameni converti'i sau ajuta'i prin polemic[ — discu'ie, argumentare. ‘n Galateni ;i
rod propov[duirea lui. Romani Pavel preyint[ doctrina ]n-
1.13 drept['irii prin credin'[ ;i o ap[r[
]mpotriva ]nv['[turii iudaiyatorilor.
Introducere ;i preyentarea epistolei
DEYVOLTAREA LECæIEI
TITLUL A
IMPORTANæA EPISTOLEI
Obiectivul 1. S[ po'i expune valoarea epistolei
din punct de vedere teologic, spiritual ;i practic
;i s[¬'i formuleyi propriile obiective pentru stu-
diul Epistolei c[tre Romani.
Mai ]nt=i a; vrea s[ te felicit! Ai terminat stu-
diul Epistolei c[tre Galateni ;i ai parcurs aproape
jum[tate din acest curs. Studiul Epistolei c[tre Ga-
lateni 'i¬a ridicat vreo ]ntrebare sau problem[ doc-
trinar[ ;i nu ai primit r[spuns la ea ]n lec'iile ante-
rioare? Dac[ este a;a, caut[ r[spunsul ]n Romani.
Acum ai o temelie solid[ ca s[ po'i studia aceast[
epistol[. Similitudinea temei ;i a subiectelor discu-
tate ]n Galateni ;i Romani te va ajuta s[ g[se;ti r[s-
puns la majoritatea ]ntreb[rilor tale. Cel pu'in spe-
r[m s[ fie a;a!
‘n Galateni, Pavel ap[r[ Evanghelia ]mpotriva
legalismului iudaiyatorilor, dar nu ]ncearc[ s[ fac[
o preyentare complet[ ;i sistematic[ din punct de
vedere teologic. Epistola c[tre Romani este tocmai
o astfel de preyentare. Martin Luther, marele condu-
c[tor al Reformei, spunea despre Epistola c[tre Ro-
mani+
`Este cartea de c[p[t=i a Noului Testament, E-
vanghelia ]n starea cea mai pur[. Niciodat[ nu
po'i spune c[ ai citit¬o sau ai studiat¬o prea
mult. Cu c=t te ad=nce;ti mai mult ]n ea, cu at=t
o pre'uie;ti mai mult ;i cu at=t gustul ei este
mai bun.~
Importan'a teologic[ a Epistolei c[tre Romani
este mare. Este cartea fundamental[ a ]ntregii teo-
logii ;i ]nv['[turi a apostolului Pavel. C=nd vei ter-
mina acest studiu, vei avea o ]n'elegere mai pro-
fund[ a lucr[rii de r[scump[rare a lui Cristos. Va-
loarea spritual[ a epistolei este la fel de mare. Lu-
mina pe care Epistola c[tre Romani o revars[ asupra
modului de via'[ cre;tin va fi de o deosebit[ im-
portan'[ pentru tine. Sursa puterii ;i secretul tr[irii
cre;tine biruitoare este o tem[ important[ a episto-
lei. Valoarea practic[ a epistolei este determinat[
de imaginea pe care ne¬o d[ ea despre ceea ce este
cre;tinismul ]n realitate. Ultima parte a epistolei ne
d[ multe principii importante pentru via'a de yi cu
yi a cre;tinismului.
C=nd studieyi aceste lec'ii, roag[¬te ca Duhul
Sf=nt s[ fac[ Romani o surs[ de ]mbog['ire spiritu-
al[ pentru via'a ta ;i o unealt[ puternic[ pe care s¬o
folose;ti ]n propov[duirea ta. Noi ne rug[m pentru
tine!
125
1 ‘n care carte a Bibliei vei g[si cea mai sistema-
tic[ ;i cea mai complet[ preyentare teologic[ a E-
vangheliei?
........................................................................................
2 Preyint[ pe scurt din ce const[ valoarea Epis-
tolei c[tre Romani din punct de vedere+
Teologic..........................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Spiritual .........................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Practic ...........................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
3 Prin ce sunt foarte asem[n[toare epistolele c[tre
Galateni ;i Romani?
........................................................................................
4 Care dintre ele este ]n esen'[ o ap[rare a Evan-
gheliei?
........................................................................................
5 Care dintre ele este ]n esen'[ o preyentare a
Evangheliei?
........................................................................................
6 Cite;te din nou `Cuv=ntul ]nainte~, de la pagina
9, ;i obiectivele cursului, de la pagina 5. Scrie bene-
ficiile pe care a;tep'i s[ le ai ]n urma studierii Epis-
tolei c[tre Romani.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
126
MOTIVELE LUI PAVEL
PENTRU SCRIEREA EPISTOLEI
15.14¬33
Obiectivul 2. S[ preyin'i data, locul ;i motivele
scrierii epistolei.
‘'i aduci aminte care sunt cele trei lucruri pe
care trebuie s[ le ;tii pentru a ]n'elege orice scrisoa-
re? Ceva despre autor, ceva despre persoana c[reia
]i este adresat[ ;i motivul pentru care a fost scris[
scrisoarea. Deja l¬am preyentat pe autor+ Pavel, a-
postolul Neamurilor. Am v[yut cum l¬a preg[tit
Dumneyeu pentru scrierea acestei importante expu-
neri a credin'ei cre;tine. Chiar problema cu iudaiya-
torii ;i scrisoarea c[tre galateni l¬au ajutat s[ dey-
volte preyentarea clar[ pe care o avem ]n Romani.
Pavel a cheltuit yece ani, ]ntre 47 ;i 57 A.D., pen-
tru a evangheliya '[rile ]nvecinate cu Marea Egee.
Pe harta al[turat[ po'i vedea c[ Marea Egee este
situat[ ]ntre Marea Neagr[ ;i Marea Mediteran[. Ea
separ[ Europa de Asia. Pe '[rmul european (Grecia
de ast[yi), Pavel ;i ]nso'itorii s[i au predicat Evan-
ghelia ;i au ]nfiin'at biserici ]n principalele ora;e
ale provinciilor romane Macedonia ;i Ahaia. Pe '[r-
mul asiatic (Turcia de ast[yi), ei au f[cut aceea;i lu-
crare ]n provinciile Galatia ;i Asia. Pavel a ]nfiin'at
biserici ]n Iconia, Filipi, Tesalonic, Corint ;i Efes ;i
le¬a l[sat ]n grija unor conduc[tori spirituali.
Iarna anului 56¬57 Pavel a petrecut¬o la Corint,
]n cauya unui prieten convertit, Gaius. Misiunea sa
apostolic[ de a duce Evanghelia '[rilor egeene era
]mplinit[. Pavel c[uta noi c=mpuri de evanghe-
liyare. El f[cea lucrare de pionierat (veyi Romani
15.18¬24) ;i voia s[ predice acolo unde oamenii ]nc[
nu auyiser[ despre Isus Cristos. El s¬a decis s[ mear-
g[ ]n Spania, cea mai veche colonie roman[ ]n vest,
centru de cultur[ roman ]n acele p[r'i.
C[l[toria spre Spania i¬ar fi dat lui Pavel ocayia
s[ viyiteye ;i Roma. El nu avea de g=nd s[ stea mult[
vreme la Roma sau s[ predice acolo, pentru c[ exista
acolo deja o biseric[ prosper[. El dorea s[ aib[ p[r-
t[;ie cu fra'ii din Roma — s[¬i ]ncurajeye spiritual
Galateni ;i Romani
;i s[ fie ]ncurajat de ei — ]nainte de a merge ]n Spa-
nia.
Pavel avea c=teva motive serioase pentru a scrie
Epistola c[tre Romani. Mai ]nt=i, Dumneyeu l¬a
inspirat s[ scrie. Apoi, din Romani 16 ;tim c[ Pavel
avea c='iva prieteni ;i fo;ti colaboratori care erau
acum conduc[torii bisericii din Roma. Este normal
ca el s[ vrea s[¬i anun'e c[ pl[nuie;te s[¬i viyiteye.
Cu siguran'[ ei ar fi apreciat foarte mult o preyen-
tare a Evangheliei care s[¬i ajute ;i pe ei ]n bisericile
pe care le conduceau. Aduce'i¬v[ aminte c[ biseri-
cile pe care Pavel le¬a ]nfiin'at datorau o mare parte
a deyvolt[rii lor spirituale ]nv['[turilor pe care le
trimitea Pavel ]n epistole.
Apoi, exista ve;nica problem[ a iudaiyatorilor.
Ei i se ]mpotriveau lui Pavel oriunde se ducea. Ei
r[sp=ndiser[ informa'ii false despre ]nv['[tura lui.
Poate c[ de aceast[ dat[, Pavel a vrut s[ le¬o ia ]na-
inte. Domnul l¬a ]ndrumat s[ trimit[ cre;tinilor din
Roma o preyentare complet[ a Evangheliei pe care
o predica el. Ei puteau s[ o studieye ]nainte de
sosirea lui. Dac[ ar fi avut problme, puteau s[¬l
]ntrebe c=nd va fi cu ei. Dac[ iudaiyatorii ar ]ncerca
s[ st=rneasc[ opoyi'ie sau s[¬i ]ntoarc[ pe Romani
de la adev[rata Evanghelie, ace;tia ar fi deja preg[-
ti'i s[ stea ferm pe poyi'ia credin'ei.
Astfel, ]n primele yile ale anului 57 A.D., la opt
ani dup[ scrierea Epistolei c[tre Galateni, Pavel ]i
dicteay[ prietenului s[u Ter'iu o scrisoare pentru
cre;tinii din capitala imperiului — Roma. ‘n aceas-
t[ epistol[, el explic[ motivul pl[nuitei viyite ;i
preyint[ bisericii o expunere complet[ a Evanghe-
liei, a;a cum a ]n'eles¬o ;i cum a propov[duit¬o el.
7 Nume;te patru provincii romane pe care le¬a
evangheliyat Pavel ]ntre anii 47 ;i 57 A.D.
........................................................................................
........................................................................................
8 Care era noul c=mp misionar ]n care voia Pavel
s[ se angajeye ca pionier al Evangheliei?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
9 Ce leg[tur[ este ]ntre aceast[ alegere a lui Pa-
vel ;i Epistola c[tre Romani?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Introducere ;i preyentarea epistolei
10 ‘n ce an ;i din ce ora; a scris Pavel aceast[
epistol[?
........................................................................................
BISERICA DIN ROMA
16.1¬16
Obiectivul 3. S[ expui trei p[reri cu privire la
modul ]n care s¬a format biserica din Roma ;i
s[ identifici ]n Romani 16 patru observa'ii cu
privire la aceast[ biseric[.
Nu ;tim cu certitudine cum s¬a format biserica
din Roma. …tim c[ unii dintre cre;tinii care tr[iau
acolo ‘l primiser[ pe Cristos ]nainte de convertirea
lui Pavel. Veyi Romani 16.7. Oriunde se duceau cre;-
tinii, ei le spuneau oamenilor despre Isus. Ei se ]nt=l-
neau ]n casele lor pentru rug[ciune, pentru citirea
Scripturii ;i pentru p[rt[;ie. Pe m[sur[ ce oamenii
‘l primeau pe Cristos, aceste adun[ri s¬au r[sp=ndit
]n tot ora;ul.
11 Cite;te Fapte 2.10. Cine creyi c[ au fost cei dint=i
care au dus Evanghelia la Roma?
........................................................................................
........................................................................................
1 2
Converti'ii de
la Rusalii
Mul'i cred c[ unii dintre pelerinii care au fost
la Ierusalim la s[rb[toarea Rusaliilor, ]n anul 30
A.D., ;i care l¬au auyit pe Petru predic=nd Evan-
ghelia, au fost converti'i ;i umplu'i cu Duhul Sf=nt,
;i apoi au adus cu ei la Roma Vestea Bun[.
Faptul c[ Roma era capitala imperiului a f[cut
ca mesajul Evangheliei s[ fie adus oamenilor de aco-
lo. C[l[toriile ]ntre Roma ;i provincii erau frecvente.
‘nc[ mai avem ;i ast[yi expresia+ `Toate drumurile
duc la Roma.~ Pe m[sur[ ce au fost ]nfiin'ate bise-
rici cre;tine ]n centre mari, ca Ierusalimul, Antiohia,
Filipi, Corint, Efes, unii dintre converti'ii acestor bi-
serici trebuie s[ fi viyitat capitala ;i s[ le fi spus pri-
etenilor lor de acolo despre Cristos.
127
‘n Romani 16.3¬16, po'i vedea c[ Pavel avea
mul'i prieteni la Roma, de;i el nu fusese ]nc[ nicio-
dat[ acolo. El le trimite salut[ri oamenilor pe care ]i
]nt=lnise ]n diferite locuri. Unii dintre ei au fost
converti'i la propov[duirea lui, ;i acum tr[iau la
Roma.
12 ‘n loc s[ prive;ti la Romani 16.1¬16 ca la o sim-
pl[ list[ de nume, ]ncearc[¬'i puterea de observa'ie.
Nu uita c[ una dintre cerin'ele unei bune interpre-
t[ri a Bibliei este buna observa'ie a Bibliei! Ce po'i
afla despre aceast[ biseric[ din Roma ;i despre bi-
sericile primare, ]n general, din aceste versete?
Noteay[¬'i observa'iile ]n spa'iul reyervat mai jos.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Ai observat c[ biserica se ]ntrunea ]n casele
credincio;ilor? Cercet=nd numele membrilor, pu-
tem vedea c[ ei erau de diferite na'ionalit['i+ romani,
evrei, greci, per;i, asiatici. Cre;tinii treceau prin
persecu'ii. Erau acolo unele dintre rudele lui Pavel,
Converti'i care fuseser[ convertite ]naintea lui. Cel dint=i
de/ai lui Pavel convertit al Ahaiei era acolo. C=teva femei sunt
men'ionate ca av=nd un rol important ]n lucrarea
lui Dumneyeu. N¬ai fi vrut ca Pavel s[ fi spus mai
multe despre sora Fivi, pe care i¬o recomand[ cu
at=ta c[ldur[ bisericii? Unii cred c[ era o comer-
3 ciant[ cre;tin[ care a dus scrisoarea lui Pavel la
Petru Roma, cu ocayia unei c[l[torii de afaceri. Unii suge-
reay[ c[ ea ar fi fost un repreyentant legal ca s[¬i
apere la judecat[ pe cre;tinii prigoni'i. Cite;te din
nou versetele 1¬16, ]n lumina acestor observa'ii.
O a treia posibilitate cu privire la formarea
bisericii din Roma au fost evreii cre;tini. Se ;tie c[
la Roma era o comunitate de evrei ]nc[ din secolul
al doilea ]nainte de Cristos. Guvernul roman i¬a
expulyat cel pu'in de dou[ ori din ora;, dar apoi
le¬a permis din nou s[ se ]ntoarc[. Acuila ;i Priscila,
colaboratorii lui Pavel la Corint, au fost obliga'i s[
p[r[seasc[ Roma atunci c=nd ]mp[ratul Claudiu i¬a
expulyat pe evrei din Roma. Veyi Fapte 18.2. Este
posibil ca ei s[ fi fost cre;tini ]nainte de a se ]nt=lni
cu Pavel. Ulterior, ei s¬au ]ntors la Roma ;i erau prin-
tre conduc[torii bisericii c[rora Pavel le trimite sa-
lut[ri. Veyi Romani 16.3¬5. Pavel men'ioneay[ de
asemenea ni;te rudenii de¬ale sale, ]n Romani 16.7,
128
11. Discu'ia despre Israel, din capitolele 9 ;i 11, ne
face s[ credem c[ erau mai mul'i evrei ]n biserica
din Roma. Pe vremea c=nd Pavel scria epistola, pe
la anul 57 A.D., se pare c[ num[rul Neamurilor era
mai mare dec=t al evreilor ]n biserica din Roma.
Creyi c[ acesta a fost un motiv pentru Pavel, apos-
tolul Neamurilor, ca s[ le trimit[ aceast[ expunere
complet[ a Evangheliei?
13 Cui s¬ar p[rea c[ se adreseay[ ]n principal e-
pistola+ evreilor sau Neamurilor? Romani 1.5¬6, 13:
11.13, 25¬30.
........................................................................................
14 Preyint[ cele trei p[reri cu privire la formarea
bisericii din Roma.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n cele din urm[, Pavel a ajuns la Roma, la trei
ani dup[ ce a scris epistola. ‘mprejur[rile au fost
]ns[ totalmente diferite de cele pe care le pl[nuise.
‘n timp ce se afla la Ierusalim, a fost acuyat de hul[
la adresa Templului ;i a fost ]nchis. Dup[ un proces
lung, ]n cele din urm[ Pavel se vede nevoit s[ ape-
leye ca judecarea cayului s[ fie trecut[ sub jurisdic'ia
]mp[ratului, la Roma. ‘n drum spre Roma, ca de'i-
nut, trece printr¬un naufragiu ;i petrece o iarn[ pe
insula Malta. Ajunge la Roma, ]n anul 60 A.D.
Istoria prov[duirii lui Pavel se termin[ brusc,
dup[ ce ni se spune c[ a petrecut doi ani ]n Roma,
sub arest la domiciliu. ‘n Fapte 28.30¬31, vedem c[
]n timpul acestor doi ani, Pavel predica ;i ]nv['a
despre Isus Cristos cu toat[ ]ndr[yneala.
Nu ;tim ce s¬a ]nt=mplat la sf=r;itul acestor doi
ani. Din scrisorile sale s¬ar p[rea c[ a fost eliberat
dup[ proces ;i a putut din nou s[ c[l[toareasc[, dar
pentru o scurt[ perioad[ de timp. Cur=nd dup[ a-
ceea, s¬a pornit un val de prigoan[ ;i pare cert c[ el
a fost din nou arestat ;i condamnat la moarte, ca
fiind conduc[tor al cre;tinilor. Pavel a fost scos afar[
din ora; ;i decapitat, dar persecu'ia nu a distrus
cre;tinismul ]n Roma. Biserica a continuat s[ creasc[
;i s[ prospere ]n marele ora;.
MESAJUL EPISTOLEI
Obiectivul 4. S[ po'i cita cel pu'in cinci proble-
me importante pe care Pavel le discut[ ]n Gala-
teni ;i ]n Romani.
Romani este ultima epistol[ pe care o scrie Pa-
vel ]nainte de ]ntemni'are. Prin tem[ ;i con'inut, ea
Galateni ;i Romani
se deosebe;te de celelalte epistole. Galateni a fost
scris[ dup[ prima c[l[torie misionar[ a lui Pavel,
iar Romani dup[ a treia. ‘n timpul celor opt ani de
propov[duire scur;i ]ntre scrierea celor dou[ epis-
tole, Pavel a deyvoltat mai complet adev[rurile pe
care le¬a scris ]n grab[ galatenilor. Acum, la aproa-
pe ;aiyeci de ani, Pavel face o preyentare teologic[
sistematic[ a ]nv['[turii pe care le¬a dat¬o galatenilor.
15 Care este tema principal[ at=t a Epistolei c[tre
Galateni, c=t ;i a celei c[tre Romani?
........................................................................................
Esen'a Evangheliei lui Pavel este justificarea
prin credin'[. ‘n Romani g[sim o expunere extins[
a acestei mari doctrine a Scripturilor. ‘n Galateni
accentul a fost pus asupra faptului c[ noi suntem
m=ntui'i nu prin faptele Legii, ci prin credin'a ]n
Cristos. ‘n Romani, doctrina justific[rii prin credin'[
o vedem dintr¬un alt unghi ;i cu un alt accent+
dreptatea (neprih[nirea) lui Dumneyeu. Aceea;i
tem[ este discutat[, dar accentul este pus pe credin'[
ca mod ]n care se reveleay[ dreptatea lui Dumne-
yeu.
DOU“ ACCENTE
GALATENI ROMANI
Justificarea
prin Neprih[nirea
Nu prin credin'[ lui
Lege Dumneyeu
Pe l=ng[ tema major[, vei ]nt=lni mai multe su-
biecte ;i probleme doctrinare pe care le¬ai v[yut deja
]n Galateni. ‘n capitolele 7 ;i 8, carnea (eforturile
proprii) sunt puse ]n contrast cu Duhul. Avraam este
preyentat ca un om al credin'ei, ;i promisiunea pe
care Dumneyeu i¬a f[cut¬o lui Avraam este legat[
de Evanghelie. Pavel abordeay[ din nou tema dra-
gostei divine. Doctrina despre Mesia Cel r[stignit
;i semnifica'ia lucr[rii Sale, men'ionat[ pe scurt ]n
Galateni, este preyentat[ clar ]n Romani. Ambele
epistole vorbesc despre t[ierea ]mprejur ;i despre
rela'ia cre;tinului cu Legea.
Introducere ;i preyentarea epistolei 129

TABLOUL ACCENTELOR DOCTRINARE

GALATENI GALATENI …I ROMANI ROMANI

Ap[rarea apostoliei Justificare prin credin'[ Originea p[catului

M[rturia convertirii Credin'[ ;i fapte Condamnarea universal[
Iudaiyatorii Duh ;i carne Scopul m=ntuirii
Conflictul cu Petru E;ecul eforturilor proprii Destinul lui Israel
Preocuparea pentru galateni Promisiunea pentru Avraam Preocuparea pentru Israel
Sara ;i Agar Planul m=ntuirii Evreii ;i Neamurile
Robi ;i fii Dragostea divin[ Guvernul
Unirea cu Cristos Cre;tinii slabi
T[ierea ]mprejur Planuri personale
Rela'ia cu Legea Misiunile ;i d[rnicia
Rela'ia cu ceilal'i Felicit[ri
Boteyul ]n ap[ Salut[ri personale
‘nv['[torii fal;i

‘n Romani, Pavel mai discut[ c=teva doctrine. PREYENTAREA EPISTOLEI

Pe l=ng[ problema `Cum poate fi un om drept
]naintea lui Dumneyeu?~, el se mai ocup[ ;i de alte
probleme, cum sunt+ `Semnifica'ia Israelului ]n isto-
rie~, `Care ar trebui s[ fie atitudinea cre;tinilor din-
tre Neamuri fa'[ de evrei?~, `Care sunt doveyile
practice ale caracterului cre;tin?~ R[spunsul pe care
Pavel ]l d[ acestor ]ntreb[ri ne descoper[ o bog['ie
de adev[ruri spirituale.
16 Cu care dintre epistolele lui Pavel este mai
str=ns legat[ Epistola c[tre Romani?
........................................................................................
17 Pavel folose;te dou[ serii de contraste, at=t ]n
Galateni, c=t ;i ]n Romani. Care dintre acestea ne
arat[ cum putem tr[i via'a cre;tin[?
........................................................................................
........................................................................................
18 Ce contrast folose;te Pavel pentru a ne ar[ta
cum putem tr[i via'a cre;tin[?
........................................................................................
........................................................................................
19 Nume;te alte patru subiecte doctrinare pe care
le deyvolt[ Pavel ]n ambele epistole.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘nainte de a trece la un studiu detaliat al Epis-
tolei c[tre Romani, exist[ dou[ lucruri care te vor
ajuta s[ veyi epistola ca un tot unitar ;i s[ ]n'elegi
mai clar desf[;urarea g=ndirii lui Pavel. æi¬a fost
folositoare citirea Epistolei c[tre Galateni av=nd
al[turi ;i urm[rind schi'a epistolei? Vei urma acela;i
procedeu ;i ]n Romani+ Vei citi acum epistola ]n ]n-
tregime, ]ntr¬o singur[ ;edin'[, ;i vei citi schi'a al[-
turat[ a epistolei.
Imagineay[¬'i c[ e;ti un soldat roman convertit
la predicile lui Pavel, pe c=nd te aflai la Corint. A
trebuit s[ te ]ntorci la Roma ]nainte de a avea prilejul
s[ ]nve'i mai mult[ doctrin[ cre;tin[. Tu ]ncerci
acum s[ le spui prietenilor t[i despre Dumneyeu ;i
despre m=ntuire. Prietenii t[i se ]nchin[ yeit['ilor
romane. Un prieten de¬al t[u, filosof, este interesat,
dar tu nu po'i s[ r[spunyi ]ntreb[rilor lui. ‘ntr¬una
din yile, Acuila ;i Priscila ]'i spun c[ tocmai au
primit o scrisoare de la Pavel, ]n care acesta ]'i trimi-
te ;i 'ie salut[ri (g[se;te¬'i numele ]n Romani 16).
Ei ]'i mai spun c[ dorin'a lui Pavel este ca scrisoarea
s[ fie citit[ ;i de al'ii. Foarte bine! Acum e;ti gata s[
o cite;ti. ‘n timp ce
cite;ti epistola, 'ine
]n m=n[ schi'a Epis-
tolei c[tre Romani.
Dac[ ai o traducere
modern[ a epistolei,
ai putea s¬o folose;ti
pe aceea.
130
SCHIæA EVANGHELIEI DUP“ ROMANI
Introducere — 1.1¬17
Salut[ri — 1.1¬7
Viyita pl[nuit[ de Pavel — 1.8¬15
Tema epistolei — 1.16¬17
Nevoia de m=ntuire a omului — 1.18 - 3.20
M=nia lui Dumneyeu s¬a revelat — 1.18
Neamurile sunt condamnate — 1.19¬32
Revela'ia general[ a lui Dumneyeu — 1.19¬20
Respingerea adev[rului — 1.21¬32
Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt
condamna'i — 2.1¬16
Auto¬]n;ela'i ;i auto¬condamna'i — 2.1¬6
Principiile judec['ii sunt revelate — 2.5¬16
Evreii sunt condamna'i — 2.17¬3.8
Avantaje ;i responsabilit['i — 2.17¬19
‘ntreb[ri ;i concluyii — 3.1¬8
Toat[ lumea este condamnat[ — 3.9¬20
M=ntuirea dat[ de Dumneyeu — 3 - 5
Justificarea prin credin'a ]n Cristos — 3.21¬31
Revelarea drept['ii lui Dumneyeu — 3.21¬26
Justificare numai prin credin'[ — 3.27¬31
Justificarea ]n Vechiul Testament — 4.1¬5
Avraam justificat prin credin'[ — 4.1¬5
Binecuv=nt[rile ]ndrept['irii atribuite — 4.6¬8
‘ndrept['ire ;i pentru Neamuri — 4.9¬25
Binecuv=nt[rile date prin justificare — 5.1¬11
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii — 5.12¬21
P[cat ;i moarte prin Adam — 5.12¬14
‘ndrept['ire ;i via'[ ]n Cristos — 5.15¬21
O nou[ via'[ de libertate — 6 - 7
Libertate fa'[ de p[cat — 6.1¬23
Moarte ;i ]nviere — 6.1¬10
Biruin'[ prin credin'[ — 6.11¬14
Alegerea unui nou st[p=n — 6.15¬23
Libertatea fa'[ de Lege — 7.1¬13
Moarte ;i o nou[ c[s[torie — 7.1¬6
Func'iile Legii — 7.7¬13
Libertatea nu este ob'inut[ prin eforturile proprii
7.14¬25
Via'a ]n Duh — 8
Biruin'[ ]n Duhul vie'ii — 8.1¬13
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii — 8.1¬4
Biruin'[ asupra c[rnii (firii p[m=nte;ti) —
8.5¬9
‘nviere — 8.10¬13
Duhul ]nfierii pentru fiii lui Dumneyeu — 8.14¬16
Galateni ;i Romani
Suferin'[ ;i slav[ — 8.17¬18
R[scump[rarea trupului — 8.19¬25
Ajutor ]n rug[ciune — 8.26¬27
Des[v=r;irea m=ntuirii noastre — 8.28¬39
Scopul planului lui Dumneyeu-Tat[l —
8.28¬30
Siguran'[ ]n dragostea Tat[lui — 8.31¬39
Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri — 9 - 11
Poporul ales al lui Dumneyeu — 9.1¬29
Preocuparea lui Pavel pentru Israel — 9.1¬5
Ales ]n mila lui Dumneyeu — 9.6¬22
Ale;i dintre evrei ;i dintre Neamuri — 9.23¬29
M=ntuire numai prin credin'[ — 9.30¬10.21
Tragedia necredin'ei lui Israel — 9.30 ¬ 10.3
Partea omului ]n m=ntuire — 10.4¬11
Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i pentru
Neamuri — 10.12 - 11.36
Evangheliyare mondial[ — 10.12¬21
Israelul nu este lep[dat de tot — 11.1¬16
Includerea Neamurilor — 11.17¬25
Restaurarea lui Israel — 11.25¬31
Bog['iile ]n'elepciunii lui Dumneyeu — 11.32¬36
Evanghelia ;i cre;tinul — 12 - 13
Dedicare ;i transformare — 12.1¬21
Atitudinea fa'[ de Dumneyeu — 12.1¬2
Atitudinea f['[ de sine — 12.3¬8
Atitudinea fa'[ de ceilal'i — 12.9¬21
Rela'iile cu lumea — 13.1¬14
Buni cet['eni — 13.1¬7
Ac'iunile determinate de dragoste — 13.8¬10
Folosire ]n'eleapt[ a timpului — 13.11¬14
Evanghelia ;i Biserica — 14 -16
Dragostea fr['easc[ ]n biseric[ — 14.1 - 15.12
Nu v[ judeca'i ;i nu v[ certa'i — 14.1¬13
Nu face'i ca al'ii s[ se poticneasc[ — 14.13¬23
Ajuta'i ;i fi'i pl[cu'i altora — 15.1¬6
Acceptarea celorlal'i — 15.7¬12
Responsabilit['ile bisericii — 15.13¬33
‘nv['[tura ;i spiritualitatea — 15.13¬15
Evangheliyarea lumii — 15.15¬21
Daruri — 15.22¬29
Rug[ciune — 15.30¬33
P[rt[;ia cre;tin[ — 16.1¬27
Aprecieri ;i ]ndemnuri — 16.1¬16
Avertiyare ]mpotriva deybin[rilor — 16.17¬20
P[rt[;ie ]ntre biserici — 16.21¬24
Slav[ lui Dumneyeu — 16.25¬27
Introducere ;i preyentarea epistolei 131

INTRODUCEREA
Romani 1.1¬17
Obiectivul 5. S[ po'i scoate ]n eviden'[ din Sentimentul unei chem[ri din partea lui Dum-
introducerea epistolei, Romani 1.1¬17, infor- neyeu ;i dedicarea pentru Evanghelie sunt am=n-
ma'ii importante despre autor, subiectul epis- dou[ de importan'[ vital[ pentru un propov[duitor
tolei ;i persoanele c[rora le este adresat[. al Evangheliei. Po'i ;i tu s[ depui o m[rturie des-
pre chemarea ta ;i despre dedicarea ta la fel ca Pa-
SALUT“RI vel ]n versetul 1?
1.1¬7 Predarea ta lui Isus Cristos ;i punerea ta deo-
parte pentru Evanghelie vor fi de prim[ importan'[
Salut[rile pe care Pavel le preyint[ la ]nceputul pentru lucrarea ta. Cred c[ acum este un prilej po-
Epistolei c[tre Romani ocup[ un spa'iu mai mare trivit ca s[ te rogi pentru aceasta. Pred[¬te ]n ]ntre-
dec=t ]n oricare alt[ epistol[. Motivul poate fi g[sit gime Domnului Isus Cristos, Evangheliei Sale, mi-
]n faptul c[ Pavel nu este ]ntemeietorul acestei bi- siunii pe care o are El pentru tine.
serici ;i, dup[ c=te ;tim, ]nc[ nu o viyitase. Este
interesant s[ observ[m c[ ;i Epistola c[tre Galateni
Subiectul
are o salutare lung[ ca introducere. S¬ar putea ca
motivul s[ fie legat de natura acestor epistole. Am-
‘n Romani 1.1¬4, avem o defini'ie bun[ a Evan-
bele con'in o polemic[ puternic[. ‘n am=ndou[, Pa-
gheliei, a Ve;tii Bune despre care va scrie Pavel.
vel face o introducere destul de lung[ pentru a
Primul verset ne preyint[ temeiul lui Pavel pen-
stabili o bay[ pentru argumentarea care urmeay[.
tru Evanghelia pe care o preyint[ ]n aceast[ epistol[.
Prin cuvintele `Evanghelia lui Dumneyeu~, Pavel
Autorul
enun'[ dou[ adev[ruri importante. Mai ]nt=i, el ne
spune c[ Vestea Bun[ a Evangheliei este despre
‘n majoritatea epistolelor sale, Pavel ]ncepe prin
Dumneyeu. Compar[ cu Romani 1.17, Evanghelia
preyentarea slujbei sale apostolice, dar aici el ]ncepe
este de origine divin[ — este Evanghelia lui Dum-
prin a se descrie altfel.
neyeu.
20 Compar[ Romani 1.1 cu 1 Corinteni 1.1: 2 Co-
21 Dup[ Romani 1.3, care este tema Evangheliei?
rinteni 1.1: Galateni 1.1: Coloseni 1.1: 1 Timotei 1.1:
2 Timotei 1.1. Care este titlul pe care ]l folose;te ........................................................................................
Pavel pentru sine ]n Romani ;i pe care nu¬l g[se;ti Evanghelia, Vestea Bun[, este o persoan[, nu o
]n celelalte epistole? formul[. Este Domnul Isus Cristos. Pavel era dedicat
........................................................................................ unei persoane, nu unui ideal sau unei filosofii. El
era dedicat predic[rii unei persoane, nu a unei
Pavel subliniay[ aici predarea sa lui Isus Cris-
religii. El proclama Vestea Bun[. Religia nu este
tos ca Domn. Cuv=ntul `rob~ a fost folosit ]n Vechiul
Vestea Bun[. Vestea Bun[ este c[ Dumneyeu, ]n
Testament pentru a¬i descrie pe Avraam, pe Moise,
persoana Domnului Isus Cristos, a venit la oameni
pe David ;i pe profe'i. Ei erau `robii Domnului~.
av=nd o misiune de r[scump[rare. Veyi Ioan 1.1,
C=nd Pavel folose;te aceast[ expresie, el accentu-
14. Dumneyeu a venit pe P[m=ntul acesta — iat[
eay[ ideea domniei lui Cristos. El nu eyit[ s[¬L pun[
esen'a Evangheliei. De aceea, ]n primele ;apte
pe Domnul Isus ]n poyi'ia de `Domn~ al Vechiului
versete, Pavel face o preyentare a lui Isus Cristos ca
Testament. Cuv=ntul pe care ]l folose;te Pavel ]n
Domn. El este Evanghelia.
limba greac[ ]nseamn[ `rob¬legat~ sau literar, `unul
care este legat~. Un rob¬legat este un sclav. Pavel
22 Scrie titlurile date lui Isus ]n Romani 1.1¬7, care
nu a fost angajat ca slujitor pentru o perioad[ deter-
arat[ dumneyeirea Lui. Indic[ versetul ]n care este
minat[. El renun'ase ]n mod voluntar la libertatea
g[sit fiecare.
personal[ (la fel ca sclavii din dragoste despre care
citim ]n Vechiul Testament), ;i el ;i¬a predat via'a ........................................................................................
de bun[ voie St[p=nului s[u.
........................................................................................
Pavel spune c[ el este rob al lui Isus Cristos,
pus deoparte pentru Evanghelia lui Dumneyeu. ........................................................................................
Dar, el nu este numai pus deoparte sau dedicat ........................................................................................
mesajului. El este un `trimis~ — un apostol ]ncre-
din'at s[ proclame Vestea Bun[ Neamurilor. ........................................................................................
132
‘n titlul Domnul Isus Cristos (v. 7), fiecare cu-
v=nt are importan'a ;i semnifica'ia lui. Isus ]nseam-
n[ M=ntuitor. El vorbe;te despre umanitatea lui
Cristos — despre via'a ;i moartea Aceluia care a
venit pe P[m=nt ]ntr¬un anumit moment al istoriei,
pentru a ne m=ntui de p[cate. Cristos ]nseamn[
`Unsul~ (Mesia). El ne vorbe;te despre lucrarea
oficial[ a lui Isus — El a fost uns ;i ]ncredin'at s[
fac[ o anumit[ lucrare. Domn ne vorbe;te despre
suveranitatea ;i dumneyeirea lui Cristos. El este
St[p=nul, Conduc[torul, Regele nostru. Toat[ auto-
ritatea ]n ceruri ;i pe p[m=nt I¬a fost dat[ Lui. Veyi
Matei 28.18.
23 Care afirma'ie din Romani 1.1¬7 preyint[ o do-
vad[ a dumneyeirii lui Isus Cristos?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
24 Citeay[ o afirma'ie care se refer[ cel mai clar la
umanitatea lui Isus.
........................................................................................
........................................................................................
Conform versetului Romani 1.2, Evanghelia nu
];i are ]nceputul odat[ cu venirea lui Cristos. Ve-
nirea Lui ;i r[scump[rarea pe care urma s[ o aduc[
El fuseser[ f[g[duite cu mult timp ]nainte.
25 Citeay[ o afirma'ie care arat[ c[ oameni din
Vechiul Testament au auyit despre vestea bun[ a
venirii M=ntuitorului. v. 2.
........................................................................................
........................................................................................
26 Cite;te Romani 16.25¬27. Pavel descrie Evan-
ghelia a;a cum a fost promis[ ]n Vechiul Testament,
ca o tain[. Care este termenul contrastant pe care ]l
folose;te pentru a descrie felul ]n care predic[ el
Evanghelia?
........................................................................................
........................................................................................
Una dintre acele promisiuni tainice date profe-
'ilor se g[se;te ]n 2 Samuel 7.12¬16. Acolo, Dumne-
yeu ]i promite lui David o domnie ve;nic[. Aceast[
promisiune urma s[ fie ]mplinit[ ]n Mesia, care tre-
buia s[ fie un urma; al lui David, ;i care adeseori
este numit Fiul lui David. ‘n Romani 1.3, Pavel arat[
c[ Isus a fost n[scut din familia domnitoare a lui
David. Domnia Lui ve;nic[ va fi ]mplinirea promi-
siunii f[cute lui David.
Galateni ;i Romani
27 S[ privim din nou la Romani 1.4 ;i s[ compar[m
cu Romani 8.11. Prin ce putere a avut loc minunea
]nvierii lui Isus Cristos?
........................................................................................
........................................................................................
Cuv=ntul dovedit, din versetul 4, ar putea fi
tradus ;i `stabilit~. ‘nvierea lui Isus nu L¬a f[cut Fiu
al lui Dumneyeu, ci doar a stabilit sau a dovedit
faptul, sau l¬a f[cut evident.
28 Potrivit versetului 5, cu ce scop l¬a f[cut Dum-
neyeu apostol pe Pavel?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
29 Ce produce credin'a despre care vorbe;te Pa-
vel ]n versetul 5?
........................................................................................
........................................................................................
Scopul lui Pavel era s[ aduc[ Neamurile la
aceea;i dedicare pentru Cristos pe care o avea el. El
voia ca ;i ei s[ devin[ robi¬slujitori ascult[tori de
Isus Cristos, implica'i ]n misiunea Lui ]n lume. ‘n
acest principiu, g[sim principiul multiplic[rii. Pa-
vel s¬a dedicat ac'iunii de a multiplica, de a se re-
produce pe sine ]n al'ii, adic[ s[ produc[ ;i ]n al'ii
aceea;i devotare pentru Isus Cristos. El spune c[ are
`copii spirituali~. Acesta este un principiu funda-
mental ]n planul lui Dumneyeu de evangheliyare a
tuturor na'iunilor. S[ examin[m dou[ pasaje din
Scriptur[ referitoare la acest subiect.
30 Prive;te la Marea ‘ns[rcinare. Care este primul
lucru pe care ne spune Isus s[¬l facem pentru toate
na'iunile ]n Matei 28.18¬20?
........................................................................................
31 O traducere spune+ `Face'i ucenici din toate
na'iunile~. Ucenicul este un ]nv['[cel. Ce ne spune
Isus s[¬i ]nv['[m pe oameni pentru a face din ei felul
de ucenici pe care ;i¬I dore;te El? Matei 28.20.
........................................................................................
Ucenicii lui Isus trebuia s[ se reproduc[ pe ei
]n;i;i atunci ;i ]n fiecare genera'ie care va urma!
32 Cite;te 2 Timotei 2.2. Ce ]i spune Pavel lui Ti-
motei s[ fac[?
........................................................................................
........................................................................................
Introducere ;i preyentarea epistolei
33 Pe ce fel de oameni trebuie s[¬i ]nve'e Timotei
aceste adev[ruri?
........................................................................................
........................................................................................
Principiul multiplic[rii este cheia cre;terii bise-
ricii tale. Dac[ e;ti p[stor al unei biserici locale, pune
]n aplicare principiul acesta ;i urm[re;te reyultatele.
Ia pe cineva care este un cre;tin devotat lui Dum-
neyeu ;i preg[te;te¬l s[ foloseasc[ darurile ;i capa-
cit['ile pe care i le¬a dat Dumneyeu. Ajut[¬l s[
devin[ un slujitor eficient al Domnului. D[¬i respon-
sabilit['i ;i oportunit['i s[ slujeasc[ ]n biseric[.
Principiul Reproducerii
Destinatarii
Ai observat deja ]n Romani 1.5¬7 c[ Pavel li se
adreseay[ ]n principal cre;tinilor dintre Neamuri
din biserica din Roma.
34 ‘n versetul 7, Pavel descrie persoanele c[rora li
se adreseay[ prin trei expresii. Care sunt acestea?
........................................................................................
........................................................................................
Sfin'ii sunt poporul sf=nt al lui Dumneyeu, cei
pu;i deoparte pentru El.
35 ‘n versetul 7, cuv=ntul de salut al lui Pavel ia
forma unei rug[ciuni. Care sunt cele dou[ lucruri
pe care le dore;te el celor din Roma?
........................................................................................
........................................................................................
Harul este dragostea nemeritat[ al lui Dumne-
yeu fa'[ de oameni, dat[ prin Cristos Isus. Pacea
men'ionat[ aici se refer[ la bun[starea de care se
bucur[ ace;ti oameni prin harul lui Dumneyeu.
133
Po'i aplica principiul acesta ;i preg[tind oameni
pentru a¬L m[rturisi pe Cristos. Preg[te;te¬i ;i
inspir[¬i s[¬i c=;tige pe cei pierdu'i, apoi observ[
cum va cre;te biserica!
Chiar dac[ nu e;ti p[stor, principiul acesta ]nc[
'i se aplic[. Marea ‘ns[rcinare este pentru fiecare
cre;tin — multiplic[¬te! G[se;te pe cineva ;i vor-
be;te¬i despre Cristos. Consider[¬l copilul t[u spi-
ritual. Supravegheay[ deyvoltarea lui spiritual[ ;i
veyi cum Dumneyeu te va face o binecuv=ntare pen-
tru biserica ta. Aceasta este lucrarea pe care ar putea
s[ o aib[ fiecare cre;tin — ;i ar trebui s¬o aib[!
2 Timotei 2.6 ni se aplic[ oare ;i nou[?
VIYITA PL“NUIT“ DE PAVEL
1.8¬15
Obiectivul 6. S[ enumeri cel pu'in cinci carac-
teristici ale unui bun propov[duitor al Evan-
gheliei, a;a cum sunt ele demonstrate de Pavel
]n Romani 1.1¬17, ;i s[ le aplici ]n via'a ta.
‘n timp ce citeai acest pasaj, probabil c[ ai ob-
servat c[ versetul 8 este `puntea~ care leag[ salu-
t[rile lui Pavel din versetele 1¬8 cu ;tirea despre
viyita pe care a pl[nuit¬o. Afl[m mai multe lucruri
despre oamenii c[rora le era adresat[ scrisoarea.
Expresia `mai ]nt=i~ ne arat[ c[ Pavel deschide un
nou subiect. ‘n acest verset, el urmeay[ tiparul obi;-
nuit al epistolelor sale, omis ]ns[ ]n Epistola c[tre
Galateni+ el are cuvinte de apreciere pentru o anu-
mit[ calitate a bisericii.
36 Ce afl[m din versetul 8 despre biserica (sau bi-
sericile) din Roma?
........................................................................................
........................................................................................
134
Pavel este mul'umitor c[ ]n capital[ exista o
`Biseric[ misionar[~! Observ[ c[ Pavel se ruga ne-
]ncetat pentru aceast[ biseric[, de;i nu fusese nicio-
dat[ la Roma. Este un bun exemplu pentru noi. Ar
trebui s[ fim interesa'i de lucrarea lui Dumneyeu
din alte 'inuturi ;i din alte '[ri.
37 De ce dore;te Pavel s[¬i vad[ pe ace;ti cre;tini?
v. 11.
........................................................................................
........................................................................................
Cuvintele `s[ v[ dau~ ar putea fi traduse mai
bine prin `s[ v[ ]mp[rt[;esc~. Pavel folose;te acela;i
cuv=nt grecesc ]ntr¬o afirma'ie similar[ pe care o
face ]n 1 Tesaloniceni 2.8. Ideea nu este c[ Pavel dis-
tribuie daruri, ci c[ ]mp[rt[;e;te cu ceilal'i cre;tini
darurile pe care Dumneyeu i le¬a dat.
38 Cu ce scop voia Pavel s[ le propov[duiasc[
cre;tinilor din Roma? v. 11.
........................................................................................
........................................................................................
‘'i d[ acest verset mai mult[ lumin[ cu privire
la scopul pentru care a scris Pavel epistolele, ;i ]n
special aceasta? Avem ;i noi aceea;i dorin'[, aceea;i
motiva'ie ]n lucrarea noastr[?
Observ[ acum un principiu important ]n ver-
setul 12. Este un principiu pentru conduc[tori. Pa-
vel le spune acestor cre;tini c[ ;i ei vor fi o surs[ de
]nt[rire ;i de m=ng=iere pentru el. Exist[ un senti-
ment de fraternitate ]ntre Pavel ;i cititorii lui, nu un
sentiment de superioritate din partea lui.
39 Cite;te cuvintele lui Pavel din Romani
1.8¬15 ;i caut[ s[ veyi c=te caracteristici de condu-
c[tor cre;tin ideal ale lui Pavel po'i extrage. Pune
un X ]n dreptul acelora pe care ai vrea s[ le cultivi
;i ]n via'a ta. Am s[ te ajut s[ porne;ti.
v. 8. El ]i laud[ pe oamenii care merit[ acest lucru.
v. 9. ................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
v. 10. .................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
v. 11. .................................................................................
Galateni ;i Romani
........................................................................................
........................................................................................
v. 12. .................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
v. 13. .................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
v. 14. .................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
v. 15. .................................................................................
TEMA EPISTOLEI
1.16¬17
Obiectivul 7. S[ po'i stabili leg[tura dintre tema
Epistolei c[tre Romani ;i folosirea cuv=ntului
`credin'[~ pe parcursul ]ntregii epistole.
Romani 1.16¬17 este reyumatul ]ntregii episto-
le. Tema epistolei c[tre Romani este dreptatea reve-
lat[ a lui Dumneyeu. Am spus mai ]nainte c[ nu
religia este Vestea Bun[. De ce nu? Ce ]nseamn[ a-
ceast[ afirma'ie? Dreptatea lui Dumneyeu a fost
descoperit[ prin religie. Toate religiile au aceea;i
tr[s[tur[ fundamental[+ adep'ii lor ]ncearc[ s[ a-
jung[ ei la Dumneyeu, s[¬L g[seasc[ ei pe Dumne-
yeu ;i s[¬I fie pl[cu'i lui Dumneyeu prin propriile
lor eforturi. Religiile sunt sisteme de ]nchin[ciune
care tind spre Dumneyeu. Este aceasta Evanghelia?
Este aceasta `Vestea Bun[~? Oare poate fi g[sit[
dreptatea lui Dumneyeu ]n religie?
‘n versetul 17, Pavel ne spune c[ dreptatea (ne-
prih[nirea) lui Dumneyeu s¬a revelat (s¬a ar[tat).
Cuv=ntul grecesc tradus ]n versetul 17 prin `s¬a ar[-
tat~ se refer[ la deyv[luirea a ceva ce a fost ascuns.
Modul ]n care oamenii pot fi ]ndrept['i'i ]naintea
lui Dumneyeu (s[ primeasc[ dreptatea lui Dumne-
yeu) nu putea fi cunoscut dec=t dac[ Dumneyeu
alegea s[¬l fac[ cunoscut. F[r[ o revela'ie de la Dum-
neyeu, noi nu am putea g[si o cale de a face vie'ile
noastre drepte ]naintea lui Dumneyeu. Dreptatea lui
Dumneyeu este revelat[ ]n Evanghelie. Evanghelia
este relatarea efortului lui Dumneyeu de a Se revela
pe Sine ]n Fiul S[u. Relatarea prive;te via'a, moartea
;i ]nvierea lui Isus. Ini'iativa ‘i apar'ine totalmente
Introducere ;i preyentarea epistolei 135

lui Dumneyeu, la fel ;i ]mplinirea, prin Fiul S[u Isus Dumneyeu trebuie s[ tr[iasc[ o via'[ dreapt[, nepri-
Cristos. h[nit[. Principiul conduc[tor al omului ]ndrept['it
(neprih[nit) este credin'a.
40 Cum primim noi revela'ia drept['ii lui Dum-
neyeu ]n Evanghelie? v. 17. 44 Explic[ cele dou[ sensuri ]n care este folosit
cuv=ntul `credin'[~ ]n versetul 17, ]n contextul temei
........................................................................................
Epistolei c[tre Romani.
........................................................................................
‘n ce sens este Evanghelia `mai ]nt=i pentru a ......................................................................................
evrei~? Aceasta se refer[ la ordinea istoric[ ]n care ........................................................................................
Evanghelia a fost oferit[ omenirii. Oportunitatea
b ......................................................................................
accept[rii Evangheliei a fost oferit[ omenirii. Opor-
tunitatea de a accepta Evanghelia le¬a fost oferit[ ........................................................................................
mai ]nt=i evreilor, poporul ales al lui Dumneyeu.
........................................................................................
Veyi Fapte 3.25¬26. C=nd Pavel spune `apoi grecu-
lui~, el folose;te termenul de grec pentru a¬i desem- 45 Care este sensul cuv=ntului `dreptate~ (nepri-
na pe neevrei. Mesajul Evangheliei a fost adus mai h[nire) c=nd se refer[ la noi ]n versetul 17?
]nt=i evreilor, ;i apoi tuturor celorlalte na'iuni.
Vei ajunge s[ folose;ti adeseori Romani 1.16¬17 ....a) Poyi'ie dreapt[ ]naintea lui Dumneyeu.
]n propov[duirea ta, deoarece aceste dou[ versete ....b) Conformitate cu con;tiin'a.
reyum[ ]ntregul mesaj al epistolei. Cred c[ este bine ....c) Conformitate cu Legea lui Dumneyeu.
s[ le memoreyi. ....d) Corectitudine doctrinar[.

41 Ce aduce Evanghelia? v. 16. 46 Unde g[sim revela'ia drept['ii lui Dumneyeu?

........................................................................................ ....a) ‘n c[utarea sincer[ dup[ adev[r ]n orice
42 Ce condi'ie trebuie s[ ]ndeplineasc[ cineva pen- religie.
tru a avea parte de binecuv=nt[rile Evangheliei? v. ....b) ‘n Biserica cre;tin[.
16. ....c) ‘n ]nchin[ciune.
....d) ‘n Evanghelia lui Isus Cristos.
........................................................................................
43 De ce nu ]i este ru;ine lui Pavel de Evanghelie? 47 Care este semnifica'ia cuv=ntului Evanghelie?
v. 16.
........................................................................................ ....a) Doctrin[.
....b) Veste Bun[.
Dreptatea lui Dumneyeu care este revelat[ ]n ....c) Sistem religios.
Evanghelie, oamenilor care cred ]n Cristos, este ....d) Adev[r religios.
dreptatea lui Dumneyeu ‘nsu;i. Termenul dreptate
(neprih[nire) din versetul 17 vorbe;te despre poyi'ia 48 Scrie din memorie versetele care cuprind tema
pe care o prime;te un om ]naintea lui Dumneyeu epistolei ;i care reyum[ ]ntregul mesaj al epistolei.
atunci c=nd crede. El este declarat `drept~ (nepri-
........................................................................................
h[nit) ]naintea lui Dumneyeu. Aceast[ poyi'ie sau
stare este conform Legii lui Dumneyeu ;i drept['ii ........................................................................................
Lui. Dup[ cum am v[yut, principiul care ne aduce ........................................................................................
]ntr¬o stare de ]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu
este credin'a. Cuvintele `prin credin'[ ;i care duce ........................................................................................
la poc[in'[~ ]nseamn[ c[ primul act de credin'[ care ........................................................................................
ne aduce ]n starea de ]ndrept['ire ]naintea lui Dum-
neyeu trebuie s[ aib[ ca urmare o via'[ tr[it[ ]n baya ........................................................................................
aceluia;i principiu — credin'a. Pentru a sublinia ........................................................................................
aceasta, Pavel citeay[ din Vechiul Testament. `Cel
drept (neprih[nit) va tr[i prin `credin'[~. Habacuc ........................................................................................
2.4. Adic[ cel care este declarat `drept~ de c[tre Reviyuie;te obiectivele acestei lec'ii.
136
Verific[¬'i r[spunsurile
1 ‘n Romani.
2 Teologic. Este o preyentare sistematic[ ;i com-
plet[ a teologiei lui Pavel.
Spiritual+ ne conduce la o tr[ire cre;tin[ birui-
toare, dac[ accept[m ;i aplic[m adev[rurile ei.
Practic+ Ne arat[ ce este cre;tinismul cu adev[-
rat ;i ne d[ principii practice pentru tr[irea de
yi cu yi.
3 ‘n tem[ ;i con'inut.
4 Galateni
5 Romani
6 R[spunsul t[u.
7 Galatia, Macedonia, Ahaia, Asia.
8 Spania.
9 El le¬a scris Romanilor ca s[ le fac[ cunoscut
c[ ]i va viyita, ]n drum spre Spania.
10 Anul 57 A.D., din Corint.
11 Este posibil ca biserica s[ fi fost format[ din
evreii care locuiau la Roma ;i fuseser[ la Ieru-
salim cu ocayia Rusaliilor.
12 Observa'iile tale. Biserici ]n familii. Multe fe-
mei, mul'i b[rba'i. Diferite na'ionalit['i. Cre;-
tinii erau persecuta'i. Unii au fost converti'i
]nainte de Pavel. Unii erau rude sau din aceea;i
semin'ie cu Pavel. Pavel avea mul'i prieteni la
Roma.
13 Neamurilor.
14 Prin m[rturia evreilor din Roma care au fost
converti'i la Rusalii, la Ierusalim.
Prin unii converti'i de Pavel care au mers la
Roma.
Prin propov[duirea lui Petru la Roma.
15 Justificarea prin credin'[.
16 Galateni.
17 Prin credin'[ — nu prin fapte.
18 Prin Duhul Sf=nt — nu prin carne (firea p[-
m=nteasc[).
19 R[spunsul t[u. Legea, valoarea t[ierii ]mpre-
jur, promisiunea dat[ lui Avraam, justificarea
lui Avraam prin credin'[. Mesia r[stignit.
20 Rob al lui Isus Cristos.
21 Fiul lui Dumneyeu. Isus Cristos, Domnul nos-
tru.
Galateni ;i Romani
22 Fiul S[u - v. 3. Cristos Domnul nostru - v. 3. Fiul
lui Dumneyeu - v. 4. Domnul Isus Cristos - v. 7.
23 `Dovedit cu putere c[ este Fiul lui Dumneyeu
prin ]nvierea mor'ilor~. v. 4.
24 N[scut din s[m=n'a lui David ]n ce prive;te
trupul. v. 3.
25 Prin prorocii S[i ]n Sfintele Scripturi.
26 Revela'ie, sau revelarea misterului, revelarea
tainei.
27 Prin puterea Duhului Sf=nt.
28 S[ aduc[ Neamurile la ascultarea credin'ei.
29 Ascultare.
30 S[ ]i ]nve'e.
31 S[ p[yeasc[ (s[ respecte, s[ asculte) tot ceea
ce ne¬a poruncit El nou[.
32 S[ ]ncredin'eye la oameni de ]ncredere lucru-
rile pe care le¬a ]nv['at de la Pavel.
33 Oameni de ]ncredere care s[ fie ]n stare s[¬i
]nve'e pe al'ii.
34 Preaiubi'i ai lui Dumneyeu ]n Roma, chema'i
s[ fie sfin'i.
35 Har ;i pace de la Dumneyeu, Tat[l nostru, ;i
de la Domnul nostru Isus Cristos.
36 Despre credin'a lor se vorbe;te ]n toat[ lumea.
37 Ca s[ le dea vreun dar duhovnicesc.
38 Ca ei s[ fie ]nt[ri'i.
39 v. 9. Sluje;te ]n duhul s[u Evanghelia Fiului
lui Dumneyeu. Este perseverent ]n rug[ciune.
Se roag[ pentru cre;tini pe care nu i¬a ]nt=lnit
niciodat[.
v. 10 Se roag[ pentru voia lui Dumneyeu ]n
toate planific[rile pe care le face. Face cereri
concrete ]n rug[ciune.
v. 11 Este dornic s[ ]mp[rt[;easc[ cu al'ii ceea
ce i¬a dat Dumneyeu+ Dore;te s[ vad[ poporul
lui Dumneyeu ]nt[rit ]n credin'[. Propov[-
duie;te cu acest scop.
v. 12 Recunoa;te c[ ceilal'i cre;tini ]l pot ajuta
spiritual.
v. 13 Vrea ca propov[duirea lui s[ fie rodnic[:
];i ia chemarea ]n serios.
v. 14 Simte obliga'ia spiritual[ fa'[ de to'i oa-
menii ;i le predic[ tuturor, indiferent de ras[,
na'ionalitate sau nivel cultural.
Introducere ;i preyentarea epistolei
v. 15 Este totdeauna gata s[ predice Evanghe-
lia, oriunde ]l conduce Dumneyeu.
40 Care vine prin credin'[ ;i care duce la credin'[.
41 M=ntuire.
42 S[ cread[ Evanghelia.
43 Deoarece este puterea lui Dumneyeu pentru
m=ntuire.
44 a) Actul credin'ei care aduce ]ndrept['irea lui
Dumneyeu (poyi'ie dreapt[).
b) Credin'a continuu activ[ ca principiu de
via'[ care reveleay[ dreptatea lui Dumneyeu
]n tr[irea unei persoane (tr[ire dreapt[).
137
45 a) ‘ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu.
46 d) ‘n Evanghelia lui Isus Cristos.
47 b) Vestea Bun[.
48 C[ci mie nu mi¬e ru;ine de Evanghelia lui Cris-
tos: fiindc[ ea este puterea lui Dumneyeu pen-
tru m=ntuirea fiec[ruia care crede+ ]nt=i a
iudeului, apoi a grecului: deoarece ]n ea este
descoperit[ o neprih[nire pe care o d[ Dum-
neyeu prin credin'[ ;i care duce la credin'[,
dup[ cum este scris+ `Cel neprih[nit va tr[i
prin credin'[.~
138
SUGESTII PENTRU PREDARE
1 Reviyuie;te ]mpreun[ cu studen'ii r[spunsurile
la textul al doilea. Treci ]mpreun[ cu ei peste
obiectivele cursului ;i evalueay[ progresul f[-
cut.
2 Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu pentru progresul
f[cut ;i roag[¬te pentru studen'i ;i profesori
acum, c=nd ]ncepi studiul Epistolei c[tre Ro-
mani.
3 Cere¬le studen'ilor s[ scrie o lucrare despre ceea
ce au g[sit cu privire la cadrul epistolei, scopul
;i rolul important pe care l¬a avut ]n cre;tinism.
4 Folose;te mijloace audio¬viyuale de care dispui
pentru a preyenta Italia — oameni ;i locuri —
din antichitate ;i din preyent.
5 Stabile;te doi studen'i care s[ discute similitu-
dinile ]ntre Galateni ;i Romani ]n ce prive;te
stilul, scopul ;i con'inutul.
Galateni ;i Romani
6 Cere¬le studen'ilor s[ fac[ o preyentare drama-
tic[ pe care ar putea¬o folosi ]ntr¬un studiu de
tineret. Personajele ar putea fi Acuila, Priscila
;i al'i prieteni de¬ai lui Pavel din Roma. Tocmai
au primit scrisoarea lui Pavel ;i discut[ despre
ea. Sau ai putea ]nscena o ]nt=lnire a unor
pastori din Galatia ;i din Roma, dup[ moartea
lui Pavel. Ei discut[ despre valoarea epistolelor
lui Pavel, povestind ceea ce ];i amintesc des-
pre ]mprejur[rile ]n care a sosit fiecare epistol[
;i efectul pe care l¬a avut asupra adun[rii.
7 Cere¬le studen'ilor s[ compare citirile prelimi-
nare ale epistolelor c[tre Galateni ;i Romani.
Ce au sim'it la fiecare citire? Care sunt p[r'ile
Epistolei c[tre Romani pe care le ]n'eleg mai
bine deoarece au studiat deja Galateni? Ce
avantaj au g[sit ]n citirea epistolei av=nd schi'a
ei ]n fa'[? Dar ]n ]ncercarea de a se imagina ca
fiind cre;tini ai primului veac care au primit
scrisoarea de la Pavel?
 139

Lec'ia 9
nevoia de mÂNTUIRE A
OMULUi
romani 1.18 - 3.20
PLANUL LECæIEI

M=nia lui Dumneyeu s¬a revelat — 1.18

Natura m=niei lui Dumneyeu
Reac'ia sfin'eniei fa'[ de p[cat
Principiul retribu'iei
Obiectul m=niei lui Dumneyeu
Neamurile sunt condamnate — 1.19¬32
Revela'ia general[ a lui Dumneyeu — 1.19¬20
Respingerea adev[rului — 1.21¬32
Originea religiilor false
Originea practicilor p[c[toase
Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt con-
damna'i — 2.1¬16
Auto¬]n;ela'i ;i auto¬condamna'i — 2.1¬6
Principiile judec['ii sunt revelate — 2.5¬16
Evreii sunt condamna'i — 2.17—3.8 7. S[ reyumi avantajele ;i responsabilit['ile evre-
Avantaje ;i responsabilit['i — 2.17¬29 ilor ;i s[ explici cum au ajuns ei sub condam-
‘ntreb[ri ;i concluyii 3.1¬8 nare.
Toat[ lumea este condamnat[ — 3.9¬20
8. S[ ]n'elegi ;i s[ sim'i mai profund juste'ea
OBIECTIVELE LECæIEI m=niei lui Dumneyeu.
9. S[ po'i predica ;i ]nv['a cu mai mult[ putere
C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie va trebui despre starea omenirii pierdute ]n p[cat ;i des-
s[ fii ]n stare+ pre nevoia universal[ de a avea un M=ntuitor.

1. S[ po'i descrie natura m=niei lui Dumneyeu ;i TEME

modul ]n care se exprim[ ea.
2. S[ formuleyi principiul ar[tat ]n Romani 1.18 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
referitor la reyultatele respingerii adev[rului lui
Dumneyeu. 2. Cite;te studiul cuvintelor.

3. S[ po'i descrie revela'ia general[ a lui Dumne-
yeu, dou[ surse din care oamenii o primesc ;i
importan'a pe care o are ea ]n judecarea oame-
nilor.
4. S[ preyin'i originea religiilor false ;i a practi-
cilor p[c[toase ;i s[ descrii natura progresiv[
a p[catului.
5. S[ po'i explica modul ]n care pot fi recunoscute
p[catele auto¬]ndrept['irii ;i f['[rniciei ;i s[
aplici aceast[ cunoa;tere vie'ii tale ;i slujbei
tale.
6. S[ enumeri cinci principii ale judec['ii divine.
3. Cite;te Romani 1.18 — 3.20.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[
sec'iune, citind referin'ele biblice, r[spuny=nd
]ntreb[rilor ;i verific=nd r[spunsurile.
5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei ca s[ veyi dac[
le¬ai atins.
6. Facultativ. Predic[ sau 'ine o lec'ie despre nevo-
ia de m=ntuire a omului sau asupra unui alt
subiect preyentat ]n aceast[ sec'iune a Episto-
lei c[tre Romani.
140 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

]nsu;irile — atributele lui Dumneyeu care nu pot s[¬L p[s- — s[ se g=ndeasc[ la El, s[¬I recunoasc[
nev[yute fi v[yute: caracterul lui Dumneyeu. treye pe preyen'a.
1.20 Dumneyeu
]n con-
inima — mintea nu a mai fost ]n stare s[ recu¬ ;tiin'a lor
]ntune¬ noasc[ adev[rul. 1.28
cat[
1.21 nu ]n slov[ — nu literal, nu t[iere ]mprejur ]n trup.
1.29
necur['ie — perversiune sexual[.
1.24 deyl[n'uie — ]i pedepse;te pe aceia care fac r[ul.
m=nia
binecu¬ — (aici) vrednic de cinste. 3.5
v=ntat
1.25 revela'ie — actul lui Dumneyeu prin care Se face
cunoscut pe Sine sau adev[rul S[u.
Nevoia de m=ntuire a omului
DEYVOLTAREA LECæIEI
M=nia lui Dumneyeu s¬a revelat
Romani 1.18
Obiectivul 1. S[ po'i descrie natura m=niei lui
Dumneyeu ;i modul ]n care ea se exprim[.
Romani 1.18 preyint[ tema acestei lec'ii. Pavel
]ncepe explicarea Evangheliei ar[t=nd nevoia de
m=ntuire a omului. Noi avem nevoie s[ fim m=ntui'i
de sub puterea p[catului ;i de sub m=nia lui Dum-
neyeu. Trebuie s[ recunoa;tem nevoia de m=ntuire
]nainte de a putea ]n'elege vestea bun[ c[ Cristos
ne m=ntuie. Trebuie s[ ne d[m seama de neputin'a
noastr[ ]nainte de a vrea s[ ne pred[m via'a M=ntui-
torului.
NATURA MÂNIEI LUI DUMNEYEU
1.18
‘n acest prim capitol al Epistolei c[tre Romani,
Pavel ne spune c[ exist[ dou[ tipuri de revela'ie. ‘n
versetele 16 ;i 17, am v[yut c[ dreptatea lui Dum-
neyeu s¬a revelat ]n Evanghelie. ‘n versetul 18, Pa-
vel vorbe;te despre o revelare a m=niei lui Dumne-
yeu. ‘nainte de a putea ]n'elege dreptatea lui Dum-
neyeu ]n lucrarea Sa de r[scump[rare, trebuie s[
]n'elegem m=nia lui Dumneyeu, care a fost de ase-
menea revelat[. Compar[ versetele 17 ;i 18.
S[ privim acum la dou[ aspecte ale m=niei lui
Dumneyeu. Primul descrie natura m=niei, iar al
doilea descrie modul ]n care ea se exprim[.
Reac'ia sfin'eniei fa'[ de p[cat
Mai ]nt=i, s[ privim la m=nia lui Dumneyeu ca
r[spuns al sfin'eniei Sale la r[utate ;i r[yvr[tire.
Unora le vine greu s[ cread[ c[ Dumneyeu Se poate
m=nia. Ei cred c[ m=nia nu este ]n acord cu caracte-
rul lui Dumneyeu. Ei g=ndesc a;a pentru c[ ]n'eleg
m=nia ]n termenii m=niei omene;ti, care, de multe
ori, include patim[ p[c[toas[. M=nia lui Dumne-
yeu nu este nejustificat[. Deoarece Dumneyeu este
sf=nt, El este ]mpotriva oric[rui fel de p[cat. Deoa-
rece El este bun, El Se opune r[ului.
S[ presupunem c[ un c=ine ]l atac[ pe copilul
t[u. Ce ai sim'i tu fa'[ de c=ine? Ai putea sta s[
prive;ti y=mbitor cum c=inele ]'i omoar[ copilul pe
care ]l iube;ti? Ar fi drept sau nu s[ te m=nii pe c=ine
;i s[ te lup'i cu el ca s[¬'i salveyi copilul? P[catul ]l
distruge pe p[c[tos. Dumneyeu, care ne iube;te pe
to'i, nu vrea ca p[catul s[ ne distrug[. ‘ns[;i bun[-
tatea Sa ‘l face s[ reac'ioneye ]mpotriva acelor lu-
cruri care ]i distrug pe copiii S[i.
141
Deci po'i vedea c[ m=nia lui Dumneyeu este
r[spunsul fa'[ de p[cat. Deoarece Dumneyeu este
sf=nt, este conform cu natura Lui s[ r[spund[ p[ca-
tului ;i r[ut['ii manifest=ndu¬…i m=nia. Acest r[s-
puns nu vine dintr¬o patim[ p[c[toas[, ci, dimpo-
triv[, din sfin'enia Sa.
M
ÂN
Dumneyeu
IE
sf=nt
P[cat
Cu c=t ne g=ndim mai mult la m=nia lui Dum-
neyeu ca fiind reac'ia normal[ a sfin'eniei Sale fa'[
de p[cat, cu at=t ]n'elegem mai bine de ce nici un
p[c[tos nu va putea s[ intre ]n loca;ul ve;nic al lui
Dumneyeu. Ce fel de rai ar fi acela dac[ am intra cu
p[catele noastre ;i am fi ]ncontinuu obiectul m=niei
lui Dumneyeu?
Principiul r[spl[tirii
Un Dumneyeu bun ;i drept le d[ oamenilor r[s-
plata pe care o merit[ ]n raport cu ceea ce fac. Acesta
este principiul r[spl[tirii care trebuie s[ opereye
]ntr¬un Univers moral. Faptele bune sunt r[spl[tite.
Faptele rele sunt pedepsite. Ai ]nt=lnit acest princi-
piu ]n Galateni? (Galateni 6.8) ‘n Romani vedem c[
m=nia lui Dumneyeu se manifest[ ca fiind r[splata
meritat[ de p[c[to;i pentru r[utatea ;i r[yvr[tirea
lor. Moartea este plata dreapt[ a p[catului. Aceia
care ‘l resping pe Dumneyeu, sursa vie'ii, trebuie
s[ ]nfrunte moartea. Aceasta este r[splata dreapt[
;i consecin'a normal[ a respingerii vie'ii. Pedeapsa
este pe m[sura ofensei. Oamenii secer[ ceea ce au
sem[nat. `Plata p[catului este moartea.~ Romani
6.23
Deci m=nia lui Dumneyeu este r[spunsul sfin-
'eniei fa'[ de p[cat ;i o vedem manifestat[ ]n prin-
cipiul r[spl[tirii — pedeapsa dreapt[ pentru p[c[-
to;i. Urm[re;te acest principiu ]n ]ntreg capitolul.
Vei g[si de trei ori cuvintele `Dumneyeu i¬a l[sat~
(]n sensul de `abandonat~), ca semn al m=niei Sale.
142 Galateni ;i Romani

necredin'[ adev[rului lui Dumneyeu.

RESPINGERE
Dum-
neyeu 5 A r[spunde prin credin'[ revela'iei lui Dum-
neyeu ]nseamn[ a o accepta. A r[spunde prin ne-
Via'a
credin'[ ]nseamn[ a o respinge. Red[ modul ]n care
Adev[rul
descrie Pavel aceast[ respingere ]n versetul 18.
Sfin'enia
Omul
Moarte ........................................................................................
Gre;eal[ ........................................................................................
P[cat
6 Extrage din versetul 18 un principiu care s[
1 Descrie natura m=niei lui Dumneyeu. arate reyultatele, consecin'ele respingerii adev[rului
........................................................................................ lui Dumneyeu.
2 Cum s¬a ar[tat m=nia lui Dumneyeu? ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
3 Prin ce difer[ m=nia lui Dumneyeu de cea a Po'i da vreun exemplu ]n care ai v[yut aplic=n-
omului? du¬se acest principiu?
........................................................................................ ........................................................................................
4 Care este cel mai bun termen pentru a descrie ........................................................................................
r[spl[tirea divin[? ‘ntr¬o traducere parafrayat[, versetul 18 sun[ astfel+
Dar Dumneyeu ‘;i arat[ din ceruri m=nia ]mpo-
....a) R[ybunare. triva tuturor oamenilor p[c[to;i, r[i, care ]nde-
....b) Recompensare. p[rteay[ adev[rul de la ei.
....c) Disciplin[.
....d) Pedeaps[. ‘ntr¬o alt[ traducere, acela;i verset este+
M=nia lui Dumneyeu este revelat[ venind din
OBIECTUL MÂNIEI LUI DUMNEYEU ceruri peste orice p[cat ;i peste oamenii r[i, ale
1.18 c[ror c[i rele ]mpiedic[ cunoa;terea adev[rului.
Obiectivul 2. S[ formuleyi principiul ar[tat ]n Sensul versetului 18 este c[ oamenii suprim[
Romani 1.18 referitor la reyultatele respingerii sau ]mpiedic[ adev[rul, refuy=nd s[ tr[iasc[ pe baya
adev[rului lui Dumneyeu. lui. Acest subiect va fi deyvoltat mai pe larg ]ntr¬o
alt[ sec'iune a acestei lec'ii. De fapt, tot restul acestei
‘n Romani 1.18, Pavel vorbe;te despre revelarea p[r'i a Epistolei c[tre Romani este deyvoltarea afir-
m=niei lui Dumneyeu. Dup[ cum dreptatea lui ma'iei din versetul 18. El ne arat[ c[ to'i oamenii
Dumneyeu este revelat[ acelora care r[spund prin sunt vinova'i de `]n[bu;irea adev[rului~ — c[ to'i
credin'[ adev[rului lui Dumneyeu, tot a;a m=nia am p[c[tuit ;i am devenit obiect al m=niei lui Dum-
lui Dumneyeu este revelat[ oricui r[spunde prin neyeu.

Neamurile sunt condamnate

Romani 1.19¬32

REVELAæIA GENERAL“ A LUI DUMNEYEU
1.19¬20
Obiectivul 3. S[ po'i descrie revela'ia general[
a lui Dumneyeu, dou[ iyvoare din care oame-
nii o primesc ;i importan'a pe care o are ea ]n
judecarea oamenilor.
‘n versetul 18, Pavel vorbe;te despre lipsa de evlavie
;i nelegiuirea acelora care resping revela'ia lui Dum-
neyeu. ‘n versetele care urmeay[, el arat[ c[ respin-
gerea lui Dumneyeu duce ]n mod natural la o via'[
nelegiuit[, care merge din r[u ]n mai r[u. El ne arat[
originea idolatriei ;i a corup'iei morale. El ne arat[
cum un p[cat duce la altul, ;i astfel ]ntreaga ras[
uman[ devine pierdut[, f[r[ n[dejde, f[r[ Dumne-
yeu.
Oare Pavel vorbe;te aici despre istoria rasei
umane, sau despre p[g=nii de pe vremea sa? …i des-
pre unii ;i despre al'ii. …tim c[ omul, ]n mod deli-
Nevoia de m=ntuire a omului 143

berat s¬a ]ndep[rtat de revela'ia original[, p=n[ ce
lumea a devenit at=t de corupt[, ]nc=t Dumneyeu a
trimis potopul. Rasa uman[ a luat un nou start, cu
o nou[ revela'ie de la Dumneyeu, dar majoritatea
urma;ilor lui Noe au respins adev[rul ;i au ales
calea p[catului. Pavel descrie lumea p[g=n[ a yilelor
sale ;i scoate ]n eviden'[ c[ ;i ei au primit o revela'ie
a lui Dumneyeu, dar au respins¬o.
turor oamenilor de pretutindeni este numit[ reve-
la'ia general[. Crea'ia ne spune c[ o Mare For'[ ne¬a
creat pe noi ;i lumea ]n care tr[im. Dac[ este a;a, ar
trebui s[ ]ncerc[m s[¬L g[sim pe Creator. Ar trebui
s[ facem ceea ce ‘i place Lui. El ]i vorbe;te con;tiin'ei
noastre ;i ne face cunoscut ce este bine ;i ce este
r[u. Dac[ accept[m revela'ia Lui, ‘l vom ;i asculta
;i ne vom da toate silin'ele ca s[ facem voia Lui.

7 Dou[ versete din acest pasaj ne spun c[ ace;ti REVELAæIA

oameni au primit o oarecare revela'ie a lui Dumne-
yeu. Care sunt aceste versete? General[ Special[
........................................................................................ Creator ;i Judec[tor Dumneyeu ;i adev[rul
........................................................................................ revelat ]n+ S[u revelat ]n+
Natur[ Biblie
‘n versetele 19¬20 g[sim afirma'ia hot[r=t[ c[
Istorie Profe'ii
p[g=nii, Neamurile, au primt o revela'ie, astfel c[
Providen'[ Miracole
nu se pot deyvinov['i pentru respingerea ei. Cite;te
Con;tiin'[ Isus Cristos
acum ;i aceste versete care arat[ c[ ei au avut o
Experien'[
oarecare cunoa;tere a lui Dumneyeu ;i ;tiau c[ ceea
ce fac este r[u atunci c=nd ]n mod deliberat s¬au Dar r[spunsul omului la revela'ia general[ a
]ndep[rtat de revela'ia primit[. Cite;te Romani fost respingerea lui Dumneyeu. Exist[ dovada unui
1.21¬23, 25, 32. impuls interior de a ]ndep[rta adev[rul. Acest
impuls este p[catul din inima omeneasc[.
8 Conform acestor versete, ce ;tiau Neamurile
despre Dumneyeu? 10 Nume;te dou[ c[i prin care Dumneyeu i S¬a
revelat omenirii.
v. 20 ................................................................................ ........................................................................................
v. 23 ................................................................................ ........................................................................................
v. 25 ................................................................................ RESPINGEREA ADEV“RULUI
v. 32 ................................................................................ 1.21¬32
Obiectivul 4. S[ preyin'i originea religiilor fal-
Pavel vorbe;te aici despre oameni care nu se ;i a practicilor p[c[toase ;i s[ descrii natura
aveau Scripturile ;i care nu au auyit niciodat[ me- progresiv[ a p[catului.
sajul Evangheliei. Vor fi ei condamna'i? Aceasta este
o ]ntrebare important[, deoarece ne confrunt[m cu Originea religiilor false
ea ;i ast[yi.
Care este consecin'a natural[ a respingerii
9 Po'i g[si ]n acest pasaj vreo indica'ie c[ revela'ia adev[rului? S[ creyi ceea ce nu este adev[rat. Dac[
lui Dumneyeu dat[ Neamurilor cuprinde totul des- refuy[m s[ credem ceea ce Dumneyeu ne spune
pre r[scump[rare sau m=ntuire? despre originea lumii ;i a puterilor care o con-
troleay[, Dumneyeu ne las[ ]n h['i;ul propriilor
........................................................................................ noastre idei despre aceste lucruri. ‘n Romani 1.19.23,
........................................................................................ vedem c[ Neamurile s¬au f[cut vinovate de idolatrie
dup[ ce au respins revela'ia lui Dumneyeu. Ei l¬au
Dou[ surse ale cunoa;terii lui Dumneyeu au respins pe Creator ;i s¬au treyit ]nchin=ndu¬se lu-
fost date ]ntregii rase umane — con;tiin'a ;i natura. crurilor pe care le¬a creat El. Pare de neconceput,
Veyi versetele 19 ;i 20. Unele ]nsu;iri nev[yute ale dar a;a cum s¬a spus adesea, omul este religios
lui Dumneyeu `le sunt descoperite ]n ei~ prin vocea incurabil. Dac[ ‘l respinge pe Dumneyeu, el va g[si
l[untric[ a lui Dumneyeu vorbind con;tiin'ei. Alte ]ntotdeauna un obiect sau un ideal c[reia s[ i se
]nsu;iri sunt revelate ra'iunii, g=ndirii, prin minu- ]nchine.
nile crea'iei lui Dumneyeu din lumea care ne ]ncon-
joar[. Cunoa;terea lui Dumneyeu care este dat[ tu- 11 Te po'i g=ndi la lucruri sau idei c[rora oamenii
144
li se ]nchin[ (sau le acord[ primul loc ]n via'[) ]n
loc s[ I se ]nchine lui Dumneyeu ? Enumer[¬le.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Originea practicilor p[c[toase
‘n versetul 24, vedem c[ idolatria oamenilor L¬a
f[cut pe Dumneyeu s[¬i lase prad[ imoralit['ii. ‘n-
torc=ndu¬se de la Dumneyeu ;i sfin'enia Lui, ei fac
ceea ce este nelegiuit. Resping=nd revela'ia lui
Dumneyeu ]n natur[, ei au ]nceput s[ s[v=r;easc[
p[cate care sunt ]mpotriva naturii (1.26¬27). Vedem
prin aceasta c[ m=nia lui Dumneyeu continu[ s[
opereye prin principiul r[spl[tirii. Omul alege ;i
apoi suport[ consecin'ele. Cuvintele `Dumneyeu i¬a
l[sat~ exprim[ groy[via situa'iei. Cea mai grea pe-
deaps[ pe care Dumneyeu i¬o poate da omului este
s[¬…i retrag[ m=na ;i s[¬l lase s[ fac[ ce¬i place.
Dum-
neyeu at
l[s
/a
ui RE
SPI
e ye
mn
Du
Tabloul pe care ]l yugr[ve;te Pavel ]n Romani
1.18¬32 explic[ de ce este at=t de mult p[cat ast[yi
]n lume. Aici ]nv['[m o lec'ie important[ despre
natura p[catului — este progresiv. Adic[, se ]nt[-
re;te, cre;te, se r[sp=nde;te ;i devine din ce ]n ce
mai r[u. Un p[cat odat[ s[v=r;it te duce la altul. ;i
acela la altele. Po'i vedea influen'a progresiv[, dis-
trug[toare a p[catului, ]n versetele 18¬32? Respin-
gerea adev[rului lui Dumneyeu este punctul de por-
nire al acestei imoralit['i progresive.
Dac[ dore;ti, po'i s[ sublinieyi ]n Biblia ta pa;ii
]n jos pe calea p[catului ;i consecin'ele lor. Ai putea
folosi o linie dreapt[ pentru a sublinia pa;ii ;i o linie
ondulat[ pentru consecin'e.
Galateni ;i Romani
v. 18. Ei ]n[bu;e adev[rul lui Dumneyeu, ]l ]n-
dep[rteay[.
Consecin'a — M=nia lui Dumneyeu se
reveleay[.
v. 21. De;i L¬au cunoscut pe Dumneyeu, nu
L¬au onorat ca Dumneyeu: nu au fost re-
cunosc[tori: s¬au dedat la g=nduri de-
;arte.
Consecin'a — Inima lor f[r[ pricepere
s¬a ]ntunecat.
v. 22. S¬au l[udat cu ]n'elepciunea lor.
Consecin'a — Au ]nnebunit.
v. 23. Au schimbat slava lui Dumneyeu cu i-
magini ale f[pturilor (au ]nlocuit ]nchi-
n[ciunea spiritual[ cu idolatria sau reli-
gie ceremonial[. Observ[ degenerarea:
de la ]nchinarea la Dumneyeu au trecut
la ]nchinare ]naintea oamenilor, p[s[-
rilor, animalelor, t=r=toarelor.)
v. 24 Consecin'a — Dumneyeu i¬a l[sat pra-
d[ poftelor lor ;i necur['iei.
v. 25 Au schimbat adev[rul lui Dumneyeu cu
o minciun[. S¬au ]nchinat ;i i¬au slujit
creaturii, ]n locul Creatorului.
v. 26. Consecin'a — Dumneyeu i¬a l[sat pra-
d[ unor patimi sc=rboase ;i perversiunii
sexuale.
v. 27. Au practicat homosexualitatea.
Consecin'a — au suportat consecin'ele
fiyice ale deprav[rii lor.
te v. 28. Nu au vrut s[¬L recunoasc[ pe Dumne-
NG lita
ER
mo
ra yeu, nici s[ se g=ndeasc[ la El.
E I
Consecin'a — Dumneyeu i¬a l[sat ]n
Om voia min'ii lor blestemate, ca s[ fac[ lu-
Idolatr
ie cruri ne]ng[duite.
N v. 29. Consecin'a — Au ajuns plini de orice fel
eb
un
ie de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de
l[comie, de r[utate: plini de piym[, in-
vidie, de ucidere, de ceart[, de ]n;el[-
ciune, b=rfitori.
v. 30. Consecin'a — Au ajuns b=rfitori, ur=tori
de Dumneyeu, obraynici, trufa;i, l[u-
d[ro;i, n[scocitori de rele, neascult[tori
de p[rin'i.
v. 31. Consecin'a — Au fost f[r[ pricepere,
c[lc[tori de cuv=nt, f[r[ dragoste fireas-
c[, ne]ndupleca'i, f[r[ mil[.
v. 32. Cunosc=nd judecata lui Dumneyeu, c[
aceia care fac asemenea lucruri sunt vred-
nici de moarte, au continuat s[ le fac[ ;i
s[ g[seasc[ pl[cere ]n cei ce le f[ceau.
Consecin'a+ sunt vrednici de moarte.
Nevoia de m=ntuire a omului
‘n versetul 32, vedem teribila consencin'[ a
respingerii adev[rului lui Dumneyeu — p[c[tosul
a devenit sfid[tor fa'[ de Dumneyeu ;i se bucur[
s[¬i vad[ ;i pe al'ii r[yvr[tindu¬se ]mpotriva Lui ;i
a legilor Sale. Ai v[yut vreodat[ un asemenea om?
Po'i ]n'elege mai bine gravitatea respingerii reve-
la'iei adev[rului lui Dumneyeu? ‘n lumina acestui
pasaj, care este sim'[m=ntul t[u cu privire la impor-
tan'a evangheliy[rii ]ntre copii ;i tineri? Predicile
;i lec'iile tale ]i ajut[ pe oameni s[ vad[ gravitatea
p[catului, faptul c[ el duce la moarte?
12 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune+ `Eu tr[iesc
o via'[ curat[ ;i nu pricinuiesc nici un neajuns seme-
nului meu. De ce am nevoie de Dumneyeu sau de
religie?~ Cum ai putea folosi lucrurile pe care tocmai
le¬ai ]nv['at despre natura p[catului ca s[¬i r[s-
punyi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
13 Cite;te Iacov 1.21¬22, 26: Matei 7.24¬27. Este
respingerea adev[rului descris[ ]n aceste pasaje ca
deyacord intelectual, sau ca e;ecul tr[irii conform
]nv['[turilor adev[rului revelat?
........................................................................................
Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt condamna'i
Romani 2.1¬16
AUTO¬‘N…ELAæI …I AUTO¬CONDAMNAæI
2.1¬6
Obiectivul 5. S[ po'i explica modul ]n care pot
fi recunoscute p[catele auto¬]ndrept['irii ;i f[-
'[rniciei ;i s[ aplici aceast[ cunoa;tere vie'ii ;i
slujbei tale.
Pavel vorbe;te aici despre oamenii `buni~ con-
form standardelor omene;ti. Ace;tia pot fi at=t evrei,
c=t ;i Neamuri. Mul'i oameni dintre Neamuri se
]mpotriveau cu toat[ puterea unora dintre p[catele
]n;irate de Pavel, ]n lista din Romani 1.24¬32. Oa-
menii buni, morali, considerau aceste p[cate ca fiind
foarte grave. De fapt, ei ]i condamnau foarte aspru
pe cei care f[ceau asemenea lucruri. Pavel se adre-
145
14 Care este motivul principal pentru care m=nia
lui Dumneyeu s¬a revelat?
........................................................................................
........................................................................................
15 Ce spune Dumneyeu ]n versetele 20 ;i 32 des-
pre vina acelora care au respins adev[rul Lui? Care
este sentin'a pe care o merit[ ei?
........................................................................................
........................................................................................
Dumneyeu a folosit de multe ori acest pasaj
pentru a¬i convinge pe oameni de p[c[to;enia fun-
damental[ a naturii umane ;i a le ar[ta nevoia de
m=ntuire. Inten'ioneyi s[ predici sau s[ ]nve'i din
acest text? æi¬a; sugera s[ cite;ti aceste versete ]ntr¬o
traducere modern[.
16 Uit[¬te din nou peste lista p[catelor din verse-
tele 24¬32 ;i identific[¬le pe cele care sunt obi;nuite
]n locul unde tr[ie;ti. Este lumea ta mai bun[ dec=t
lumea p[g=n[ din vremea lui Pavel?
........................................................................................
‘n acest capitol, Pavel ne¬a ar[tat c[ separa'i de
Dumneyeu nu putem reyista influen'ei corup[toare
;i degeneratoare a p[catului. Numai prin credin'[
]n revela'ia lui Dumneyeu — Evanghelie — pot oa-
menii s[ fie elibera'i de puterea p[catului. Avem
nevoie de ]ndrept['irea pe care numai Dumneyeu
ne¬o poate da. Lumea are nevoie de Vestea Bun[ a
unui M=ntuitor, deoarece ea a fost judecat[, a fost
g[sit[ vinovat[ ;i a fost declarat[ vrednic[ de moar-
te.
seay[ tocmai acestor oameni care aveau standarde
morale ]nalte ;i care ]i criticau pe aceia care nu se
ridicau la ]n[l'imea lor. Poate c[ Pavel se g=ndea la
evreii morali;ti ai yilelor sale. Ace;tia erau foarte
m=ndri c[ sunt din poporul ales al lui Dumneyeu.
Ei considerau toate celelalte popoare ca fiind mai
prejos dec=t ei ;i ]i condamnau pentru p[catele lor.
Ace;ti critici se ]n;elau singuri. Ei se ]ncredeau
]n bun[tatea lor ;i ]i criticau aspru pe al'ii. ‘ns[;i
aceast[ atitudine arat[ c[ erau plini de p[catul m=n-
driei, de asprime ;i lips[ de dragoste. Veyi Matei
7.1.
Pavel le spune oamenilor care se credeau buni
;i¬i condamnau pe al'ii c[ ei sunt vinova'i de ]nse;i
lucrurile pe care le condamn[ la ceilal'i. Ai v[yut
vreodat[ un om care minte, dar ]l pedepse;te pe fiul
146
s[u atunci c=nd ]l prinde cu minciuni? Sau pe unul
care ]l critic[ pe predicator pentru c[ folose;te limba-
jul pe care el ]nsu;i ]l folose;te? Sau pe cineva care
]l condamn[ pe un uciga;, dar are ;i el un du;man
pe care ]l ur[;te? De fapt, atitudinea noastr[ critic[
fa'[ de al'ii este adesea doar o ]ncercare incon;tien'[
de a acoperi acelea;i defecte ]n propria noastr[ via'[.
Criticismul aspru este semn c[ ceva este r[u ]n acela
care critic[. A pretinde c[ e;ti mai bun dec=t al'ii
este o form[ de ipocriyie, de f['[rnicie.
17 Ce spune Pavel despre vinov['ia oamenilor
care ]i condamn[ pe al'ii pentru lucrurile pe care ei
]n;i;i le fac? Romani 2.1.
........................................................................................
........................................................................................
18 Potrivit versetului 2.3, care este ideea gre;it[
pe care o au uneori `oamenii buni, morali~?
........................................................................................
........................................................................................
19 Pe ce bay[ ]i va judeca Dumneyeu pe ace;ti oa-
meni? v. 2.
....a) Pe baya superiorit['ii lor fa'[ de cei r[i.
....b) Pe baya standardelor lor morale.
....c) Pe baya p[rerii bune pe care o au despre
ei ]n;i;i.
....d) Pe baya a ceea ce sunt ei cu adev[rat.
20 S[ presupunem c[ ]ncerci s[¬i convingi pe oa-
meni s[ se lase de p[cate ;i s[ se consacre deplin
pentru Dumneyeu. Un membru al bisericii tale ]'i
yice+ `Dumneata ]mi spui c[ minciuna ;i ]n;elarea
]n afaceri sunt p[cat ;i c[ Dumneyeu le pedepse;te.
Uit[¬te ]ns[ cum m¬a binecuv=ntat Dumneyeu! Pro-
babil El nu consider[ r[u s[ min'i sau s[ ]n;eli ]n
afaceri. El ;tie c[ trebuie s[ fac ceva ca s[ nu falimen-
tey. Dac[ ar fi chiar a;a de grav, El m¬ar pedepsi cu
siguran'[. Chiar dumneata po'i vedea cum El m¬a
binecuv=ntat ca s[ prosper ;i m¬a binecuv=ntat ;i
]n biseric[. Toate astea dovedesc c[ sunt bine a;a,
c[ sunt drept ]naintea lui Dumneyeu.~ Cum ai putea
folosi acest text pentru a¬i explica modul ]n care
Dumneyeu trateay[ situa'ia lui?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
21 De ce p[cate se fac vinova'i oamenii care se
]ncred ]n meritele lor ;i refuy[ s[ se poc[iasc[ ;i s[¬I
cear[ iertare lui Dumneyeu? vv. 4¬5.
........................................................................................
........................................................................................
22 Ce ];i adun[ `oamenii ace;tia buni~ care refuy[
s[¬L caute pe Dumneyeu? v. 5.
........................................................................................
........................................................................................
PRINCIPIILE JUDEC“æII SUNT REVELATE
2.5¬16
Obiectivul 6. S[ enumeri cinci principii ale
judec['ii divine.
Ai studiat deja ]n lec'ia de fa'[ despre revelarea
drept['ii lui Dumneyeu (1.17), revelarea m=niei lui
Dumneyeu (1.18) ;i revela'ia general[ a lui Dum-
neyeu (1.19¬20). Citim acum despre revelarea unui
fapt viitor. Avem nevoie s[ ]n'elegem ceva cu pri-
vire la acesta deoarece este o parte esen'ial[ a me-
sajului Evangheliei.
23 Care este revela'ia viitorului men'ionat[ ]n Ro-
mani 2.5?
........................................................................................
........................................................................................
Este momentul s[ ]nv['[m despre sensul ;i fo-
losirea cuv=ntului `a judeca~. Aceste versete ne arat[
principiile pe baya c[rora va judeca Dumneyeu. Ele
con'in de asemenea avertismente serioase pentru a
nu ne judeca unii pe al'ii. Cuv=ntul `a judeca~ poate
avea dou[ sensuri. El poate ]nsemna `a condamna~
sau `a evalua~, `a distinge~.
24 Pentru a ilustra aceste sensuri, ce sens ai dat
cuv=ntului `a judeca~, ]n urm[toarele versete+
a. Matei 7.1 ........................................................
b. Ioan 7.24 ........................................................
c. Romani 2.1 ......................................................
‘n judec['ile lor, oamenii fac multe gre;eli.
Judec['ile lui Dumneyeu nu sunt niciodat[ gre;ite.
‘nainte de a r[spunde urm[toarelor ]ntreb[ri refe-
ritoare la judecata lui Dumneyeu, studiay[ Romani
2.5¬16.
Nevoia de m=ntuire a omului 147

25 Care este primul principiu al judec['ii lui Dum-
neyeu aflat ]n v. 5?
........................................................................................
........................................................................................
26 Ce caracteristic[ a judec['ii lui Dumneyeu am
]nt=lnit deja ]n Romani 2.2?
Vedem aici c[ Dumneyeu ]i judec[ pe oameni
potrivit oportunit['ilor pe care le¬au avut. Cu c=t a
fost mai deplin[ revelarea adev[rului, cu at=t mai
mare este vina de a o fi respins.
33 Formuleay[ ]n propriile tale cuvinte principiul
judec['ii g[sit ]n versetul 11.

........................................................................................ ........................................................................................

27 Care este principiul formulat ]n versetul 6? ........................................................................................

........................................................................................ Versetele 12¬16 deyvolt[ principiul dat ]n ver-

setul 11. ‘n versetul 12, vedem c[ Dumneyeu ]i jude-
........................................................................................ c[ pe oameni pe baya a ceea ce fac cu ceea ce au
........................................................................................ primit. El nu¬i judec[ pe baya a ceea ce n¬au primit.

........................................................................................ 34 Cum ]i va judeca Dumneyeu pe evreii care sunt

........................................................................................
Fii atent! S[ nu interpreteyi gre;it versetele 6¬10.
Aceste versete nu ne ]nva'[ c[ faptele noastre bune
ne pot m=ntui. Tema acestui pasaj este metoda de
judecat[ a lui Dumneyeu, nu metoda Lui de justi-
ficare. El ]i va r[spl[ti fiec[ruia dup[ faptele sale.
Ulterior vom vedea c[ via'a bun[ descris[ ]n verse-
tul 7 este posibil[ numai pentru aceia care¬L primesc
pe M=ntuitorul ;i ]ndrept['irea Lui. Acestora, Dum-
neyeu le d[ via'a ve;nic[. Versetele 7¬11 sunt dey-
voltarea principiului formulat ]n versetul 6.
28 Dumneyeu reyum[ lunga list[ de p[cate ]n trei
descrieri ale oamenilor care vor avea de ]nfruntat
m=nia Lui la judecat[. Care sunt acestea? v. 8.
........................................................................................
........................................................................................
29 Cum sunt reyumate acestea trei ]n versetul 9?
sub Lege? v. 12.
........................................................................................
35 Care va fi temeiul judec['ii — cunoa;terea ade-
v[rului, sau ascultarea de adev[r? v. 12.
........................................................................................
36 Compar[ versetul 13 cu Galateni 2.16: 3.10¬13:
Romani 3.19¬20. C='i oameni au 'inut toat[ Legea ;i
;i¬au c=;tigat astfel via'a ve;nic[?
........................................................................................
37 Dup[ ce lege vor fi judecate Neamurile, de vre-
me ce ele nu au Legea care le¬a fost dat[ evreilor? v.
14¬15.
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
30 Ce vor primi aceia care fac r[ul? v. 8¬9.

........................................................................................
........................................................................................
31 Ce vor primi aceia care fac binele? v. 10.

........................................................................................
........................................................................................
32 Care este principiul judec['ii ]nt=lnit ]n verse-
tele 9¬10?
........................................................................................
........................................................................................
148
‘n versetele 14¬15 ne este dat un principiu foar-
te important. Ai v[yut deja ]n Romani 1.19¬20 cum
con;tiin'a este unul dintre cele dou[ canale prin care
primim revela'ia general[ a lui Dumneyeu. Vedem
acum c[ Dumneyeu ]l judec[ pe om potrivit cu ceea
ce face cu acea revela'ie. Este un principiu impor-
tant ;i trebuie s[¬l privim mai ]ndeaproape.
Mai ]nt=i, ce este con;tiin'a? Este un sim' al
binelui ;i al r[ului. Cel mai bine o putem vedea ca
fiind o parte din spiritul omului, parte a chipului
lui Dumneyeu ]n noi care ne diferen'iay[ de anima-
le. Dumneyeu poate discerne ]ntre bine ;i r[u ;i El
ne¬a dat ;i nou[ capacitatea aceasta. Noi spunem
deseori+ `F[ ce¬'i dicteay[ con;tiin'a~, cu sensul `F[
ceea ce sim'i tu c[ este bine.~
Con;tiin'a ]n sine nu este o c[l[uy[ pe care s[
te po'i baya. Cuv=ntul `con;tiin'[~ deriv[ de la dou[
cuvinte latine;ti, care ]nseamn[ `a ;ti ]mpreun[ cu~.
Cuv=ntul grec pe care ]l folose;te Pavel are acela;i
]n'eles. El ne arat[ c[ con;tiin'a trebuie s[ fie condu-
s[ de o autoritate superioar[ pentru a putea distin-
ge corect ]ntre bine ;i r[u. Dumneyeu vorbe;te con-
;tiin'ei noastre prin Duhul Sf=nt. El ne¬a dat ;i Cu-
v=ntul S[u ca ghid infailibil pentru credin'[ ;i con-
duit[. Pentru a te putea baya pe con;tiin'[, ea ]ns[;i
trebuie s[ fie condus[ de Cuv=ntul lui Dumneyeu.
Poate c[ ]'i pui ]ntrebarea+ `Oare aceia care nu
au auyit niciodat[ Evanghelia pot fi m=ntui'i prin
ascultarea de vocea con;tiin'ei lor? Oare nu vor
merge ei ]n cer dac[ au f[cut ]ntotdeauna ceea ce au
;tiut c[ e bine?~ C='i oameni creyi c[ au ascultat
]ntotdeauna de vocea con;tiin'ei lor, f[r[ s[ fi gre;it
m[car odat[? E;ti tu un asemenea om? Prive;te din
nou la tabloul naturii umane separate de Dumne-
yeu, a;a cum este el yugr[vit ]n Romani 1. Prin noi
]n;ine nu avem puterea s[ ascult[m de con;tiin'[.
Noi putem s[ o ignor[m sau s[ ac'ion[m ]mpotriva
]ndemnurilor ei p=n[ c=nd, ]n cele din urm[, ea se
]nchisteay[, se ofile;te ;i devine ineficient[. Veyi Tit
1.15: 1 Timotei 4.1, 2.
Singurul scop al lui Pavel ]n aceast[ parte a
epistolei este s[ ne conving[ c[ to'i oamenii au
nevoie de Evanghelie. `Omul moral~, omul bun,
care ]i condamn[ pe al'ii pentru r[utatea lor, ;tie ]n
inima lui c[ de multe ori nici el nu a f[cut ceea ce
;tia c[ este bine. A;adar, ;i el este condamnat ;i are
nevoie de M=ntuitor.
38 Cite;te Ioan 3.36: 14.6: Marcu 16.15¬16: Fapte
4.12: Efeseni 2.1¬3: Romani 10.9¬14. ‘n lumina acestor
pasaje, cum ai interpreta Romani 2.12¬16 ]n ceea ce
Galateni ;i Romani
prive;te rolul con;tiin'ei ]n judecat[. Dac[ dore;ti,
po'i s[ te referi ;i la Romani 1.20 ;i 2.1.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
39 ‘n Romani 2.16 g[se;ti c=teva principii ale jude-
c['ii. Care sunt acestea?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
40 S[ presupunem c[ urmeay[ s[ 'ii o lec'ie sau s[
predici pe tema Judec['ii lui Dumneyeu. ‘n;ir[ pe
scurt punctele pe care le¬ai folosi din Romani 2.2¬16.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Ce creyi despre aceste principii ale judec['ii lui
Dumneyeu? Creyi c[ ea va fi corect[? Ai vreun
prieten sau pe cineva apropiat care nu este preg[tit
s[ stea la judecata lui Dumneyeu? Roag[¬te pentru
ei. Roag[¬te s[ ai prilejul s[ le veste;ti Evanghelia.
Creyi c[ este nevoie ca s[ se predice mai mult des-
pre judecat[ ]n biserica ta?
Nevoia de m=ntuire a omului
Evreii sunt condamna'i
Romani 2.17 - 3.8
Obiectivul 7. S[ reyumi avantajele ;i responsa-
bilit['ile evreilor ;i s[ explici cum au ajuns ei
sub condamnare.
AVANTAJE …I RESPONSABILIT“æI
2.17¬29
‘n Romani 2.17¬29, Pavel li se adreseay[ direct
evreilor. De ce? Deoarece evreii se l[udau totdeauna
cu privilegiile ;i avantajele lor, dar vie'ile lor nu erau
pe m[sura laudelor. ‘n versetul 17 ;i 18 g[sim ;ase
fapte pe care ei le considerau avantaje+
1. Ei sunt numi'i evrei.
2. Ei se bayeay[ pe Lege.
3. Ei I se ]nchin[ lui Dumneyeu.
4. Ei cunosc voia lui Dumneyeu.
5. Ei ;tiu s[ fac[ deosebirea ]ntre lucruri (ei
de'in standardele corecte pentru evalu-
are.)
6. Ei sunt ]nv['a'i de Lege.
‘n versetele 19¬20 mai g[sim alte cinci preten'ii.
Ele ne arat[ cum se vedeau evreii pe ei ]n;i;i ]n
raport cu p[g=nii sau cu Neamurile.
7. Ei sunt o c[l[uy[ pentru cel orb.
8. Ei sunt o lumin[ pentru cei din ]ntuneric.
9. Ei sunt pov['uitorii celor f[r[ minte.
10. Ei sunt ]nv['[tori pentru cei ne;tiutori.
11. Ei sunt p[yitorii formei de cunoa;tere ;i
ai adev[rului Legii.
Pavel le arat[ acestor evrei c[rora li s¬au dat
asemenea mari avantaje ;i privilegii c[ odat[ cu
privilegiile, ei au primit ;i o responsabilitate — res-
ponsabilitatea de a tr[i conform revela'iei primite.
Cu c=t avem o cunoa;tere mai deplin[ a lui Dum-
neyeu ;i a voii Lui, cu at=t este mai mare r[spun-
derea noastr[ fa'[ de El. Necayul cu toat[ lauda
evreilor era c[ ei nu tr[iau potrivit cu ceea ce pre-
tindeau a fi.
41 Ce cuv=nt descrie cel mai bine p[catul evreilor
]n ce prive;te laudele ;i via'a lor ]n Romani 2.17¬24?
........................................................................................
149
42 S[ compar[m acum primul privilegiu din list[
cu via'a lor. Care este primul privilegiu? v. 17.
........................................................................................
Evreii erau poporul ales al lui Dumneyeu. Ei
au fost ale;i ca s[ fie o na'iune misionar[ care s[ le
spun[ altora despre Dumneyeu. Scopul existen'ei
lor era s[ primeasc[ ;i apoi s[ ]mp[rt[;easc[ cu al'ii
revela'ia adev[rului lui Dumneyeu. Dumneyeu i¬a
numit martori ai S[i. ‘nsu;i numele de `iudeu~ ]n-
seamn[ `laud[~. Prin vie'ile lor, ei ar fi trebuit s[¬I
aduc[ laud[ lui Dumneyeu.
43 ‘n ce m[sur[ se ridicau evreii de pe vremea lui
Pavel la nivelul preten'iilor lor de a se baya pe Lege,
de a cunoa;te voia lui Dumneyeu, de a avea adev[-
ratele standarde de valori ;i de a fi ]nv['a'i de Lege?
Romani 2.18, 23.
........................................................................................
........................................................................................
44 Exprim[ prin cuvintele tale contrastul dintre
Romani 2.17 ;i 2.23¬24.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
45 Cum afecteay[ c[lcarea Legii drepturile ;i privi-
legiile lor de evrei conform lui Romani 2.25¬29?
........................................................................................
........................................................................................
‘ntocmai cum Neamurile sunt judecate ;i con-
damnate pentru c[ au respins revela'ia primit[ de
la Dumneyeu, tot a;a, ]n acest pasaj, evreii sunt ju-
deca'i potrivit cu ceea ce ei au f[cut cu revela'ia lor
mai ]nalt[ ;i responsabilitatea lor mai mare.
46 Examineay[ cele cinci preten'ii din versetele
19¬20 ;i modul ]n care ]nv['au evreii ]n v. 21¬23. Ce
era gre;it ]n ]nv['[tura lor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
47 Cum sim'i tu c[ ipocriyia acestor oameni cu
privilegiile lor se compar[ cu p[catele Neamurilor?
150
Cine ar merita o pedeaps[ mai mare?
........................................................................................
........................................................................................
Nu uita c[, de;i Pavel se adreseay[ iudeilor
yilelor sale, exist[ o aplicare mai larg[ a cuvintelor
sale. Cuno;ti oameni care cred despre ei ]n;i;i la fel
ca evreii? Descrierea lui Pavel li se potrive;te multor
oameni religio;i din yilele noastre. S¬ar putea s[ fie
cre;tini cu numele sau urma;i ai altor religii. Te¬ai
lovit de aceast[ problem[ ]n biserica ta? Ai ]nt=lnit
vreodat[ oameni care refuy[ s[ cread[ Evanghelia
pentru c[ au v[yut f['arnici ]n biseric[? Acest pasaj
ne face cunoscut c[ Dumneyeu ]i judec[ pe cei
f['arnici.
Unii numesc religia `opiul poporului~. Desigur,
o asemenea afirma'ie nu este adev[rat[ pentru o
religie adev[rat[, care¬l pune pe cineva ]n contact
cu Dumneyeul Cel viu. Dar, ]ntr¬un oarecare sens,
aceast[ afirma'ie este adev[rat[. Dac[ cineva se ]n-
crede ]n religia lui (apartenen'a lui la o biseric[),
dar via'a lui este lipsit[ de evlavie, religia este pen-
tru el ca un drog. Ea ]i d[ o fals[ siguran'[. Acesta
este tipul de credincios pe care ]l descrie Pavel ]n
Romani 2.17¬29.
48 Care afirma'ie exprim[ cel mai bine tema Epis-
tolei c[tre Romani ]n 2.17¬29?
....a) Evreii s[ nu se laude.
....b) Oamenii religio;i sunt to'i ipocri'i.
....c) Un mai mare privilegiu aduce o mai mare
responsabilitate.
‘n Romani 2.25¬29, Pavel ne spune c[ este bine
s[ fii evreu dac[ 'ii Legea lui Dumneyeu. Dar un
evreu care calc[ Legea nu este mai bun dec=t un
p[g=n. T[ierea ]mprejur, pe care o discut[ Pavel aici,
era un semn al leg[m=ntului lui Dumneyeu cu isra-
eli'ii. Dup[ cum ai v[yut ]n Galateni, acesta era
semnul obliga'iei evreului de a 'ine Legea ]n ]ntre-
gime. Dar dac[ cineva nu¬L iubea pe Dumneyeu ;i
nu I se ]nchina Lui, el nu asculta poruncile lui Dum-
neyeu, c[lca leg[m=ntul, ;i semnul exterior (t[ierea
]mprejur) devenea f[r[ sens. …i oameni din alte po-
poare practicau t[ierea ]mprejur. Israeli'ii care nu
ascultau din inim[ de Dumneyeu nu erau cu nimic
mai buni dec=t p[g=nii.
‘n studiul Epistolei c[tre Galateni am v[yut c[
boteyul cre;tin poate fi privit ca un echivalent al
t[ierii ]mprejur. Am=ndou[ sunt ritualuri religioase
poruncite de Domnul ca fiind semne exterioare ale
Galateni ;i Romani
unei consacr[ri interioare. Unii se ]ncred ]n botey ;i
se m=ndresc cu el, la fel cum f[ceau evreii cu t[ierea
]mprejur. Dar ;i boteyul ;i t[ierea ]mprejur sunt f[r[
sens dac[ nu sunt ]nso'ite de consacrarea interioar[
pe care o simboliyeay[.
49 Pentru a aplica lec'ia acestui pasaj ]n via'a ;i ]n
lucrarea ta, cite;te Romani 2.25¬29, ]nlocuind `t[ie-
rea ]mprejur~ cu `botey~ sau `boteyat~. Oare biserica
ta nu are nevoie de o predic[ despre falsa siguran'[
]n religie?
........................................................................................
........................................................................................
Desigur, ;tii deja, din studiul Galatenilor, c[
oricine calc[ Legea lui Dumneyeu o singur[ dat[ este
vinovat de c[lcarea ]ntregii Legi ;i este condamnat.
‘NTREB“RI …I CONCLUYII
3.1¬8
‘n Romani 3.1¬8 Pavel r[spunde la c=teva ]ntre-
b[ri care s¬ar fi ridicat ]n mod normal ]n mintea evre-
ilor c[rora li s¬a adresat. G[se;ti aceste ]ntreb[ri ]n
versetele 1, 3 ;i 5.
50 Care este prima ]ntrebare pe care ar pune¬o un
evreu dup[ ce a citit despre falimentul evreilor? v. 1.
........................................................................................
........................................................................................
Pavel d[ un r[spuns mai complet acestei ]ntre-
b[ri ]n capitolul 9. Aici el doar afirm[ c[ cel mai
mare avantaj al evreilor este c[ Dumneyeu le¬a dat
revela'ia Sa special[ ]n Scripturi.
‘ntreb[rile din Romani 3.3 ];i primesc r[spunsul
]n capitolele 10¬11. Pavel ne¬a ar[tat e;ecul lui Is-
rael de a fi na'iune misionar[ a;a cum l¬a ales Dum-
neyeu s[ fie. Ipocriyia lor i¬a ]ndep[rtat pe oameni
de ]nv['[turile lor. Ei au c[lcat leg[m=ntul ;i nu mai
puteau fi considera'i iudei ;i mo;tenitori ai f[g[du-
in'elor lui Dumneyeu. Ce ]nseamn[ aceasta? Au
c[yut f[g[duin'ele lui Dumneyeu? Leg[mintele Sale
nu mai sunt valabile. A e;uat planul lui Dumneyeu?
A;a ceva nu se poate — spune Pavel. v. 4. Lipsa de
credin'[ a oamenilor nu afecteay[ credincio;ia lui
Dumneyeu. Veyi 2 Timotei 2.13.
‘n Romani 3.5 Pavel citeay[ modul de argumen-
tare a unora referitor la dreptatea judec['ii lui Dum-
neyeu. De ce ne las[ Dumneyeu s[ p[c[tuim ;i apoi
ne pedepse;te c[ p[c[tuim? Dac[ p[catul nostru,
prin contrast, face s[ se vad[ bun[tatea lui Dumne-
Nevoia de m=ntuire a omului
yeu, de ce s[ mai fim condamna'i? Pentru Pavel o
asemenea idee era de neconceput ;i nu¬i r[spunde
direct. Ar putea fi o lec'ie pentru noi cum s[ r[s-
pundem atunci c=nd unii critic[ cre;tinismul sau pe
‘nsu;i Dumneyeu. Uneori, ]ntreb[rile criticilor nu
sunt dec=t indica'ia c[ inima lor este ]mpietrit[ ;i
nu vor s[ aud[ argumentele. Ar trebui s[ ne l[s[m
c[l[uyi'i de Duhul Sf=nt ca s[ ;tim c=nd s[ vorbim
;i c=nd s[ t[cem. ‘n loc s[ se angajeye ]ntr¬o disput[,
Pavel subliniay[ c[ Dumneyeu este drept ]n judecata
Lui, c[ ]i va pedepsi pe to'i aceia care fac r[ul. Chiar
dac[ cineva are motive bune, dar face r[ul pentru
a¬;i ]mplini scopul cel bun, Dumneyeu ]l va con-
damna pe drept pentru aceasta.
Toat[ lumea este condamnat[
Romani 3.9¬20
Obiectivul 8. S[ ]n'elegi ;i s[ sim'i mai profund
juste'ea m=niei lui Dumneyeu.
Obiectivul 9. S[ po'i predica ;i ]nv['a cu mai
mult[ putere despre starea omenirii pierdute
]n p[cat ;i despre nevoia universal[ de a avea
un M=ntuitor.
Cuvintele `to'i sunt sub p[cat~, din versetul 9,
sunt cheia ]n'elegerii acestei sec'iuni. Adu¬'i aminte
c[ pentru evrei, lumea era format[ numai din dou[
grupe — evrei ;i Neamuri (neevrei). ‘n Romani
1.18¬32 Pavel ne¬a ar[tat c[ Neamurile sunt p[c[toase
;i de aceea sunt sub condamnarea lui Dumneyeu. ‘n
Romani 2.1 - 3.8, Pavel arat[ c[ ;i evreii sunt p[c[-
to;i ;i sunt sub condamnarea lui Dumneyeu. ‘n Ro-
mani 3.10¬18, Pavel ]i citeay[ pe psalmist ;i pe pro-
fe'i pentru a ne da imaginea biblic[ a inimii omene;ti.
DUMNEYEU MÂNIE RESPINGERE
SFÂNT
151
51 Te po'i g=ndi la vreun exemplu c=nd ai fost
ispitit s[ faci ceva r[u pentru ca ceva bun s[ ias[
din el? Conform versetului 7, cum ]l nume;te Dum-
neyeu pe un evanghelist care ]n mod inten'ionat
exagereay[ num[rul convertirilor la predicile sale?
........................................................................................
52 Care dintre versetele de la 1 la 8 dovede;te c[
scopul nu scuy[ mijloacele?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘ncep=nd cu versetul 9, observ[ repetarea cu-
vintelor+ to'i, niciunul. Subliniay[¬'i ]n Biblie aceste
cuvinte. Te vor ajuta s[ ]n'elegi concluyia lui Pavel.
Pavel subliniay[ c[ nevoia de m=ntuire este uni-
versal[ ;i f[r[ excep'ie. Putem observa dou[ aspecte
ale condi'iei ]ntregii rase umane+
1. Romani 3.9¬12. Condamnarea universal[.
2. Romani 3.13¬18. O p[c[tuire intensiv[ ;i
personal[, at=t prin vorbire, c=t ;i prin ac-
'iune.
Dup[ ce Pavel a ar[tat extinderea p[catului, el
arat[ intensitatea lui. P[catul afecteay[ fiecare parte
a omului — din cre;tet p=n[¬n t[lpi. Versetele 13 ;i
18 yugr[vesc teribila boal[ a rasei umane. Pavel ];i
bayeay[ argumentul s[u pe Scripturi. (El citeay[ din
OMUL
EVREU NEEVREU
LEGEA CON…TIINæA
CUNO…TINæA
P“CATULUI
152
Psalmul 5.9: 10.7: 14.1¬4: 36.1: Isaia 59.7: Eclesiastul
7.20.) Pavel nu vrea s[ spun[ c[ fiecare om face toate
aceste p[cate. El folose;te pasajele din Vechiul Tes-
tament ca s[ ilustreye p[c[to;enia general[ a ome-
nirii.
53 Citeay[ cuvintele cheie ;i versetele respective
din Romani 3.9-18 care explic[ de ce apar p[catele
]n;irate aici.
........................................................................................
........................................................................................
54 Cui i se adreseay[ Pavel ]n Romani 3.19¬20?
........................................................................................
‘n versetul 19, Pavel folose;te expresia `ce
spune Legea~, referindu¬se la ]ntregul Vechi Testa-
ment, nu doar la c[r'ile Legii. Iudeii care se ]ncred
]n Lege ca s[ fie justifica'i prin ea (veyi Romani 2.17)
nu pot nega verdictul vinov['iei pe care li¬l d[
Legea. Cite;te acest verdict ]n versetele 10¬18.
55 Care cuvinte din Romani 3.19 ne arat[ scopul
;i func'ia Legii ]n planul de m=ntuire?
........................................................................................
........................................................................................
56 Care este concluyia versetului 20 cu privire la
posibilitatea m=ntuirii prin Lege? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Dup[ cum ai v[yut ]n studiul Galatenilor, sco-
pul Legii nu a fost niciodat[ s[ aduc[ justificarea.
Pentru omul murdar de p[cat, Legea a fost oglinda,
nu s[punul! Scopul Legii a fost s[¬i arate nevoia de
cur['ire, nu s[¬l cur['easc[.
S¬a spus c[ dup[ ce prive;ti la tabloul omenirii
]n Scripturi, lucrul care surprinde cel mai mult nu
este ca cineva s[ fie pierdut, ci nevoia ca cineva s[
fie m=ntuit!
Afirma'ia aceasta este desigur adev[rat[ c=nd
cite;ti primele trei capitole din Romani. ‘n aceast[
Verific[¬'i r[spunsurile
1 Este r[spunsul sfin'eniei Sale fa'[ de p[cat.
2 ‘n principiul r[spl[tirii.
3 Este dreapt[, lipsit[ de pasiuni p[c[toase.
Galateni ;i Romani
epistol[ ;i peste tot ]n Scripturi, r[utatea, p[c[to-
;enia nem[surat[ a oamenilor, st[ ]n contrast cu
]ndurarea lui Dumneyeu. Noi suntem m=ntui'i prin
har — ]ndurare nemeritat[.
C[ci prin har sunte'i m=ntui'i, prin ]ncredere
]n El: nu prin faptele voastre. Este darul lui
Dumneyeu, nu r[splat[ pentru ce ai f[cut.
Efeseni 2.8¬9. (NEB)
‘n primele trei capitole ale Epistolei c[tre Ro-
mani vedem c[ to'i oamenii, pretutindeni, au nevoie
de dou[ lucruri+ iertarea sentin'ei de condamnare
la moarte ca urmare a vinov['iei ;i eliberare de sub
puterea p[catului care le domin[ via'a. Aceasta este
ceea ce ofer[ Dumneyeu prin Evanghelie. Aceasta
este Vestea Bun[ pe care trebuie s[ le¬o ducem oa-
menilor. Pavel a fost ]n stare s[ vad[ c[ to'i oame-
nii de pretutindeni au nevoie de Evanghelie. Nevoia
pe care a v[yut¬o l¬a ]mpins la lucru ;i l¬a f[cut s[
devin[ marele misionar care a ;i fost. El vorbe;te
despre acest imbold l[untric ca despre dragostea lui
Cristos care este ]n el. ‘ntr¬una dintre traducerile
versetului 2 Corinteni 5.14 se spune+ `C[ci dragostea
lui Cristos ne pune ]n mi;care.~ …i tu ar trebui s[
la;i ca aceast[ cunoa;tere a nevoii oamenilor de a
primi Evanghelia s[ te pun[ ]n mi;care ca s[ le duci
Evanghelia. Aceasta este misiunea Bisericii. Aceas-
ta este misiunea ta. Roag[¬te ca Dumneyeu s[ te
ajute s[¬'i ]mpline;ti rolul de martor al S[u.
G=nde;te¬te acum la oamenii din apropierea ta,
la nevoia lor ;i la atitudinea lor fa'[ de p[cat. Privesc
ei p[catul a;a cum este preyentat ]n Romani? Sunt
ei con;tien'i de vinov['ie ;i de nevoia de m=ntuire?
Cum ar trebui s[ predici despre aceste subiecte?
Care versete din Romani 1.18 - 3.20 creyi c[ ar fi
texte bune pentru predic[? ‘n timp ce mediteyi, no-
teay[ aceste versete ;i titlul (sau subiectul) mesaju-
lui pe care ai dori s[¬l predici din fiecare text.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
4 b) Recompensare.
5 Necinstire a lui Dumneyeu, nelegiuire, ]n[bu-
;ire a adev[rului.
6 R[spunsul t[u. M=nia lui Dumneyeu va veni
Nevoia de m=ntuire a omului
peste aceia care resping ne]ncetat adev[rul Lui.
R[spunsul t[u.
7 Romani 1.19¬20
8 v. 20 Puterea ve;nic[ a lui Dumneyeu ;i Dum-
neyeirea Sa.
v. 23 Slava Sa.
v. 25 Adev[rul Lui.
v. 32 Judecata Lui.
9 Nu.
10 ‘n con;tiin'[ ;i ]n natur[.
11 R[spunsul t[u. Ai putea include idoli, duhuri,
Satan, ]ngeri, mor'i, str[mo;i, obiecte de cult,
relicve, stele, alte lucruri din natur[, bog['ie,
confort, pl[cere, putere, faim[, partid politic,
familie, eul.
12 R[spunsul t[u. Ai putea ar[ta c[ a refuya s[
ascul'i de Dumneyeu este p[cat, ;i p[catul are
o influen'[ corup[toare asupra vie'ii noastre.
Dac[ respingem revela'ia adev[rului lui Dum-
neyeu, p[catul ne va domina via'a ;i ne va con-
damna la moarte ve;nic[.
13 E;ecul ]ncerc[rii de a tr[i conform ]nv['[turilor
adev[rului revelat.
14 Pentru c[ au respins adev[rul Lui.
15 Nu au nici o scuy[ ;i sunt vrednici de moarte.
16 Nu.
17 Nu au nici o scuy[ ;i se condamn[ singuri.
18 Cred c[ vor sc[pa de judecata lui Dumneyeu.
19 d) Pe baya a ceea ce sunt ei cu adev[rat.
20 R[spunsul t[u. Versetul 4 ne arat[ c[ bun[tatea
lui Dumneyeu fa'[ de o persoan[ este o ]ncer-
care r[bd[toare de a¬l aduce la poc[in'[ ]n loc
s[¬l pedepseasc[ pentru p[cat. Faptul c[ nu
mai suntem pedepsi'i pe moment nu ]nseam-
n[ c[ ceea ce facem este bine.
21 Dispre'uind bun[tatea lui Dumneyeu, ]nde-
lunga Lui r[bdare. ‘mpietrirea inimii. Lips[ de
poc[in'[.
22 M=nie pentru yiua m=niei lui Dumneyeu.
153
23 Revela'ia dreptei judec['i a lui Dumneyeu.
24 a) a condamna b) a evalua c) a condamna
25 Este dreapt[.
26 Este conform[ cu adev[rul.
27 R[spl[tire. Orice om va fi r[spl[tit sau pedep-
sit potrivit faptelor sale.
28 Cert[re'ii nu ascult[ de adev[r, ascult[ de nele-
giuire.
29 Face r[ul.
30 Necay, m=nie, str=mtorare.
31 Slav[, cinste, pace.
32 R[spunsul t[u. Dumneyeu ]i judec[ pe oameni
potrivit cu oportunit['ile pe care le¬au avut.
33 R[spunsul t[u. Dumneyeu ]l trateay[ corect,
drept, pe fiecare, f[r[ s[ 'in[ seama de poyi'ii
sau de ranguri.
34 Prin Lege.
35 Ascultarea de adev[r.
36 Unul singur — Isus Cristos.
37 Dup[ legea scris[ ]n inimile lor.
38 R[spunsul t[u. Ai putea spune c[ ]ns[;i con-
;tiin'a cuiva va m[rturisi ]mpotriva lui ;i¬l va
l[sa f[r[ nici o scuy[. To'i vor recunoa;te drep-
tatea lui Dumneyeu ]n m=nia ;i judecata Lui.
39 R[spunsul t[u. Vine o yi de judecat[. Dumne-
yeu va judeca. El va judeca g=ndurile tainice,
motivele ;i faptele. Judecata va fi prin Isus
Cristos, potrivit Evangheliei.
40 R[spunsul t[u.
41 F['[rnicie, ipocriyie.
42 Ei sunt numi'i iudei.
43 R[spunsul t[u. Evreii ar fi trebuit s[¬L laude
pe Dumneyeu ;i s[¬i aduc[ ;i pe al'ii la a¬L l[u-
da. Ei ‘l deyonorau pe Dumneyeu. Vie'ile lor ]i
f[ceau pe p[g=ni s[¬L huleasc[ pe Dumneyeu.
154
44 Au c[lcat Legea.
45 Nu mai erau adev[ra'i iudei.
46 Cu gura ei ]nv['au una, iar prin via'a lor, alta.
47 R[spunsul t[u. Probabil cei care au avut o cu-
noa;tere mai mare a adev[rului.
48 c) Privilegiul mare aduce cu sine o responsabi-
litate mare.
49 R[spunsul t[u.
50 Ce avantaj are iudeul?
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Discut[ necesitatea de a predica despre p[cat.
Ce rol are convingerea de p[cat ]n aducerea oa-
menilor la Cristos? Preyint[ c=teva referate des-
pre mari treyiri spirituale din trecut ;i convin-
gerea p[c[to;eniei personale care a dus la po-
c[in'[. Oamenii din apropierea ta sunt con;ti-
en'i de nevoia lor de m=ntuire? Este necesar[
]nv['[tura din primele trei capitole din Romani?
2. C='iva studen'i s[ dramatiyeye ni;te situa'ii sau
probleme pe care le ]nt=lnesc ]n tr[irea sau ]n
lucrarea lor.
a) O conversa'ie cu cineva care spune c[ un
Dumneyeu care iube;te nu va trimite pe
nimeni ]n iad.
b) O conversa'ie cu cineva care este profund
tulburat de moartea unei persoane iubite
care a murit f[r[ s[ fi auyit vreodat[ E-
vanghelia.
c) O conversa'ie cu cineva care nu crede c[
Dumneyeu s¬ar putea m=nia.
d) O conversa'ie cu cineva care crede c[ toate
Galateni ;i Romani
51 Este un p[c[tos.
52 3.5¬8. ‘n special versetul 7.
53 To'i sunt sub p[cat. Romani 3.9
54 Evreilor.
55 Pentru ca orice gur[ s[ fie astupat[ ;i toat[
lumea s[ fie g[sit[ vinovat[ ]naintea lui Dum-
neyeu.
56 Nimeni nu poate fi justificat prin Lege. Legea
doar ne face cunoscut ce este p[catul. Legea
nu ne d[ puterea de a ne elibera de p[cat.
religiile au acela;i punct final — nu con-
teay[ ce creyi, c=t[ vreme e;ti sincer.
e) O conversa'ie cu cineva care crede c[ fap-
tele lui bune ]l vor m=ntui.
f) O conversa'ie cu cineva care se ]ncrede
pentru m=ntuire ]n faptul c[ este membru
al unei biserici ;i este un critic foarte aspru
al necre;tinilor.
Ai putea preyenta aceste probleme ;i ca discu'ii
]n cadrul unui grup de studen'i care s¬au ]n-
t=lnit pentru studiu biblic al Epistolei c[tre Ro-
mani. Studen'ii cre;tini din grup ];i vor baya
r[spunsurile pe primele trei capitole ale Epis-
tolei c[tre Romani, dar se pot referi ;i la alte
texte din Biblie.
3. Discut[ originea religiilor false. Compar[ de-
gradarea progresiv[, a;a cum este descris[ ]n
Romani 1, cu ceea ce s¬a ]nt=mplat ]n unele '[ri
cre;tine, cunoscute c=ndva ca na'iuni cre;tine.
Discut[ modul ]n care poate fi oprit[ ;i schim-
bat[ tendin'a de dec[dere.
 155

Lec'ia 10
mÂntuirea preg[tit[
de dumneyeu
romani 3.21 - 5.21

PLANUL LECæIEI

Justificare prin credin'a ]n Cristos — 3.21-31

Revelarea drept['ii lui Dumneyeu — 3.21-26
‘ndrept['irea primit[ prin credin'[
‘ndrept['irea revelat[ ]n r[scump[rare
Justificare numai prin credin'[ — 3.27-31
Justificarea ]n Vechiul Testament — 4.1-25
Avraam justificat prin credin'[ — 4.1-5
Binecuv=nt[rile ]ndrept['irii atribuite 4.6-8
‘ndrept['ire ;i pentru Neamuri — 4.9-25
Binecuv=nt[rile date prin justificare — 5.1-11
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii — 5.12-21 7. S[ ar['i care este func'ia cuvintelor `deci, c[ci,
de aceea~ ]n interpretarea unui text din Scrip-
OBIECTIVELE LECæIEI tur[.

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui
s[ fii ]n stare+
1. S[ ]n'elegi cele dou[ aspecte ale revela'iei drep-
t['ii lui Dumneyeu ]n Romani 3 ;i s[ le po'i
preyenta acelora care pun la ]ndoial[ juste'ea
lui Dumneyeu ]n modul ]n care ]i trateay[ pe
cei p[c[to;i.
2. S[ descrii dilema cu care a fost confruntat Dum-
neyeu ;i modul ]n care a reyolvat/o El, asigu-
r=nd m=ntuire pentru p[c[to;i.
3. S[ dai dou[ exemple pe care le citeay[ Pavel
din Vechiul Testament de oameni care au fost
justifica'i prin credin'[.
4. S[ descrii natura binecuv=nt[rilor care ]nso'esc
justificarea.
5. S[ ]n'elegi valoarea suferin'ei atunci c=nd ]n-
frun'i problemele vie'ii, men'in=ndu/'i tot tim-
pul atitudinea de ]ncredere ]n Dumneyeu.
6. S[ explici cum Romani 5.12-21 sluje;te ca test
de tranyi'ie ]n deyvoltarea de c[tre Pavel a te-
mei Epistolei c[tre Romani.
8. S[ compari cele dou[ principii pe care le discut[
Pavel ]n Romani 5.12-21.
9. S[ ar['i lucrul pe care ]l accentueay[ Pavel ]n
Romani 5.12-21.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. Cite;te Romani 3.21 - 5.21 ]nainte de a ]ncepe
studiul detaliat (dac[ este posibil cite;te acest
text ]ntr/o traducere parafrayat[).
4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, ca de obicei.
5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei, ca s[ veyi ]n ce
m[sur[ le/ai ]mplinit.
6. Facultativ. æine un studiu sau o predic[ des-
pre harul lui Dumneyeu, a;a cum este el pre-
yentat ]n Romani 5, sau despre un alt subiect
tratat ]n aceast[ lec'ie.
156 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

sunt lipsi'i — nu au reu;it s[ ajung[ la ]mpotriva — ]mpotriva la tot ce te¬ai putea a;tepta
3.23 oric[rei s[ se ]nt=mple ]n mod natural.
n[dejdi
jertf[ de — sacrificiu care s[ determine pe cine- 4.18
isp[;ire va la ]mp[care.
3.25 r[bdarea — suportarea f[r[ murmur.
5.4
]n s=ngele — ]n moartea Sa ca ]nlocuitor al nostru.
Lui f[r[ putere — incapabili s[ ne m=ntuim noi ]n;ine.
3.25 5.6

a desfiin'a — a anula, a ]nl[tura ca nefiind valabil. ]mp[ca'i — readu;i la o stare de prietenie dup[
3.31 5.10 ]nstr[inare sau du;m[nie.

nu lucreay[ — nu ]ncearc[ s[ dob=ndeasc[ m=ntu- ]mp[carea — pace cu Dumneyeu care vine prin
4.5 irea prin faptele sale. 5.11 jertfa de isp[;ire a lui Cristos.

p[cate — iertate. dilem[ — problem[ care pare s[ nu aib[ reyol-

acoperite vare.
4.7
sfin'ire — separare de p[cat ;i dedicare pen-
pecete — semn sau ;tampil[ a recunoa;terii tru Dumneyeu.
4.11 oficiale a unei ]n'elegeri legale.
paralel[ — cu privire la dou[ fapte sau ac'iuni
calc[ pe — urmeay[ exemplul de credin'[. al c[ror curs este similar sau echi-
urmele valent ]n aspectele esen'iale.
credin'ei
4.12 poten'ial — posibilitate, capacitate care poate fi
deyvoltat[.
va mo;teni — va mo;teni dreptul de a conduce
lumea lumea. a achita — a elibera de sub acuya'ie, a primi
4.13 verdict de nevinovat.

solidaritate — rela'ie de unitate.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu
REVELAREA DREPT“æII LUI DUMNEYEU
3.21-26
Obiectivul 1. S[ ]n'elegi cele dou[ aspecte ale
revela'iei drept['ii lui Dumneyeu ]n Romani 3
;i s[ le po'i preyenta acelora care pun la ]ndo-
ial[ juste'ea lui Dumneyeu ]n modul ]n care ]i
trateay[ pe cei p[c[to;i.
Cuvintele cu care ]ncepe versetul 21, `dar acum~,
ne ]ntorc privirile de la groy[via st[rii omenirii spre
ceea ce a preg[tit Dumneyeu pentru m=ntuire. Ver-
setele 21 ;i 22 introduc cea de/a doua mare sec'iune
a Epistolei c[tre Romani ;i preyint[ din nou tema
epistolei.
DUMNEYEU
DAR
MÂNIE
ACUM...
MÂNTUIRE
drept
Romani 1.18-3.20
1 Compar[ Romani 3.21-22 cu 1.16-18. Ce este
revelat ]n Romani 1.18?
........................................................................................
2 Ce este revelat ]n Romani 1.16-17: 3.21?
........................................................................................
3 Prin ce s/a revelat dreptatea lui Dumneyeu?
Romani 1.16-17.
........................................................................................
Pavel spune c[ dreptatea (neprih[nirea) lui
Dumneyeu s/a revelat prin Evanghelie. Acum, ]n
Romani 3.21/31, el arat[ cum Evanghelia reveleay[
dou[ aspecte ale drept['ii lui Dumneyeu+ 1) ‘n-
drept['irea pe care Dumneyeu le¬o d[ oamenilor
este revelat[ ]n experien'a personal[, atunci c=nd
ei cred ]n Cristos. 2) Dreptatea lui Dumneyeu ‘nsu;i
este revelat[ ]n lucrarea de r[scump[rare. El este
drept ;i corect ]n felul ]n care ]i trateay[ pe oameni.
157
DEYVOLTAREA LECæIEI
Justificare prin credin'a ]n Cristos
Romani 3.21-31
‘ndrept['irea primit[ prin credin'[
‘n Romani 1.18 - 3.20 ai v[yut modul ]n care
Pavel dovede;te c[ to'i au nevoie s[ fie ]ndrept['i'i
de Dumneyeu+ de la p[g=nul care se ]nchin[ la i-
doli, p=n[ la evreul luminat: to'i sunt dovedi'i a fi
p[c[to;i, sub condamnarea lui Dumneyeu. Lec'ia 9
s/a terminat cu preyentarea adev[rului c[ to'i oa-
menii sunt vinova'i ]naintea lui Dumneyeu. Pavel a
yugr[vit un tablou sumbru ]naintea ochilor no;tri,
dar un tablou adev[rat!
S/a spus c[ oamenii nu vor aprecia valoarea
Evangheliei p=n[ ce nu vor ]n'elege c[ au nevoie de
ea. Este cert c[ ceea ce ]l face pe om s[ caute un
m=ntuitor este con;tientiyarea gravit['ii p[catului!
Orice ]ndoial[ ne/a fost ]ndep[rtat[ din minte dup[
ce Pavel ne/a preyentat condi'ia omului. Oamenii
OMUL au nevoie disperat[ de a fi ierta'i de vin[, de a fi
elibera'i de puterea p[catului ;i au nevoie de o nou[
natur[ care s[ fac[ posibil ca s[/;i tr[iasc[ via'a con-
CREDINæA
form standardelor lui Dumneyeu. Aceasta este ]n-
drept['irea pe care numai Dumneyeu o poate da.
Aceasta este singura noastr[ speran'[, deoarece am
v[yut c[ prin noi ]n;ine suntem neputincio;i s[
tr[im la nivelul standardelor lui Dumneyeu.
]ndrept['it
‘n aceast[ sec'iune a Epistolei c[tre Romani,
Romani 3.21-8.39 Pavel arat[ c[ Evanghelia r[spunde nevoii de ]n-
drept['ire a p[c[tosului. Rela'ia dintre prima parte
a Epistolei c[tre Romani ;i aceasta este foarte bine
ilustrat[ de urm[toarele versuri+
`F[ aceasta ;i vei tr[i~, porunce;te Legea,
dar nu/mi d[ nici m=ini, nici picioare —
Un cuv=nt mai bun mi/aduce Evanghelia:
Ea m[ ]ndeamn[ s[ ybor ;i ]mi d[ aripi.
‘n Romani 3.21-22, compar[ biyuirea pe Lege
pentru a fi ]ndrept['it cu biyuirea pe credin'[ pen-
tru a fi ]ndrept['it. Pavel spune c[ dreptatea lui
Dumneyeu a fost revelat[. Aceste cuvinte, prin ele
]nsele, nu arunc[ nici o lumin[ asupra tabloului ]n-
tunecat, sumbru, al p[catului. Dar PavelUadaug[
cuvintele `f[r[ Lege~. Acum, parc[ o lic[rire de
speran'[ r[ybate p=n[ la noi! Dreptatea lui Dumne-
yeu fusese v[yut[ ]n poruncile Lui scrise, dar nimeni
n/a putut s[ schimbe natura p[c[toas[ a omului. A;a
cum am v[yut ]n Galateni, Legea doar le¬a ar[tat
oamenilor care este nevoia lor. Pavel preyint[ acum
tema pe care ai studiat/o deja ]n Galateni — Calea
pe care Dumneyeu o are pentru ]ndrept['irea oa-
menilor este aparte de Lege.
158
‘n primele trei capitole ale Epistolei c[tre Ro-
mani, l/am v[yut pe PavelUexplic=ndu¬le at=t Neamu-
rilor, c=t ;i iudeilor, c[ sunt condamna'i ;i au nevoie
s[ fie ]ndrept['i'i, s[ fie socoti'i drep'i de c[tre Dum-
neyeu. Afirma'ia lui Pavel c[ aceast[ ]ndrept['ire
se poate primi `f[r[ Lege~ aduce speran'[ Neamu-
rilor, dar ]i pune ]n ]ncurc[tur[ pe iudei. F[r[ Lege!
Cum ar putea fi a;a ceva? Cu mult[ grij[, Pavel le
arat[ c[ aceast[ cale prin care Dumneyeu ‘;i arat[
dreptatea este ]n acord cu Scripturile Vechiului Tes-
tament. Legea ;i prorocii m[rturisesc despre aceas-
t[ cale de ]ndrept['ire (v. 21).
‘n versetul 21, Pavel spune c[ ]ndrept['irea pe
care o d[ Dumneyeu este aparte de `faptele~ Legii.
El accentueay[ aici un adev[r foarte important refe-
ritor la justificare+ Faptele Legii nu au nimic de¬a
face cu modul ]n care Dumneyeu ]i ]ndrept['e;te
pe oameni. Acest adev[r este esen'ial pentru o ]n'e-
legere corect[ a Evangheliei. PavelUdesf[;oar[ acest
subiect pe tot parcursul Epistolei c[tre Galateni ;i
al celei c[tre Romani. El spune c[ Legea nu este calea
prin care Dumneyeu ne d[ ]ndrept['ire.
4 Cum putem primi ]ndrept['irea lui Dumneyeu?
Romani 3.22.
........................................................................................
O tehnic[ util[ ]n studiul pasajelor biblice este
observarea cuvintelor cheie care sunt repetate ]n acel
pasaj. Adesea te va ajuta s[ veyi care este scopul
scriitorului ;i tema principal[ a pasajului.
5 De c=te ori folose;te Pavel cuv=ntul `credin'[~
]n Romani 3.21-31?
........................................................................................
‘n Romani 3.22, ]ncepem s[ vedem dreptatea
lui Dumneyeu ]n asigurarea unei c[i de m=ntuire
accesibil[ tuturor. Oamenii p[c[to;i, de;i condam-
na'i ;i neputincio;i spiritual, pot avea credin'[ ]n
Isus Cristos. Raya de lumin[ pe care am y[rit/o ]n
versetul 21 devine din ce ]n ce mai str[lucitoare,
p=n[ ce risipe;te complet ]ntunericul din Romani
1.18 -U 3.20. ‘ndrept['irea vine prin credin'a ]n Isus
Cristos? Aceasta este Vestea Bun[!
6 Pentru care grup ar fi cuvintele `nu este nici o
deosebire~ (v. 22) ]n mod deosebit o veste bun[?
........................................................................................
‘n Romani 3.22-23 vedem c[ Dumneyeu are o
singur[ cale a m=ntuirii, at=t pentru iudei, c=t ;i pen-
tru Neamuri. To'i sunt vinova'i. …i to'i cei vinova'i
trebuie s[ se apropie de Dumneyeu ]n acela;i mod
ca s[ primeasc[ m=ntuirea. Cum? Prin credin'[. Nici
Galateni ;i Romani
un om nu este mai aproape de Dumneyeu dec=t
altul. Dumneyeu nu face deosebire ]ntre rase, na'io-
nalit['i sau indiviyi. Nu este nici o deosebire.
7 S[ compar[m acum Romani 1.16-17 cu 3.21-22.
Pentru fiecare idee sau expresie citat[ din 1.16-17
scrie cuvintele care exprim[ o idee similar[ ]n
3.21¬22.
1.17 dreptatea lui Dumneyeu a fost revelat[
3.21 dreptatea lui Dumneyeu ......................................
1.16 fiec[ruia care crede
3.22 ..............................................................................
1.16 ]nt=i iudeului, apoi grecului
3.22 ..............................................................................
1.17 vine prin credin'[ ;i care duce la credin'[
3.22 ..............................................................................
1.17 cel neprih[nit va tr[i prin credin'[
3.22 ..............................................................................
Pavel reformuleay[ principiul `de la credin'[
la credin'[~ din Romani 1.17, ]n cuvintele `prin
credin'a ]n Isus Cristos, pentru to'i ;i peste to'i cei
ce cred ]n El~. C=nd credem Evanghelia ;i ne punem
]ncrederea ]n Cristos, El ne d[ credin'a de care avem
nevoie pentru a fi m=ntui'i ;i pentru a tr[i o via'[
nou[. Credin'a care aduce ]ndrept['ire ]n via'a p[c[-
tosului devine principiul pe baya c[ruia putem tr[i
o via'[ de biruin'[ asupra p[catului. Credin'a ]n
Dumneyeu, care a fost r[spunsul ini'ial, devine r[s-
punsul de yi cu yi pe care I¬l d[m lui Dumneyeu.
Din punct de vedere teologic, primul act al credin'ei
are de/a face cu justificarea. Via'a de credin'[ care
]i urmeay[ are de/a face cu sfin'irea. Vedem aici
temelia ]nv['[turii despre sfin'ire pe care o preyint[
Pavel ]n epistola sa. Via'a de credin'[, r[spuny=nd
yilnic Cuv=ntului lui Dumneyeu, ]n mod progresiv
]l separ[ pe p[c[tos tot mai mult de p[cat. Credin'a,
spune Pavel, este calea spre sfin'ire.
8 Conform lui Romani 3.21, dreptatea lui Dum-
neyeu (neprih[nirea pe care o d[ Dumneyeu) este
f[r[
........................................................................................
9 Care parte din Scripturi st[ m[rturie c[ ]ndrep-
t['irea lui Dumneyeu nu este legat[ de Lege?
........................................................................................
M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu
10 Cum se poate ob'ine ]ndrept['irea lui Dumne-
yeu?
........................................................................................
11 Cine poate primi ]ndrept['irea lui Dumneyeu?
........................................................................................
12 Ce ]nseamn[ cuvintele `f[r[ Lege~ din Romani
3.21?
........................................................................................
CALEA LUI DUMNEYEU PENTRU
‘NDREPT“æIRE
Romani 3.21-22
Sursa ........................................................... Dumneyeu
Rela'ia f[r[ Lege ............ separat[ de Lege, f[r[ Lege
Legea m[rturise;te despre aceast[ cale
Principala caracteristic[ .............. credin'a ]n Cristos
Condi'ia ........................................ credin'a ]n Cristos
Extinderea .................................................. pentru to'i
Motivul extinderii .......................... nu face deosebire
Darul .............................]ndrept['irea lui Dumneyeu
Romani 3.23 este reyumatul primei sec'iuni
importante a epistolei. To'i oamenii au fost dovedi'i
a fi p[c[to;i. Acest verset afirm[ c[ to'i oamenii au
p[c[tuit. Timpul verbelor din acest verset preyint[
p[catul ca un act precis care a fost comis ]n trecut,
dar care ];i continu[ efectul ]n preyent+ cei care au
p[c[tuit continu[ s[ fie lipsi'i sau priva'i de slava
lui Dumneyeu. Aceea;i idee o ]nt=lnim ]n Romani
5.12. Acolo, Pavel arat[ cum a intrat p[catul ]n lume,
prin p[catul lui Adam, ;i de atunci ]ncoace to'i au
p[c[tuit.
Motivul pentru care aceast[ afirma'ie apare aici
]n capitolul 3 poate fi paralela dintre versetele 22 ;i
23. Ambele vorbesc despre un act de moment ;i
despre o experien'[ continu[. ‘n versetul 22, actul
singular al credin'ei aduce ]ndrept['irea care tre-
buie urmat[ de un continuu r[spuns dat lui Dum-
neyeu prin credin'[ (veyi ;i 1.17). ‘n versetul 23,
actul singular al p[catului a adus moartea. Reyulta-
tul continuu este c[ to'i oamenii continu[ s[ fie
lipsi'i de slava lui Dumneyeu.
PARALELA ‘N ROMANI 3.22-23
Ac'iune momentan[ Reyultate continue
‘ndrept['irea prin credin'[ credin'a
P[cat pierderea slavei lui Dumneyeu
159
‘n Romani 1.18-32, ai v[yut deja c[ p[catul are
ca reyultat o continu[ deteriorare spiritual[. Influ-
en'a sa corup[toare l/a afundat pe om tot mai mult
]n p[cat. `Lipsit de slava lui Dumneyeu~ ]nseamn[
c[, ]ncep=nd cu Adam, nimeni nu a reu;it s[ ating[
idealul glorios pe care Dumneyeu l/a avut ]n vedere
atunci c=nd l/a creat pe om. Vom studia aceasta mai
]n detaliu.
‘ndrept['irea revelat[ ]n r[scump[rare
Obiectivul 2. S[ descrii dilema cu care a fost
confruntat Dumneyeu ;i modul ]n care a re-
yolvat/o El, asigur=nd m=ntuire pentru p[c[-
to;i.
`Justificare~, sau `]ndrept['ire~, este un termen
legal. El ne aduce ]n minte o scen[ de tribunal. Un
om este judecat. Nevinov['ia sa este dovedit[ ;i
judec[torul ]l declar[ nevinovat. Dar problema
noastr[ este c[ noi to'i suntem vinova'i de c[lcarea
legilor lui Dumneyeu. Atunci, cum putem fi noi
declara'i nevinova'i ;i liberi de pedeapsa meritat[
pentru p[catele noastre?
Deoarece Dumneyeu este sf=nt, El trebuie s[
condamne p[catul ;i s[/l judece pe p[c[tos. Dar
Dumneyeu este ;i iubitor. Cum ar putea Dumne-
yeu s[ fie drept ]n judecarea omului p[c[tos ;i totu;i
s[/l trateye cu mil[ ;i dragoste? Justi'ia cere condam-
narea la moarte. Dragostea cere iertarea. Aceasta
este dilema ]n care Se g[sea Dumneyeu.
Pavel ne¬a ar[tat c[ Dumneyeu ]l pune pe om
]ntr/o poyi'ie juridic[ (sau ]i d[ un statut juridic) de
]ndrept['ire ]naintea Lui prin credin'a ]n Isus Cris-
tos. Dar ce se ]nt=mpl[ cu p[catul? Ce face Dumne-
yeu cu p[catul, care st[ ca o barier[ ]ntre El —
Dumneyeul cel Sf=nt — ;i omul p[c[tos? Cum poate
Dumneyeu s[ r[m=n[ drept ;i ]n acela;i timp s[/l
]ndrept['easc[, s[/l justifice pe omul p[c[tos? Cum
poate El s[/l ierte pe p[c[tos, c=nd justi'ia cere pe-
depsirea? Cum poate Dumneyeu s[ reyolve dilema?
Ajungem acum la unul dintre cele mai importante
pasaje teologice din Noul Testament — Romani
3.24-26. Pavel explic[ aici solu'ia lui Dumneyeu la
aceast[ dilem[. El descrie modul ]n care Dumne-
yeu a efectuat m=ntuirea pentru oameni.
Observ[ mai ]nt=i modul ]n care realiyeay[
Dumneyeu m=ntuirea+ `sunt socoti'i neprih[ni'i
160
(]ndrept['i'i, justifica'i) prin harul S[u~. S/ar putea
traduce ;i `ca un dar al harului S[u~. Pavel ]ncepe
prin a sublinia c[ actul justificator al lui Dumneyeu
nu este bayat ]n nici un fel pe ceea ce face omul.
Justificarea este ]n ]ntregime un dar nemeritat.
Motivul pentru care Dumneyeu ]i justific[ pe oa-
meni este dragostea pe care o are fa'[ de ei (Efeseni
2.4-5). ‘nainte ca PavelUs[ devin[ cre;tin, el n[d[j-
duia c[ dac[ va 'ine Legea ]ntreaga lui via'[, la
sf=r;it Dumneyeu ]l va declara neprih[nit (drept).
‘n calea de ]ndrept['ire pe care Dumneyeu a preg[-
tit/o, ]ntreaga procedur[ este inversat[. Dumneyeu
]l declar[ neprih[nit (]ndrept['it) pe om la ]nceputul
vie'ii sale spirituale, nu al sf=r;itul ei. De aceea,
sursa ]ndrept['irii omului nu poate fi nicidecum ]n
ceea ce a f[cut el. Dimpotriv[, este ]n harul lui Dum-
neyeu.
Este important s[ ]n'elegi c[ Dumneyeu ]l soco-
te;te pe un om neprih[nit chiar ]n momentul ]n care
crede ]n Isus ca M=ntuitor al s[u. ‘n unele biserici,
li se spune oamenilor c[ ei nu vor putea ;ti niciodat[
dac[ sunt sau nu ]ndrept['i'i ]naintea lui Dumne-
yeu. Ei nu au siguran'a m=ntuirii. Ei cred c[ trebuie
s[ a;tepte p=n[ la moarte ca s[ ;tie dac[ Dumneyeu
i/a ]ndrept['it sau nu. Pe m[sur[ ce vei ]nainta ]n
studiul Evangheliei ]n Romani, vei remarca sigu-
ran'a pe care o putem avea cu privire la faptul c[
suntem justifica'i.
Dou[ cuvinte din Romani 3.24-25 ne arat[ cum
a reyolvat Dumneyeu problema p[catului. Aceste
cuvinte sunt r[scump[rare ;i isp[;ire. Termenul
r[scump[rare ne aminte;te despre pia'a cu sclavi.
R[scump[rarea este actul de cump[rare a unui sclav
pentru a/l scoate din robie ;i pentru a/l pune ]n
libertate. De ce exist[ r[scump[rare ]n Isus? Deoa-
rece El ne/a cump[rat din pia'a de sclavi a p[catu-
lui. El …i/a dat s=ngele — via'a Sa — ca pre' pentru
libertatea noastr[. Prin moartea Sa, El ne/a r[s-
cump[rat din robia p[catului.
Se poate ca Pavel s[ fi avut ]n minte ;i o alt[
imagine a r[scump[r[rii — eliberarea israeli'ilor din
robia egiptean[. Jertfa mielului pascal ;i s=ngele pus
pe u;iorii u;ii au protejat fiecare cas[ de evrei de
]ngerul mor'ii. Puterea lui Dumneyeu ar[tat[ ]n pl[-
gile care au venit asupra Egiptului ;i ]n despicarea
M[rii Ro;ii i/a eliberat din robia Egiptului. De atunci
]ncolo, ]ntreaga na'iune care fusese r[scump[rat[
trebuia s[ fie un popor sf=nt, pus deoparte pentru
Domnul, ca slujitori ai Domnului.
13 Conform cu Matei 20.28: Romani 3.24-25 ;i
1UPetru 1.18-19, de ce a murit Isus?
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
14 Potrivit versetului Romani 3.25, ce L/a r=nduit
Dumneyeu pe Isus s[ fie?
........................................................................................
S[ privim acum la cuv=ntul isp[;ire. Acest cu-
v=nt poart[ ]n sine at=t ideea acoperirii, c=t ;i cea a
]mp[c[rii sau a satisfac'iei date pentru un r[u comis.
El ne aminte;te c[ m=nia dreapt[ a lui Dumneyeu
este ]ndreptat[ ]mpotriva oamenilor p[c[to;i. Jus-
ti'ia cere condamnarea la moarte pentru to'i. Cum
poate fi satisf[cut[ aceast[ cerere? Cum poate fi
potolit[ m=nia lui Dumneyeu (reac'ia sfin'eniei Sale
]mpotriva p[catului)? Dumneyeu ‘nsu;i a luat asu-
pra Sa pedeapsa ;i a satisf[cut justi'ia divin[. Dum-
neyeu-Fiul a murit ]n locul nostru. Neprih[nirea
(dreptatea) Sa a fost trecut[ ]n contul tuturor celor
ce L/au primit pe El ca M=ntuitor. S=ngele Lui aco-
per[ p[catele noastre ;i toate acuya'iile Legii. Dra-
gostea ;i harul lui Dumneyeu au preg[tit jertfa de
isp[;ire care s[ ne elibereye de sub pedeapsa cu
moartea ;i s[ ne dea pace cu Dumneyeu.
15 Conform versetului 1 Ioan 4.10, cu ce scop L/a
trimis Dumneyeu pe Domnul Isus pe p[m=nt?
........................................................................................
16 Ce L/a determinat pe Dumneyeu s[¬L trimit[
pe Fiul S[u ca jertf[ de isp[;ire pentru p[catele
noastre? 1 Ioan 4.10.
........................................................................................
........................................................................................
17 Creyi c[ 1 Ioan 2.2 este r[spunsul perfect pen-
tru problema ridicat[ de Romani 1.18 ;i 3.23? ‘n ce
mod?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuv=ntul isp[;ire ne aduce aminte de ]ntregul
sistem de sacrificii din Vechiul Testament ;i ]n mod
deosebit de capacul ]ndur[rii, care acoperea chivotul
leg[m=ntului, ]n locul preasf=nt din cortul ]nt=lnirii.
De fapt, acela;i cuv=nt care este tradus aici prin
`isp[;ire~ este tradus ]n Evrei 9.5 prin `capacul isp[-
;irii~, iar ]n subsolul paginii ne este dat[ cealalt[
posibilitate de traducere, ;i anume `scaunul ]ndu-
r[rii~. Epistola c[tre Evrei ne face cunoscut c[ ceea
ce s/a ]nt=mplat acolo, la scaunul ]ndur[rii, este o
imagine simbolic[ referitoare la modul ]n care ‘l
putem cunoa;te pe Dumneyeu ;i cum putem primi
]ndurarea Lui datorit[ mor'ii lui Isus Cristos.
M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu 161

‘nl[untrul chivotului leg[m=ntului erau cele Dumneyeul Cel Sf=nt de omul p[c[tos. Vedem acum
Yece Porunci — Legea lui Dumneyeu. Preyen'a lui c[ ]ntotdeauna modul ]n care oamenii au primit
Dumneyeu era deasupra scaunului ]ndur[rii. ‘n yiua ]ndrept['irea lui Dumneyeu a fost prin credin'[. Ei
isp[;irii, ]n fiecare an, marele preot intra ]n locul au oferit sacrificiile ca r[spuns la Cuv=ntul lui Dum-
prea sf=nt ;i stropea cu s=ngele jertfei scaunul ]ndu- neyeu, ]ncrey=ndu/se ]n f[g[duin'a Lui. ‘nainte de
r[rii. El f[cea aceasta ]n calitate de repreyentant al Calvar, oamenii nu puteau ]n'elege cum poate fi
]ntregului popor, cer=nd iertare pentru p[catele drept acest aranjament. Dar Calvarul a achitat toat[
poporului. Legea cerea moartea p[c[to;ilor. S=ngele datoria.
jertfei satisf[cea aceast[ cerin'[ a legii. Acolo, la
scaunul ]ndur[rii, prin credin'a ]n jertf[, poporul ‘n Romani 3.26, vedem c[ nu numai ]n trecut,
era iertat. P[catele lui erau ;terse. Dumneyeu Se ci ;i ]n preyent, ]ndrept['irea lui Dumneyeu este
]nt=lnea cu repreyentantul poporului la scaunul ]n- acordat[ prin iertarea p[c[to;ilor pe baya credin'ei
dur[rii, stropit cu s=nge, ;i acolo binecuv=nta ]ntreg ]n Cristos. Dilema este reyolvat[ prin r[scump[rare
poporul cu preyen'a Sa. ;i isp[;ire. Dumneyeu este Justificatorul — El ]i
declar[ drep'i ]naintea Lui pe aceia care cred ]n Isus.
18 Compar[ Exod 25.21/22 cu Evrei 9.5. Ce ]n'eles Dumneyeu este ]ndrept['it s[ procedeye astfel —
g[se;ti dac[ cite;ti `scaunul ]ndur[rii~ ]n loc de este drept.
`jertf[ de isp[;ire~, ]n Romani 3.25 ;i 1 Ioan 2.2?
........................................................................................
DILEMA MÂNTUIRII ESTE REYOLVAT“
........................................................................................ Romani 3.24/26
Cum? Prin r[scump[rare prin jertfa de isp[;ire a lui
........................................................................................
Isus Cristos.
........................................................................................
Cum este primit[? Gratuit.
Prin credin'a ]n s=ngele Lui.
De ce? Prin harul S[u.
Care este reyultatul? Justificare.
Scaunul
]ndur[rii
19 ‘n ce moment al vie'ii cre;tine ]l declar[ Dum-
neyeu ]ndrept['it pe cineva?
Chivotul
leg[m=ntului
....a) C=nd ‘l accept[ pe Cristos ca M]ntuitor.
...b) C=nd este boteyat ]n ap[.
....c) C=nd este boteyat cu Duhul Sf=nt.
....d) C=nd moare crey=nd ]n Cristos.

20 Ce eveniment al Vechiul Testament ne este rea-

mintit de cuv=ntul r[scump[rare?

‘n Romani 3.25, Pavel vorbe;te despre revela- ........................................................................................

rea drept['ii lui Dumneyeu ]n iertarea p[catelor 21 Cu ce obiect din Vechiul Testament este corelat
poporului S[u ]n vremea Vechiului Testament. cuv=ntul isp[;ire?
Oricine ;tia c[ via'a unui animal nu are aceea;i va-
loare ca via'a unui om. S=ngele animalului nu putea ........................................................................................
]n nici un cay s[ ;tearg[ p[catul! Dar acum, prin 22 Care este sensul cuvintelor `f[r[ Lege~, ]n Ro-
moartea Fiului Lui, Dumneyeu satisface deplin toate mani 3.21?
cerin'ele Legii. Toate jertfele aduse p=n[ atunci,
oferite prin credin'[, erau doar o m[sur[ temporar[ ....a) O cale nelegiuit[.
menit[ s[ arate spre jertfa mielului lui Dumneyeu ....b) O cale care nu are nimic de¬a face cu Legea.
care ridic[ p[catul lumii. Dumneyeu a reyolvat ....c) Aparte de cele Yece Porunci.
complet problema p[catelor la cruce. Veyi Evrei ....d) Aparte de faptele Legii.
10.1/4: 9.11/12. Numai crucea lui Cristos poate
stabili o punte peste pr[pastia care ‘l desparte pe 23 Ce cuv=nt descrie moartea lui Isus ca fiind jertfa
162
care satisface cerin'ele Legii ;i ]mpac[ m=nia lui
Dumneyeu?
........................................................................................
24 Ce cuv=nt descrie moartea lui Isus ca fiind pre-
'ul pl[tit pentru a/i elibera pe p[c[to;i de p[cat?
........................................................................................
JUSTIFICARE NUMAI PRIN CREDINæ“
3.27/31
‘n Romani 3.27/31 g[sim concluyia logic[ pe
care o trage Pavel din tot ce a preyentat p=n[ acum
]n Epistola c[tre Romani.
25 Dac[ oamenii ar putea fi justifica'i prin faptele
lor bune, ce ar avea ei dreptul s[ fac[? (v. 27)
........................................................................................
26 Care sunt cuvintele din Romani 3.27/31 care
exprim[ concluyia lui Pavel ;i reafirm[ tema Epis-
tolei c[tre Galateni?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
27 Care sunt cele dou[ grupuri de oameni despre
care vorbe;te Pavel ]n prima parte a Epistolei c[tre
Romani, oameni care ]i criticau pe al'ii ;i se l[udau
cu bun[tatea lor ;i cu neprih[nirea lor ]naintea lui
Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
Justificarea ]n Vechiul Testament
Romani 4.1/25
Obiectivul 3. S[ dai dou[ exemple pe care le
citeay[ Pavel din Vechiul Testament de oameni
care au fost justifica'i prin credin'[.
AVRAAM SOCOTIT NEPRIH“NIT
PRIN CREDINæ“
4.1/5
Am studiat deja ]n Galateni referin'a pe care o
face Pavel la Avraam ca fiind un exemplu biblic de
justificare prin credin'[. Veyi Galateni 3. Pavel face
Galateni ;i Romani
28 Compar[ Efeseni 2.8/9 cu Romani 3.27. De ce
nu are nimeni dreptul s[ se laude cu bun[tatea lui
sau cu rela'ia lui cu Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
29 Compar[ Romani 1.16 cu 3.22/23 ;i 3.29/30. ‘n'e-
legi mai bine acum de ce exist[ o singur[ cale de
m=ntuire, at=t pentru iudei c=t ;i pentru Neamuri?
D[ dou[ argumente ]n favoarea acestei afirma'ii.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
30 Care este singura cale posibil[ ca cineva s[ fie
]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu? Romani 3.30.
........................................................................................
31 Compar[ Romani 3.20 cu 3.31. Cum ]nt[rim noi
Legea atunci c=nd mergem la Isus Cristos ca s[ fim
m=ntui'i?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
uy de un principiu care este foarte important ]n
tribunale. Avoca'ii caut[ precedente — cayuri simi-
lare cu cel pe care ]l sus'in ;i ]n care argumentarea
sau deciyia poate fi un exemplu pentru cayul s[u.
Pavel arat[ spre Avraam, p[rintele poporului
evreu, ;i arat[ c[ el a fost justificat prin credin'[, nu
prin fapte. Ai v[yut deja ]n Galateni c[ Avraam este
`p[rintele tuturor credincio;ilor~ ;i un model ]n ce
prive;te modul ]n care at=t iudeii, c=t ;i Neamurile,
sunt ]ndrept['ite ]naintea lui Dumneyeu.
M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu
32 Conform versetului Romani 4.1, cui le scrie Pa-
vel acest capitol, iudeilor sau Neamurilor? Explic[¬'i
r[spunsul.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
33 Scrie versetul biblic pe care ]l citeay[ Pavel ca
bay[ pentru ]ntreg capitolul 4.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
34 Care sunt cuvintele cheie care ai observat c[ se
repet[ ]n acest capitol?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuv=ntul cheie al acestui capitol este un termen
folosit ]n contabilitate `socotit~. El este folosit ]n
sensul de `a se trece ]n credit~, sau `a se pune ]n
contul~, sau `a i se atribui~, sau `a i se imputa~.
35 Subliniay[ cuvintele `socotit neprih[nit~ ]n
Romani 4.3/11, 22/24. Treci din nou peste aceste ver-
sete ;i subliniay[ ceea ce se spune c[ i se trece ]n
contul cuiva ca neprih[nire (]ndrept['ire). Ce este
aceea?
........................................................................................
36 Compar[ Romani 4.5 cu 4.4. Ce subliniay[ Pa-
vel cu privire la metoda lui Dumneyeu de a/i justi-
fica pe p[c[to;i?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
37 Compar[ Romani 4.5 cu 3.26. Ce fel de credin-
'[ ne este socotit[ de Dumneyeu ca neprih[nire (]n-
drept['ire)?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
163
BINECUVÂNT“RILE ‘NDREPT“æIRII
ATRIBUITE
4.6/8
Avraam nu este singurul personaj din Vechiul
Testament care s[ fi experimentat justificarea prin
credin'[. Pavel citeay[ din Psalmul 32.1 m[rturia
lui David.
38 Care sunt cuvintele din Psalmul 32.1 care ne
amintesc de ac'iunea de isp[;ire?
........................................................................................
........................................................................................
39 Care sunt cuvintele care ne amintesc de contul
care trebuie reyolvat ]n justificare?
........................................................................................
`A nu 'ine ]n seam[ p[catul~ (Romani 4.8) ]n-
seamn[ de fapt a socoti pe cineva ]ndrept['it, nepri-
h[nit! Forma negativ[ de a descrie justificarea ne
aminte;te c[ cuv=ntul `justificare~ este un termen
legal. El poart[ ]n sine ideea achit[rii sau a declar[rii
ca nevinovat. Dumneyeu ]l trateay[ pe p[c[tosul
care crede ]n Cristos ca ;i cum n/ar fi p[c[tuit nicio-
dat[. Dreptatea Lui este pus[ ]n contul nostru.
‘n aceste versete, Pavel preyint[ subiectul feri-
cirii unei persoane care este justificat[ prin credin'[,
f[r[ a ]ncerca s[ c=;tige favorurile lui Dumneyeu
prin propriile sale eforturi. Ce eliberare de vinov[-
'ie! Ce pace ai c=nd ;tii c[ e;ti iertat! ‘n Romani 5,
vom studia mai detaliat binecuv=nt[rile care decurg
din justificarea prin credin'[.
‘NDREPT“æIRE …I PENTRU NEAMURI
4.9/25
40 Din cele studiate ]n Galateni, ce ]n'eles ai da
`t[ierii ]mprejur~ din Romani 4.9?
........................................................................................
........................................................................................
41 Ce se ]n'elege prin `net[iat ]mprejur~? v. 4.9
........................................................................................
........................................................................................
Pavel pune o ]ntrebare ]n Romani 4.9 ;i apoi ]n
tot restul capitolului r[spunde acelei ]ntreb[ri. Cine
poate avea aceast[ fericire pe care o aduce cu sine
]ndrept['irea lui Dumneyeu? Numai iudeii, sau ;i
Neamurile? E;ti familiariyat deja cu r[spunsul pe
care l/a dat Pavel ]n Galateni ;i pe care ]l repet[ aici.
164
42 Care afirma'ie este adev[rat[ cu privire la Avra-
am?
....a) Faptele sale bune ]mpreun[ cu credin'a sa
l/au justificat ]naintea lui Dumneyeu.
....b) Faptele sale bune au fost reyultatul cre-
din'ei.
....c) T[ierea ]mprejur ;i credin'a i/au fost soco-
tite ca neprih[nire.
....d) Faptele sale bune au fost temeiul pe baya
c[ruia Dumneyeu i/a acordat justificarea.
43 Conform cu Romani 4.9/10, la data c=nd Avra-
am a fost justificat era el iudeu sau era dintre Nea-
muri? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
44 Conform cu Romani 4.12, cine au dreptul s[ yic[
c[ Avraam este p[rintele lor spiritual?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Deoarece Avraam a fost justificat ]nainte de a
fi t[iat ]mprejur, aceasta ]l face p[rinte spiritual al
tuturor celor net[ia'i ]mprejur (al Neamurilor) care
au aceea;i credin'[ cu a lui. Dar deoarece mai t=ryiu
a fost t[iat ]mprejur, el este p[rintele spiritual ;i al
celor t[ia'i ]mprejur (evreii) care cred la fel ca ;i el.
Deci faptul c[ cineva este sau nu este t[iat ]mprejur
n/are nici o importan'[ ]n ce prive;te justificarea.
Justificarea ;i toate binecuv=nt[rile ei vin prin cre-
din'[. Veyi versetul 16.
45 Romani 4.13/18 vorbe;te despre promisiunile
f[cute lui Avraam ;i semin'ei (urma;ilor) lui. Ce
promisiune le este dat[ ]n versetul 13?
........................................................................................
‘'i aminte;te versetul 14 de Epistola c[tre Ga-
lateni? Acolo ai v[yut c[ Legea, dat[ la 400 de ani
dup[ promisiunea dat[ lui Avraam, nu a putut s[
anuleye promisiunea lui Dumneyeu sau s[/i modifi-
ce termenii.
Versetul 15 ne aminte;te de prima sec'iune
major[ din Romani. Legea doar face r[utatea noas-
tr[ mai grav[, deoarece c[lc[m ]n mod deliberat
legile lui Dumneyeu ;i ]nfrunt[m m=nia Lui. Com-
par[ aceasta cu Romani 3.20.
‘ncep=nd cu versetul 11, vedem un alt aspect
major al m=ntuirii. Ea este mai mult dec=t achitare.
Galateni ;i Romani
Pavel ]ncepe s[ o descrie ]n termeni de via'[. Noi
suntem copiii spirituali ai lui Avraam (vv. 11/12) ;i
mo;tenim promisiunile care i/au fost f[cute lui, de-
oarece el este p[rintele nostru spiritual (vv. 13, 16).
46 Versetul 17 ne spune c[ Dumneyeul ]n care cre-
dea Avraam face dou[ lucruri. Care sunt acestea?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Observ[ rela'ia dintre prima ;i ultima parte a
versetului 17. Dumneyeu a yis+ `Te/am r=nduit s[
fii tat[l multor Neamuri~, pe vremea c=nd aceste
neamuri ]nc[ nu existau ;i Avraam nu avea nici un
fiu. Dumneyeu vorbe;te despre ceea ce a promis ca
despre fapte ]mplinite. `Te/am f[cut...~ Avraam, pur
;i simplu, a creyut ceea ce i/a spus Dumneyeu.
S[ privim acum la credin'a lui Avraam, ]n ver-
setele 17/21. Mai ]nt=i, el a creyut ]n Dumneyeu ca
D[t[tor al vie'ii ;i Creator (`]nviay[ mor'ii~). Dum-
neyeu trebuia s[ le dea lui Avraam ;i Sarei o nou[
via'[, ]nc=t s[ poat[ avea fiul pe care li l/a promis.
Ei erau `aproape mor'i~ (v. 19, Evrei 11.11/12), din
pricina v=rstei ]naintate. Avraam recunoa;te acest
fapt, dar ]n versetul 18 vedem c[ atunci c=nd,
omene;te vorbind, nu mai era nici o n[dejde,
Avraam a creyut ;i a a;teptat cu ner[bdare ]mplini-
rea promisiunii lui Dumneyeu. Versetele 19/20 ne
dau c=teva principii importante privitoare la cre-
din'[. El n/a privit la dificult['i — el a privit la pro-
misiune.
47 Care sunt cele trei lucruri referitoare la credin'a
lui Avraam care ne sunt spuse ]n versetul 20?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Din acest verset ]nv['[m c[ credin'a se ]nt[re;te
c=nd prime;te o provocare. Credin'a se ]nt[re;te
atunci c=nd se odihne;te pe promisiunile lui Dum-
neyeu, av=nd ]n vedere natura Lui, puterea Lui,
capacitatea Lui de a face ceea ce a promis. O tradu-
cere parafrayat[ (TodazŒs English Version) spune
]n versetele 20/21+ `Credin'a sa l/a umplut de putere,
iar el I¬a dat slav[ Domnului. El era absolut sigur
c[ Dumneyeu poate face ceea ce i/a promis.~ Ob-
serv[ ]n aceste versete atitudinea de sl[vire, de
venera'ie, ;i ]ncrederea pe care Avraam a avut/o fa'[
de Dumneyeu.
M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu
‘n Romani 4.22/25, Pavel aplic[ rela'iei noastre
cu Isus Cristos ilustra'ia cu credin'a lui Avraam.
Credin'a lui Avraam i/a fost socotit[ ca ]ndrept['ire
(v. 22). Dumneyeu a f[cut aceast[ declara'ie scris[
]n Scripturi (v.23) spre folosul nostru (v. 24). …i noi
trebuie s[ credem ]n Dumneyeu ca d[t[tor al vie'ii
;i Creator. El L/a ]nviat pe Isus din mor'i (v. 24) ;i
El le d[ via'a spiritual[ — via'a etern[— celor care
Binecuv=nt[rile asigurate prin justificare
Romani 5.11
Obiectivul 4. S[ descrii natura binecuv=nt[rilor
care ]nso'esc justificarea.
Obiectivul 5. S[ ]n'elegi valoarea suferin'ei
atunci c=nd ]nfrun'i problemele vie'ii, men'i-
n=ndu/'i tot timpul o atitudine de ]ncredere ]n
Dumneyeu.
Pavel ne/a ar[tat Calea lui Dumneyeu de a¬i ]n-
drept['i pe oameni. ‘n aceast[ a treia sec'iune ma-
jor[ a Epistolei c[tre Romani (3.21/5.2), el a ar[tat
c[ aceast[ `cale~ este credin'a. R[spunsul la `dile-
ma~ ]n fa'a c[reia Se afla Dumneyeu este ]n ceea ce
era preg[tit de El prin crucea lui Cristos. Pavel a
demonstrat de asemenea c[ aceast[ cale de ]ndrep-
t['ire este sus'inut[ de Vechiul Testament. Expresia
`de aceea~, cu care ]ncepe capitolul 5, ne ]ndreapt[
privirile ]napoi spre ceea ce a afirmat anterior ;i ]n
acela;i timp ne ]ndreapt[ privirile spre ceea ce are
s[ urmeye. `De aceea~ este o expresie important[,
de obicei, pretutindeni ]n Scripturi. De obicei ea ne
arat[ anumite rela'ii ]ntre anumite afirma'ii sau idei
expuse anterior ;i cele ce vor urma. ‘n cayul de fa'[,
ea ne ]ndreapt[ privirile spre doctrina justific[rii,
explicat[ ]n capitolele anterioare, ;i binecuv=nt[rile
justific[rii, care urmeay[ s[ fie preyentate.
DOCTRINA APLICAæIA
JUSTIFICARE DE ACEEA BINECUVÂNT“RI
P=n[ acum, Pavel a dovedit c[ prin credin'[ noi
avem o poyi'ie ]naintea lui Dumneyeu+ `Deci, fiind-
c[ suntem socoti'i neprih[ni'i (]ndrept['i'i) prin
credin'[...~ (v. 1). ‘n versetul 2, el afirm[ c[ aceast[
poyi'ie care a fost c=;tigat[ prin credin'[...~ (v. 1).
‘n versetul 2 el afirm[ c[ aceast[ poyi'ie care a fost
c=;tigat[ prin credin'[ se datoreay[ harului lui Dum-
neyeu. Pavel ne spune c[ u;a spre favoarea neme-
ritat[ din partea lui Dumneyeu ne/a fost deschis[
prin credin'[. Ce urmeay[ acum? Exist[ binecuv=n-
165
cred ]n El. Versetele 24/25 ne arat[ trei lucruri pe
care trebuie s[ le cuprind[ credin'a noastr[+ 1) S[¬L
primim pe Isus ca Domn al nostru: 2) S[ credem c[
Dumneyeu L/a trimis pe Domnul Isus ca s[ fie
crucificat pentru p[catele noastre: 3) S[ credem c[
Dumneyeu L/a ]nviat pe Domnul Isus din mor'i
pentru a ne da o nou[ via'[ ]n El (o via'[ de dreptate
;i o poyi'ie de ]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu).
t[ri care ]i ]nso'esc pe cei ce sunt justifica'i! Trei din-
tre ele sunt men'ionate chiar ]n versetele pe care le
ai ]nainte+ pace, bucurie ;i n[dejde.
Se ridic[ o ]ntrebare important[+ Sunt binecu-
v=nt[rile acestea o parte a experien'ei cre;tine? Pa-
vel a dovedit c[ ele le sunt accesibile tuturor celor
care sunt justifica'i. Ai tu pace, bucurie, n[dejde?
Sunt mul'i cre;tini care au fost justifica'i, care ocup[
o nou[ poyi'ie ]n harul lui Dumneyeu, dar care nu
au pace, bucurie sau n[dejde. De ce?
Pentru a afla r[spunsul, s[ mai privim odat[ la
principiul `credin'[ care duce la credin'[~, care este
at=t de important ]n aceast[ epistol[. ‘'i aminte;ti
de el ]n versetul cheie (1.17)? ‘l vedem din nou ]n
3.22. Credin'a care ne aduce ]n harul lui Dumneyeu
trebuie s[ se continue ]n via'a credinciosului. `Cel
neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[~ (1.17). ‘n
lumina acestui principiu, putem ]n'elege mai bine
Romani 5.1/11. Binecuv=nt[rile justific[rii nu ne vin
]n mod automat, de;i ne apar'in. Credin'a trebuie
s[ pretind[ aceste binecuv=nt[ri pe care harul lui
Dumneyeu le/a preg[tit pentru noi. U;a este larg
deschis[ spre pacea, bucuria ;i n[dejdea de care
avem nevoie. S[ credem ;i s[ le pretindem!
C=teva traduceri ale textului Romani 5.1/3 scot
]n eviden'[ responsabilitatea noastr[ ]n ]nsu;irea
binecuv=nt[rilor justific[rii. Iat[ un exemplu din
`Noul Testament+ O traducere pe limba poporului~
de Charles B. Williams+
Deoarece ni s/a dat ]ndrept['ire ]naintea lui
Dumneyeu, prin credin'[, s[ continu[m s[ ne
bucur[m de pacea cu Dumneyeu prin Domnul
nostru Isus Cristos, prin care avem acces — prin
credin'[ — ]n aceast[ stare a harului lui Dum-
neyeu, ]n care avem siguran'[, ;i s[ continu[m
s[ jubil[m ]n n[dejdea bucuriei preyen'ei glo-
rioase a lui Dumneyeu. …i nu numai at=t, dar
aceasta s[ ne fac[ s[ jubil[m chiar ;i ]n sufe-
rin'ele noastre... Romani 5.1/3.
166
Schema de mai jos este o analiy[ a versetelor 1¬3.
ROMANI 5.1/3
Poyi'ia
1. Am fost justifica'i prin credin'[ — 5.1
2. Suntem ]n sfera harului lui Dumneyeu — 5.2.
Poten'ial
Trei apeluri c[tre cel credincios+
1. S[ continu[m s[ avem pace cu Dumneyeu — 5.1.
2. S[ ne bucur[m ]n n[dejdea splendorii divine,
care urmeay[ s[ fie a noastr[ — 5.2.
3. S[ ne bucur[m ]n suferin'ele noastre — 5.3.
Observ[ c[ credin'a a fost instrumentul sau
mijlocul prin care am fost pu;i ]n poyi'ia ilustrat[
]n schema anterioar[. Binecuv=nt[rile justific[rii, ale
poyi'iei noastre, sunt trecute sub titlul poten'ial.
Pavel face apel la credincio;i s[ aib[ aceste lucruri.
Adev[rul central este aici c[ binecuv=nt[rile
justific[rii nu ne vin ]n mod automat. Ele trebuie
]nsu;ite prin credin'[. Credin'a noastr[ ne/a pus ]n
poyi'ia de ]ndrept['i'i ]naintea lui Dumneyeu. Cre-
din'a, de asemenea, ne/a introdus ]n harul lui Dum-
neyeu. Aceea;i credin'[ ne va dob=ndi continua
desf[tare a p[cii lui Dumneyeu — o stare de bucu-
rie ]n care r[m=nem chiar dac[ unele tulbur[ri ne
ies ]n cale.
Experien'a de via'[ este ]n acord cu ceea ce Pa-
vel ne ]nva'[ ]n aceste versete. Starea minunat[ de
pace cu Dumneyeu poate fi tulburat[. Satan o poate
tulbura prin atacurile sale, prin minciunile sale.
Sentimentul de vinov['ie care vine din faptul c[ nu
credem c[ Dumneyeu ne/a iertat p[catul poate tul-
bura starea de pace. Lupta yilnic[ pe care o ducem
cu carnea, cu poftele firii noastre, o poate tulbura.
Putem s[ pierdem bucuria din pricina ]ngrijor[rilor
vie'ii ;i a necayurilor de care fiecare cre;tin are parte.
N[dejdea poate fi ]ntunecat[ ]n mijlocul ]ncerc[rilor.
Pacea, bucuria ;i n[dejdea nu sunt cantit['i fixe,
neschimbabile, ]n via'a cre;tinului! Ele necesit[ o
credin'[ vie! Pavel spune+ `Deoarece ave'i aceast[
poyi'ie ]naintea lui Dumneyeu ;i sunte'i ]n harul
Lui, ]nsu;i'i/v[ binecuv=nt[rile unei asemenea
poyi'ii — prin credin'[!~
Pavel explic[+ `Acum, dac[/'i ]n'elegi poyi'ia,
crede ]n ea!~ C=nd ]ncerc[rile ;i conflictele, c=nd
asalturile lui Satan vin asupra ta, prin ochii credin'ei
ar trebui s[ prive;ti la Dumneyeu, pentru a primi
har ;i ajutor la vreme de nevoie. Cel mai important
lucru este c[ avem pace cu Dumneyeu. Pavel ne
spune s[ ne bucur[m de acest fapt, indiferent de
Galateni ;i Romani
]mprejur[ri. ‘n capitolul 14, Pavel ne spune din nou
c[ neprih[nirea, pacea ;i bucuria sunt drepturile
noastre, prin na;tere ]n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu
(veyi Romani 14.17). ‘mp[r['ia lui Dumneyeu este
domeniul spiritual ]n care domne;te Dumneyeu.
Observ[ ordinea cuvintelor ]n versetul 14.17. Mai
]nt=i, este men'ionat[ neprih[nirea (dreptatea), apoi
pacea, ;i apoi bucuria ]n Duhul Sf=nt. Aceasta este
;i ordinea din 5.1/2. Duhul Sf=nt este Acela prin care
ne men'inem bucuria cre;tin[. La El se refer[ ;i ver-
setele pe care le ai ]nainte — 5.5.
Pavel dore;te ca fra'ii cre;tini din Roma s[ tr[-
iasc[ ;i s[¬L slujeasc[ pe Cristos cu bucurie ]n Du-
hul Sf=nt. Biserica din Roma era o biseric[ perse-
cutat[. Evreii cre;tini din Roma au fost iygoni'i din
ora; ]n trei ocayii diferite. Cre;tinii din Roma erau
nepopulari ;i erau acuya'i a fi `du;mani ai rasei
umane~. ‘n multe cayuri, cre;tinii au devenit `'api
isp[;itori~ pentru problemele sociale sau politice.
Persecu'ia s/a intensificat ;i a culminat cu executarea
unui mare num[r de cre;tini, din porunca lui Nero.
Conform tradi'iei, Pavel ]nsu;i a fost martiriyat ]n
v=rtejul acestei persecu'ii.
Nu trebuie s[ ne g=ndim la Pavel doar ca la un
teolog, interesat doar de teologie, dar rupt de via'[.
O asemenea imagine este gre;it[. De asemenea, nu
trebuie s[ privim aceast[ scrisoare c[tre Romani ca
preyent=nd o teologie f[r[ leg[tur[ cu via'a. Chiar
]nainte de a intra ]n ceea ce unii numesc partea
`practic[~ a epistolei (cap. 12 / 16), exist[ multe
sec'iuni cu aplica'ie practic[. Pasajul la care ne
referim face parte dintre ele. ‘n acest pasaj, Pavel ]i
cheam[ pe cre;tinii din Roma s[ se bucure de poyi'ia
lor de copii justifica'i ai lui Dumneyeu. Pentru a o
face, ei trebuie s[/;i exercite credin'a, s[ o aplice ]n
via'[.
48 Cum se aplic[ principiul `de la credin'[ la cre-
din'[~ ]n Romani 5.1/3?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n Romani 5.1/11, Pavel le d[ cre;tinilor din
Roma un principiu care ]i va ajuta s[ ]nfrunte
opoyi'ia ;i conflictele. O credin'[ vie ]i va sus'ine ]n
vremuri de ]ncercare ;i prigoan[. Dar Pavel are ]n
g=nd ;i o alt[ dimensiune a conflictului ;i opoyi'iei.
Expresia `n[dejdea slavei lui Dumneyeu~ ne ]n-
dreapt[ aten'ia spre un conflict l[untric. ‘n Romani
3.23, expresia `slava lui Dumneyeu~ se refer[ la stan-
M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu
dardul pe care Dumneyeu ]l stabilise pentru om, la
nivelul la care ar fi trebuit el s[ tr[iasc[. Acolo, Pa-
vel spunea c[ oamenii sunt lipsi'i de ceea ce Dum-
neyeu inten'ionase pentru ei. Omul a fost creat dup[
chipul lui Dumneyeu, ca s[ tr[iasc[ pentru gloria
lui Dumneyeu. Principalul motiv pentru care oame-
nii sunt incapabili s[ tr[iasc[ la nivelul standardului
lui Dumneyeu ;i al gloriei Sale este p[catul. Oame-
nii au o problem[ `l[untric[~, care ]i face s[ fie lipsi'i
de slava lui Dumneyeu. Principiul p[catului a dete-
riorat chipul sau imaginea pe care Dumneyeu a
creat/o ]n oameni.
‘n Romani 5.2, expresia `n[dejdea slavei lui
Dumneyeu~ nu se refer[ doar la slava viitoare care
are s[ fie descoperit[ la venirea lui Cristos, ci ;i la
restaurarea chipului sau imaginii lui Dumneyeu ]n
credincios, aici ;i acum. Pavel ne concentreay[ a-
ten'ia spre marele c=mp de lupt[ pe care se desf[-
;oar[ conflictul — conflictul l[untric cu puterea
p[catului. ‘n Galateni, acest r[yboi este descris ca
fiind conflictul dintre carne ;i Duh. Aici, ]n Romani,
Pavel ]i spune bisericii c[ ei nu trebuie s[¬i permit[
acestui conflict l[untric s[/i jefuiasc[ de bucuria
p[cii cu Dumneyeu. C=nd cre;tinii sunt angaja'i ]n
acest conflict cu carnea, cu firea p[m=nteasc[, Sa-
tan profit[ de multe ori. El le spune c[ ]nsu;i faptul
c[ ei, care se numesc credincio;i, sunt ]n conflict este
dovada c[ nu sunt ]ntr/o rela'ie bun[ cu Dumne-
yeu. Desigur, aceasta nu este adev[rat. Satan poate
spune+ `Tu ai fost ispitit, prin urmare ai p[c[tuit: ai
falimentat ]naintea lui Dumneyeu ;i aceasta este
dovada c[ tu nu e;ti un copil al S[u!~ Acesta este
un exemplu de minciun[ pe care o folose;te Satan.
Ispita nu este p[cat. P[cat este atunci c=nd cedeyi
ispitei. Dac[ un cre;tin comite un p[cat, el are
sc[pare ]n harul lui Dumneyeu. Veyi 1 Ioan 1.9. Pa-
vel spune+ `S[ ne bucur[m ]n n[dejdea slavei lui
Dumneyeu~. Cu alte cuvinte, s[ ne bucur[m pentru
c[ ]n mod cert Dumneyeu va ]mplini ceea ce a inten-
'ionat pentru vie'ile noastre. ‘n ciuda conflictului,
exist[ n[dejdea c[ Dumneyeu este ]n curs de restau-
rare ]n noi a imaginii Sale, prin lucrarea Duhului
Sf=nt. Slava lui Dumneyeu este o realitate ]n via'a
cre;tinului chiar acum, aici pe p[m=nt. ‘n capitolele
6/8, Pavel se ocup[ mai pe larg cu acest conflict
l[untric. Aici doar l/a preyentat.
‘n versetul 3, Pavel spune, de asemenea, `De-
oarece ;ti'i c[ ave'i pace cu Dumneyeu, v[ pute'i
bucura chiar ]n mijlocul necayurilor!~ Cu alte cu-
vinte, Pavel le spune s[ nu permit[ luptelor exte-
rioare, necayurilor ;i conflictelor s[ tulbure bucuria
p[cii lor cu Dumneyeu. Ai nevoie de credin'[ ca s[
te bucuri chiar ;i ]n mijlocul necayurilor! Acest lucru
este ]ns[ posibil pentru cre;tinul care nu/;i tr[ie;te
via'a la ]nt=mplare, sau ]n voia sor'ii. Toate eveni-
167
mentele din via'a unui cre;tin ‘i sunt cunoscute lui
Dumneyeu. Este posibil s[ te bucuri chiar ;i ]n neca-
yuri, deoarece tu ;tii c[ ele vin prin voia lui Dum-
neyeu. Dac[ sunt ]nfruntate prin credin'[, lucrurile
care produc am[r[ciune ;i distrug vie'ile altora vor
lucra spre bine ]n via'a cre;tinului. Necayurile slu-
jesc la cultivarea r[bd[rii ;i a statorniciei (vv. 3/4).
Acestea, la r=ndul lor, vor stimula n[dejdea.
Este important s[ ]n'elegem c[ termenul `n[-
dejde~, ]n sensul folosit ]n Noul Testament, nu
implic[ ideea de incertitudine cu privire la viitor.
Dimpotriv[, este o atitudine care exprim[ ]ncredere
deplin[ c[ Dumneyeu va ]mplini ceea ce a promis.
Acesta este un argument similar cu cel folosit de
Pavel ]n capitolul 8. Acolo, el spune+ `De alt[ parte,
;tim c[ toate lucrurile lucreay[ împreun[ spre binele
celor ce/L iubesc pe Dumneyeu, ;i anume, spre
binele celor ce sunt chema'i dup[ planul S[u.~ (8.28).
‘n acela;i capitol, Pavel spune+ `Dac[ Dumneyeu
este pentru noi, cine va fi împotriva noastr[?~ (8.31).
Aici, ]n capitolul 5, el folose;te acela;i argument. ‘n
versetele 5/11, le reaminte;te romanilor c[ Dumne-
yeu este de partea lor!
‘n versetul 5, el spune c[ aceast[ n[dejde nu
]n;eal[, nu deyam[ge;te. Nu ]n;eal[, deoarece exist[
doveyi puternice ]n favoarea ei. Preyen'a Duhului
Sf=nt ]n vie'ile cre;tinilor poate comunica dragos-
tea lui Dumneyeu pentru ei (v. 5). Duhul Sf=nt joac[
un rol important ]n argumentarea similar[ pe care
o face Pavel ]n capitolul 8.
‘n aceast[ lec'ie, ai v[yut c[ ‘mp[r['ia lui Dum-
neyeu este dreptate (neprih[nire), pace ;i bucurie
]n Duhul Sf=nt. Duhul Sf=nt este Acela care ne ajut[
s[ tr[im o via'[ neprih[nit[, care men'ine pacea
min'ii ;i a inimii ;i este sursa bucuriei noastre.
Vedem aici c[ tot El este cel Cel care ne asigur[ de
dragostea lui Dumneyeu. El face posibil s[ ne bucu-
r[m ]n mijlocul conflictelor exterioare sau interioare.
‘n capitolul 8 vei ]nv['a mai multe despre lucrarea
Duhului Sf=nt.
49 Pavel spune+ `‘ndr[yni'i, Dumneyeu este de
partea noastr[!~ S[ privim la versetele 6/11. Cum
…i/a demonstrat Dumneyeu dragostea fa'[ de oa
meni?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
50 Exist[ ]n aceste versete vreo asigurare pentru
aceia care au fost justifica'i? ‘n care versete?
........................................................................................
51 Care este ra'ionamentul lui Pavel ]n versetul
168
10 ca s[ demonstreye c[ Dumneyeu ]i va ajuta pe
cre;tinii care au fost deja justifica'i?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
`Bucura'i/v[ ]n Domnul!~ le spune Pavel roma-
nilor ]n 5.11. Bucuria noastr[ nu este doar ]ntr/o
n[dejde pentru viitor sau ]n faptul c[ ;tim c[ neca-
yurile ne vor face mai buni. Noi ne bucur[m ]n Dum-
neyeu ‘nsu;i ;i ne desf[t[m ]n p[rt[;ia cu El (v. 11).
Victorie asupra p[catului ;i a mor'ii
Romani 5.12/21
Obiectivul 6. S[ po'i explica modul ]n care Ro-
mani 5.12/21 func'ioneay[ ca text de tranyi'ie
]n deyvoltarea temei Epistolei c[tre Romani.
Obiectivul 7. S[ ar['i care este func'ia cuv=n-
tului `deci~ ]n interpretarea unui text biblic.
Obiectivul 8. S[ compari cele dou[ principii pe
care Pavel le discut[ ]n Romani 5.12/21.
Obiectivul 9. S[ ar['i lucrul principal pe care ]l
accentueay[ Pavel ]n Romani 5.12/21.
Romani 5.12/21 este un text de tranyi'ie ]n dey-
voltarea temei epistolei, care este dreptatea revelat[
a lui Dumneyeu. P=n[ aici, discu'ia s/a concentrat
asupra drept['ii lui Dumneyeu ;i a modului ]n care
aceasta ]i este atribuit[ omului — justificarea. Acum,
Pavel se ]ntoarce spre un alt aspect al temei, ;i anu-
me dreptatea lui Dumneyeu, a;a cum se manifest[
]n tr[irea de yi cu yi a cre;tinului — sfin'irea.
Vedem din nou ]n ac'iune principiul `de la cre-
din'[ la credin'[~. Justificarea are de/a face cu pri-
mul act al credin'ei. Acum, Pavel se ]ntoarce spre
tr[irea continu[ prin credin'[, prin care oamenii
sunt elibera'i de sub puterea p[catului — sfin'irea.
Urm[toarele capitole (6 - 8) se ocup[ ]n profunyime
de puterea p[catului, care locuie;te ]n inimile oa-
menilor.
Galateni ;i Romani
Prin Isus Cristos exist[ reconciliere sau, a;a cum o
spune versetul 11, exist[ ]mp[care. Nu mai suntem
du;mani cu Dumneyeu, ci prieteni. Dumneyeu este
de partea noastr[. El ne va purta de grij[ p=n[ la
cap[t. Putem s[ ne ]ncredem ]n El ;i s[ folosim a-
ceast[ credin'[ pentru a birui at=t conflictele l[un-
trice, c=t ;i necayurile exterioare. S[ avem bucurie
]n conflict. El ne deyvolt[ caracterul cre;tin. S[ con-
tinu[m s[ ne bucur[m ]n pacea lui Dumneyeu.
52 S[ lu[m acum o expresie cheie referitoare la
binecuv=nt[rile m=ntuirii. O vei g[si ]n prima fray[
din aceast[ sec'iune (v. 1) ;i este repetat[ ]n ultima
fray[ (v. 11). Care este aceast[ expresie cheie?
........................................................................................
........................................................................................
Toate binecuv=nt[rile unei vie'i cre;tine victori-
oase ne vin av=ndu/L pe Isus ca Domn ;i M=ntuitor.
Restul capitolului ne vorbe;te despre aceast[ rela'ie.
Pentru a ]n'elege textul care/'i st[ ]nainte, este
necesar s[ faci distinc'ia ]ntre `p[cate~ ;i `p[cat~.
P[catul este at=t un act, c=t ;i o putere sau un prin-
cipiu. P=n[ acum, Pavel s/a ocupat, ]n principal, de
p[catele oamenilor, faptele lor prin care au c[lcat
Legea lui Dumneyeu. ‘n acest text de tranyi'ie, el
explic[ cum a intrat p[catul — acest puternic prin-
cipiu care locuie;te ]n inimile oamenilor — ]n
omenire, prin Adam.
53 Care este primul indiciu cu privire la scopul lui
Pavel ]n aceste versete?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Expresia `de aceea~ ne ]ntoarce privirile ]napoi
la versetele 1/11. Acolo, Pavel a subliniat necesitatea
folosirii credin'ei pentru ]nsu;irea binecuv=nt[rilor
;i beneficiilor faptului c[ suntem ]n harul lui Dum-
neyeu. Acum el vrea s[ explice mai multe despre
aceast[ poyi'ie pe care o avem ]n harul lui Dumne-
yeu. ‘n mod progresiv, Pavel ne aduce de la nivelul
doctrinal ;i teoretic, la cel practic ;i realist.
M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu
‘n versetele acestea (12/21), Pavel ]i pune ]n con-
trast pe Adam ;i pe Cristos. Dar compara'ia nu este
doar ]ntre Adam ;i Cristos. Ceea ce este ]n obiectiv
aici este rela'ia, raportul cre;tinului fa'[ de Adam
;i fa'[ de Cristos. Din cauya rela'iei noastre cu A-
dam, preyen'a puterii p[catului ]n noi este o reali-
tate care trebuie reyolvat[. Pavel nu neag[ realitatea
preyen'ei p[catului. Neascultarea lui Adam a pro-
dus o pagub[ imens[ ]ntregii rase umane. Pavel nu
subestimeay[ acest aspect. Dar Pavel spune aici c[
rela'ia dintre cre;tin ;i Cristos introduce un nou
principiu ]n arena conflictului nostru cu principiul
p[catului.
Acest nou principiu este principiul harului (Ro-
mani 5.15, 17, 20/21). Accentul acestui pasaj este
asupra faptului c[ ceea ce Dumneyeu a preg[tit prin
Isus Cristos este mai mult dec=t suficient pentru a
reyolva problema creat[ de rela'ia noastr[ cu Adam.
Beneficiile rela'iei cu Cristos sunt mai mult dec=t
suficiente pentru a birui p[catul. Cite;te din nou
versetele ]n care sunt men'ionate cuvintele `har~ sau
`harul lui Dumneyeu~.
54 Ce alte cuvinte referitoare la har sau la harul
lui Dumneyeu sunt repetate?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Compara'ia dintre Cristos ;i Adam ne arat[ tri-
umful harului asupra p[catului. Acesta este accentul
principal al pasajului. Aceasta este ]ncurajarea pe
care Pavel le¬o d[ romanilor+ Poyi'ia ]n care ei sunt
este poyi'ia de `]nving[tori~! Pavel le/a spus c[ aco-
lo unde se ]nmul'e;te p[catul, harul se ]nmul'e;te
;i mai mult! Romani 5.20. Po'i vedea aceasta ;i ]n
schema de la pagina 170.
55 Folosind cuvintele cheie din text, explic[ accen-
tul principal al pasajului Romani 5.12/21.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
56 Cum leag[ Pavel principiul `de la credin'[ la
credin'[~ cu textul Romani 5.12/21 ;i deyvoltarea
Epistolei c[tre Romani?
........................................................................................
........................................................................................
169
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Exist[ diferen'e de opinie referitoare la m[sura
]n care actul de neascultare al lui Adam ]l afecteay[
pe omul de ayi. Dup[ p[rerea mea, Pavel vrea s[ ne
spun[ c[ noi avem o solidaritate at=t cu Adam, c=t
;i cu Cristos. Dificultatea acestui text st[ nu ]n con-
ceptul rela'iei sau al solidarit['ii noastre cu Cristos,
ci ]n conceptul solidarit['ii noastre cu Adam. (Veyi
schema de la pagina 170.)
Ideea de a fi p[rta; cu cineva care ac'ioneay[
ca repreyentant al unui grup este un concept fami-
liar g=ndirii orientale. Numele `Adam~, ]n ebraic[,
]nseamn[ `omenire~. Pavel ]l ]nf['i;eay[ pe Adam
ac'ion=nd ]n calitate de repreyentant al omenirii
atunci c=nd a p[c[tuit. El consider[ c[ to'i oamenii
au participat ]n mod colectiv cu Adam (5.12, 18/19).
Ideea nu este str[in[ Scripturii: despre Levi se spune
c[ a pl[tit yeciuial[ prin persoana lui Avraam cu
mult ]nainte ca el, Levi, s[ se fi n[scut. Actul repre-
yentativ al lui Avraam ni se spune c[ a fost ]m-
p[rt[;it de Levi (Evrei 7.9).
Pavel afirm[, conform g=ndirii ebraice, c[ oa-
menii nu sunt vinova'i numai pentru anumite p[ca-
te particulare, ci ei poart[ o vin[ ;i din cauya a ceea
ce sunt. Ei sunt p[c[to;i: puterea `p[catului~ locu-
ie;te ]n ]ns[;i natura lor. Veyi Efeseni 2.3: Iov 14.4:
15.14: Psalmul 51.5. Pavel arat[ aici c[ p[catul este
mai mult dec=t un act al voin'ei omului. El este de-
finit ;i ca un principiu sau ca o lege care ac'ioneay[
]n inima omeneasc[ (Romani 7.21, 23: 8.2).
‘n aceast[ sec'iune a Epistolei c[tre Romani
(5.12/21), la fel ca ]n 1 Corinteni 15.22, 45/49, Pavel
schi'eay[ o paralel[ ]ntre Adam ;i Cristos. El se re-
fer[ la Cristos ca fiind `ultimul Adam~ (1 Corinteni
15.45). Aceste dou[ texte sunt doveyi pentru faptul
c[ Adam a repreyentat ]ntreaga ras[ uman[ atunci
c=nd a p[c[tuit. Totu;i, ar trebui s[ observi c[ ana-
logia dintre Adam ;i Cristos nu este paralel[ ]n toate
aspectele. Pavel scoate aceasta ]n eviden'[ ]n c=teva
locuri (5.15/16). Rela'ia cu Adam este o unire `nece-
sar[~: ea este prin na;tere, nu prin alegere. Dar re-
la'ia cu Cristos este o unire `poten'ial[~, depiny=nd
de r[spunsul persoanei fa'[ de lucrarea de r[scum-
p[rare a lui Cristos.
170 Galateni ;i Romani

57 Cum ne ajut[ expresia `de aceea~ s[ interpret[m

anumite texte biblice?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
58 Explic[ sursa ;i efectul asupra vie'ii tale a celor
dou[ principii pe care le discut[ Pavel ]n Romani
5.12/21.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

RELAæIA CU ADAM RELAæIA CU CRISTOS

Principiul p[catului Principiul harului

v. 12 — P[catul a intrat ]n lume, ;i prin p[-

cat a intrat moartea. Adam, repre-
yentantul omenirii, a p[c[tuit: de
aceea, moartea a trecut asupra tu-
turor oamenilor, pentru c[ to'i au
p[c[tuit.

v. 15 — Datorit[ p[catului unuia singur v. 15 — Cu mult mai mult harul lui Dum-
(Adam) to'i oamenii au fost lovi'i neyeu ;i darul Lui ]n Omul Isus
de moarte. Cristos s/au dat din bel;ug celor
mul'i.
v. 16 — Judecata ;i condamnarea au fost v. 16 — ‘n ciuda multelor p[cate, darul
consecin'ele actului lui Adam. f[r[ plat[ are ca reyultat justifica-
rea.
v. 17 — Moartea a domnit asupra ]ntregii v. 17 — Cu mult mai mult cei care primesc
rase umane datorit[ p[catului lui bel;ugul de har ;i darul ]ndrept[-
Adam. 'irii vor domni ]n via'[ prin Cris-
tos.
v. 18 — To'i oamenii au fost condamda'i v. 18 — Printr/un act de ]ndrept['ire, s/a
datorit[ unui p[cat. dat justificare pentru via'[ tutu-
ror oamenilor.
v. 19 — Prin neascultarea unui om, cei v. 19 — Prin ascultarea Unuia singur, cei
mul'i au fost f[cu'i p[c[to;i. mul'i vor fi ]ndrept['i'i.

v. 20 — Legea a venit pentru ca s[ se ]n- v. 20 — Harul s/a ]nmul'it ;i mai mult.

mul'easc[ gre;eala. P[catul s/a
]nmul'it.

v. 21 — P[catul a st[p=nit prin moarte. v. 21 — Harul st[p=ne;te prin neprih[ni-

re, pentru a da via'[ ve;nic[ prin
Isus Cristos, Domnul nostru.
M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu
Verific[/'i r[spunsurile
1 M=nia lui Dumneyeu.
2 Dreptatea lui Dumneyeu.
3 ‘n Evanghelie.
4 Prin credin'a ]n Isus Cristos.
5 De ;apte ori.
6 Neamurile.
7 3.21 s/a ar[tat.
3.22 pentru to'i ;i peste to'i cei ce cred ]n El
3.22 nu este nici o deosebire.
3.22 prin credin'a ]n Isus Cristos, pentru to'i
;i peste to'i cei ce cred ]n El
3.22 neprih[nirea (]ndrept['irea) dat[ de
Dumneyeu prin credin'[.
8 Lege.
9 Legea ;i profe'ii.
10 Prin credin'[.
11 To'i cei care cred.
12 F[r[ faptele Legii, independent de acestea.
13 El …i/a dat via'a ca pre' de r[scump[rare pen-
tru noi.
14 Jertf[ de isp[;ire.
15 S[ fie jertf[ de isp[;ire pentru p[catele noastre.
16 Dragostea Sa pentru noi.
17 R[spunsul t[u. Toat[ lumea a p[c[tuit ;i este
sub m=nia lui Dumneyeu. Isus este jertfa de
isp[;ire.
18 R[spunsul t[u. Prin moartea Sa pentru noi,
Isus satisface cerin'ele Legii ;i face posibil ca
noi s[ primim ]ndurarea ;i binecuv=nt[rile lui
Dumneyeu.
19 a) C=nd ‘l accept[ pe Cristos ca M=ntuitor.
20 Eliberarea lui Israel din robia egiptean[.
171
21 Scaunul ]ndur[rii.
22 d) Aparte de faptele Legii.
23 Isp[;ire.
24 R[scump[rare.
25 S[ se laude.
26 Omul este ]ndrept['it prin credin'[, f[r[ fap-
tele Legii. Romani 3.28.
27 Criticii care se considerau singuri neprih[ni'i
;i iudeii.
28 Deoarece ]ntreaga lucrare de m=ntuire este
darul lui Dumneyeu. Chiar ;i credin'a care
aduce m=ntuire este darul lui Dumneyeu.
29 To'i au aceea;i nevoie de m=ntuire de vreme
ce to'i au p[c[tuit.
Acela;i Dumneyeu a preg[tit ]ndrept['irea
pentru to'i.
30 Prin credin'a ]n Isus Cristos.
31 R[spunsul t[u. Noi recunoa;tem c[ nu putem
tr[i la nivelul standardelor lui Dumneyeu ;i
c[ Legea ne condamn[ pe drept. Accept[m
sentin'a de condamnare la moarte ;i ‘l lu[m
pe Cristos ca ‘nlocuitorul pe care Dumneyeu
L/a preg[tit pentru p[c[to;i.
32 Evreilor. Pavel ]l nume;te pe Avraam `str[-
mo;ul nostru~.
33 Avraam L¬a creyut pe Dumneyeu, ;i aceasta i
s/a socotit ca neprih[nire. Romani 4.3
34 R[spunsul t[u ar putea include+ socotit, con-
siderat, drept, Avraam, tat[, credin'[, a crede.
35 Credin'[.
36 Este prin har, prin credin'[, nu prin fapte.
37 Credin'a ]n Isus ;i credin'a c[ Dumneyeu ]i va
ierta pe p[c[to;ii care se ]ncred ]n El.
38 P[catele sunt acoperite.
172
39 Nu/i 'ine ]n socoteal[ p[catul.
40 Evreii.
41 Neamurile.
42 b) Faptele sale bune au fost reyultatele credin-
'ei sale.
43 Dintre Neamuri, deoarece ]nc[ nu fusese t[iat
]mprejur.
44 To'i cei ce cred sau urmeay[ exemplul s[u de
credin'[, fie c[ sunt evrei, fie c[ sunt Neamuri.
45 Ei vor mo;teni lumea.
46 El d[ via'[ celor mor'i. El cheam[ lucrurile care
nu sunt ca ;i c=nd ar fi.
47 El nu s/a ]ndoit de promisiunea lui Dumne-
yeu, prin necredin'[. A fost tare ]n credin'[.
I¬a dat glorie lui Dumneyeu.
48 Binecuv=nt[rile care ]nso'esc justificarea nu
vin ]n mod automat. Ele trebuie ]nsu;ite prin
credin'[. Aceea;i credin'[ care ne/a adus ]n
poyi'ia de ]ndrept['ire ;i har trebuie folosit[
pentru a ne ]nsu;i binecuv=nt[rile p[cii, bucu-
riei ;i n[dejdii.
49 Pe c=nd eram noi p[c[to;i, Cristos a murit pen-
tru noi (vv.6, 8).
50 Da (vv.9, 10).
51 Dac[ pe c=nd erau du;mani cu Dumneyeu, au
fost ]mp[ca'i prin moartea Fiului S[u, cu at=t
mai mult acum, c=nd au fost ]mp[ca'i cu Dum-
neyeu, Via'a Fiului lui Dumneyeu le va da
putere s[ tr[iasc[ vie'i drepte, neprih[nite, ]na-
intea lui Dumneyeu.
52 Prin Domnul nostru Isus Cristos.
Galateni ;i Romani
53 Cuvintele `de aceea~. Ai fi putut r[spunde ;i
`harul lui Dumneyeu~. …i aceast[ expresie este
important[ ;i este repetat[ de patru ori, dar
prima indica'ie, prima `cheie~, este ]n cuvintele
`de aceea~.
54 Cuvintele `mult mai mult~, `mai mult~ (vv. 15,
17, 20). Poate ai r[spuns `darul~. …i aceasta
este o idee important[. Ea ne arat[ modul ]n
care harul lui Dumneyeu ne este dat. Noi tre-
buie s[/l primim prin credin'[.
55 Accentul principal al textului este pus pe fap-
tul c[ beneficiile care decurg din rela'ia noastr[
cu Cristos sunt mult mai mari dec=t efectele
rela'iei noastre cu Adam.
56 P=n[ acum, Pavel s/a ocupat de modul ]n care
dreptatea lui Dumneyeu ]i este atribuit[ omu-
lui care a r[spuns printr/un act de credin'[ ]n
Cristos. ‘n principal, el s/a ocupat de `p[catele~
care au fost iertate pe baya unui act de credin'[.
Acum, el ]ncepe s[ se ocupe de modul ]n care
dreptatea lui Dumneyeu se reveleay[ ]n com-
portarea de yi cu yi a omului care prin credin'[
continu[ ]nvinge puterea principiului `p[ca-
tului~ care ac'ioneay[ ]n via'a lui.
57 Ne ]ndreapt[ privirile at=t ]napoi c=t ;i ]nainte,
arat[ rela'ii ]ntre concepte ;i idei.
58 Cele dou[ principii sunt+ principiul p[catului
;i principiul harului. Sursa principiului p[ca-
tului st[ ]n rela'ia sau ]n solidaritatea mea cu
Adam. Efectul acesteia asupra vie'ii mele este
c[ principiul p[catului locuie;te ]n ]ns[;i via'a
mea. Sursa principiului harului este Dumne-
yeu. Principiul harului este activ ]n via'a mea
din cauya rela'iei pe care am stabilit/o cu El
prin credin'a ]n Cristos. Efectul harului asupra
vie'ii mele este acela c[ el ]mi ofer[ resursele
care m[ fac ]n stare s[ ]nving puterea p[ca-
tului. Aceste resurse sunt ]nsu;ite prin credin'[
vie ;i continu[.
M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Dac[ vreunul dintre studen'i pred[ sau predic[
din aceast[ parte a epistolei, cere/i s[ preyinte
schi'a ;i pasajele biblice folosite ;i s[ spun[ ceva
despre experien'a lui ;i despre reac'ia oameni-
lor.
2. Cere¬le studen'ilor s[ ]mp[rt[;easc[ impresiile
lor despre metodele de studiu biblic folosite ]n
aceast[ lec'ie.
3. Solicit[ patru studen'i s[ preyinte cele patru
puncte principale ale lec'iei. Dac[ doresc, ei pot
s[ se preg[teasc[ ]mpreun[ sau s[ solicite al'i
colegi s[ participe. Poate fi o singur[ preyenta-
re mai lung[ sau o serie de patru preyent[ri mai
scurte. Cere/le s[ decid[ ]n ce cadru vor s[ fac[
173
preyentarea (serviciu, ]nt=lnire de grup) ;i s[
fac[ preg[tirea ]n mod corespuny[tor.
4. Patru studen'i s[ joace rolul sfin'eniei, justi'iei,
dragostei ;i p[c[tosului, ]ntr/o preyentare dra-
matiyat[ a dilemei ;i a solu'iei pe care a dat¬o
Dumneyeu. Folose;te Scriptura.
5. Preg[te;te mijloace viyuale pentru lec'ie sau
pentru diferite probleme discutate ]n lec'ie. Po'i
face schi'e pe tabl[, ca acelea din manual, plan-
;e, desene.
6. Roag[/te pentru aceia care simt nevoia s[ pri-
measc[ binecuv=nt[rile pe care Dumneyeu le
asigur[ prin justificare.
174 Galateni ;i Romani

alb
 175

Lec'ia 11
o nou[ via'[
de libertate
romani 6 - 7

PLANUL LECæIEI

Eliberare de p[cat — 6.1/23

Moarte ;i ]nviere — 6.1/10
Biruin'[ prin credin'[ — 6.11/14
Alegerea unui nou st[p=n — 6.15/23
Eliberarea de Lege — 7.1/13
Moarte ;i o nou[ c[s[torie — 7.1/6
Func'iile Legii — 7.7/13
Libertatea nu este ob'inut[ prin eforturi proprii —
7.14/25

OBIECTIVELE LECæIEI

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui

s[ fii ]n stare+

1. S[ formuleyi tema fiec[reia dintre primele trei

sec'iuni principale ale Epistolei c[tre Romani.
2. S[ po'i explica semnifica'ia fundamental[ a cu-
v=ntului `sfin'ire~ ;i s[ descrii dou[ aspecte ale
ei.
3. S[ folose;ti dou[ ilustra'ii din Romani 6 pen-
tru a explica raportul nostru fa'[ de p[cat.
4. S[ ]n'elegi semnifica'ia ;i importan'a boteyului
]n ap[ ;i s[ explici dou[ adev[ruri importante
pe care el le ilustreay[.
5. S[ enumeri ;apte sensuri ]n care este folosit ]n
Scripturi cuv=ntul `Lege~.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. Cite;te Romani 6 / 7 (de preferin'[ ]ntr/o tradu-
cere modern[) ]nainte de a ]ncepe citirea pe
sec'iuni ]n cadrul lec'iei.
4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, sec'iune dup[
sec'iune.

6. S[ po'i folosi ilustra'ia c[s[toriei pentru a ex- 5. Recapituleay[ obiectivele lec'iei.

plica rela'ia dintre noi ;i Lege.
7. S[ enumeri patru func'ii ale Legii lui Moise ;i
s[ ar['i cum sunt ele ]ndeplinite.
8. S[ po'i ]n'elege mai bine propriile conflicte spi-
rituale ;i conflictele spirituale ale altor cre;tini.
9. S[ identifici principiile date ]n Romani 6 ;i 7
pentru o via'[ de biruin'[ asupra p[catului ;i
s[ le folose;ti ]n via'a ta ;i ]n lucrarea ta cu al'ii.
6. Discut[ cu un prieten despre semnifica'ia bote-
yului ;i aplica'iile lui practice pentru tr[irea
unei vie'i cre;tine biruitoare.
7. Facultativ. ‘n;ir[ c=teva titluri ;i texte pe care
inten'ioneyi s[ le folose;ti ]n viitor pentru pre-
dici sau lec'ii, folosind materialul din aceste
dou[ capitole.
176 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

boteyat ]n — introdus ]n, cufundat ]n. A boteya pofta — dorin'[ excesiv[, cople;itoare.
6.3 ]nseamn[ a cufunda ]n ap[. 7.7 a pofti — a t=nji sau a dori cu ar-
omul vechi — natura veche, eul p[c[tos. doare ceva ce¬i apar'ine altei persoa-
6.6 Trupul p[catului s[ fie deybr[cat de ne.
puterea lui (literal, `nimicit~) — trupul, a luat — a profitat de reac'ia fa'[ de porunc[.
ca instrument al p[catului, este ]ngropat. prilejul a f[cut s[ se nasc[ — a produs tot
Rob al p[catului — a sluji p[catului. 7.8 felul de dorin'e p[c[toase.
st[p=nire — autoritate, domnie, putere de a con- ]nviat — readus la via'[
6.9 duce. 7.9
socoti'i/v[ — considera'i/v[: face'i/v[ bilan'ul ;i porunca — destinat[ s[ dea, s[ aduc[ via'[.
6.11 vede'i care este reyultatul. care trebuia
m[dula- — orice parte a trupului t[u prin care s[/mi dea
rele... comi'i un p[cat. via'[
ca unele 7.10
6.13 am[git — ]n;elat, dus ]n eroare, prins ]n curs[.
din inim[ — de bun[voie, voluntar (nu datorit[
7.11 m/a lovit — a folosit Legea pentru a
m[ omor], f[c=ndu/m[ ]nt=i s[ calc
6.17 unei obliga'ii.)
Legea, apoi s[ primesc pedeapsa cu
dreptarul ]nv['[turii — standardul
moartea.
de ]nv['[tur[, Evanghelia.
dreapt[ — corect[, impar'ial[, bun[, cinstit[.
vorbesc — vorbesc clar. Scriitorii foloseau a-
7.12
omene;te ceast[ expresie referindu/se la un stil
6.19 clar, deschis. p[m=ntesc, — (literal — `carnal~ condus de dorin-
neputin'a firii voastre — sl[biciunea v=ndut rob 'ele naturii mele josnice, ale naturii
naturii voastre umane. p[catului corupte, rob al p[catului.)
sfin'enie — separare de p[cat ;i 7.14
punere deoparte pentru Dumneyeu. nu fac — nu sunt de acord cu ceea ce fac: nu o
road[ — reyultat, produs. ce vreau fac voluntar.
6.21 sf=r;it — reyultat final. 7.15
plata — ceea ce produce p[catul. locuie;te — tr[ie;te ]n mine.
p[catului via'[ ve;nic[ — via'[ f[r[ sf=r;it, de ]n mine
6.23 o calitate special[, dumneyeiasc[. 7.17
deylegat[ — eliberat[ de leg[mintele c[s[toriei. se lupt[ — se r[yboie;te.
de legea 7.23
b[rbatului ei nenorocitul — extrem de nefericit, distrus.
7.2 7.24
patimile — dorin'e p[c[toase sau reac'ii st=rni-
temporal — legat de existen'a ]n lumea aceasta,
p[catelor, te sau puse ]n mi;care de poruncile
limitat de timp ;i de alte legi ale na-
a'='ate de ;i interdic'iile Legii.
turii: neetern.
Lege
7.5 a simboliya — a folosi obiecte sau ritualuri pentru
a ilustra adev[ruri sau concepte spi-
slujim lui — ‘l slujim pe Dumneyeu ]n noua via'[
rituale.
Dumneyeu spiritual[ ;i ]n noua ]nchin[ciune
]ntr/un spiritual[. instantaneu — momentan, ce are loc ]ntr/o clip[.
duh nou vechea slov[ — respectarea literei progresiv — se desf[;oar[ pe parcursul unei pe-
7.6 Legii, supunerea fa'[ de rituri, f[r[ rioade de timp.
a experimenta adev[rata ]nchin[-
ciune spiritual[. paradox — o afirma'ie care pare s[ se contrayic[
pe sine, dar care este adev[rat[.
O nou[ via'[ de libertate
DEYVOLTAREA LECæIEI
Eliberare din p[cat
Romani 6.1/23
Obiectivul 1. S[ formuleyi tema fiec[reia din-
tre primele trei principale sec'iuni ale Epistolei
c[tre Romani.
Obiectivul 2. S[ po'i explica semnifica'ia fun-
damental[ a cuv=ntului `sfin'ire~ ;i s[ descrii
dou[ aspecte ale ei.
Obiectivul 3. S[ folose;ti dou[ ilustra'ii din Ro-
mani 6 pentru a explica raportul nostru fa'[ de
p[cat.
‘n aceast[ lec'ie, intr[m ]n cea de/a treia mare divi-
yiune a p[r'ii teologice a Epistolei c[tre Romani.
Putem reyuma primele trei diviyiuni ]n trei cuvinte+
1. Condamnare 1.18 / 3.20
2. Justificare 3.21 / 5.21
3. Sfin'ire 6.1 / 8.39
Prima parte o vorbit despre condamnarea uni-
versal[. Am v[yut c[ toat[ lumea este vinovat[ de
a fi p[c[tuit ;i este condamnat[ la moarte. Cea de/a
doua diviyiune ne/a ar[tat ceea ce a preg[tit Dum-
neyeu pentru m=ntuire — justificarea prin credin'a
]n Isus Cristos, ‘nlocuitorul nostru. Aici g[sim ier-
tare, ]ndep[rtarea vinov['iei ;i ]ndrept['ire ]naintea
lui Dumneyeu. Acum, ]n cea de¬a treia diviyiune,
avem tema sfin'irii — noua via'[ ]n Cristos. Aceste
capitole ne arat[ cum putem experimenta o via'[
de victorie asupra p[catului.
‘n Romani 6 ;i 7 vedem m[surile luate de Dum-
neyeu pentru sfin'irea noastr[, c=t ;i nevoia noastr[
de sfin'ire. Vedem, de asemenea, c[ Legea ;i efor-
turile proprii sunt complet neputincioase ]n ]ncer-
carea de a ne separa de p[cat. Apoi, ]n Romani 8
vom vedea cum Duhul Sf=nt lucreay[ ]n vie'ile
noastre pentru a ne da victorie asupra oric[rui obs-
tacol.
Sfin'enia este starea unei vie'i pus[ deoparte
pentru Dumneyeu. Ea include separarea de p[cat
;i libertate fa'[ de puterea p[catului. Sfin'irea este
actul sau procesul prin care o persoan[ devine
sf=nt[. Un sf=nt este o persoan[ care ‘i apar'ine lui
Dumneyeu. ‘n Romani 6 vedem c[ Evanghelia este
calea spre sfin'ire. Evanghelia face din p[c[to;i
sfin'i! Este foarte important s[ ]n'elegem structura
capitolului 6. El este ]mp[r'it ]n dou[ sec'iuni, fieca-
re dintre ele repreyent=nd sfin'irea dintr/un alt
punct de vedere. Prima sec'iune (6.1/10) ne preyint[
177
sfin'irea din punctul de vedere al lui Dumneyeu. El
ne/a eliberat de p[cat, ne/a acceptat ca fii ai S[i ;i
ne/a pus deoparte pentru Sine. Cea de/a doua sec'iu-
ne (6.11/23) ne preyint[ sfin'irea din punctul de ve-
dere al omului. Ea nu este doar o experien'[ ini'ial[,
ci un proces continuu, o d[ruire yilnic[ lui Dumne-
yeu.
‘n tabelul de mai jos putem vedea o compara'ie
]ntre aceste dou[ aspecte ale sfin'irii. Avem aici unul
dintre paradoxurile vie'ii cre;tine. Cre;tinul este
numit `sf=nt~, dar de fapt el este ]n procesul de
sfin'ire. Sun[ ciudat. Cre;tinii trebuie s[ devin[ ceea
ce Dumneyeu spune c[ ei sunt deja! Ai ]nt=lnit deja
aceast[ idee ]n doctrina justific[rii. ‘n Romani 1.17,
ai v[yut c[ oamenii sunt declara'i drep'i (nepri-
h[ni'i) atunci c=nd cred. Dar ei trebuie s[/;i folo-
seasc[ credin'a pentru a tr[i o via'[ dreapt[ sau
neprih[nit[. Dumneyeu ]i declar[ pe oameni drep'i
;i apoi spune, `Acum fi'i drep'i ]n tr[irea voastr[!~
SFINæIREA
Punctul de vedere Punctul de vedere
al lui Dumneyeu al omului
Poyi'ional[ Experimental[
Instantanee Progresiv[
Ideal[ Practic[
Complet[ Par'ial[
1 Expune pe scurt temele primelor trei diviyiuni
teologice ale eEpistolei c[tre Romani
1.18 - 3.20 ....................................................................
........................................................................................
3.21 / 5.21 .......................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6.1 - 8.39 .....................................................................
........................................................................................
........................................................................................
2 Care este aspectul sfin'irii cu care se ocup[ pri-
ma parte a capitolului 6 din Romani — aspectul in-
stantaneu sau cel progresiv?
........................................................................................
178
MOARTE …I ‘NVIERE
6.1/10
Obiectivul 4. S[ ]n'elegi semnifica'ia ;i im-
portan'a boteyului ]n ap[ ;i s[ explici dou[
adev[ruri importante pe care le ilustreay[.
‘n Romani 5, Pavel descrie principiul harului,
care opereay[ ]n via'a credinciosului. El scoate ]n
eviden'[ c[ harul lui Dumneyeu a fost suficient pen-
tru a reyolva problema p[catului din via'a cre;ti-
nului. El spune c[ acolo unde se ]nmul'e;te p[catul,
harul se ]nmul'e;te ;i mai mult. Acest mesaj trebu-
ie s[/i fi ]ncurajat pe cre;tinii din Roma. Dar imediat
Pavel ];i d[ seama c[ unii s/ar putea s[/l interpreteye
gre;it. Unii (din ceata iudaiyatorilor) ar putea spune
c[ ]nv['[turile lui Pavel ]ncurajeay[ un mod de via'[
p[c[tos, lipsit de control. Al'ii (din ceata antino-
mienilor — cei care erau ]mpotriva oric[ror legi) ar
fi putut spune+ `Dac[ continu[m s[ p[c[tuim, harul
lui Dumneyeu va reyolva problema, a;a c[, de ce s[
ne facem probleme? De ce s[ ne poc[im de p[cate?
Dac[ harul abund[ ]ntotdeauna ]n preyen'a p[catu-
lui, s[ p[c[tuim, ca harul s[ se ]nmul'easc[ ;i mai
mult! Cu c=t vom p[c[tui mai mult, cu at=t vor ve-
dea mai bine oamenii c=t de mare este harul lui
Dumneyeu, care ne iart[.~
Pavel le r[spunde energic acelora care ar avea
tendin'a s[ perverteasc[ ]n acest mod doctrina
harului. El a reliefat deja faptul c[ harul produce
]ndrept['ire ;i neprih[nire, nu p[cat. ‘n Romani 6,
Pavel arat[ modul ]n care moartea ;i ]nvierea lui
Cristos ]l elibereay[ pe credincios de p[cat ;i ]i d[ o
nou[ via'[.
3 La care versete din Romani 5 se refer[ 6.1?
........................................................................................
4 Cite;te Romani 5.20/21 ;i 6.1/2. Cum domne;te
harul?
........................................................................................
5 Romani 6.2 este versetul cheie al acestui capi-
tol. De ce nu mai poate un adev[rat cre;tin s[ tr[-
iasc[ ]n p[cat?
........................................................................................
‘n versetele care urmeay[, Pavel explic[ modul
]n care cre;tinul este mort fa'[ de p[cat. ‘n versetul
3, ne spune c[ am fost boteya'i ]n unirea cu Cristos
— ]n moartea Lui. Dumneyeu ne identific[ at=t de
complet cu ‘nlocuitorul nostru, ]nc=t El consider[
c[ noi am murit ]mpreun[ cu Cristos pe cruce ;i am
fost ]nvia'i ]mpreun[ cu El ca s[ tr[im o nou[ via'[.
Poyi'ia noastr[ ]n Cristos ]nseamn[ c[ suntem mor'i
Galateni ;i Romani
fa'[ de p[cat. Din punctul de vedere al lui Dumne-
yeu, noi am fost separa'i de p[cat ;i suntem sfin'i
(suntem propriul lui popor). Noi suntem ]n aceast[
poyi'ie de popor sf=nt chiar dac[, ]n practic[, mai
avem ]nc[ de luptat ]mpotriva p[catului. De fapt,
Pavel ]i nume;te pe credincio;ii din Corint `sfin'i~,
de;i ei erau implica'i ]n unele p[cate foarte grave
(1UCorinteni 1.2).
Pavel vorbe;te despre semnifica'ia ;i experien'a
spiritual[ a boteyului ca fiind motive puternice pen-
tru a nu mai tr[i ]n p[cat. Boteyul este porunca Dom-
nului pentru cei care L/au acceptat pe Cristos (Matei
28.19/20). Ascultarea de aceast[ porunc[, m[rturi-
sirea credin'ei noastre ]n Isus Cristos, ne sunt de
mare ajutor din punct de vedere spiritual. Este im-
portant s[/i ]nv['[m pe cre;tini ce ]nseamn[ boteyul.
Dac[ ]i ]n'elegem semnifica'ia, ]nsu;i actul boteyului
]nt[re;te hot[r=rea noastr[. El este ca un jur[m=nt
de credin'[ fa'[ de El.
Exist[ pasaje ]n Scriptur[ ]n care este greu s[
spui dac[ autorul se refer[ la experien'a exterioar[
a boteyului ]n ap[ sau la experien'a spiritual[ de a
fi boteyat ]n Trupul lui Cristos. Veyi 1 Corinteni 12.13.
‘n Romani 6.3, Pavel vorbe;te despre experien'a spi-
ritual[ ;i despre identificarea noastr[ cu Cristos.
Cuv=ntul `deci~ din versetul 4 ne ]ndreapt[ aten'ia
]napoi spre versetul 3, spre experien'a spiritual[,
c=t ;i ]nainte, spre boteyul ]n ap[, care este un simbol
al acestei experien'e. Acest pasaj ne d[ semnifica'ia
boteyului. Este o m[rturie public[ a faptului c[ am
murit fa'[ de p[cat ;i am ]nceput o nou[ via'[ ]n
Cristos.
Cuvintele `prin boteyul ]n moartea Lui am fost
]ngropa'i ]mpreun[ cu El~ ne arat[ c[ boteyul este o
recunoa;tere oficial[ a noii noastre poyi'ii fa'[ de
p[cat. Boteyul este sigiliul pe certificatul nostru de
deces. Este ]nmorm=ntarea fa'[ de via'a pe care am
tr[it/o odinioar[ ]n p[cat. Noi am acceptat moartea
lui Cristos pentru p[cate ca fiind moartea noastr[,
deci cum am mai putea s[ tr[im ]n p[cat? Acesta
este r[spunsul lui Pavel pentru problema din ver-
setul 2.
6 Boteyul ]n ap[ este ilustra'ia unirii noastre cu
O nou[ via'[ de libertate
Cristos ]n moartea Lui. Potrivit versetului 4, ce mai
ilustreay[ boteyul?
........................................................................................
7 Romani 6.5 ne spune c[ noi suntem uni'i cu
Cristos nu numai ]n moartea Lui, ci ;i ]n
........................................................................................
........................................................................................
Versetul 6 ne spune c[ ]n via'a cre;tinului pu-
terea p[catului a fost ydrobit[. Vechea noastr[ na-
tur[ uman[ p[c[toas[ r[yvr[tit[ ]mpotriva lui Dum-
neyeu este r[stignit[ ]mpreun[ cu Cristos, astfel c[
legea p[catului este anulat[. Trupul care a fost
odinioar[ dat p[catului ;i a fost sub st[p=nirea
p[catului a fost eliberat de legea p[catului prin
moarte (v. 7). Noi nu mai trebuie s[ ascult[m de
p[cat!
8 Din experien'a pe care o ai, ai observat ca bo-
teyul s[/i ajute pe oameni s[/;i dea seama mai clar
de unirea lor cu Cristos? ‘n predicile sau lec'iile tale
faci deseori referire la importan'a boteyului? Oare
ar trebui s[ faci?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Exist[ c=teva forme diferite ]n care este ]nde-
plinit boteyul ]n ap[, ]n diferitele biserici cre;tine.
Unii ]l cufund[ ]n ap[ pe cel care a creyut: al'ii ]i
toarn[ ap[ pe cap: al'ii ]l stropesc cu ap[. Oricare ar
fi forma, boteyul subliniay[ cur['irea ;i separarea
de p[cat ;i totodat[ dedicarea pentru Dumneyeu
prin unirea cu Cristos, at=t ]n moartea, c=t ;i ]n ]nvi-
erea Lui.
9 Conform cu Romani 6.3/5, care form[ de botey
simboliyeay[ mai clar experien'a spiritual[ prin care
a trecut cre;tinul? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
10 Ce separare ;i ce dedicare sunt simboliyate prin
botey? v. 10.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
179
11 Scrie care sunt referirile la via'[ ]n urm[roarele
versete. Poate c[ le vei sublinia ;i ]n Biblia ta.
6.4 .....................................................................................
6.5 .....................................................................................
6.8 .....................................................................................
6.9 .....................................................................................
6.10 ...................................................................................
Observ[ c[ toate aceste versete se refer[ la via'a
noastr[ ]n Cristos. Victoria Sa este ;i victoria noastr[.
A;a spune ‘nsu;i Dumneyeu. Noi accept[m acestea
ca adev[ruri, ;i ele devin realit['i ]n via'a de yi cu
yi. Pavel continu[ prin a ne spune cum se produce
aceasta, ]n pasajul care urmeay[.
BIRUINæA PRIN CREDINæ“
6.11/14
Am v[yut c[ Romani 6.1/10 descrie poyi'ia
noastr[ ]naintea lui Dumneyeu. ‘n Cristos noi sun-
tem mor'i fa'[ de p[cat ;i ]nvia'i la o nou[ via'[ de
biruin'[ asupra p[catului. Dar s[ observ[m acum
ce se ]nt=mpl[ ]ncep=nd cu versetul 11. Trebuie s[
credem ceea ce ne spune Dumneyeu ;i s[ l[s[m ca
ac'iunile noastre s[ fie guvernate de credin'[. Ni se
porunce;te s[ ne socotim cu adev[rat mor'i fa'[ de
p[cat ;i vii pentru Dumneyeu.
Cuv=ntul tradus prin `socoti'i~ este acela;i
cuv=nt care este folosit ;i ]n capitolul 4 cu referire
la credin'a care i/a fost `socotit[~ ca neprih[nire lui
Avraam. ‘n capitolul 4, este un cuv=nt cheie vorbind
despre actul lui Dumneyeu de a ne atribui ]ndrep-
t['irea. Aici, de asemenea, este un cuv=nt cheie ]n
leg[tur[ cu via'a de credin'[ ;i de biruin'[ asupra
p[catului, via'[ pe care o tr[ie;te cre;tinul. Dum-
neyeu ne socote;te justifica'i, dar ;i noi trebuie s[
ne socotim sfin'i'i!
Aspectul practic al sfin'irii (sfin'enia ]n tr[irea
yilnic[) depinde de voin'a noastr[ de a admite ;i de
a conta pe ceea ce Dumneyeu a preg[tit deja pentru
noi.
Observ[ ]n versetele 11 ;i 12 felul ]n care credin-
'a transform[ cunoa;terea ]n ac'iune. Prive;te din
nou la acceptarea mintal[ a adev[rului ]n versetele
3/9. Noi ;tim c[ Cristos a murit pentru noi ;i c[ a
]nviat pentru a ne elibera de p[cat. ‘n'elegem ;i cre-
dem doctrina identific[rii cu Cristos. Dar credin'a
este cea care aplic[ acest adev[r vie'ii prin ascultare
de voia lui Dumneyeu. Exact a;a cum ne/a ]ncurajat
180
Pavel, ca prin credin'[ s[ ne ]nsu;im binecuv=nt[rile
;i beneficiile justific[rii, acum el ne spune ca tot prin
credin'[ s[ accept[m ceea ce ne spune Dumneyeu
despre sfin'irea noastr[. Prin recunoa;terea faptului
c[ Cristos a ydrobit puterea p[catului asupra noas-
tr[, noi experiment[m eliberarea de p[cat.
12 La ce aspecte din versetele precedente face
referire cuv=ntul `deci~, din versetul 12?
........................................................................................
........................................................................................
13 La ce se refer[ cuv=ntul `deci~, ]n versetele 12
;i 13?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Uneori, noi vorbim despre aspectele negative
;i poyitive ale sfin'irii. Aspectul negativ este separa-
rea de p[cat. Dedicarea pentru Dumneyeu este
aspectul poyitiv. Moartea fa'[ de p[cat ;i via'a nou[
]n Cristos — ambele sunt importante.
s[ nu mai P
P mor'i fa'[
l[sa'i p[catul
R
O de p[cat
s[ domneasc[ A
Y p=nul s[u.
C
I deci
T
æ 17 Po'i s[ expui patru situa'ii ]n care un sclav nu
da'i/v[ pe I
I vii pentru
voi ]n;iv[ C
E Dumneyeu lui Dumneyeu “
Romani 6.12
14 Cum este exprimat[ latura poyitiv[ a sfin'irii
]n Romani 6.13?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n versetul 14, Pavel spune despre cre;tin c[ tre-
buie s[ fie liber fa'[ de puterea p[catului, din pricina
poyi'iei pe care o are ]n harul lui Dumneyeu. Harul
este suficient pentru a/l face biruitor.
15 ‘n Galateni 2.20, avem m[rturia lui Pavel care
ilustreay[ perfect ceea ce a spus el ]n Romani 6.4¬14.
Compar[ aceste pasaje. Cum preyint[ Pavel ]n Ga-
Galateni ;i Romani
lateni poyi'ia sa ]n Cristos ;i secretul biruin'ei
asupra p[catului ]n via'a sa de yi cu yi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ALEGEREA UNUI NOU ST“PÂN
6.15-23
16 Versetul 15 este ecoul unui verset anterior. Care
este acest verset?
........................................................................................
‘n versetele 2/10, Pavel r[spunde ]ntreb[rii din
versetul 1, ar[t=nd care este poyi'ia noastr[ ]n Cris-
tos — suntem mor'i fa'[ de p[cat, a;a c[ de ce s[
mai tr[im ]n p[cat? Dup[ aceea, ]n versetele 11/14,
Pavel ne spune c[ trebuie s[ ne socotim mor'i fa'[
de p[cat ;i s[ tr[im a;a, s[ aplic[m vie'ii yilnice
adev[rul revelat. Apoi, ]n vesetele 15/23, continu[
s[ ne arate c[ punerea ]n practic[ a sfin'irii noastre
depinde de alegerea pe care o facem. Pavel ilustrea-
y[ aceast[ idee prin rela'ia dintre un sclav ;i st[-
mai trebuie s[ asculte de st[p=nul lui?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
18 Conform cu Romani 6.17, ai cui robi i¬am fost
noi c=ndva?
........................................................................................
19 Care este plata cuvenit[ faptelor noastre? Com-
par[ Romani 6.17 cu 6.23.
........................................................................................
Noi am fost sclavi ai p[catului, dar prin unirea
cu Cristos am murit fa'[ de vechiul nostru mod de
via'[. Vechiul st[p=n nu mai are nici un drept asu-
O nou[ via'[ de libertate
pra noastr[. Ai v[yut, de asemenea, c[ Cristos ne¬a
r[scump[rat din robia p[catului (Romani 3.24).
Acum, dac[ am fost elibera'i, ce ar trebui s[
facem? R[scump[rarea nu ne face ]n mod automat
cre;tini ascult[tori, supu;i. Noi nu suntem robo'i.
Dumneyeu nu ne for'eay[ s[ ‘l slujim. Dac[ ‘i vom
sluji lui Dumneyeu, o vom face pentru c[ vrem s¬o
facem. Alegerea este a noastr[.
20 Care sunt cele dou[ alegeri de st[p=ni (sau prin-
cipii conduc[toare) pe care Pavel ]i men'ioneay[ ]n
Romani 6.16?
........................................................................................
........................................................................................
21 Cum poate cineva s[ devin[ sclav sau slujitor
al unuia dintre ace;ti st[p=ni? v. 16.
........................................................................................
........................................................................................
‘n acest pasaj, Pavel pune accentul asupra su-
punerii. Observ[ ]n versetul 17 care este ascultarea,
sau supunerea, care produce neprih[nire. Este
ascultarea credin'ei — din toat[ inima, sincer, vo-
luntar. Observ[ de asemenea c[ ascultarea este ba-
yat[ pe ]nv['[tura (doctrina) care ne este dat[ ]n
Evanghelie.
22 Care este reyultatul dac[ un credincios cedeay[
;i ascult[ din nou de p[cat? Romani 6.16, 21, 23.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
23 Compar[ versetele 19 ;i 22. Cum descrie Pavel
reyultatul faptului c[ ai devenit slujitor al neprih[-
nirii, sau faptul c[ ai fost eliberat de p[cat ;i ai
devenit slujitor al lui Dumneyeu?
........................................................................................
24 Compara'i versetele 19 ;i 22. Cum descrie Pa-
vel reyultatul devenirii robi ai neprih[nirii, sau de
a fi elibera'i de p[cat ;i a deveni robi ai lui Dumne-
yeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuv=ntul `roade~, folosit aici, probabil c[ ne
aminte;te de roada Duhului despre care am studiat
181
]n Galateni 5.22/23. Este reyultatul natural al pre-
yen'ei Duhului Sf=nt ]n noi.
Pe parcursul ultimei p[r'i a capitolului 6, accen-
tul este pus asupra sfin'irii progresive a credin-
ciosului. El trebuie s[ continue s[ se socoteasc[ mort
fa'[ de p[cat ;i s[ se d[ruiasc[ complet noii vie'i, ca
slujitor al lui Dumneyeu. ‘n versetul 19, vedem dou[
deyvolt[ri contrastante. P[c[tosul merge din r[u ]n
mai r[u. Cre;tinul trece de la poyi'ia de ]ndrept['ire
la tr[irea unei vie'i drepte. Persoana care este ]n
poyi'ie rea fa'[ de Dumneyeu tr[ie;te ]n p[cat, po-
trivit cu poyi'ia sa. Acesta este principiul pe care ]l
eviden'iay[ Pavel, at=t ]n ap[rarea Evangheliei sale
]naintea galatenilor, c=t ;i ]naintea romanilor. Dac[
vrem s[ tr[im o via'[ neprih[nit[, dreapt[ ]naintea
lui Dumneyeu, trebuie s[ ]ncepem cu poyi'ia corect[
fa'[ de Dumneyeu — justificarea prin credin'[.
POYIæIE TR“IRE
bine
Mai
Bun[ Bine
Rea R[u
Mai
r[ u
Cuvintele `dup[ cum... tot a;a acum~, din ver-
setul 19, ne ]ndeamn[ s[¬L slujim pe Dumneyeu cu
aceea;i dedicare cu care am tr[it pentru noi ]n;ine.
A fi angajat ]n lucrarea lui Dumneyeu este parte din
secretul cre;terii spirituale ;i al tr[irii unei vie'i de
biruin'[.
Romani 6.23 este un verset foarte mult folosit
]n mesajele de evangheliyare, dar aici trebuie s[
vedem c[ a fost scris pentru cre;tini. Este reyumatul
acestei sec'iuni despre via'a pe care ar trebui s[ o
tr[iasc[ cre;tinul. ‘n acela;i timp, corecteay[ orice
idee c[ ne/am putea dob=ndi via'a ve;nic[ prin fap-
tele noastre, prin ascultarea noastr[. Moartea este
plata p[catului, dar via'a ve;nic[ este darul lui
Dumneyeu prin Isus Cristos.
Faptul important care trebuie re'inut din capi-
tolul 6 este c[ puterea p[catului a fost ydrobit[ ]n
via'a credinciosului. El este mort fa'[ de p[cat din
cauya unirii sale cu Isus Cristos. Aceasta ]nseamn[
c[ el poate s[¬i spun[ `Nu~ p[catului ;i trebuie s[¬i
spun[ `Nu~! Dac[ nu o face, supunerea fa'[ de p[cat
]l va aduce din nou la starea de robie, la ru;ine ;i
moarte.
182
Eliberare de lege
Romani 7.1/13
Obiectivul 5. S[ enumeri ;apte sensuri ]n care
este folosit ]n Scripturi cuv=ntul `Lege~.
Pavel a dovedit deja c[ justificarea se cap[t[
prin credin'[, f[r[ faptele Legii (Romani 3.21/26).
Acum, el dovede;te c[ ;i sfin'irea noastr[ este sepa-
rat[ de Lege. ‘n Romani 6 am v[yut c[ noi suntem
sfin'i'i instantaneu, prin unirea cu Cristos, ;i pro-
gresiv, prin faptul c[ ne consider[m mor'i fa'[ de
p[cat ;i ne pred[m pentru a asculta de Dumneyeu
;i pentru a/L sluji. Legea cerea moartea p[c[tosului.
Cristos a suferit moartea pentru noi. Prin unirea cu
Cristos, credinciosul a murit at=t fa'[ de p[cat, c=t
;i fa'[ de Lege. Legea se sf=r;e;te odat[ cu moartea
— acum nu mai are nici un drept asupra noastr[.
Ceea ce ai ]nv['at ]n Galateni referitor la Lege
(scopul ;i limitele Legii) te va ajuta s[ ]n'elegi Ro-
mani 7. ‘n Scripturi, cuv=ntul `Lege~ este folosit cu
;apte sensuri+
1. Legea Moyaic[+ legea moral[ din cele yece
porunci.
2. Legea Moyaic[+ legile morale, civile ;i ce-
remoniale.
3. Legea Moyaic[+ primele cinci c[r'i ale Bi-
bliei, numite ;i Pentateuh sau Tora.
4. Vechiul Testament, ca un ]ntreg.
5. Un principiu.
6. Legea l[untric[ a con;tiin'ei.
7. Legi elaborate ;i impuse de guvern.
Referirile pe care le face Pavel la func'ia ;i limi-
tele Legii sunt legate ]n general de primele dou[
sensuri.
25 Enumer[ ;apte sensuri ]n care este folosit
cuv=ntul `Lege~ ]n Scripturi ;i subliniay[ acelea la
care se refer[ Pavel cel mai adesea ca fiind `Legea~.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
MOARTE …I O NOU“ C“S“TORIE
7.1/6
Obiectivul 6. S[ po'i folosi ilustra'ia c[s[toriei
pentru a explica rela'ia dintre noi ;i Lege.
Pavel urmeay[ un tipar devenit familiar, for-
mul=nd adev[rul principal al sec'iunii ]ntr/o fray[
de deschidere. Dup[ aceea ,continu[ prin a deyvolta
acel adev[r. Romani 7.1 este versetul cheie ]n in-
troducerea subiectului care urmeay[ — rela'ia din-
tre noi ;i Legea Moyaic[. El deyvolt[ aceast[ idee
folosind ilustra'ia c[s[toriei.
Mirele ;i mireasa ];i promit fidelitate reciproc[
p=n[ la moarte. Moartea unuia dintre parteneri
pune cap[t acelei rela'ii. Moartea anuleay[ leg[tu-
rile c[s[toriei.
S[ ne reamintim un principiu important ]n in-
terpretarea Bibliei — ilustra'iile sunt date, de obi-
cei, pentru a expune sau pentru a dovedi o idee.
Suntem ]n pericol s[ intrerpret[m gre;it Scriptura
dac[ ]ncerc[m s[ g[sim o semnifica'ie ]n fiecare
detaliu al ilustra'iei.
26 Care este ideea principal[ din ilustra'ia c[s[to-
riei, pe care o aplic[ Pavel? Romani 7.1/2
........................................................................................
27 Care sunt cele dou[ c[s[torii ale credinciosului,
la care se refer[ Pavel ]n Romani 7.4?
Prima c[s[torie.............................................................
A doua c[s[torie..........................................................
28 Care a fost reyultatul primei c[s[torii? v. 5
........................................................................................
‘n versetul 5, vedem din nou ceea ce Pavel a
explicat deja. Interdic'iile ;i poruncile Legii st=rnesc
natura noastr[ r[yvr[tit[. Aceast[ reac'ie ]mpotriva
autorit['ii lui Dumneyeu este p[catul care duce la
moarte. Legea nu poate dec=t s[¬l condamne pe
p[c[tos, nu s[/l m=ntuiasc[. Veyi versetele 7 ;i 8.
29 Ce ne spune versetul 4, cum am murit noi fa'[
de Lege?
........................................................................................
........................................................................................
30 Care este noua c[s[torie din versetul 4? Cum
O nou[ via'[ de libertate
este ea posibil[, de vreme ce noi am murit? Compar[
cu 6.4/5.
........................................................................................
........................................................................................
31 Care este scopul celei de/a doua c[s[torii? v. 4.
........................................................................................
Versetul 6 pune ]n contrast vechea motiva'ie
exterioar[ de a/L sluji pe Dumneyeu cu o nou[ mo-
tiva'ie interioar[. Cea dint=i era litera Legii. Dar
acum, Duhul lui Dumneyeu ne/a adus la o via'[
nou[, care este tr[it[ ]n puterea Sa.
Prima c[s[torie, cu Legea, a fost neroditoare ]n
ce prive;te neprih[nirea, ]ndrept['irea. Moartea lui
Cristos a pus cap[t acelei c[s[torii pentru to'i aceia
care se unesc cu El prin credin'[. Cea de/a doua
c[s[torie este cu Cristos Cel ]nviat — ea este o astfel
de c[s[torie ]nc=t putem aduce roada neprih[nirii
— ac'iuni care¬I sunt pl[cute lui Dumneyeu ;i ‘l ono-
reay[.
32 Ce este mai eficient ]n a face ca o adunare s[
tr[iasc[ curat ;i s[ lucreye pentru Dumneyeu —
regulile sau treyirea spiritual[?
........................................................................................
FUNCæIILE LEGII
7.7/13
Obiectivul 7. S[ enumeri patru func'ii ale Legii
lui Moise ;i s[ ar['i cum sunt ele ]ndeplinite.
Romani 7 ne arat[ exact ceea ce le/a expus Pa-
vel galatenilor+ Este imposibil ca Legea s[¬l m=ntuie
pe cineva de p[cat. Legea lui Moise nu poate nici s[
ne justifice, nici s[ ne dea puterea de a tr[i o via'[
sf=nt[. Nu acesta a fost scopul Legii. S[ recapitul[m
scopul pentru care a dat Dumneyeu Legea+
1. Pentru a fi o revela'ie a lui Dumneyeu ;i a
voii Sale.
2. Pentru s[n[tatea ;i men'inerea rasei uma-
ne.
3. Pentru a aduce p[catul la lumin[, cu sco-
pul de a/i aduce pe oameni la poc[in'[ ;i
la ]ncredere ]n harul lui Dumneyeu.
4. Pentru a fi un standard care s[/l ghideye
pe cel credincios ]n via'a de yi cu yi, ca el
s[ ;tie ce este bine ;i ce este r[u.
33 Privind acest text, spune care sunt func'iile
183
Legii pe care le descoperi ]n fiecare dintre urm[-
toarele versete?
7.7........................................................................................
........................................................................................
7.9........................................................................................
........................................................................................
7.13........................................................................................
........................................................................................
34 Explic[ modul ]n care Legea st=rne;te p[catul.
v. 7/8.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
35 A fost Legea rea, sau a fost un e;ec, de vreme
ce ea a dus numai la moarte? Explic[ v. 7/13.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Legea este ca un termometru. Ea ]i arat[ pacien-
tului starea ]n care se afl[, dar nu/l poate sc[pa de
febr[. Legea reu;e;te s[ ne arate starea p[c[toas[
]n care ne afl[m, dar pentru a fi elibera'i, trebuie s[
ne ]ntoarcem privirile spre M=ntuitorul.
36 Dac[ Legea nu poate fi acuyat[ c[/i face pe oa-
meni s[ p[c[tuiasc[, atunci cine este vinovatul?
vv.8¬13.
........................................................................................
37 Expune pe scurt cele patru func'ii ale Legii lui
Moise ;i arat[ modul ]n care s/a ]mplinit fiecare din-
tre ele.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
184 Galateni ;i Romani

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
38 Reaminte;te/'i ]ntregul mesaj al Epistolei c[tre
Galateni. Dac[ Pavel spune c[ Legea este sf=nt[,
bun[ ;i dreapt[ (v. 12), de ce accentueay[ faptul c[
trebuie s[ fim elibera'i de ea — s[ fim mor'i fa'[ de
Lege? C[rei idei i se opune Pavel ]n ]ncercarea unui
om de a 'ine Legea?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘'i aduci aminte c[ iudaiyatorii ]ncercau s[/i fac[
pe cre;tinii dintre Neamuri s[ accepte Legea Moya-
ic[ ca o condi'ie a m=ntuirii. Via'a cre;tin[ ar deveni
astfel doar respectarea unor reguli sau legi. Tot ]n
Galateni am aflat c[ Legea nu avea func'ia de m=n-
tuire a oamenilor. Pavel le/a preyentat galatenilor
acelea;i adev[ruri pe care le expune ]n Romani 7 ;i
8+
1. Noi suntem liberi fa'[ de Lege ;i fa'[ de cerin-
'ele ei, datorit[ poyi'iei pe care o de'inem ]n
Cristos.
2. Eforturile noastre se sf=r;esc ]n e;ec ;i ]n ]mpli-
nirea poftelor c[rnii. Biruin'a asupra p[catului
vine doar ca road[ a Duhului.

Libertatea nu este ob'inut[

prin eforturi proprii

Obiectivul 8. S[ po'i ]n'elege mai bine propriile

conflicte spirituale ;i conflictele spirituale ale
altor cre;tini.

Obiectivul 9. S[ identifici principiile date ]n Ro-

mani 6 ;i 7 pentru o via'[ de biruin'[ asupra
p[catului ;i s[ le folose;ti ]n via'a ta ;i ]n lucra-
rea ta cu al'ii.

Probabil c[ ai observat c[ ]ncep=nd cu versetul Lumea Lumea

7, Pavel schimb[ pronumele `noi~ cu `eu~ ]n descri- spiritual[ temporal[
erea acestei lupte foarte personale ]mpotriva naturii
p[c[toase. S/a discutat mult ;i s/au f[cut multe
specula'ii dac[ Pavel se refer[ ]n acest capitol la
perioada din via'a lui de dinainte de convertire sau
la cea de dup[ convertire. Este important s[ inter-
pret[m textul acesta ]n lumina contextului s[u. Pa-
vel ne arat[ absoluta imposibilitate de a tr[i la ]n[l-
'imea standardelor de neprih[nire ale lui Dumne-
yeu prin eforturile noastre. Acesta este motivul mor- naturii noastre egoiste se r[yboiesc continuu cu
'ii fa'[ de Lege ;i al ]nvierii la o via'[ nou[, de liber- Duhul lui Dumneyeu. ‘n versetul 15, Pavel sublinia-
tate ]n Cristos. y[ propria neputin'[ de a asculta vocea con;tiin'ei
‘n aceste versete, Pavel descrie propria lui lupt[ sale. Nu este suficient s[ ;tii ce este bine. Nici m[car
l[untric[ cu carnea ;i cu principiul p[catului. Aici acceptarea standardelor corecte nu este suficient[.
vedem nu numai experien'a lui Pavel, ci ;i expe-
rien'a mea ;i a ta. Cre;tinul tr[ie;te ]n acela;i timp 39 Ce principiu spune Pavel c[ lucreay[ ]n el, de-
]n dou[ lumi — lumea temporal[ ;i cea spiritual[: termin=ndu/l s[ fac[ ceea ce nu ar vrea? vv. 21/23.
ambele sunt lumi reale. fiind ]n conflict una cu cea- ........................................................................................
lalt[. Am studiat deja acest conflict, ca fiind r[yboiul
40 Versetul 21 spune+ `Vreau s[ fac binele, dar r[ul
dintre carne (firea p[m=nteasc[) ;i Duh.
este lipit de mine~. Ai experimentat vreodat[ o ase-
‘n calitate de fii ai lui Adam, noi tr[im ]ntr/o
menea b[t[lie l[untric[? Sau cuno;ti pe cineva care
lume temporal[, ]n trupul de carne. Am mo;tenit o
este ]n aceast[ situa'ie?
natur[ p[c[toas[, care se r[yvr[te;te ]mpotriva le-
gilor lui Dumneyeu. Pavel arat[ aici c[ dorin'ele ........................................................................................
O nou[ via'[ de libertate
41 Ai ]nt=lnit cre;tini care nu au trecut niciodat[
acest stadiu de conflict permanent?
........................................................................................
42 Uneori tindem s[ credem c[ este suficient s[ le
spunem celor recent converti'i ce ar trebui s[ fac[
;i ei vor face binele dac[ sunt sinceri. Ce le mai tre-
buie?
........................................................................................
43 Pasajul acesta sumbru, p[truns de descurajare,
atinge punctul culminant ]n versetul 24. Care cu-
vinte din acest strig[t disperat sunt punctul de ]n-
toarcere care ne conduce la victoria din Romani 8?
Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Chiar ]nainte ca Pavel s[ reyume argumentul
s[u despre neputin'a ;i nevoia noastr[, ]n versetul
25, el iybucne;te ]ntr/un strig[t de bucurie ;i de sl[-
vire a lui Dumneyeu c[ exist[ un r[spuns la acel
strig[t disperat! Cristos ne va iyb[vi! ‘n capitolul
care urmeay[, el ne spune cum lucreay[ Duhul Sf=nt
]n noi pentru a ne da biruin'a.
S[ privim la c=teva sugestii practice referitoare
la acest text, ]nainte de a trece la lec'ia urm[toare.
Mai ]nt=i, nu iyola textul din context. Amin-
te;te/'i c[ ]ntreg textul demonstreay[ c[ nimic alt-
ceva dec=t moartea fa'[ de p[cat ;i o via'[ nou[ ]n
Cristos nu ne poate ajuta. Mai presus de toate, nu
privi ceea ce este descris aici ca o stare normal[ ]n
via'a cre;tinului, ca fiind experien'a cre;tinului de
permanent[ lupt[ ;i permanent[ ]nfr=ngere. El este
fundalul sumbru pentru tabloul glorios al biruin'ei
din capitolul urm[tor. Acest pasaj, ]mpreun[ cu
Romani 8, deyvolt[ acela;i argument pe care Pavel
l/a folosit ]n Galateni, pun=nd ]n opoyi'ie lucr[rile
c[rnii (firii p[m=nte;ti) ;i roada Duhului.
‘n al doilea r=nd, textul acesta ar trebui s[ ne
fac[ s[ fim mai interesa'i ]n aceia care experimen-
teay[ aceast[ lupt[ ]mpotriva p[catului. Aminte;te¬'i
c[ o persoan[ este justificat[ atunci c=nd crede ]n
Cristos ca M=ntuitor. Tot atunci, acea persoan[ este
185
sfin'it[ (pus[ de/o parte pentru Dumneyeu). Reali-
yarea practic[ a sfin'irii este progresiv[. Noi trebu-
ie s[ ne ]ncuraj[m unii pe al'ii s[ privim la Domnul
pentru a fi iyb[vi'i ;i pentru a birui.
‘n al treilea r=nd, ar trebui s[ nu uit[m c[ este
inutil s[ privim la noi ]n;ine pentru a g[si solu'ii la
problemele spirituale. Proeminen'a pronumelor
personale `eu, mie, al meu~ ]n acest pasaj ne a-
minte;te at=t de natura personal[ a conflictului, c=t
;i de faptul c[ principalul du;man este eul. Proemi-
nen'a eului ]n vie'ile noastre este principala piedic[
]n calea sfin'irii. ‘ncrederea ]n puterea noastr[ ne
duce cu siguran'[ la ]nfr]ngere. Continua concen-
trare asupra sl[biciunilor noastre ne duce de ase-
menea la c[dere. Secretul biruin'ei st[ ]n desprin-
derea privirii de la noi ]n;ine ;i concentrarea ei
asupra Domnului Isus Cristos. Noi mai avem ]nc[
de luptat ]mpotriva p[catului, dar biruin'a este a
noastr[ dac[ aten'ia ne este ]ndreptat[ spre Dom-
nul Isus Cristos ;i spre victoria pe care a c=;tigat¬o
pentru noi la Calvar.
‘n cele din urm[, a;a cum face apostolul Pavel
;i ]ntr/o alt[ epistol[, s[ admitem ;i noi c[ nu suntem
perfec'i. S[/I mul'umim lui Dumneyeu c[ m=ntui-
rea noastr[ nu depinde de c=t de buni suntem. Dar
]n acela;i timp, `s[ alerg[m spre 'int[, pentru pre-
miul chem[rii cere;ti a lui Dumneyeu, ]n Cristos
Isus~ (Filipeni 3.14).
44 Expune pe scurt principiile tr[irii unei vie'i
cre;tine biruitoare, a;a cum sunt ar[tate ]n Romani
6U/U7. Ai putea folosi aceast[ idee pentru un studiu
biblic care ]'i va fi folositor. Iat[, ca exemplu, primul
principiu.
6.1/2 S[ ]mi dau seama c[ Dumneyeu nu vrea ca
eu s[ r[m=n ]n p[cat. Modul meu de via'[ trebuie
s[ fie schimbat. ...
6.3/10 ...............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6.4......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6.11......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
186 Galateni ;i Romani

6.12/20............................................................................... ........................................................................................
........................................................................................ 7.14.......................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................
7.23......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6.21/23...............................................................................
7.21/25...............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.24......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.6......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.25......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.12...................................................................................... ........................................................................................

Verific[/'i r[spunsurile

1 1.18 / 3.20 Condamnarea, sau nevoia de m=ntu- 11 6.4 O via'[ nou[.

ire a omului. 6.5 ‘nviere asem[n[toare cu a Lui.
3.21 / 5.21 Justificarea sau solu'ia preg[tit[ de 6.8 Vom ;i tr[i ]mpreun[ cu El.
Dumneyeu. 6.9 Moartea nu mai are nici o st[p=nire asupra
6.1 / 8.39 Sfin'irea sau via'a nou[. Lui.
6.10 Tr[ie;te pentru Dumneyeu.
2 Aspectul instantaneu.
12 Poyi'ia noastr[ ]n Cristos — mor'i fa'[ de p[cat
3 Romani 5.20. ;i vii pentru Dumneyeu, a;a cum este afirmat
]n Romani 6.4/11.
4 Prin ]ndrept['ire.
13 S[ nu¬i mai permitem p[catului s[ domneasc[
5 Deoarece este mort fa'[ de p[cat. ]n noi, s[ ne d[m pe noi ]n;ine lui Dumneyeu,
s[/L l[s[m pe El s[/…i ]mplineasc[ voia ]n vie-
6 ‘nviere pentru o via'[ nou[. 'ile noastre.

7 ‘nviere. 14 S[ ne d[m pe noi ]n;ine lui Dumneyeu, ca unii

care au fost ]nvia'i din moarte, ;i s[/I d[m lui
8 R[spunsul t[u. Dumneyeu m[dularele trupului nostru, ca
instrumente ale neprih[nirii, pentru Dumne-
9 R[spunsul t[u. Cufundarea ]n ap[ ilustreay[ yeu.
mai clar unirea noastr[ cu Cristos ]n moartea
;i ]nvierea Sa. 15 Am fost r[stignit ]mpreun[ cu Cristos ;i tr[-
iesc, dar nu mai tr[iesc eu, ci Cristos tr[ie;te
10 Separare de p[cat (moarte fa'[ de p[cat) ;i de- ]n mine+ ;i via'a pe care o tr[iesc acum ]n trup
dicare pentru Dumneyeu. o tr[iesc ]n credin'a ]n Fiul lui Dumneyeu —
O nou[ via'[ de libertate
care m/a iubit ;i S/a dat pe Sine ‘nsu;i pentru
mine.
16 Romani 16.1.
17 Dac[ st[p=nul moare. Dac[ sclavul moare.
Dac[ sclavul este v=ndut unui nou st[p=n.
Dac[ sclavul este eliberat.
18 Slujitor al p[catului.
19 Moartea.
20 P[cat ;i ascultare.
21 Ced=ndu/i ;i ascult=nd de el.
22 P[catul d[ ca plat[ moartea. Ascultarea, supu-
nerea fa'[ de Dumneyeu, produce neprih[nire.
23 Devine din nou sclav al p[catului. Dac[ r[m=-
ne ]n aceast[ stare, va suferi ru;ine ;i moarte.
24 Sfin'enia. Roade ]n sfin'enie ;i via'[ ve;nic[.
25 Legea Moyaic[+ legea moral[ a celor yece po-
runci.
Legea Moyaic[+ legile morale, civile ;i cere-
moniale.
Legea Moyaic[+ primele cinci c[r'i ale Bibliei,
numite ;i Pentateuh sau Tora.
Vechiul Testament, ca un ]ntreg.
Un principiu.
Legea l[untric[ a con;tiin'ei.
Legi elaborate ;i impuse de guvern.
26 Moartea anuleay[ leg[turile c[s[toriei.
27 Prima c[s[torie — cu Legea.
A doua c[s[torie — cu Cristos.
28 Roade care duceau la moarte.
29 ‘n Trupul lui Cristos, prin unire cu El.
30 Am fost ]nvia'i ]mpreun[ cu Cristos la o via'[
nou[ ;i suntem acum c[s[tori'i cu El.
31 S[ aducem roade pentru Dumneyeu.
32 Treyirea spiritual[.
33 7.7 S[ descopere p[catul.
7.9 S[ ]nvie p[catul.
7.13 P[catul s[ fie ar[tat din cale afar[ de p[c[tos.
187
34 Interyicerea anumitor ac'iuni na;te ]n natura
noastr[ r[yvr[tit[ dorin'a de a le face.
35 R[spunsul t[u. Legea este bun[, dreapt[ ;i
sf=nt[. Ea ;i/a ]mplinit scopul de a/i face pe
oameni s[/;i vad[ propria p[c[to;enie ;i nevo-
ie de ajutor.
36 P[catul sau o natur[ p[c[toas[ ]n oameni.
37 Revela'ie. Legea ‘l reveleay[ pe Dumneyeu —
caracterul Lui ;i voia Lui pentru om.
S[n[tate. Legile sanitare, morale ;i civile l/au
protejat ;i l/au p[strat pe om. Aceste legi au
fost pentru multe na'iuni o bay[ pentru dey-
voltarea propriilor sisteme legale.
Convingere. Standardele din Lege ne/au con-
vins de p[c[to;enie ;i de nevoia de m=ntuire.
C[l[uyire. Standardele de bine ;i r[u din Lege
sunt reluate ;i explicate ]n Noul Testament ca
un ghid practic pentru via'a cotidian[.
38 Deoarece Legea poate doar s[ ne condamne,
nu s[ ne m=ntuie. Pavel se opune ideii unei
reguli sau legi care trebuie respectate.
39 Legea p[catului.
40 R[spunsul t[u.
41 R[spunsul t[u.
42 R[spunsul t[u. Ei au nevoie de eliberare de
p[cat.
43 Cine m[ va iyb[vi? Faptul c[ o persoan[ ];i
recunoa;te neputin'a face posibil s[ accepte
ajutorul pe care i/l ofer[ Dumneyeu. Iyb[virea
lui Dumneyeu vine din afara noastr[.
44 6.3/10 S[ fii unit cu Cristos ]n moartea ;i ]nvie-
rea Sa. Recunoa;terea faptului c[ scopul mor'ii
;i ]nvierii lui Cristos a fost ca s[/mi dea o nou[
via'[.
6.4 S[ fiu boteyat ]n ap[, ca o m[rturie public[
a unirii mele cu Cristos — mort fa'[ de p[cat
;i viu pentru o via'[ nou[ ]n Cristos.
6.11 S[ m[ socotesc mort fa'[ de p[cat ;i viu
pentru Dumneyeu ]n Isus. S[ ]mi amintesc
acest fapt, s[ m[ bayey pe el.
6.12/20 S[ refuy s[ las ca p[catul s[/mi contro-
leye trupul. S[¬i reyist ispitei. S[ ]mi dau seama
c[ nu mai sunt un slujitor al p[catului. S[ fiu preo-
cupat cu lucruri care¬I plac lui Dumneyeu, ca un
slujitor al lui Dumneyeu ;i al neprih[nirii Sale.
188
6.21/23 S[ m[ g=ndesc la consecin'ele faptelor
p[c[toase — ru;ine ;i moarte. Ca reyultat al
slujirii lui Dumneyeu — roade spre sfin'ire ;i
darul vie'ii ve;nice.
7.6 S[ evit legalismul. S[ nu fac din religia
mea o problem[ de respectare a unor reguli.
S[¬L servesc pe Dumneyeu cu o via'[ nou[.
7.12 S[ recunosc faptul c[ poruncile lui Dum-
neyeu sunt sfinte, drepte ;i bune.
7.14 S[ recunosc faptul c[ poruncile nu pot
s[¬mi schimbe natura.
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Stabile;te un grup care s[ cerceteye problema
boteyului ]n ap[ ;i s[ discute semnifica'ia ;i
importan'a boteyului.
2. Un student s[ preg[teasc[ un referat despre
condi'iile sclaviei ;i s[ conduc[ o discu'ie, ]n
clas[, cu privire la sclavie ;i la libertate, a;a cum
le preyint[ Pavel ]n Romani 6 ;i 7.
3. Cere¬le unor studen'i s[ dramatiyeye scenele pe
care Pavel le folose;te ]n Romani 6 ;i 7 pentru a
ilustra libertatea cre;tin[. Discut[ modul ]n care
dramatiyarea ar putea fi ]mbun[t['it[ ;i folosit[
]ntr/un grup de studiu al tinerilor sau pentru o
predic[ sau lec'ie biblic[.
4. Un grup (]n care unii cu ]nclina'ii artistice) s[
preg[teasc[ o serie de plan;e ;i scheme care s[
fie folosite ]n studiul biblic despre func'iile legii.
‘n preyentarea acestor lec'ii ilustrate studen'ii
ar trebui s[ discute valoarea legii, ]n general ;i
a legii lui Dumneyeu, ]n particular.
5. C='iva studen'i s[ depun[ m[rturie despre mo-
dul ]n care au g[sit ei eliberarea de p[cat. Dac[
cuno;ti pe cineva care poate depune o m[rtu-
rie deosebit[ despre eliberarea de obiceiuri care
Galateni ;i Romani
7.23 S[ recunosc c[ am de luptat ]mpotriva
p[catului.
7.21/25 S[ recunosc faptul c[ puterea mea de
voin'[ ;i eforturile proprii nu pot c=;tiga biru-
in'a asupra p[catului.
7.24 S[ cer ajutor ;i eliberare, m[rturisin-
du¬mi p[catul, neputin'a ;i nevoia de a avea
un M=ntuitor.
7.25 S[¬L sl[vesc pe Dumneyeu pentru biru-
in'a ]n Cristos ;i s[ recunosc c[ nu trebuie s[
m[ ]ncred ]n mine ]nsumi.
nu pot fi ]nfr=nte prin eforturile proprii, invit[¬l
s[/;i preyinte m[rturia ]n fa'a clasei.
6. Discut[ necesitatea de a/i ajuta pe noii converti'i
pentru a se ]nt[ri. Ce s/a f[cut pentru a/i ajuta
s[ tr[iasc[ o via'[ de biruin'[ asupra p[catului?
Ce ar trebui f[cut? Ce responsabilitate au cre;ti-
nii mai maturi fa'[ de ei? Solicit[¬i pe studen'i
s[/;i ]mp[rt[;easc[ experien'ele, ideile ;i suges-
tiile pentru ac'iune. Roag[/te pentru aceast[
problem[.
7. Cere¬le la ;apte studen'i s[ preyinte concis, ]n
1/2 minute fiecare, cele 14 principii ale vie'ii
victorioase, preyentate ]n Romani 6 ;i 7. Ei pot
folosi plan;e, schi'e etc. pentru a preyenta cu-
vintele sau ideile cheie. Aceast[ idee ar putea
fi folosit[ pentru organiyarea unui mar; al biru-
in'ei, ]n cadrul unui serviciu al tineretului.
8. Cere¬le studen'ilor s[ scrie pe tabl[ titlurile
predicilor ;i textele alese, pe care le/ar folosi ca
s[ predice din Romani 6 ;i 7.
9. Preyint[ pe tabl[, elabor=nd/o ]mpreun[ cu stu-
den'ii, o schi'[ de predic[ despre libertatea
cre;tin[.

PLANUL LECæIEI
Biruin'[ prin Duhul Vie'ii — 8.1¬13
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii — 8.1¬4
Biruin'[ asupra c[rnii (firii p[m=nte;ti) — 8.4¬9
‘nviere — 8.10¬13
Duhul ]nfierii pentru fiii lui Dumneyeu — 8.14¬27
C[l[uyire ;i siguran'[ — 8.14¬16
Suferin'[ ;i slav[ — 8.17¬18
R[scump[rarea trupului — 8.19¬25
Ajutor ]n rug[ciune — 8.26¬27
Des[v=r;irea m=ntuirii noastre — 8.28¬30
Scopul planului lui Dumneyeu-Tat[l — 8.28¬30
Siguran'a ]n dragostea Tat[lui — 8.31
OBIECTIVELE LECæIEI
C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui
s[ fii ]n stare+
1. S[ descrii via'a ]n Duh.
2. S[ identifici ]n Romani 8 cinci lucr[ri ale Du-
hului Sf=nt: de asemenea, s[ identifici cinci lu-
cr[ri ale Duhului Sf=nt ]n restul epistolei.
3. S[ sco'i ]n relief importan'a ;i natura ]ntrup[rii
;i a lucr[rii lui Cristos ;i modul ]n care acestea
sunt corelate cu via'a noastr[ ]n Duhul.
4. S[ identifici ]n Romani 8 trei puncte de contrast
]ntre g=ndirea carnal[ (via'a ]n carne, dup[ ]n-
demnurile firii p[m=nte;ti) ;i g=ndirea spiritu-
al[ (via'a ]n Duh).
5. S[ descrii puterea Duhului Sf=nt de a da via'[
(Romani 8.11) ;i s[ dai c=teva exemple de situa-
'ii ]n via'a ta ]n care ai avut nevoie de aceast[
putere ;i ai experimentat rev[rsarea ei ]n via'a
;i ]n lucrarea ta.
6. S[ descrii c[l[uyirea ;i siguran'a pe care ni le
asigur[ Duhul ]nfierii, s[ te bucuri de aceste
binecuv=nt[ri ;i s[¬i conduci ;i pe al'ii spre ele.
7. S[ explici care este rela'ia ]ntre suferin'[ ;i slav[
]n via'a cre;tinului.
8. S[ expui rela'ia dintre starea P[m=ntului ;i
starea rasei umane, at=t ]n c[derea ]n p[cat, c=t
;i ]n r[scump[rarea ;i iyb[virea omenirii.
189
Lec'ia 12
viaæa ‘n duh
Romani 8
9. S[ explici nevoia noastr[ de a fi ajuta'i de Du-
hul Sf=nt atunci c=nd ne rug[m ;i s[ explici
modul ]n care El satisface nevoile noastre. Ac-
cept[ ajutorul S[u pentru a avea o via'[ de rug[-
ciune mai eficient[.
10. S[ ar['i care este rela'ia dintre pre;tiin'[, pre-
destina'ie, chemare, justificare ;i glorificare ;i
s[ ]n'elegi mai bine scopul ;i amploarea planu-
lui de r[scump[rare al lui Dumneyeu.
11. S[ tr[ie;ti o via'a cre;tin[ de biruin'[, plin[ de
bucurie, bayat pe ]n'elegerea mai profund[ a
ceea ce face Dumneyeu ]n tine ;i pentru tine.
12. S[ te bucuri de o profund[ siguran'[ datorit[
ocrotirii pe care o ai ]n dragostea lui Dumne-
yeu.
13. S[ te ]ncurajeyi pe tine ]nsu'i ;i pe al'ii prin citi-
rea frecvent[ a capitolului 8 din Romani ;i prin
aplicarea ]n via'[ a adev[rurilor pe care acest
text le preyint[.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei ;i studiul
cuvintelor. Cite;te apoi, dac[ este posibil, Ro-
mani 8, ]ntr¬o traducere modern[.
2. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, ca de obicei.
3. Recapituleay[ lec'iile 7 ¬ 11 ;i ia testul al treilea.
4 æine o predic[ sau o lec'ie sau discut[ cu un
prieten despre adev[rurile pe care le¬ai desco-
perit ]n Romani 8.
190 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

os=ndire — condamnare, sentin'[ de vinov['ie, robia — putere de deyintegrare, robia des-

8.1 constatare c[ exist[ vina de a fi f[cut stric[ciunii compunerii.
ceva r[u ;i pronun'are a pedepsei. 8.21
firea — deoarece natura uman[ era slab[. r[scump[- — eliberarea trupului de efectele p[ca-
p[m=n- rarea tului.
teasc[ o f[- trupului
cea f[r[ 8.23
putere
n[dejde — ]ncredere, a;teptare av=nd certitudi-
8.3
8.24 nea ]mplinirii.
firea — ]n grece;te, `carnea~, natura uman[
mijloce;te — intervine pentru noi, pledeay[ ]n fa-
p[m=n- p[c[toas[, lipsit[ de putere.
8.26 voarea noastr[, Se roag[ pentru noi.
teasc[
8.5 sfin'i — Cei care ‘i apar'in lui Dumneyeu. Pa-
8.27 vel ]i nume;te astfel pe to'i cre;tinii.
umbl[ — se g=ndesc la: sunt preocupa'i de: se
dup[ concentreay[ asupra. cunoscut — Dumneyeu nu este limitat de timp.
8.5 mai El cunoa;te at=t preyentul, c=t ;i tre-
dinainte cutul ;i viitorul.
umblarea — ]n original+ `a g=ndi dup[ carne~,
8.29
dup[ carnal, av=nd mintea st[p=nit[ de
lucrurile ceea ce dore;te natura uman[. prosl[vit — glorificat, onorat, f[cut p[rta; al glo-
firii 8.30 riei lui Dumneyeu, ]n[l'at la o nou[
demnitate, la poyi'ia de copil al lui
umblarea — natura p[c[toas[ ‘i este ostil[ lui Dum-
Dumneyeu.
dup[ neyeu, ‘i este du;man[.
lucrurile str=mto- — suferin'[ extrem[, ]n trup sau ]n
firii este rarea minte. Sabia — moarte violent[.
vr[jm[;ie 8.35
8.7 socote;te — consider[, trateay[ ca, prive;te ca.
face'i s[ — omor='i ac'iunile p[c[toase ale natu- 8.36
moar[ rii voastre carnale. mai mult — am cucerit victoria complet[.
faptele dec=t
trupului biruitori
8.13 8.37
]nfiere — adoptarea celor credincio;i ca fii ai ]ncredin'at — convins.
8.15 lui Dumneyeu, av=nd toate dreptu- 8.38 st[p=nirile, puterile — conduc[torii
rile de fii, pe baya lucr[rii de r[s- lumii spirituale ;i for'ele lor.
cump[rare f[cut[ de Cristos.
Trinitate — Dumneyeu care este Unul ]n Trei,
adevere;te — m[rturise;te, declar[, confirm[. trei Persoane unite ]ntr¬un singur
8.16 Dumneyeu.
firea — cu speran'[. Firea — crea'ia, natura. ]mpreju- — condi'ii externe nou[.
a;teapt[ rare,
cu o circum-
dorin'[ stan'e
]nfocat[
8.19 sfin'ire — a fi f[cut sf=nt: separare de p[cat ;i
dedicare pentru Dumneyeu.
firea a fost — creaturile, ]ntreaga lume natural[,
supus[ au fost condamnate la deyintegrare, asigurare — ]ncredere ferm[, certitudine.
putreyirii descompunere.
8.20
Via'a ]n Duh
DEYVOLTAREA LECæIEI
Biruin'a prin Duhul Vie'ii
Romani 6.1¬23
Obiectivul 1. S[ descrii via'a ]n Duh.
Obiectivul 2. S[ identifici ]n Romani 8 cinci
lucr[ri ale Duhului Sf=nt: de asemenea s[ iden-
tifici cinci lucr[ri ale Duhului Sf=nt enun'ate ]n
alte p[r'i ale Epistolei c[tre Romani.
‘ncep=nd cu capitolul 3, Pavel ];i expune Evan-
ghelia — Vestea Bun[ a ceea ce a f[cut Dumneyeu
pentru m=ntuirea noastr[. El ne¬a ar[tat cum un
Dumneyeu drept ;i iubitor a reyolvat dilema care ‘l
confrunta ;i a asigurat m=ntuirea oamenilor p[c[-
to;i. Prin credin'[ ;i prin lucrarea de r[scump[rare
]ndeplinit[ de Cristos, p[c[to;ii pot s[ aib[ acces la
harul lui Dumneyeu. ‘n Romani 6 ;i 7 l/am v[yut pe
cre;tin separat de p[cat ;i dedicat lui Dumneyeu,
identificat cu Cristos at=t ]n moarte, c=t ;i ]n ]nviere.
Dar aceast[ via'[ nou[ nu este una de victorie auto-
mat[ asupra p[catului. `Vechea natur[~, sau `firea
veche~, este c=mpul pe care se d[ b[t[lia ]mpotriva
p[catului.
Am v[yut c[ victoria este imposibil[ prin
propria putere. Acum, ]n Romani 8, g[sim puterea
de a tr[i o via'[ nou[, putere pe care ne¬o d[ Cris-
tos. Conflictul descris ]n Galateni 5.17 este explicat
]n detaliu ]n Romani 7 ;i 8.
Romani 8 a fost numit culmea sc[ldat[ ]n soare
a doctrinei cre;tine. Este capitolul favorit al multor
cre;tini. Citirea frecvent[ a acestui capitol i¬a ajutat
pe mul'i s[ tr[iasc[ continuu ]ntr¬o via'[ de biruin'[
asupra p[catului, o via'[ de comuniune cu Dumne-
yeu str[b[tut[ de un sentiment de ]ncredere pro-
fund[. Aici g[sim secretul unei vie'i victorioase.
Este via'a ]n Duhul. Duhul Sf=nt vine s[ tr[iasc[ ]n
noi pentru a ne face sfin'i ;i pentru a ne conduce pe
calea sfin'eniei. Duhul vie'ii ne elibereay[ de p[cat
;i de moarte. Pe m[sur[ ce vei studia acest capitol
minunat, probabil c[ vei dori s[¬'i sublinieyi sau s[
noteyi c=te ceva pe marginea versetelor care 'i¬au
fost deosebit de folositoare.
1 Care Persoan[ a Sfintei Treimi apare proe-
minent ]n prima mare diviyiune a Epistolei c[tre Ro-
mani? 1.18 ¬ 3.20.
........................................................................................
2 Care Persoan[ a Sfintei Treimi este proeminent[
]n cea de¬a doua parte din Romani? 3.21 ¬ 5.21
........................................................................................
191
R“SCUMP“RAREA
ROMANI PERSOANA
PROEMINENT“
1.18 - 3.20 TAT“L
3.21 - 5.21 ISUS CRISTOS
6.1 - 8.39 DUHUL SFÂNT
3 Care Persoan[ a Sfintei Treimi este proeminent[
]n cea de¬a treia mare diviyiune a Epistolei c[tre Ro-
mani? Romani 6 ¬ 8
........................................................................................
‘n prima parte a Epistolei c[tre Romani, ‘l
vedem pe Dumneyeu-Tat[l ;i judecata dreapt[ pe
care o pronun'[ El asupra ]ntregii omeniri. ‘n cea
de¬a doua parte, ‘l vedem pe Fiul, lu=nd asupra Sa
vinov['ia ;i condamnarea noastr[ la moarte, ]nviind
apoi pentru a ne da o via'[ nou[ de libertate fa'[ de
Lege, fa'[ de p[cat ;i fa'[ de moarte. ‘n cea de¬a
treia parte, ‘l g[sim pe Duhul Sf=nt, lucr=nd ]n noi
ceea ce Tat[l ;i Fiul au pl[nuit ;i au realiyat pentru
noi. Totu;i, nu ar trebui s[ ne g=ndim la cele trei
Persoane ale Sfintei Treimi ca lucr=nd independent
una fa'[ de cealalt[. Ele coopereay[ ]n lucrarea de
r[scump[rare, dar Scripturile ne arat[ c[ fiecare are
un rol precis, ]ndeplinind o anumit[ parte a acestei
lucr[ri.
4 Ce ]'i spun urm[toarele versete din Romani
despre lucrarea Duhului Sf=nt?
1.4 El a avut un rol ]n ]nvierea lui Cristos din mor'i.
5.5 ...............................................................................
8.2 ..................................................................................
8.4¬5 ..................................................................................
.......................................................................................
8.9..................................................................................
8.11..................................................................................
8.14..................................................................................
8.15..................................................................................
8.16..................................................................................
8.26..................................................................................
192
8.27..................................................................................
.......................................................................................
9.1..................................................................................
14.17..................................................................................
.......................................................................................
15.13..................................................................................
15.16..................................................................................
15.18¬19..................................................................................
.......................................................................................
Prive;te acum din nou peste aceast[ list[ ;i
pune c=te un X ]n dreptul fiec[rei lucr[ri a Duhului
Sf=nt care descrie via'a ]n Duhul. Pune un al doilea
X ]n dreptul acelor lucr[ri ale Duhului de care sim'i
o nevoie imperioas[ ]n via'a ;i lucrarea ta. Stai de
vorb[ cu Domnul despre toate acestea.
Ar fi bine s[¬'i planifici o serie de predici sau
studii biblice asupra lucr[rii Duhului Sf=nt. Ai putea
s[ te g=nde;ti la lucrarea ini'ial[ a Duhului Sf=nt
de conducere a noastr[ la Cristos, la lucrarea pe care
o desf[;oar[ ]n preyent ]n via'a credinciosului ;i la
lucrarea viitoare de glorificare a noastr[. Av=nd
acum o vedere de ansamblu a acestor versete din
Romani, e;ti preg[tit mai bine pentru un studiu
detaliat al acestui capitol.
BIRUINæA ASUPRA P“CATULUI
…I A MORæII
Romani 8.1¬4
Obiectivul 3. S[ sco'i ]n relief importan'a ;i
natura ]ntrup[rii ;i a lucr[rii lui Cristos ;i mo-
dul ]n care acestea sunt corelate cu via'a noastr[
]n Duhul.
`Acum nu mai este nici o os=ndire pentru cei
ce sunt ]n Cristos Isus!~ Ce afirma'ie minunat[!
Vinov['ia s¬a dus! Pedeapsa este anulat[! Nu mai
trebuie s[ ne temem de judecata viitoare! …i aceast[
eliberare de condamnare ne iyb[ve;te chiar ;i din
robia p[catului! Legea p[catului ;i a mor'ii a fost
]nfr=nt[. iar noi suntem liberi!
Romani 8.1 enun'[ tema care este apoi deyvol-
tat[, pas cu pas, ]n ]ntregul capitol. Observ[ modul
]n care aceste versete sunt ]ntre'esute, fiecare expli-
c=nd sau ad[ug=nd un detaliu celui precedent, sau
fiind deyvoltat mai deplin ]n versetul care urmeay[.
Arunc[ o privire peste pagin[ ca s[ veyi de c=te ori
se repet[ cuvinte ca+ deci, fiindc[, c[ci, dar, ;i. A-
ceste versete sunt at=t de str=ns legate unele de altele,
]nc=t este greu s[ ]mpar'i capitolul ]n sec'iuni. (Ver-
setul 4, de pild[, este o punte ]ntre aceast[ sec'iune
Galateni ;i Romani
;i urm[toarea ;i le apar'ine ambelor.) Fiecare ver-
set devine mai bogat ]n semnifica'ii atunci c=nd
vedem leg[turile pe care le are cu celelalte.
Cuvintele cu care ]ncepe capitolul 8 `acum
dar...~ ]'i ]ndreapt[ privirea ]napoi p=n[ la Romani
1.17, care expune tema epistolei+ Cel ]ndrept['it va
tr[i prin credin'[. Dar acest `acum dar...~ se refer[
mai ales la capitolul 7. Acolo, am v[yut c[ ]n Cris-
tos am murit fa'[ de Lege ;i am fost elibera'i de sub
condamnarea la moarte pe care ne¬o d[dea Legea.
Pavel ne¬a convins c[ orice alt[ metod[ prin care
]ncerc[m s[ tr[im o via'[ dup[ voia lui Dumneyeu
se termin[ cu un e;ec. De aceea suntem gata s[ ne
]ntoarcem de la falimentele noastre miyerabile ;i s[
accept[m prin credin'[ biruin'a glorioas[ pe care o
avem preg[tit[ ]n Cristos.
Cuvintele `acum dar...~ ne ]ndreapt[ privirile
;i ]nainte, ar[t=ndu¬ne motivul pentru care nu tre-
buie s[ trecem prin lupta yadarnic[ ]mpotriva c[rnii
pe care o preyint[ Pavel ]n capitolul 7. Legea Du-
hului de via'[ care tr[ie;te ]n noi este solu'ia conflic-
tului pe care l¬am v[yut ]n capitolele anterioare, 6
;i 7.
5 Potrivit cu Romani 7.24¬25, cum primim eli-
berarea de p[cat ;i de moarte?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6 ‘n Romani 8.1 Pavel scoate ]n relief faptul c[
aceast[ eliberare de condamnare este pentru aceia
care sunt ]n
........................................................................................
7 ‘n Romani 8.2 Pavel ne spune care este secretul
c=;tig[rii biruin'ei. Ce poate ]nfr=nge principiul
p[catului ;i al mor'ii care lucreay[ ]n noi?
........................................................................................
........................................................................................
8 S[ subliniem acum cuvintele din versetele 1¬4
care se refer[ la Persoanele Sfintei Treimi. Care Per-
soane au un rol important ]n a ne da aceast[ via'[
liber[ de condamnare?
........................................................................................
........................................................................................
9 ‘n;ir[ cele trei legi diferite din versetele 2¬3.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Via'a ]n Duh
10 Conform versetelor 2¬4, care dintre aceste legi
produce o via'[ neprih[nit[, dup[ voia lui Dumne-
yeu? Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
11 S[ privim pentru c=teva clipe la o expresie din
versetul 3, expresie care s¬ar putea s[ ni se par[
ciudat[. Ea se refer[ la ]ntruparea lui Isus. Cum L¬a
trimis Dumneyeu pe Fiul S[u pe p[m=nt?
........................................................................................
Modul ]n care Pavel descrie aici ]ntruparea ne
ajut[ s[ ]n'elegem eroarea din dou[ doctrine false.
Docetismul, care este o form[ de gnosticism, sus-
'inea c[ Isus nu a avut un trup real, un trup omenesc.
Pe de alt[ parte, ]n cealalt[ extrem[, unii sus'ineau
c[ Isus o fost doar un om, av=nd aceea;i natur[
uman[ p[c[toas[, ca to'i ceilal'i oameni. Prin cuvin-
tele sale `]ntr¬o fire asem[n[toare cu a p[catului~,
Pavel ne face cunoscut c[ Isus a venit ]n trup
omenesc, pentru a fi o jertf[ pentru p[cat adus[ ]n
folosul nostru — jertfa pe care Dumneyeu a preg[-
tit¬o pentru noi. Dar Isus nu a fost p[c[tos. El a avut
un trup ca al nostru — El a venit ]ntr¬o fire asem[-
n[toare cu a p[catului. El a condamnat p[catul ]n
trup, i¬a ]nfr=nt puterea ;i a decretat c[ to'i aceia
care se vor face p[rta;i vie'ii Sale vor fi p[rta;i ;i ai
biruin'ei Sale asupra p[catului. Acum, Duhul Sf=nt
a venit ]n noi pentru a lucra ]n noi aceast[ biruin'[
pe care Cristos a preg[tit¬o pentru noi. Numai pe
baya jertfei lui Cristos ;i a biruin'ei Sale asupra
p[catului avem noi biruin'[ asupra p[catului ;i a
mor'ii.
12 Cuno;ti pe cineva care ar dori s[ se bucure de
binecuv=nt[rile pe care le aduce Duhul Sf=nt, dar
are unele ]ndoieli cu privire la ]ntruparea lui Cris-
tos? C=t de important sim'i c[ este s[¬i ar['i leg[tura
dintre ]ntruparea lui Cristos ;i via'a ]n Duhul? De
ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
193
BIRUINæA ASUPRA C“RNII
(FIRII P“MÂNTE…TI)
Romani 8.4¬9
Obiectivul 4. S[ identifici ]n Romani 8 trei
puncte de contrast ]ntre g=ndirea carnal[ (via'a
]n carne, dup[ ]ndemnurile firii p[m=nte;ti) ;i
g=ndirea spiritual[ (via'a ]n Duh).
Cu toate c[ cel credincios st[ ]n harul lui Dum-
neyeu, fiind p[rta; al biruin'ei lui Cristos asupra
p[catului ;i a mor'ii, el este ]nc[ ]nconjurat de ispite
;i are de dus o lupt[ yilnic[ ]mpotriva p[catului.
Reyultatul fiec[rei lupte depinde de acceptarea a
ceea ce ]i ofer[ Dumneyeu pentru a¬i asigura biru-
in'a.
Oricine ]ncearc[ s[ duc[ aceast[ lupt[ bayat pe
puterea sa de voin'[, pe for'a sa, pe eforturile sale,
lupt[ ]ntr¬o b[t[lie care este de dinainte pierdut[.
Pavel ne¬a ar[tat clar c[ el nu a fost ]n stare s[ se
]mpotriveasc[ principiului p[catului care lucra ]n
el (Romani 7.21¬24). Acest text precede capitolul 8
;i este un avertisment pentru to'i aceia care cred c[
ei ar putea tr[i o via'[ cre;tin[ aparte de puterea
Duhului Sf=nt.
Cu toate acestea, credinciosul nu trebuie s[
tr[iasc[ ]n ]nfr=ngeri ;i ]n ne]mplinire. El a fost iertat
;i eliberat de sub puterea p[catului. Duhul Sf=nt a
venit ca s[¬l conduc[ pe calea sfin'eniei. Problema
acum este dac[ cel credincios vrea sau nu s[¬L
urmeye pe Duhul Sf=nt, care ]l c[l[uye;te. ‘n Ro-
mani 6.15¬23 am v[yut c[ o persoan[ este fie rob al
p[catului, fie rob al lui Dumneyeu, dup[ cum se
supune unuia sau celuilalt. Noi putem alege ]ntre o
via'[ de ]nfr=ngere ;i o via'[ de biruin'[.
13 Potrivit versetului 4, ce responsabilitate are
cre;tinul care vrea s[ se bucure de o via'[ de biruin'[
;i de neprih[nire?
........................................................................................
‘nc[ o dat[, ne aducem aminte de studiile din
Galateni c=nd vedem conflictul dintre carne ;i Duh.
Compar[ Romani 8.4¬9 cu Galateni 5.16¬24.
14 Termenul `carne~ (sau `fire p[m=nteasc[~) este
folosit ]n Biblie cu unul dintre sensurile de mai jos.
Ce sens are ]n Romani 8.4¬9 ;i Galateni 5.16¬24?
....a) Trupul omenesc.
....b) Natura p[c[toas[.
....c) Omenirea.
....d) Ob=r;ie uman[ natural[.
C=nd Pavel vorbe;te despre r[yboiul dintre
carne ;i duh, ]n mod sigur el nu vorbe;te despre
194 Galateni ;i Romani

trupul fiyic ;i despre minte. Unii cred c[ trupul ]n
sine este p[c[tos ;i, de aceea, trebuie pedepsit. Biblia
nu ne ]nva'[ a;a ceva.
15 Potrivit cu Romani 6.13, noi putem face m[du-
larele noastre instrumente fie ale
...................................., fie ale ..........................................
Am v[yut deja ]n Galateni c[ acest conflict din
noi este cu natura noastr[ egoist[, care vrea s[ fac[
ceea ce¬i place. Aceasta este natura carnal[, fireasc[,
pe care o putem birui dac[ umbl[m ]n Duhul.
16 Compar=nd Romani 8.4¬9 cu Galateni 5.16¬24,
ce¬i este oferit fiec[rui cre;tin pentru a putea c=;tiga
biruin'a ]n acest conflict?
........................................................................................
17 Prive;te acum la versetele 5¬8 ;i noteay[ ]n co-
loana din st=nga ceea ce Pavel spune despre g=n-
direa carnal[, fireasc[. ‘n coloana din dreapta, scrie
echivalentul (contrastant, evident) al g=ndirii spiri-
tuale. G[se;ti acestea ]n versetele 1¬4.
G=ndirea carnal[ G=ndirea spiritual[
19 Romani 8.8¬9 sunt versete de importan'[ vital[
pentru noi. Ce a vrut Pavel s[ le spun[ cre;tinilor
din Roma c=nd le scrie c[ ei nu mai sunt p[m=nte;ti,
ci duhovnice;ti? (‘n original `]n carne~ ;i `]n Du-
hul~).
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
20 Ce spune Pavel despre cel care nu are Duhul
lui Cristos (Duhul Sf=nt)?
........................................................................................
Cu alte cuvinte, Duhul Sf=nt vine ]n via'a fie-
c[rei persoane care¬L accept[ pe Isus Cristos ca
M=ntuitor ;i Domn. Deci mesajul lui Pavel c[tre to'i
cre;tinii este+ `Voi nu trebuie s[ fi'i birui'i de p[cat.
Voi sunte'i justifica'i. Voi ave'i pe Duhul Sf=nt
tr[ind ]n voi. Umbla'i ]n Duhul!~

Este interesat[ de
........................................
Are ca reyultat .............
............... cu Dumneyeu.
........................................
Legii lui Dumneyeu.
Nu poate ........................
Este interesat[ de ...........
...........................................
Are ca reyultat ................
................ cu Dumneyeu.
...........................................
porunca legii.
Umbl[................................
‘NVIERE
Romani 8.10¬13
Obiectivul 5. S[ descrii puterea Duhului Sf=nt
de a da via'[ (Romani 8.11) ;i s[ dai c=teva
exemple de situa'ii ]n via'a ta ]n care ai avut
nevoie de aceast[ putere ;i ai experimentat
rev[rsarea ei ]n via'a ;i ]n lucrarea ta.
21 Enumer[ trei libert['i pe care ni le d[ Dumne-
yeu prin via'a ]n Duhul.
........................................................................................

........................................ ........................................... ........................................................................................

........................................................................................
Nu poate ........................ Nu ....................................
22 Avem ]n acest text promisiunea c[ noi nu vom
........................................ ........................................... muri? Explic[.

18 Compar[ Romani 8.8 cu 8.9. De unde ;tim c[ ........................................................................................

expresia `p[m=nte;ti~ se refer[ la natura uman[ p[-
c[toas[ ;i nu la simplul fapt de a tr[i ]n trup uman?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuv=ntul tradus ]n versetul 11 prin `]nviay[~,
are sensul de `a face viu~, `a da via'[~. Trupurile
noastre sunt muritoare, supuse mor'ii, dar Duhul
de via'[ care tr[ie;te ]n noi le va aduce din nou la
via'[ chiar ;i dup[ ce au murit.
Via'a ]n Duh
23 Compar[ versetele 11 ;i 13. Prin ce putere poate
fi eliberat un drogat de dorin'a nest[p=nit[ dup[
droguri? Dar alcoolicul, cum poate fi eliberat de
dorin'a dup[ b[utur[? Dar perversul sexual, prin
ce putere poate fi eliberat de poftele lui?
........................................................................................
24 ‘n alte pasaje citim despre vindecarea trupului
prin lucrarea Duhului Sf=nt. Compar[ 1 Corinteni
12.8/9 cu Romani 8.11. Dup[ p[rerea ta, la ce se re-
fer[ Romani 8.11 — la ]nvierea trupului, la vinde-
carea trupului, la eliberarea de dorin'ele d[un[-
toare, la puterea de a reyista ispitei sau la toate
acestea?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
25 ‘n versetele 12 ;i 13, Pavel reyum[ acest argu-
ment, sco'=nd ]n relief c[
....a) ar trebui s[ continu[m s[ ne tr[im via'a
potrivit dorin'elor ;i instinctelor naturale.
....b) ar trebui ]ntr¬adev[r s[ urm[m c[l[uyirea
Duhului Sf=nt, dar aceasta nu este un ele-
ment esen'ial.
Duhul adopt[rii ca fii ai lui Dumneyeu
Romani 8.14¬27
C“L“UYIRE …I SIGURANæ“
Romani 8.14¬16
Obiectivul 6. S[ descrii c[l[uyirea ;i siguran'a
pe care ni le asigur[ Duhul ]nfierii, s[ te bucuri
de aceste binecuv=nt[ri ;i s[¬i conduci ;i pe al'ii
spre ele.
27 Care lucrare a Duhului Sf=nt este men'ionat[
]n fiecare dintre urm[toarele versete+
8.14 ...................................................................................
8.15 ...................................................................................
8.16 ...................................................................................
C[l[uyire
28 S[ vedem mai ]nt=i ce ]nseamn[ s[ fii c[l[uyit
de Duhul lui Dumneyeu. C[tre ce rela'ie cu Dum-
neyeu ne c[l[uye;te Duhul? Romani 8.14.
........................................................................................
195
....c) victoria asupra c[rnii vine prin Duhul ;i
este o chestiune de via'[ ;i de moarte.
....d) putem avea biruin'[ asupra c[rnii prin
autopedepsire.
26 S[ presupunem c[ un nou convertit te ]ntreab[
ce este `via'a ]n Duh~. Cum i¬ai r[spunde, cum ai
descrie aceast[ via'[ ;i cum l¬ai ]ncuraja s[ aib[ ;i el
aceast[ via'[?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Din alte versete din Scriptur[, ;tim c[ Duhul
Sf=nt ]i conduce pe p[c[to;i ca s[ se poc[iasc[ de
p[catele lor. El ne¬a condus la M=ntuitorul. El ne¬a
dat o nou[ natur[. Urm=nd c[l[uyirea Lui, am deve-
nit copii ai lui Dumneyeu.
Via'a cre;tin[ nu este ]ns[ doar o experien'[
ini'ial[ de ]nfiere sau rena;tere. Ea este o umblare
de yi cu yi. Compar[ versetele 1, 4 ;i 14. Expresiile
`a tr[i dup[ ]ndemnurile Duhului~ ;i `a fi c[l[uyit
de Duhul~ se refer[ la o experien'[ continu[ care a
devenit obi;nuit[. Ele sunt doar alt mod de a descrie
via'a ]n Duhul. Ele sunt menite s[ ne reaminteasc[
natura progresiv[ a sfin'irii noastre. Duhul ne c[l[-
uye;te pas cu pas, dac[ ‘i d[m voie s[ ne direc'io-
neye.
19 Aminte;te¬'i c=teva experien'e de c[l[uyire a
Duhului Sf=nt. Te¬a f[cut El s[¬'i par[ r[u pentru
vreun r[u pe care l¬ai f[cut? Ai sim'it ]ndemnul Lui
de a face un lucru bun? ‘n ce alt mod te¬a c[l[uyit
Duhul?
........................................................................................
196
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n cartea Faptele Apostolilor, citim despre lu-
crarea Duhului Sf=nt ]n ceea ce am putea numi expe-
rien'e de criy[. Vedem cum Duhul Sf=nt Se pogoar[
asupra Bisericii, pe nea;teptate, cu semne suprana-
turale ;i cu mare putere, ]n yiua Rusaliilor (Fapte
2.1¬4). Dup[ aceea g[sim c[ Duhul Sf=nt ]i umple
pe diferi'i credincio;i care ];i deschid inimile ca s[¬L
primeasc[ (Fapte 10.44: 19.6). Vedem c[ se petrec
minuni, mul'imi se convertesc, Biserica se ]nmul-
'e;te ;i Evanghelia se r[sp=nde;te din 'ar[ ]n 'ar[,
dup[ cum fiii lui Dumneyeu sunt c[l[uyi'i de Du-
hul lui Dumneyeu.
30 La ce aspect al lucr[rii Duhului Sf=nt se refer[
Pavel atunci c=nd folose;te expresii ca `umblarea
]n Duhul~, `roada Duhului~, `c[l[uyi'i de Duhul~?
....a) O experien'[ de criy[.
....b) Boteyul cu Duhul Sf=nt.
....c) Controlul permanent pe care Duhul Sf=nt
]l are asupra vie'ii credinciosului.
....d) La toate cele trei men'ionate mai sus.
‘n epistolele sale, Pavel pune accentul mai mult
pe lucrarea continu[ a Duhului ]n via'a cre;tinului
dec=t pe experien'ele de criy[. Termeni ca `umblare,
road[, via'[, c[l[uyire~, care apar ]n epistolele lui,
ne ajut[ s[ ]n'elegem ce ]nseamn[ cuvintele `plini
de Duhul Sf=nt~ din Faptele Apostolilor.
De;i este adev[rat c[ to'i cre;tinii au Duhul
Sf=nt tr[ind ]n ei (Romani 8.9), nu to'i ‘l las[ pe Du-
hul Sf=nt s[¬i c[l[uyeasc[. ‘n vie'ile lor se vede ]n
foarte mic[ m[sur[ roada Duhului.
Ai sim'it vreodat[ c[ stai pe loc sau chiar dai
]napoi din punct de vedere spiritual, ]n loc s[ a-
vanseyi? Ai dorit s[ po'i umbla ]n Duhul mai cons-
tant? Sim'i nevoia unei c[l[uyiri clare din partea
Domnului, ]ntr¬o anumit[ problem[? Sau cuno;ti
vreun cre;tin care simte una dintre aceste nevoi?
Mul'ume;te¬I acum lui Dumneyeu pentru c[l[u-
yirea pe care Duhul Sf=nt o asigur[ pentru cei care
sunt copii ai Lui. Roag[¬te pentru cei care au nevo-
ie de c[l[uyirea Lui sau care au nevoie s[ urmeye
]ndrum[rile Lui.
Siguran'a
Pentru mul'i oameni, adev[rul revelat ]n Ro-
mani 8.15¬16 este unul dintre cele mai importante
Galateni ;i Romani
adev[ruri din Scripturi. Vei avea ocayia s[ folose;ti
aceste versete de multe ori ]n predici, ]n ]nv['[turile
pe care le dai sau ]n ajutorarea spiritual[ a altor
cre;tini. Ele vor fi o permanent[ ]ncurajare ;i pen-
tru tine. Sugestia mea este s[ le memoreyi ;i s[ te
]ntorci frecvent la ele.
31 Unii oameni cred c[ dac[ ei se str[duiesc s[
tr[iasc[ corect, Dumneyeu nu¬i va pedepsi. Ei tr[iesc
]ntr¬o permanent[ team[ de a nu¬L ofensa pe Dum-
neyeu. Religia lor const[ ]n principal din a fi siguri
c[ fac anumite lucruri ;i nu le fac pe altele. Cum
descrie Pavel starea lor ]n Romani 8.15?
........................................................................................
........................................................................................
32 La ce se refer[ Pavel c=nd scrie cuvintele cu care
]ncepe versetul 15 `;i voi...~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
33 Ce titlu al Duhului Sf=nt folose;te Pavel ]n ver-
setul 15 pentru a¬L preyenta ]n contrast cu duhul
de fric[?
........................................................................................
‘n unele traduceri ale acestui verset, termenul
folosit este `duhul ]nfierii~, pentru a reda literal
expresia din limba greac[. Al'ii spun `un Duh care
v[ face fii ai lui Dumneyeu~, sau ceva similar. Noi
;tim deja, din ]nv['[turile Domnului Isus, c[ ceea
ce El nume;te `na;terea din nou~ este lucrarea
supranatural[ pe care Duhul Sf=nt o face ]n via'a
p[c[tosului care ‘l accept[ pe Isus ca M=ntuitor.
Duhul Sf=nt face o asemenea schimbare ]n natura
unei persoane, ]nc=t este ca ;i cum acea persoan[
s¬ar fi n[scut din nou. El ]ncepe o nou[ via'[ ca un
copil al lui Dumneyeu (Ioan 3.3¬8: 2 Corinteni 5.17).
Aici, ]n Romani 8.15, Pavel accentueay[ asupra
rela'iei, nu asupra schimb[rii naturii. O tranyac'ie
legal[ a avut loc ]n ceruri. Dumneyeu ne¬a adoptat
ca fii ai S[i!
Abba este cuv=ntul aramaic pentru `tat[~. Pe
vremea lui Pavel, copiii evrei foloseau acest cuv=nt
c=nd li se adresau tat[lui lor. Dar oamenii nu folo-
seau acest cuv=nt pentru a I se adresa lui Dumne-
yeu. Isus a fost cel dint=i care i¬a ]nv['at pe urma;ii
S[i s[ I se adreseye lui Dumneyeu cu `Tat[~. Pavel,
la r=ndul s[u, ne spune c[ Duhul ]nfierii ne aduce
]ntr¬o rela'ie familiar[ intim[ cu Dumneyeu, astfel
]nc=t putem s[ venim cu ]ncredere la El ;i s[¬L
numim `Tat[~. Nu mai suntem sclavi, ci fii!
Via'a ]n Duh
Pavel folose;te cuv=ntul `duh~ (`spirit~) ]n c=te-
va moduri+
1. Duhul omului, sau partea nemuritoare a
omului: ]n particular, elementul con;tien-
'ei de Dumneyeu, element care este mort
]n om p=n[ c=nd acesta prime;te via'[ din
Duhul lui Dumneyeu.
2. Natura superioar[ a cre;tinului, ]n con-
trast cu natura inferioar[ ]n r[yboiul din-
tre carne ;i duh.
3. O dispoyi'ie sau atitudine personal[.
4. Duhul lui Dumneyeu.
5. O fiin'[ spiritual[, bun[ (]nger) sau rea
(demon).
34 Care creyi c[ este sensul ]n care folose;te Pavel
cuv=ntul `duh~ ]n Romani 8.15?
Pentru duhul de robie .................................................
Pentru duhul de ]nfiere ...............................................
Duhul Sf=nt, care a venit ]n vie'ile noastre, nu
este un tiran care caut[ s[ domine ;i s[ produc[ ]n
noi un r[spuns de sclavi ]nfrico;a'i ;i slugarnici.
Cuv=ntul `duh~ s¬ar putea referi aici la Duhul lui
Dumneyeu (nu la duhul de robie, ci la Duhul de ]nfi-
ere). Sau, s¬ar putea referi la atitudinea ;i condi'ia
duhului nostru pe care o primim prin asigurarea
pe care ne¬o d[ Duhul Sf=nt (v. 16) c[ noi suntem
de acum fii ai lui Dumneyeu.
35 Compar[ Romani 8.15¬16 cu versetele echi-
valente din Galateni 4.6¬7. Pavel accentueay[ c[ noi
nu mai suntem........................., ci.........................
36 Completeay[ tabloul de contraste de mai jos.
Dac[ dore;ti, po'i s[ preg[te;ti o plan;[ sau s[¬l
deseneyi pe tabl[, pentru a¬l folosi ca ilustra'ie la o
lec'ie sau la o predic[.
Duhul pe care l¬am primit
NU
Romani 8.15 al robiei
1 Corinteni 2.12 ...............
2 Timotei 1.7 ...............
37 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune c[ nu po'i fi
sigur dac[ e;ti m=ntuit dec=t dup[ ce ai murit. Ce
verset din acest capitol ai folosi pentru a¬i r[spunde?
Expune pe scurt sensul acelui verset.
........................................................................................
........................................................................................
197
Aceste versete ar trebui s[ ne determine s[¬L
sl[vim pe Dumneyeu pentru siguran'a pe care o
avem cu privire la m=ntuirea noastr[ ;i s[ ne rug[m
pentru aceia care nu au aceast[ siguran'[.
SUFERINæA …I SLAVA
Romani 8.17¬18
Obiectivul 7. S[ explici care este rela'ia dintre
suferin'[ ;i slav[ ]n via'a cre;tinului.
38 ‘n calitatea ta de copil al lui Dumneyeu, ai citat
vreodat[ plin de bucurie prima parte a versetului
8.17? Le¬ai preyentat altora frumuse'ea acestui ver-
set? Nume;te c=teva dintre lucrurile care ]'i vin ]n
minte, ca binecuv=nt[ri sau comori pe care le mo;-
tene;ti ]n calitatea ta de mo;tenitor al lui Dumne-
yeu ;i ]mpreun[-mo;tenitor cu Cristos.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
39 Fiind ]mpreun[-mo;tenitori, como;tenitori cu
Cristos, care sunt cele dou[ lucruri pe care le ]mp[r-
t[;im cu El (v. 17)?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
A;a cum s¬a luptat ]mpotriva lui Isus prin ispi-
tire ;i persecu'ie, a;a se lupt[ Satan ;i cu cei care ‘l
urmeay[ pe Domnul. Uneori ne mir[m ;i ne ]n-
treb[m+ `De ce ]ng[duie Dumneyeu ca cre;tinii s[
sufere at=t de mult?~ Dar noi ;tim c[ dac[ suferim
pentru Numele Lui, suferin'a de aici ne aduce o mai
mare bog['ie de binecuv=nt[ri ]n Ceruri.
CI
40 Compar[ Romani 1.17¬18 cu Matei 5.10¬12: 2
al ]nfierii
Corinteni 4.17: Faptele Apostolilor 5.40¬42. Care
............... sim'i c[ ar trebui s[ fie atitudinea noastr[ atunci
c=nd suntem def[ima'i, critica'i, amenin'a'i sau
...............
persecuta'i deoarece ‘l urm[m pe Cristos? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
198 Galateni ;i Romani

R“SCUMP“RAREA TRUPULUI cump[rarea trupului, sau ar[tarea fiilor lui Dum-

Romani 8.19¬25 neyeu? v. 21.
........................................................................................
Obiectivul 8. S[ expui rela'ia dintre starea
P[m=ntului ;i starea rasei umane, at=t ]n c[- ........................................................................................
derea ]n p[cat, c=t ;i ]n r[scump[rarea ;i iy-
........................................................................................
b[virea omenirii.
45 Cite;te Isaia 35.1¬10: 65.25: Apocalipsa 21.4.
Dumneyeu a creat P[m=ntul pentru a fi un loc Preyint[ pe scurt solu'iile pe care le g[se;ti ]n aces-
prielnic omenirii. Omul a fost destinat s[ aib[ st[p=- te pasaje pentru reyolvarea problemelor fiyice sau
nire peste p[m=nt ;i peste tot ce este pe el. C=t[ de mediu ]nconjur[tor. Subliniay[ sau marcheay[
vreme Adam a urmat instruc'iunile lui Dumneyeu pe margine versetele pe care le po'i folosi pentru
cu privire la p[m=nt, acesta a fost un loc perfect pen- a¬i ]ncuraja sau a¬i m=ng=ia pe al'ii sau pe tine ]nsu'i.
tru Adam. Dar ]n yiua ]n care el s¬a revoltat ]mpo-
triva lui Dumneyeu, p[catul s[u nu l¬a afectat doar R[scump[rarea P[m=ntului
pe el ;i pe urma;ii s[i, ci ;i P[m=ntul. Problema Solu'ia
41 Compar[ Genesa 3.17¬19 cu Romani 8.19¬23. Pustiu, de;ert Isaia 35.1 Terenuri productive
(dac[ ai posibilitatea, cite;te aceste pasaje ]ntr¬o
traducere modern[. Cuv=ntul tradus prin `firea~ — ..................... Isaia 35.5¬6 .....................
Romani 8.19-20 — ar putea fi tradus mai exact prin
`crea'ia~.) Ce spune Pavel, care este dorin'a ]nfocat[ ..................... .....................
a ]ntregii crea'ii?
..................... Isaia 35.6¬7 .....................
........................................................................................
42 Romani 8.23 ne explic[ ce ]nseamn[ `descope- ..................... .....................
rirea fiilor lui Dumneyeu~. Care sunt cele dou[
..................... Isaia 35.8¬9 .....................
lucruri prin care o define;te Pavel aici?
........................................................................................ ..................... Isaia 65.25 .....................

........................................................................................ ..................... .....................

Observ[ cuv=ntul `]nfiere~ din versetele 15 ;i
23. Versetul 15 vorbe;te despre starea ini'ial[ a
credinciosului, atunci c=nd este adoptat ]n familia
lui Dumneyeu. Duhul ]nfierii ]i d[ siguran'[ cu pri-
vire la noua rela'ie ;i cu privire la toate drepturile
care decurg din noua poyi'ie. El a primit cele dint=i
roade ale Duhului. Dar credinciosul tr[ie;te ]ntr¬o
lume care este r[yvr[tit[ ]mpotriva lui Dumneyeu.
Mediul fiyic ]n care tr[ie;te ;i trupul s[u sufer[ de
pe urma acelei r[yvr[tiri. Credinciosul este de acum
un fiu al lui Dumneyeu, dar ]n suferin'ele lui ;i ]n
limit[rile lui, aceast[ calitate a sa nu se prea poate
vedea. Versetul 23 ne arat[ des[v=r;irea ]nfierii,
descoperirea sau revelarea fiilor lui Dumneyeu,
]nvierea trupului.
43 Cum descrie Pavel ]n versetul 21 condi'ia fiyic[
a p[m=ntului?
........................................................................................
........................................................................................
44 Ce schimbare va avea loc ]n natur[ — ]n ]ntrea-
ga planet[ P[m=nt — atunci c=nd va avea loc r[s-
..................... .....................
..................... Apocalipsa 21.4 .....................
..................... .....................
46 Faptul c[ ;tie despre viitoarea eliberare a P[-
m=ntului ;i despre descoperirea fiilor lui Dumne-
yeu ]l umple pe cre;tin de speran'[. Ce ne determin[
aceast[ speran'[ s[ facem? Romani 8.23¬25
........................................................................................
47 Predici sau 'ii deseori lec'ii despre solu'ionarea
]n viitorul apropiat a problemelor p[m=ntului? Des-
pre viitorul glorios al cre;tinismului? Creyi c[ oa-
menii din jurul t[u au nevoie s[ discu'i mai mult
despre aceste lucruri cu ei? Ar trebui s[ c=nt[m mai
mult despre aceste lucruri? Ar avea aceasta o influ-
en'[ stabiliyatoare? Te¬ar face mai fericit sau mai
r[bd[tor? Mediteay[ asupra acestor ]ntreb[ri. C=nd
ai ocayia, discut[ cu un prieten aceste probleme.
Noteay[ ]n spa'iul reyervat mai jos sugestiile pe care
'i le¬ai ]nsu;it din aceste discu'ii.
Via'a ]n Duh
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
AJUTOR ‘N RUG“CIUNE
Romani 8.26¬27
Obiectivul 9. S[ explici nevoia noastr[ de a fi
ajuta'i de Duhul Sf=nt atunci c=nd ne rug[m ;i
s[ explici modul ]n care El satisface nevoile
noastre. Accept[ ajutorul S[u pentru a avea o
via'[ de rug[ciune mai eficient[.
S[ vedem cum se leag[ Romani 8.26¬27 de ver-
setele anterioare. Suferin'a, durerea, ]mprejur[rile
potrivnice te¬au f[cut vreodat[ s[ te sim'i abandonat
de Dumneyeu? Sau s[ sim'i c[ nu exist[ nici o solu'ie
pentru problema ta? Te¬ai ]ntrebat vreodat[ cum ar
trebui s[ te rogi pentru nevoile specifice ale cuiva?
Ai vrea s[ te rogi eficient pentru ca planul lui Dum-
neyeu s[ fie ]mplinit ]n vie'ile celor din jurul t[u?
Cum te rogi pentru ca s[ vin[ ‘mp[r['ia Lui ;i voia
Lui s[ fie f[cut[ pe P[m=nt a;a cum se face ]n ceruri?
199
48 De ce avem nevoie de ajutorul Duhului Sf=nt
]n rug[ciune? v. 26.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n `The New English Bible~, aceste versete sunt
traduse astfel+
`Tot a;a, Duhul ne vine ]n ajutor ]n sl[biciunea
noastr[. Noi nu ;tim nici m[car cum ar trebui
s[ ne rug[m, dar prin suspine nearticulate, Du-
hul ‘nsu;i pledeay[ pentru noi, ;i Duhul care
cerceteay[ profunyimea fiin'ei noastre ;tie ce
vrea Duhul s[ spun[, deoarece El pledeay[ pen-
tru poporul lui Dumneyeu, dup[ voia lui Dum-
neyeu.~
49 Compar[ Romani 8.26¬27 cu 1 Corinteni 14.2,
14¬15. ‘n am=ndou[ textele, Pavel vorbe;te despre
a¬L l[sa pe Duhul Sf=nt s[ ne ajute ]n rug[ciune sau
s[ Se roage prin noi. Ce descriere a rug[ciunii Du-
hului prin noi, ]n Romani, este similar[ cu rug[-
ciunea ]n limbi sau ]n Duh, din Corinteni?
........................................................................................
........................................................................................
50 Compar[ 1 Corinteni 14.2 cu Romani 8.26¬27.
Ce valoare arat[ Pavel c[ exist[ ]n a¬L l[sa pe Du-
hul Sf=nt s[ Se roage prin noi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
51 Compar[ Romani 8.26 cu 1 Corinteni 14.14¬15
pentru a vedea cum stabile;te Pavel un echilibru
]ntre cele dou[ feluri de rug[ciune, d=ndu¬i fiec[ruia
locul cuvenit. Care sim'i c[ ar trebui s[ ocupe un
loc mai important ]n via'a ta? Ce ai de g=nd s[ faci
pentru a realiya aceasta?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
200
Des[v=r;irea m=ntuirii noastre
Romani 8.28¬39
SCOPUL PLANULUI LUI DUMNEYEU-TAT“L
Romani 8.28¬30
Obiectivul 10. S[ ar['i care este rela'ia dintre
pre;tiin'[, predestina'ie, chemare, justificare ;i
glorificare ;i s[ ]n'elegi mai bine scopul ;i
amploarea planului de r[scump[rare al lui
Dumneyeu.
Obiectivul 11. S[ tr[ie;ti o via'[ cre;tin[ de bi-
ruin'[, plin[ de bucurie, bayat pe ]n'elegerea
mai profund[ a ceea ce Dumneyeu face ]n tine
;i pentru tine.
Romani 8.28¬30 preyint[ m=ntuirea ]ntr¬un singur
cadru amplu, de la ]nceputurile sale din ve;nicie ]n
trecut, p=n[ la des[v=r;irea ]n ve;nicie ]n viitor.
M=ntuirea este mai mult dec=t o doctrin[ — este o
experien'[. ‘n vie'ile noastre, yi de yi, putem vedea
adev[rul din Romani 8.28¬30 — Dumneyeu face ca
toate lucrurile s[ coopereye pentru bine.
Deja am avut prilejul s[ ne bucur[m de dimen-
siunile r[scump[r[rii, c=nd am privit la restaurarea
P[m=ntului ;i la ar[tarea fiilor lui Dumneyeu ]n
trupurile de slav[ ]n care vor fi ]nvia'i (vv.17¬23).
Acum, ]n versetul 28 avem o promisiune ;i o
asigurare care este suficient[ pentru a ne face s[¬L
sl[vim pe Dumneyeu ;i s[ ne bucur[m ]n orice ]m-
prejur[ri. Dumneyeu ne¬a chemat s[ fim copii ai S[i,
;i noi ‘l iubim — deci acest verset este pentru noi
to'i. Toate lucrurile lucreay[ ]mpreun[ pentru binele
nostru! Cum am mai putea s[ fim m=hni'i din cauya
]mprejur[rilor potrivnice dac[ credem aceasta?
Acest verset ne ]ndreapt[ privirile ]napoi la verse-
tele 17 ;i 18. El ne arat[ calea suferin'elor ]mpreun[
cu Cristo,s care duce la glorificare ]mpreun[ cu El.
El este legat ;i de versetele imediat precedente —
rug[ciunea ca s[ se fac[ voia lui Dumneyeu, chiar
cu suspine negr[ite.
GLORIFICARE
JUSTIFICARE
CHEMARE
PREDESTINAæIE
PRE…TIINæ“
ROMANI 8.28¬31
Cum am putea s[ ne rug[m ]n Ghetsimanul nostru+
`Totu;i, nu voia mea, ci voia Ta s[ se fac[?~ O putem
Galateni ;i Romani
face, pentru c[ Romani 8.28 ne sus'ine. …tim c[ Dum-
neyeu are un plan perfect pentru noi ;i c[ El va face
ca toate lucrurile s[ coopereye pentru ]mplinirea
acelui plan. Trec=nd la versetul 29, ne d[m seama
c[ Dumneyeu folose;te problemele ;i suferin'ele
pentru a lucra la ]mplinirea scopului S[u ]n noi. El
ne modeleay[ dup[ chipul Fiului S[u, preg[tin-
du¬ne pentru glorie!
52 S[ presupunem c[ ]i explici unui copil versetul
29. Cum i¬ai explica ce ]nseamn[ `asemenea chi-
pului Fiului S[u~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
53 Compar[ Romani 8.29 cu Evrei 2.9¬11. Creyi tu
c[ ceea ce Dumneyeu permite s[ suferim este pen-
tru a deyvolta ]n noi un caracter ca al lui Cristos?
Sau pentru ambele motive? Ai v[yut ]nt=mpl=n-
du¬se aceasta? Relateay[ pe scurt.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
54 Compar[ Romani 8.29: Genesa 1.26¬27: 2 Co-
rinteni 3.18. R[scump[rarea noastr[ include resta-
urarea chipului lui Dumneyeu ]n noi, adic[ transfor-
marea noastr[ ]n asem[narea Lui. Aceast[ restau-
rare are loc instantaneu, sau treptat?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Conjunc'ia `c[ci~, cu care ]ncepe versetul 29,
face leg[tura cu versetul 28. Noi ;tim c[ toate lu-
crurile lucreay[ ]mpreun[ spre binele nostru, pen-
tru c[ Dumneyeu este ]n control asupra vie'ilor
noastre. Pavel ]i ]ncuraja pe cre;tinii care treceau
prin suferin'e, ar[t=ndu¬le c[ Dumneyeu ‘;i ]mpli-
ne;te planul pe care ‘l are pentru copiii S[i. Sfin'irea
noastr[, transformarea noastr[ ]n asem[narea lui
Cristos, s¬ar putea s[ fie uneori un proces dureros,
dar este o parte esen'ial[ a glorific[rii noastre. Este
parte a lucr[rii de r[scump[rare a lui Dumneyeu.
Via'a ]n Duh
Chemarea lui Dumneyeu este o parte impor-
tant[ a m=ntuirii noastre. El ne cheam[ prin mesa-
jul Evangheliei ;i prin lucrarea Duhului Sf=nt care
ne ]ndeamn[ s[ ‘l privim pe Cristos ca M=ntuitor.
Isus spune+ `Nimeni nu poate veni la Mine, dac[
nu¬l atrage Tat[l, care M¬a trimis.~ (Ioan 6.44) Cris-
tos ne porunce;te s[ ducem Evanghelia la toat[
lumea, astfel ]nc=t to'i s[ poat[ auyi invita'ia. ‘i mul-
'umim lui Dumneyeu c[ noi am auyit ;i am r[spuns
chem[rii Lui.
Dumneyeu ne cunoa;te ;i ;tie cum s[ des[-
v=r;easc[ sau s[ completeye m=ntuirea noastr[. El
ne¬a cunoscut ]nainte de a fi n[scu'i. El ;tia cine va
r[spunde chem[rii la m=ntuire ;i cine o va respinge.
El ne¬a l[sat pe noi s[ alegem, dar El a pl[nuit ce va
face pentru aceia care vor deveni fii ai S[i. El chea-
m[, justific[, glorific[. El ‘;i realiyeay[ planul pe care
l¬a conceput ]nainte de a fi creat lumea. Nimic nu¬L
poate opri! Va reu;i! Dumneyeul care a conceput
Universul ;i care conduce planetele pe orbitele lor
ne¬a predestinat calea ;i ne va conduce ]n siguran'[
Acas[.
55 Romani 8.29¬30 ne d[ o ]n'elegere mai profund[
a rela'iei dintre ace;ti cinci termeni teologici foarte
importan'i. Putem vedea cum fiecare se deyvolt[
sau se bayeay[ pe precedentul. Ace;ti termeni sunt+
pre;tiin'[, predestina'ie, chemare, justificare, glo-
rificare. ‘n schema de mai jos, pune fiecare termen
]n coloana corespuny[toare — Trecut, Preyent,
Viitor.
Po'i preyenta schema ca o plan;[ sau ca desen
pe tabl[. ‘n coloana `Preyent~, noteay[ acei termeni
care se refer[ la o experien'[ preyent[. ‘n coloana
`Viitor~, noteay[ termenii care se refer[ la ceea ce
este des[v=r;it ]n viitor, chiar dac[ a ]nceput deja.
Des[v=r;irea m=ntuirii noastre
Trecut Preyent Viitor
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
E;ti surprins c[ Pavel nu a men'ionat sfin'irea
]n aceast[ descriere a m=ntuirii noastre? Creyi c[
aceasta lipse;te pentru c[ este de fapt parte a glo-
rific[rii? Diferen'a dintre acestea este o diferen'[ de
grad, nu de esen'[. Sfin'irea este procesul prin care
devenim, ]n mod progresiv, asemenea lui Cristos
— aici ;i acum. Glorificare este perfecta ]mp[rt[;ire
201
a naturii lui Cristos ;i a mo;tenirii Lui, atunci ;i a-
colo. Sfin'irea este gloria care a ]nceput: glorificarea
este sfin'irea dus[ p=n[ la cap[t.
SIGURANæA ‘N DRAGOSTEA TAT“LUI
Romani 8.31¬39
Obiectivul 12. S[ te bucuri de o profund[ sigu-
ran'[ datorit[ ocrotirii pe care o ai ]n dragostea
lui Dumneyeu.
Obiectivul 13. S[ te ]ncurajeyi pe tine ]nsu'i ;i
pe al'ii prin citirea frecvent[ a capitolului 8 din
Romani ;i prin aplicarea ]n via'[ a adev[rurilor
pe care le preyint[.
`Deci, ce vom yice noi ]n fa'a tuturor acestor
lucruri?~ ]ntreab[ apostolul Pavel, reyum=nd me-
sajul de ]ncurajare. Putem s[ biruim ]n conflictul cu
carnea, cu firea p[c[toas[? Oare ne va sus'ine cre-
din'a ]n vremuri de ]ncercare? Oare ne va condamna
Cristos pentru sl[biciunea noastr[? Pavel r[spunde
acestor ]ntreb[ri printr¬o exclama'ie triumf[toare+
`Dac[ Dumneyeu este pentru noi, cine va fi ]m-
potriva noastr[?~
Ar putea exista ceva mai ]ncurajator pentru
credin'a noastr[ dec=t cunoa;terea faptului c[ Dum-
neyeu este de partea noastr[? Pavel recunoa;te c[
vom avea de ]nt=mpinat opoyi'ie, dar cine poate sta
]mpotriva Aceluia care este de partea noastr[? Ver-
setele 35¬36 se refer[ la cele mai violente forme de
]mpotrivire, dar Dumneyeu este ]n stare s[ fac[ chiar
;i aceste lucruri s[ lucreye ]mpreun[ spre binele
nostru.
56 Enumer[ cinci afirma'ii pe care Pavel le face cu
privire la Dumneyeu ]n Romani 8.31¬33.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
57 Compar[ Romani 8.1 cu versetele 33¬34. Explic[
de ce nu mai este condamnare pentru aceia care sunt
202
]n Cristos, conform acestor versete.
Ce face Dumneyeu? ......................................................
Ce a f[cut Cristos? .........................................................
Ce face Cristos acum? ...................................................
........................................................................................
........................................................................................
Ai remarcat c[ ]n versetele 26¬27 ni se spune c[
Duhul Sf=nt ne ajut[. ‘n versetele 31¬33, Dumneyeu-
Tat[l este de partea noastr[. ‘n versetul 34, Cristos
este cel care ne ajut[. Toate Persoanele dumneyeirii
sunt de partea cre;tinului, f[c=ndu¬l ]n stare s[ de-
p[;easc[ opoyi'ia ;i suferin'a.
58 Versetele 35¬39 sunt printre cele mai m[re'e din
]ntreaga Scriptur[. Formuleay[ ]n cuvintele tale,
]ntr¬o singur[ fray[, mesajul principal al acestui
pasaj.
Verific[¬'i r[spunsurile
1 Dumneyeu-Tat[l.
2 Isus Cristos.
3 Duhul Sf=nt.
4 5.5 El pune dragoste de Dumneyeu ]n inimile
noastre.
8.2 El ne elibereay[ de legea p[catului ;i a
mor'ii.
8.4¬5 El ne ajut[ s[ umbl[m ;i s[ g=ndim
drept, neprih[nit. El ne ]nva'[ care sunt valo-
rile spirituale.
8.9 El tr[ie;te ]n aceia care sunt ai lui Cristos.
8.11 El va ]nvia trupurile noastre muritoare.
8.14 El ]i c[l[uye;te pe copiii lui Dumneyeu.
8.15 El ne ajut[ s[ I ne adres[m lui Dumne-
yeu ca unui Tat[.
8.16 El ne face cunoscut c[ suntem fii ai lui
Dumneyeu.
8.26 El ne ajut[ ]n sl[biciunea noastr[, mijlo-
ce;te pentru noi.
8.27 El mijloce;te pentru noi dup[ voia lui
Dumneyeu.
9.1 El ne vorbe;te prin con;tiin'a noastr[.
14.17 El le d[ neprih[nire, pace ;i bucurie ace-
lora care sunt ]n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu.
15.13 Puterea Lui ne d[ bel;ug de n[dejde.
15.16 El sfin'e;te.
Galateni ;i Romani
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel men'ioneay[ de trei ori ]n acest text dra-
gostea lui Cristos sau dragostea lui Dumneyeu (v.
35, 37, 39). Dragostea aceasta divin[ este at=t de
puternic[, ]nc=t nu¬i va permite nici unei puteri sau
for'e din ]ntregul Univers s[ ]l separe pe credincios
de Dumneyeu. Bine]n'eles, aceasta nu ]l elibereay[
pe cre;tin de responsabilitatea de a¬I fi credincios
Domnului. Pavel accentueay[ adev[rul glorios c[
atunci c=nd opoyi'ia este de a;a natur[, ]nc=t credin-
ciosul, prin sine, nu¬i poate face fa'[, dragostea lui
Dumneyeu fa'[ de el ]l va face ]n stare s[ ias[ mai
mult dec=t biruitor (v. 37)!
15.18¬19 Puterea Lui de a face semne ;i minuni
duce la convertirea p[c[to;ilor.
5 Prin Isus Cristos, Domnul nostru.
6 Cristos Isus.
7 Legea Duhului de via'[ ]n Cristos Isus.
8 Tat[l, Fiul ;i Duhul Sf=nt.
9 Legea p[catului ;i a mor'ii, legea Duhului de
via'[, Legea lui Moise.
10 Legea Duhului de via'[. Aceasta este puterea
Duhului Sf=nt care tr[ie;te ]n noi.
11 ‘ntr¬o fire asem[n[toare cu a p[catului.
12 R[spunsul t[u. Cea dint=i lucrare a Duhului
Sf=nt este s[ ne ajute s[ credem ]n Isus ca Dum-
neyeu-Fiul, care a devenit om ca s[ moar[ pen-
tru noi, ca repreyentant al rasei umane. Pe baya
credin'ei, noi suntem m=ntui'i ;i putem primi
binecuv=nt[rile Duhului.
13 S[ nu asculte de carne, ci de Duhul.
14 b) Natura p[c[toas[.
Via'a ]n Duh
15 Nelegiuire sau neprih[nire.
16 Duhul Sf=nt.
17 carne, Duh.
moartea, via'a
vr[jm[;ie, pace.
Nu se supune, ]mpline;te.
s[ se supun[, dup[ Duhul
s[¬I plac[ lui Dumneyeu, este condamnat[.
18 R[spunsul t[u. Deoarece cre;tinii erau vii ;i
tr[iau ]n trupurile lor fiyice, dar Pavel le spune
c[ ei nu mai tr[iesc dup[ ]ndemnurile c[rnii.
19 R[spunsul t[u. Ei nu mai erau sub controlul
vechii lor naturi p[c[toase, ci sub controlul Du-
hului Sf=nt, care tr[ia ]n ei pentru a le da o
nou[ via'[.
20 Nu este al Lui (al lui Cristos).
21 Libertate fa'[ de p[cat, libertate fa'[ de Lege
;i libertate fa'[ de moarte.
22 Potrivit versetelor 10¬11, trupurile noastre vor
muri, dar Duhul le va ]nvia.
23 Puterea Duhului Sf=nt.
24 R[spunsul t[u. Toate acestea sunt incluse ]n
via'a ]nviat[ pe care o primim prin preyen'a
Lui ]n noi, fie c[ acest verset se refer[ specific
la fiecare aspect, fie c[ nu.
25 c) Victoria asupra c[rnii vine prin Duhul ;i este
o chestiune de via'[ ;i moarte.
26 R[spunsul t[u. Probabil vei dori s[¬i ar['i din-
tre versetele care descriu lucrarea Duhului
Sf=nt. Ai putea accentua faptul c[ Duhul Sf=nt
tr[ie;te ]n fiecare cre;tin adev[rat ;i c[ El d[ o
via'[ de biruin'[ acelora care vreau s[ urmeye
]ndemnurile Lui. Ai putea s[ preyin'i aceasta
]n contrast cu via'a dup[ ]ndemnurile c[rnii.
Cea mai mare ]ncurajare pe care i¬o po'i da este
s[ vad[ aceast[ via'[ ]n Duhul demonstrat[ ]n
tine, yi de yi.
27 8.14 El ]i c[l[uye;te pe copiii lui Dumneyeu.
8.15 El ne ajut[ s[ venim la Dumneyeu ca la
Tat[l nostru.
8.16 El ne face cunoscut c[ suntem copii ai
lui Dumneyeu.
203
28 Noi devenim fii ai lui Dumneyeu.
29 R[spunsul t[u.
30 c) Controlul normal pe care Duhul Sf=nt ]l are
asupra vie'ii credinciosului.
31 Av=nd un duh de robie care produce fric[.
32 Aceasta a fost starea cre;tinilor din Roma ]na-
inte de a¬L cunoa;te pe Cristos. Unii dintre ei
au fost ]n robia idolilor, fiindu¬le fric[ de acei
idoli. Al'ii au fost ]n robia, ]n frica Legii lui
Moise.
33 Duhul ]nfierii.
34 R[spunsul t[u. R[spunsul t[u.
35 robi, fii.
36
NU CI
1 Corinteni 2.12 al lumii al lui Dumneyeu
2 Timotei 1.7 de fric[ de putere, de dragoste,
de chibyuin'[.
37 R[spunsul t[u. Romani 8.16. Duhul Sf=nt ne
vorbe;te ;i ne face cunoscut c[ acum suntem
copii ai lui Dumneyeu.
38 R[spunsul t[u ar putea include+ bucuria etern[
din ceruri, o locuin'[, un trup perfect, nu va
mai fi durere sau necay, vom domni ]mpreun[
cu Cristos, pace, nu va mai fi p[cat.
39 Dac[ suferim ]mpreun[ cu El, vom fi glorifica'i
]mpreun[ cu El..
40 R[spunsul t[u. Ar trebui s[ ne bucur[m. Este
o onoare pe care Dumneyeu ne¬a dat¬o — s[
suferim ]mpreun[ cu Fiul S[u ;i s[ fim p[rta;i
ai r[spl[tirii Sale.
41 Ar[tarea fiilor lui Dumneyeu.
42 ‘nfierea, r[scump[rarea trupului nostru.
43 Robia stric[ciunii, robia descompunerii.
44 Natura va fi eliberat[ din robia descompunerii
;i va avea parte de libertatea glorioas[ a fiilor
lui Dumneyeu.
204 Galateni ;i Romani

45
Problema Solu'ia 51 R[spunsul t[u.
Orbire, alte Is. 35.5¬6 Vindecare complet[
handicapuri fiyice de orice boli. 52 R[spunsul t[u. A fi ca ;i Isus. Sau+ Dumneyeu
ne ajut[ s[ fim buni ;i ne face tot mai mult
Lips[ de ap[ Is. 35.6¬7 Abunden'[ de ap[ asem[n[tori cu Isus.

Pustiu, de;ert R=uri ]n pustie 53 R[spunsul t[u.

Pericol pe drumuri Is. 35.8¬9 Siguran'[. 54 Transformarea ]ncepe cu o schimbare real[

atunci c=nd suntem n[scu'i din nou ;i continu[
Animale de prad[ Is. 62.25 Natur[ schimbat[ ca un proces treptat.

Lucruri d[un[toare, Nimic d[un[tor sau 55

distructive distructiv. Trecut Preyent Viitor
Pre;tiin'[ Chemare Glorificare
Lacrimi, durere, Apoc. 21.4 Dumneyeu le va ;ter- Predestina'ie Justificare
moarte. ge. Totul este nou.
56 Dumneyeu este pentru noi.
Dumneyeu nu L¬a cru'at pe Fiul S[u.
46 S[ a;tept[m cu r[bdare.
Dumneyeu L¬a dat pe Fiul S[u pentru noi to'i.
Dumneyeu ne va da toate lucrurile f[r[ plat[,
47 Sugestiile tale.
]mpreun[ cu Cristos.
Dumneyeu justific[.
48 Din cauya sl[biciunii noastre ;i deoarece noi
nu ;tim s[ ne rug[m cum ar trebui.
57 El ]i justific[
El a murit ;i a ]nviat.
49 Cu suspine negr[ite, care nu pot fi exprimate.
El mijloce;te pentru noi, la dreapta lui Dum-
neyeu.
50 Duhul Se roag[ prin noi pentru lucrurile bune,
dup[ voia lui Dumneyeu, atunci c=nd noi nu
58 R[spunsul t[u.
;tim ce s[ cerem.
Via'a ]n Duh
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Cere/i unui student s[ preyinte un referat des-
pre reglement[rile cu privire la ]nfiere ]n 'ara
sa. Compar[ acestea cu procedura de ]nfiere
prin care noi devenim copii ai lui Dumneyeu.
Compar[ privilegiile pe care le aduce ]nfierea
cu privilegiile pe care le avem ]n calitatea de
copii ai lui Dumneyeu.
2. Solicit[¬i pe studen'i s[ spun[ cum au fost aju-
ta'i de diferitele p[r'i din Romani 8.
3. Scrie ]n dou[ coloane caracteristicile g=ndirii
carnale ;i cele ale g=ndirii spirituale.
4. Alege doi studen'i care s[ interpreteye rolul
unui cre;tin care se teme c[ nu poate tr[i o via'[
biruitoare ;i altul care ]l ]ncurajeay[. Unul folo-
se;te ca bay[ a atitudinii sale Romani 7, cel[lalt
Romani 8.
5. Cere¬le studen'ilor s[ scrie pe tabl[ schi'e ale
predicilor sau lec'iilor biblice bayate pe o anu-
mit[ parte din Romani 8.
205
6 Discut[ via'a ]n Duhul ;i lucrarea Duhului ]n
cre;tini, a;a cum sunt ele ar[tate ]n Romani.
7. Discut[ probleme ecologice ;i r[scump[rarea
crea'iei. Folose;te texte despre ‘mp[r['ia de o
mie de ani ;i despre Cerul nou ;i P[m=ntul nou.
8. Roag[¬te pentru vreunul dintre studen'i sau
pentru un prieten care mai tr[ie;te ]n Romani
7, pentru ca Dumneyeu s[¬l ajute s[ treac[ la
experien'a din Romani 8. Roag[¬te ca Dumne-
yeu s[¬l ajute pe fiecare student s[¬i conduc[
pe al'ii spre o via'[ cre;tin[ biruitoare.
9. Organiyeay[ o discu'ie despre locul pe care ]l
au ]n via'a cre;tinului suferin'a, sfin'irea ;i
glorificarea.
10. Sl[ve;te¬L pe Dumneyeu pentru siguran'a m=n-
tuirii, pentru lucrarea Domnului ;i pentru m=n-
tuirea minunat[ pe care ne¬a preg[tit¬o.
206 Galateni ;i Romani

RECAPITULARE PENTRU
TESTUL AL TREILEA

FELICIT“RI! Ai parcurs deja patru cincimi din
acest curs. Ai terminat de studiat partea care este
cel mai greu de ]n'eles. Acum este timpul s[ recapi-
tuleyi, pentru a¬'i imprima ]n memorie cele ]nv['ate.
Mai ]nt=i, uit[¬te peste planurile lec'iilor 8 ¬ 12.
La fiecare titlu, caut[ s[¬'i aminte;ti c=t mai mult
posibil din ceea ce ai studiat.
‘n al doilea r=nd, treci peste obiectivele fiec[rei
lec'ii, verific=ndu¬te singur prin ele. Oriunde nu e;ti
sigur de r[spuns, recapituleay[ aceast[ parte a lec'i-
ei ]n care este preyentat materialul respectiv.
Acum, av=nd toate acestea proaspete ]n minte,
sugestia mea este s[ cite;ti, av=nd schi'a ]n fa'[,
Romani 1 ¬ 8, la fel cum ai citit ini'ial.
Dac[ urmeyi ace;ti pa;i, ar trebui s[ nu ai pro-
bleme cu testul sau cu por'iunea din examenul fi-
nal care cuprinde aceast[ por'iune din Romani. …i
ce este mai important, ]nv['area va fi mai deplin[,
vei fi ]n stare s[¬'i aminte;ti mai bine ceea ce ai
]nv['at ;i vei face progrese importante spre atinge-
rea obiectivelor cursului.
TESTUL 3
Dac[ studieyi independent, g[se;ti testul al trei-
lea ]n pachetul studentului. Dac[ vrei, po'i s[¬l folo-
se;ti atunci c=nd recapituleyi, dar c=nd e;ti gata
pentru test, r[spunde f[r[ a te uita ]n ghidul de stu-
diu sau ]n noti'e. Expediay[ testul pe adresa instruc-
torului (adresa este ]n pachetul cu testele).
 207

Unitatea a patra
PAVEL — APLIC“ EVANGHELIA SA
Lec'ia 13
evanghelia pentru
evrei ;i neamuri
romani 9 - 11
PLANUL LECæIEI

Privire general[ a capitolelor 9 - 11 din Romani

Poporul ales al lui Dumneyeu — 9.1¬29
Preocuparea lui Pavel pentru Israel — 9.1¬5
Ale;i ]n mila lui Dumneyeu — 9.6¬22
Ale;i dintre evrei ;i dintre Neamuri 9.23¬29
M=ntuire numai prin credin'[ — 9.30 - 10.21
Tragedia necredin'ei lui Israel — 9.30 - 10.3
Partea omului ]n m=ntuire — 10.4¬11
Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i pentru
Neamuri — 10.12 — 11.36
6. S[¬i explici unei persoane care vrea s[ fie m=n-
Evangheliyare mondial[ — 10.12¬21
tuit[ ce are de f[cut.
Israelul nu este lep[dat complet — 11.1¬16
Includerea Neamurilor — 11.17¬25 7. S[ explici modul ]n care condi'iile impuse pen-
Restaurarea lui Israel — 11.25¬31 tru m=ntuire se leag[ de responsabilitatea noas-
Bog['iile ]n'elepciunii lui Dumneyeu — 11.32¬36 tr[ de a evangheliya lumea. Aplic[ aceast[
cunoa;tere ]n via'a ;i lucrarea ta.
OBIECTIVELE LECæIEI 8. S[ preyin'i dou[ moduri ]n care se vede c[ le-
p[darea lui Israel nu este total[.
C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui
s[ fii ]n stare+ 9. S[ extragi trei ]nv['[turi importante din pilda
m[slinului.
1. S[ ar['i care este leg[tura dintre Romani 1U¬U8 10. S[ preyin'i care sunt planurile lui Dumneyeu
;i Romani 9U¬U11 ;i s[ dai trei motive pe care este pentru viitorul lui Israel.
probabil s[ le fi avut Pavel pentru a scrie Bise-
11. S[ ]n'elegi mai profund ]n'elepciunea lui Dum-
ricii din Roma ceea ce a scris ]n capitolele 9U¬U11.
neyeu, capacitatea Lui de a ]mplini ceea ce a
2. S[ explici ;i s[ ]n'elegi mai profund ceea ce cre;- stabilit ;i credincio;ia Lui fa'[ de promisiunile
tinismul ]i datoreay[ poporului Israel ;i s[ te pe care le¬a f[cut.
rogi mai consistent pentru restaurarea spiritu-
al[ a Israelului. TEME
3. S[ sco'i ]n relief ;i s[ aprecieyi justi'ia ;i mila
lui Dumneyeu ]n alegerea Sa suveran[ ;i ]n mo- 1. Studiay[ planul, obiectivele lec'iei ;i studiul cu-
dul ]n care trateay[ indiviyii sau na'iunile. vintelor.

4. S[ sco'i ]n eviden'[ dou[ profe'ii despre r[m[-
;i'a lui Israel ;i despre acceptarea de c[tre Dum-
neyeu a Neamurilor. Explic[ modul ]n care s¬au
]mplinit acestea.
5. S[ expui modul ]n care aplic[ Pavel poporului
Israel doctrina sa despre justificarea prin cre-
din'[. Explic[ referirea sa la piatra de poticnire
;i tragedia atitudinii pe care a adoptat¬o Israel.
2. Arunc[ o privire peste Romani 1 - 8 ;i apoi
cite;te capitolele 9 - 11, ]ncerc=nd s[ descoperi
aplicarea adev[rurilor pe care le¬ai studiat.
3. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, sec'iune dup[
sec'iune, citind pasajele indicate.
4. Reviyuie;te obiectivele lec'iei.
208 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

durere — preocupare, durere. r[m[;i'[ — un num[r mic de oameni care au r[¬

necurmat[ 9.27 mas, c='iva care sunt p[stra'i.
]n inim[
9.2 Domnul — Domnul O;tirilor ;i, prin urmare,
Savaot Acela care execut[ judecata.
desp[r'it — condamnat de Dumneyeu la a fi se¬ 9.29
de Cristos parat de Cristos.
9.3 r=vn[ — devotare entuyiast[ pentru Dumne¬
pentru yeu ;i cauya Lui.
au ]nfierea — au drepturile de fii, ]n calitatea lor Dumneyeu
9.4 de copii ai lui Dumneyeu. 10.2
Slava — probabil c[ se refer[ aici la
preyen'a lui Dumneyeu ]ntre ei. Ad=nc — abisuri, ad=ncul iadului, locuin'a
10.7 mor'ilor.
copiii — descenden'ii lui Avraam, evreii.
trupe;ti Copiii f[g[duin'ei — descenden'ii m[rturise;ti — recuno;ti ]n mod deschis c[ Isus este
9.8 spirituali ai lui Avraam, prin cre- ... ca Domn Domnul t[u.
din'a ]n f[g[duin'a lui Dumneyeu. 10.9

alegere — alegerea suveran[ a lui Dumneyeu ]nt[r=ta — a¬i face gelo;i.

9.11 ;i poporul astfel ales de El. la piym[
10.19
l¬am ur=t — l¬am iubit mai pu'in. Aceasta este o
9.13 figur[ de stil folosit[ de evrei pen- a lep[dat — a respins, a aruncat deoparte.
tru a ar[ta o preferin'[ sau un con- 11.1
trast.
Baal — yeul Soarelui la fenicieni, sau yeul
mil[ — bun[tate ar[tat[ unei persoane care 11.4 fertilit['ii ;i al turmelor.
9.15 merit[ pedeaps[ sau care se a;teapt[
la pedeaps[ sau la un tratament sl[vesc — pun accent pe trimiterea mea ca a¬
aspru. slujba mea postol al Neamurilor.
]ndurare — compasiune pentru cei 11.13
care sufer[, ]nso'it[ de dorin'a de a
ajuta. Mila este produs[ de compa- s[ st=rnesc — s[¬l pun ]n mi;care pe poporul meu
siune. geloyia ca s[ urmeye exemplul Neamurilor
11.14 care L¬au primit pe Cristos.
vase pentru — pentru o ]ntrebuin'are special[ pen¬
o ]ntrebu¬ tru a fi admirate ca ni;te valori, por¬ cele dint=i — o m=n[ de aluat este adus[ ca jertf[
in'are de 'elanuri fine. roade din cele dint=i roade ;i prin aceasta
cinste ... de ocar[ — pentru ]ntrebuin'are 11.16 ]ntregul aluat (Israelul) este ]nchinat
9.21 obi;nuit[, vase de lut. lui Dumneyeu.

]nchis — f[cut priyonier.

11.32
Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri
DEYVOLTAREA LECæIEI
Privire general[ a capitolelor 9 - 11 din Romani
Obiectivul 1. S[ ar['i care este leg[tura dintre
Romani 1 - 8 ;i Romani 9 - 11 ;i s[ dai trei moti-
ve pe care probabil le¬a avut Pavel pentru a¬i
scrie Bisericii din Roma ceea ce a scris ]n capito-
lele 9 - 11.
Cum se ]ncadreay[ capitolele 9 ¬ 11 din Episto-
la c[tre Romani ]n preyentarea justific[rii prin cre-
din'[ pe care o face Pavel? Unii sus'in c[ aceste capi-
tole sunt o parantey[, o chestiune secundar[, sepa-
rat[ de argumentul principal. Al'ii cred c[ sunt o
parte important[ ]n cadrul temei pe care o deyvolt[
Pavel ;i ]n cadrul argument[rii despre justificarea
prin credin'[. Multe schi'e ale Epistolei c[tre Ro-
mani clasific[ capitolele 1 ¬ 11 ca fiind teologice, iar
12 - 16 ca fiind practice. ‘n schi'a epistolei pe care o
folosim noi, am preferat s[ trat[m capitolele 9 - 11
ca fiind o parte a aplica'iei practice a doctrinei justifi-
c[rii prin credin'[. Dac[ ceea ce Pavel a scris ]n ca-
pitolele 1U¬U8 este adev[rat, cum se aplic[ toate aces-
tea oamenilor din jurul lui? ‘n capitolele 9 - 16 vom
vedea modul ]n care Pavel aplic[ Evanghelia sa+
Evreilor ;i Neamurilor 9 - 11
Cre;tinilor 12 - 13
Bisericii 14 - 16
‘n ultima parte a capitolului 8, Pavel men'io-
neay[ doctrinele despre precunoa;terea lui Dum-
neyeu ;i predestina'ie. ‘n capitolele 9U–U11, el aplic[
aceste adev[ruri evreilor ;i Neamurilor. ‘n capitolul
8, Pavel vorbe;te despre r[scump[rarea final[ a cre-
dincio;ilor ;i despre eliberarea crea'iei din robia la
care este supus[ din pricina p[catului omului.
Acum, el intr[ ]n detalii referitoare la aceste eveni-
mente din vremurile de pe urm[, ]n special referitor
la modul ]n care se leag[ de poporul s[u, Israel. Pa-
vel ]ncheie aceast[ sec'iune cu o deyv[luire a scopu-
lui divin ]n istorie.
Dac[ ne uit[m la capitolele 9 - 11, putem desco-
peri patru motive care l¬au f[cut pe Pavel s[ scrie
ceea ce a scris. Mai ]nt=i, orice cititor evreu ar fi dorit
s[ afle despre destinul spiritual al Israelului. Cum
poate fi explicat faptul alegerii lui Israel de c[tre
Dumneyeu, inten'ia declarat[ a lui Dumneyeu de a
binecuv=nta ]ntreaga lume prin Israel, 'in=nd seama
de faptul c[ Israelul, ca na'iune, a respins Evanghe-
lia? Acest subiect despre destinul spiritual al popo-
rului evreu era o preocupare intens[ a lui Pavel. De;i
era plin de succes ]n lucrarea sa printre Neamuri, el
sim'ea o extraordinar[ povar[ pentru poporul s[u,
209
Israel. El voia ca ;i ei s[ se bucure de binefacerile
Evangheliei.
‘n al doilea r=nd, problema promisiunii pe care
Dumneyeu i¬a f[cut¬o lui Israel ;i destinul spiritual
al acestei na'iuni aduce ]n discu'ie problema drep-
t['ii lui Dumneyeu. Faptul c[ Israelul a respins E-
vanghelia ]nseamn[ oare c[ Dumneyeu trebuie s[¬l
lepede pe Israel? Cum r[m=ne atunci cu leg[m=ntul
S[u cu Israel?
‘n al treilea r=nd, dac[ m=ntuirea este numai
prin credin'a ]n Isus Cristos, cum afecteay[ aceasta
rela'ia dintre evrei ;i Neamuri? Ai v[yut deja felul
]n care a tratat Pavel aceast[ problem[ ]n Galateni.
Dar discriminarea rasial[ nu este numai dintr¬o
singur[ direc'ie. Pare plauyibil s[ credem c[ ]n
biserica din Roma Neamurile se uitau de sus ]n jos
la evreii cre;tini. De aceea aplic[ Pavel Evanghelia
problemelor rasiale.
‘n al patrulea r=nd, dac[ m=ntuirea este numai
prin credin'a ]n Isus Cristos, cum pot ob'ine oame-
nii aceast[ credin'[? Dac[ m=ntuirea este at=t pen-
tru evrei, c=t ;i pentru Neamuri, ce trebuie f[cut
pentru ca ace;tia s[ cread[ ]n Domnul Isus Cristos
;i s[ fie m=ntui'i? Aplicarea adev[rurilor Evanghe-
liei duce ]n mod inevitabil la responsabilitatea mi-
sionar[ a acelora care au Evanghelia.
MOTIVELE LUI PAVEL PENTRU SCRIEREA
CAPITOLELOR 9 - 11
1. Personal — preocuparea lui pentru desti-
nul spiritual al Israelului.
2. Doctrinar — nevoia de a ar[ta dreptatea
lui Dumneyeu ]n felul ]n care trateay[ po-
porul Israel.
3. Practic — problema rasial[ dintre evrei ;i
Neamuri.
4. Practic — responsabilitatea misionar[.
1 ‘n ghidul nostru de studiu, care sunt capitolele
din Romani pe care le clasific[m ca fiind doctrinare
sau teologice?
........................................................................................
2 Cum clasific[m capitolele 9 - 16?
........................................................................................
3 ‘n schi'a Epistolei c[tre Romani, care este dat[
mai jos, completeay[ spa'iile libere cu capitolele
corespuny[toare. Nu este necesar s[ indici ;i verse-
tele. Schi'a aceasta arat[ doar diviyiunile majore, pe
capitole.
210
ROMANI
Teologie .................... Aplica'ie .....................
Condamnarea ........... Evrei, Neamuri ...........
Justificarea ................ Cre;tini .........................
Sfin'irea ..................... Biserica ........................
4 ‘n;ir[, pe scurt, cu clasific[rile lor (personal,
etc.), patru motive probabile pentru care Pavel a
scris capitolele 9 - 11 din Romani.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Poporul ales al lui Dumneyeu
Romani 9.1¬29
PREOCUPAREA LUI PAVEL PENTRU ISRAEL
9.1¬5
Obiectivul 2. S[ explici ;i s[ ]n'elegi mai pro-
fund ceea ce cre;tinismul datoreay[ poporului
Israel ;i s[ te rogi mai consistent pentru
restaurarea spiritual[ a Israelului.
6 Prima problem[ de care se ocup[ Pavel este
]mpotrivirea Israelului fa'[ de Evanghelie. Cite;te
capitolele 2 ;i 3 din Romani acum. Cite;te apoi 9.1¬3.
Explic[, pe scurt, de ce era Pavel a;a de ]ntristat.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7 Ce a vrut Pavel s[ spun[ ]n versetul 3?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
5 Pentru a ]n'elege impactul acestei p[r'i a epis-
tolei, cite;te, te rog, ]nc[ o dat[ schi'a pentru Ro-
mani 1 - 8 (pagina 133). Tocmai ai recapitulat acel
material pentru test. Acum, av=nd ]n fa'[ planul
lec'iei, cite;te Romani 9 - 11. Dac[ este posibil, cite;te
]ntr¬o versiune modern[. Dup[ aceea, noteay[
impresiile pe care le ai ]n urma acestei citiri.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
8 Compar[ voin'a lui Pavel de a se sacrifica pe
sine pentru a¬l m=ntui pe poporul s[u (v. 3) cu rug[-
ciunea lui Moise din Exod 32.32. Ce a cerut Moise
pentru sine dac[ Dumneyeu nu¬l iart[ pe poporul
s[u (Israel)? Veyi Apocalipsa 3.5.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
9 Bine]n'eles, noi ;tim c[ nici Moise ;i nici Pavel
nu puteau s[ m=ntuiasc[ poporul Israel murind
pentru el sau ]mpreun[ cu el. Compar[ acum atitu-
dinea lor cu Galateni 3.13: 2 Corinteni 5.21: Ioan 3.16.
Ce asem[n[ri g[se;ti?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Sim'i ;i tu o ap[sare, o mare durere, pentru cei
din neamul t[u care nu¬L cunosc pe Isus Cristos?
Dar pentru rudele tale? E;ti preocupat de soarta
ve;nic[ a lor ;i a prietenilor t[i? Dar pentru oame-
nii pe care nu¬i cuno;ti?
Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri
10 ‘n 2 Corinteni 5.14¬16, care spune Pavel c[ este
motiva'ia propov[duirii sale?
........................................................................................
Observ[ ]n 2 Corinteni 5.14¬16 c[ dragostea lui
Cristos ]i d[ lui Pavel o nou[ viyiune despre sine
(v. 15) ;i despre al'ii (v. 16). …i noi putem avea ca
for'[ motivatoare pentru vie'ile noastre aceea;i dra-
goste a lui Cristos care l¬a motivat pe Pavel. ‘'i amin-
te;ti c[ ]n Romani 5.5, Pavel ne spune c[ dragostea
lui Dumneyeu a fost turnat[ ]n inimile noastre prin
Duhul Sf=nt. Roag[¬te ca Dumneyeu s[ toarne dra-
gostea Sa ]n inima ta ]n a;a fel ]nc=t s[ sim'i o a-
p[sare pentru cei nem=ntui'i ;i s[ folose;ti fiecare
prilej pentru a le spune Vestea Bun[ despre Isus
Cristos.
11 Dumneyeu ne d[ dragoste pentru oameni ;i
dorin'[ de a lucra pentru m=ntuirea lor. Exist[
modalit['i bune ;i modalit['i gre;ite de a exprima
dragostea aceasta. Marcheay[ cu un X modurile ]n
care inten'ioneyi s[ exprimi dragostea lui Dumne-
yeu ;i cu un O modurile pe care le consideri gre;ite.
....a) S[ te rogi cu r=vn[ pentru al'ii ca ei s[¬L
accepte pe Cristos.
....b) S[¬I spui lui Dumneyeu c[ dac[ cei iubi'i
de tine nu pot merge ]n cer, nu vrei s[
mergi nici tu.
....c) S[ renun'i la comoditate ;i la ]mplinirea
unor dorin'e personale pentru a le duce
altora Evanghelia.
....d) S[ faci fapte bune sau s[¬'i produci singur
suferin'[ pentru ca apoi s[¬I ceri lui Dum-
neyeu s[ le pun[ ]n socoteala acelora care
nu¬L urmeay[ pe Cristos.
‘n Romani 9.4¬5, Pavel ]n;ir[ opt binecuv=nt[ri
de care s¬a bucurat poporul s[u Israel. Ultima din-
tre ele este cea mai mare+ Cristos ‘nsu;i a fost una
dintre aceste binecuv=nt[ri! Aceste binecuv=nt[ri au
f[cut ca necredin'a lui Israel s[ fie ;i mai grav[, ;i
]n acela;i timp mai greu de ]n'eles. De ce a falimentat
Israel? Care a fost gre;eala? Dar ]nainte de a intra
]n aceast[ problem[, s[ lu[m ]n considerare c=teva
dintre lucrurile pe care le dator[m poporului Israel
;i s[ vedem care ar trebui s[ fie atitudinea noastr[.
12 C=nd cite;ti lista de binecuv=nt[ri pe care
Israelul le¬a primit de la Dumneyeu, g=nde;te¬te ce
leg[tur[ au acestea cu tine. Ce s¬ar fi ]nt=mplat dac[
Israelul nu ar fi primit aceast[ binecuv=ntare ;i nu
ar fi transmis¬o mai departe? Pune un X ]n dreptul
fiec[rei binecuv=nt[ri care are un rol ;i ]n via'a ta,
sau care este de dorit ;i pentru tine.
211
# a) ‘nfierea (ale;i s[ fie copii ai lui Dumne-
yeu).
# b) Slava (preyen'a lui Dumneyeu ]ntre ei).
# c) Leg[minte.
# d) Legea (inclusiv Vechiul Testament).
# e) Slujirea lui Dumneyeu (]nchin[ciune ;i
lucrare).
# f) F[g[duin'e (]n Vechiul Testament).
# g) P[rin'ii (sfin'ii Vechiului Testament).
# h) Isus Cristos — Mesia
Cu c=t mediteyi mai mult la binecuv=nt[rile din
lista aceasta, cu at=t vei deveni mai dornic s[¬I mul-
'ume;ti lui Dumneyeu pentru poporul Israel ;i pen-
tru mo;tenirea pe care am primit¬o prin el.
Opre;te¬te din studiu ;i roag[¬te ca Dumneyeu
s[ trimit[ o adev[rat[ treyire spiritual[ poporului
Israel.
ALE…I ‘N MILA LUI DUMNEYEU
9.6¬22
Obiectivul 3. S[ po'i ar[ta ;i aprecia justi'ia ;i
mila lui Dumneyeu ]n alegerea Sa suveran[ ;i
]n modul ]n care trateay[ indiviyii sau na'iunile.
Probabil c[ ai observat deja c[ pentru a ]n'ele-
ge aplica'ia pe care Pavel o d[ unei doctrine, trebu-
ie s[ ne ]ntoarcem ;i s[ revedem aceea doctrin[. De
aceea, ]n lec'iile 13 - 15 vei face destul de mult[ reca-
pitulare. Aceast[ recapitualare vine la un moment
potrivit, pentru c[ ea te va ajuta s[ te preg[te;ti pen-
tru examenul final.
Acum, pentru c[ urmeay[ s[ studiem despre
alegerea poporului Israel de c[tre Dumneyeu, este
foarte important s[ ne ]ntoarcem ;i s[ revedem
comentariile asupra versetelor din Romani 8.28¬30.
Noteay[ rela'ia dintre pre;tiin'[ ;i alegere. ‘ntoarce
apoi la studiul nostru asupra versetelor din Gala-
teni 1.15¬16. Aceasta ]'i va consolida mai bine ideile
despre faptul c[ predestina'ia ;i alegerea au de¬a
face cu ]mplinirea voii ;i a scopului lui Dumneyeu.
Dumneyeu alege pe cine vrea pentru a¬l folosi ]n
transmiterea voii Sale ]ntregii lumi.
13 Compar[ Genesa 12.1¬3: 18.17¬19 cu Romani
9.4¬6. Cu ce scop i¬a ales Dumneyeu pe Avraam ;i
pe descenden'ii lui?
........................................................................................
........................................................................................
14 A e;uat planul lui Dumneyeu pe care l¬a avut
]n alegerea poporului Israel, ]n cele dou[ obiective
enun'ate aici? Romani 9.4¬6.
S[ aib[ un popor care s[ fie al S[u+ ............................
S[ binecuvinteye toate na'iunile+ ................................
212
Pe ]ntreg parcursul istoriei Vechiului Testa-
ment, voia lui Dumneyeu ;i scopul S[u au fost date
;i ]mplinite printr¬un grup restr=ns, o minoritate
aleas[ ]n acest scop, ;i nu prin poporul Israel, ca un
]ntreg. Cuv=ntul `r[m[;i'[~ (]nsemn=nd `o mic[
parte care a r[mas~) este folosit deseori ]n Biblie cu
referire la acei evrei care¬L slujeau pe Dumneyeu
cu credincio;ie.
15 Cum este numit[ r[m[;i'a lui Israel ]n Romani
9.8?
........................................................................................
16 Pentru a ar[ta c[ scopul lui Dumneyeu nu a
falimentat ;i c[ Dumneyeu ‘;i respect[ leg[m=ntul,
Pavel se ]ntoarce ]nc[ odat[ la Avraam. Compar[
Romani 2.28 - 3.4 cu 9.4¬8. Remarc[ versetele 3.3 ;i
9.6. De ce poate spune Pavel c[ promisiunea lui
Dumneyeu nu a e;uat?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
17 ‘n Romani 9.6¬13 avem o ilustra'ie a suvera-
nit['ii lui Dumneyeu ]n alegere. Cum ilustreay[
versetele 11¬13 principiul din 8.29?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pe ]ntreg parcursul Epistolei c[tre Romani ai
]nt=lnit acela;i tipar — Pavel anticipeay[ ]ntreb[rile
cititorilor ;i le r[spunde. Doctrina despre alegerea
divin[ ;i despre predestina'ie aduce ]n discu'ie
problema drept['ii sau justi'iei lui Dumneyeu. Este
oare drept ca El s[¬i aleag[ pe unii ;i s[¬i resping[
pe al'ii? De aceea, ]n versetul 14 Pavel spune+ `Nu
cumva este nedreptate ]n Dumneyeu?~ …i tot el
r[spunde+ `Nicidecum!~
Pavel merge mai departe ]n versetele 15¬18 ;i
ne arat[ ceea ce ar trebui s[ fie evident pentru noi+
Dumneyeu este liber s[ aleag[ pe oricine vrea. El
este Dumneyeu, Creatorul nostru ;i Conduc[torul
suveran al Universului. El are dreptul s[ fac[ ceea
ce ‘i place cu crea'ia Sa.
Galateni ;i Romani
Dumneyeu …i¬a ]mplinit planurile Sale ]n Ve-
chiul Testament nu numai prin r[m[;i'a credin-
cioas[ a lui Israel, ci ;i prin domnitori p[g=ni, ca
Faraon. ‘n versetele 17¬18, unii au ]n'eles c[ Dum-
neyeu l¬a pedepsit pe Faraon s[ fie pierdut ;i de a-
ceea i¬a ]mpietrit inima. Dar aceste versete nu se re-
fer[ la m=ntuirea lui Faraon, ci la refuyul lui de a¬i
da drumul poporului Israel. Veyi Exodul 11.9¬10.
Afirma'ia c[ Dumneyeu i¬a ]mpietrit inima tre-
buie interpretat[ ]n lumina altor pasaje din Scriptur[
care arat[ clar c[ Faraon ;i¬a ]mpietrit singur inima
(Exodul 8.15, 32: 9.34). Dumneyeu nu este autorul
r[ului. El nu¬i inspir[ pe oameni s[ fac[ r[u, pentru
ca apoi s[¬i pedepseasc[. Dimpotriv[, El folose;te
chiar ac'iunile oamenilor r[i pentru a¬…i ]mplini
planurile Sale. Faraon ;i¬a ]mpietrit inima ;i a
hot[r=t s[ nu¬i lase pe israeli'i s[ plece, iar Dumne-
yeu i¬a ]mpietrit¬o ;i mai tare. ‘n conflictul care a
urmat, israeli'ii au v[yut puterea lui Dumneyeu ;i
dragostea Lui pentru ei, manifestate ]ntr¬un mod
care le¬a ]nt[rit credin'a ]n Dumneyeu. Chiar ;i na-
'iunile ]nvecinate au fost convinse de puterea lui
Dumneyeu (Iosua 2.10).
18 Compar[ Romani 9.17 cu Exodul 9.13¬26. Re-
marc[ ]n special versetele 16 ;i 20 din Exodul. Acum
compar[ acestea cu Exodul 12.36¬38. Cum po'i ve-
dea bun[tatea ;i mila lui Dumneyeu chiar ]n ]mpie-
trirea inimii lui Faraon?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
19 S[ aplic[m acum o regul[ pe care am folosit¬o
pentru a descoperi care este accentul unui pasaj+ cea
a cuvintelor cheie. Care cuv=nt este repetat cel mai
des ]n Romani 9.14¬24?
........................................................................................
Am descoperit c[ tema acestui pasaj este mila,
nu condamnarea. Sugestia mea este s[ sublinieyi
cuv=ntul mil[ ]n aceste versete. Pavel discut[ ale-
gerea divin[ ]n leg[tur[ cu dorin'a lui Dumneyeu
de a ar[ta mila Sa fa'[ de om ]n modul cel mai deplin
posibil. El folose;te aceast[ libertate a Sa oferindu¬le
mil[ tuturor, ;i nu condamn=nd pe oricine ar vrea
s[¬l condamne. ‘ntorc=ndu¬ne la ]ntrebarea din ver-
setul 14, oricine ‘l cunoa;te pe Dumneyeu ;i ]n'ele-
Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri
ge c[ El este perfect nu ar trebui s[ fie ]ngrijorat dac[
Dumneyeu va face sau nu lucrul cel bun. El este
drept ;i ]ndur[tor ;i tot ceea ce face este bine.
‘n versetul 19, Pavel anticipeay[ o alt[ ]ntrebare.
Unii dintre cititorii s[i ar spune+ `Dumneyeu nu are
dreptul s[ ne critice, pentru c[ cine se poate ]mpo-
trivi voii Lui?~ Pavel accentueay[ aici dreptul suve-
ran al lui Dumneyeu, Creatorul nostru, de a face cu
noi ceea ce vrea. El arat[ aici nebunia celor care ‘l
acuy[ pe Dumneyeu pentru ceea ce suntem (v. 20).
Cineva a spus+ `A¬L cunoa;te pe Dumneyeu ]nseam-
n[ a¬L sluji: nu poate exista nici un alt r[spuns
inteligent.~ Dac[ Dumneyeu este Dumneyeu, per-
fect ]n dreptatea Sa, ]n dragostea ;i ]n mila Sa, ar
trebui s[ ne ]ncredem ]n El chiar dac[ nu ]n'elegem
de ce unii oameni sunt m=ntui'i, iar al'ii nu sunt.
20 S[ presupunem c[ ]ncerci s[¬l conduci pe un
prieten spre o via'[ de complet[ devotare pentru
Cristos. El se roag[, dar parc[ nu g[se;te eliberarea
de p[cat despre care i¬ai vorbit. El ]'i spune c[ pe el
Dumneyeu l¬a destinat pentru deyonoare ;i distru-
gere. El yice c[ este la fel ca Faraon — predestinat
s[ fie pierdut. Cum i¬ai r[spunde?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n versetul 21, Pavel vorbe;te despre vasele des-
tinate pentru o ]ntrebuin'are de cinste sau de ocar[.
Cuv=ntul `vas~ ne vorbe;te despre slujire, despre
un scop pentru care s[ fie folosit. Pavel folose;te
acela;i mod de exprimare ]n 2 Timotei 2.20¬21, unde
vorbe;te despre responsabilitatea de a decide dac[
vrem s[ fim vase de cinste sau de ocar[.
21 S[ presupunem c[ discu'i cu un prieten despre
starea lumii. Referindu¬se la nedreptatea teribil[
dintr¬un oarecare domeniu, el spune+ `Dac[ Dum-
neyeu este un Dumneyeu al drept['ii, de ce nu¬i
;terge pe oamenii aceia de pe fa'a p[m=ntului?~ Ce
r[spuns i¬ai da? Cite;te versetele 22¬24.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
213
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
22 S[ ne ]ntoarcem acum la textul nostru cheie,
Romani 1.16¬18. Dup[ ce l¬ai recitit, ]n timp ce cite;ti
9.6¬24, g=nde;te¬te care este aplica'ia textului cheie.
Preyint[, pe scurt, impresiile pe care 'i le¬ai format
din aceast[ citire.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ALE…I DINTRE EVREI …I DINTRE NEAMURI
9.23¬29
Obiectivul 4. S[ sco'i ]n eviden'[ dou[ profe'ii
despre r[m[;i'a lui Israel ;i despre acceptarea
de c[tre Dumneyeu a Neamurilor. Explic[
modul ]n care s¬au ]mplinit.
Poate c[ te¬ai ]ntrebat de ce ne¬am oprit la ver-
setul 22 ;i nu am inclus ]n versetele 23 ;i 24 subtitlul
`ale;i ]n mila lui Dumneyeu~. Aceste versete apar'in
]n egal[ m[sur[ ambelor sec'iuni. De fapt, tema
milei lui Dumneyeu se continu[ p=n[ ]n versetul 29.
Am dorit s[ includem versetele 23 ;i 24 ]n aceast[
sec'iune pentru a ar[ta c[ vasele milei, preg[tite
pentru glorie, ]i cuprind at=t pe evrei, c=t ;i pe Nea-
muri.
23 Aminte;te¬'i despre referirile pe care le face
Pavel ]n Romani despre slav[ sau glorie. Ai putea
revedea comentariile versetelor 3.23: 8.17, 30: 9.3.
‘n versetul 9.23, ce adev[r deosebit ai g[sit ]n afir-
ma'ia c[ El ne¬a preg[tit pe noi — vasele ]ndur[rii
Sale — pentru glorie? G=nde;te¬te at=t la preyent,
c=t ;i la viitor.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n versetele 25¬26, Pavel preyint[ via'a ;i me-
sajul prorocului Osea pentru a ar[ta ]ndurarea lui
Dumneyeu at=t fa'[ de evrei, c=t ;i fa'[ de Neamuri.
214
Mesajul lui Dumneyeu transmis prin prorocul Osea
este o remarcabil[ revelare a dragostei lui Dumne-
yeu, a r[bd[rii Lui ;i a ]ndur[rii Lui fa'[ de Israelul
neascult[tor. Dumneyeu o compar[ pe infidela so'ie
a lui Osea cu Israelul idolatru (Osea 1 - 3). So'ia lui
Osea a n[scut doi copii, c[rora Osea le era tat[.
Dumneyeu i¬a spus lui Osea s[ le pun[ nume care
]nsemnau `Cea f[r[ ]ndurare~ ;i `Nu¬i poporul
Meu~. Dumneyeu a folosit aceste nume pentru
neascult[torii copii ai lui Israel, ar[t=ndu¬le atitu-
dinea pe care o are El fa'[ de ei c=te vreme sunt ]n
p[cat.
Totu;i, Dumneyeu a ar[tat c[ ]ntr¬o yi cuvintele
negative din numele lor vor fi ]ndep[rtate. Pavel ia
aceast[ promisiune a lui Dumneyeu ;i le aplic[
Neamurilor principiul cuprins ]n ea. Ei nu erau
poporul lui Dumneyeu. Ei erau lipsi'i de ]ndurare.
Dar Dumneyeu, ]n ]ndurarea Lui, le¬a dat Evanghe-
lia. Alegerea Lui se extinde dincolo de Israel.
24 La cine se refer[ Pavel ]n principal ca fiind copii
ai Dumneyeului Celui viu, ]n Romani 9.26?
....a) Israelul restaurat.
....b) Neamurile care cred ]n Cristos.
....c) ‘ntregul popor Israel.
....d) R[m[;i'a lui Israel.
25 ‘n Romani 9.27¬29, Pavel citeay[ dou[ profe'ii
din Isaia referitoare la r[m[;i'a lui Israel. ‘n verse-
tele 27¬28, el citeay[ Isaia 10.22¬23. Care este mesa-
jul principal al acestor versete?
....a) Dumneyeu exercit[ judecata asupra p[-
m=ntului, dar m=ntuie;te ]ntreg Israelul,
deoarece este poporul S[u.
....b) Judecata lui Dumneyeu cade ]n principal
asupra poporului S[u ;i numai pu'ini sunt
m=ntui'i.
....c) Judecata lui Dumneyeu vine asupra ]ntre-
gului p[m=nt ;i relativ pu'ini din Israel
sunt m=ntui'i.
....d) Judecata lui Dumneyeu vine asupra ]ntre-
gului p[m=nt, dar cei care¬L accept[ pe
Cristos sunt m=ntui'i.
M=ntuire numai prin credin'[
Romani 9.30 - 10.21
TRAGEDIA NECREDINæEI LUI ISRAEL
9.30 - 10.3
Obiectivul 5. S[ expui modul ]n care Pavel
aplic[ poporului Israel doctrina lui despre jus-
Galateni ;i Romani
26 ‘n versetul 29, Pavel citeay[ Isaia 1.9, referin-
du¬se la Genesa 18 - 19. Ce vrea el s[ scoat[ ]n
eviden'[?
....a) P[catele lui Israel sunt ca ;i cele ale Sodo-
mei ;i Gomorei.
....b) M=nia lui Dumneyeu, ca reac'ie a sfin-
'eniei Sale ]mpotriva p[catului, ]i va dis-
truge complet pe necredincio;i, la fel cum
a distrus Sodoma ;i Gomora.
....c) Israelul care a p[c[tuit, la fel ca Sodoma
;i Gomora, ar fi meritat s[ fie nimicit to-
tal, dar Dumneyeu, ]n ]ndurarea Sa, a
m=ntuit o r[m[;i'[.
....d) Dup[ cum Lot a fost salvat din Sodoma,
prin ]ndurarea lui Dumneyeu, ca r[spuns
la rug[ciunea lui Avraam, ;i noi ar trebui
s[ ne rug[m pentru m=ntuirea Israelului.
Observ[ c[ m=ntuirea unei r[m[;i'e este o do-
vad[ a ]ndur[rii lui Dumneyeu ;i a credincio;iei Sale
fa'[ de leg[m=ntul f[cut cu Israel. ‘ns[;i existen'a
r[m[;i'ei este o asigurare pentru noi c[ Dumneyeu
‘;i va respecta promisiunea ;i va restaura Israelul
ca na'iune.
27 Care dintre motivele lui Pavel pentru scrierea
capitolelor 9 ¬ 11 este subiectul principal al acestor
versete?
....a) Preocuparea sa pentru destinul lui Israel.
....b) Dovedirea drept['ii lui Dumneyeu.
....c) Problemele dintre evrei ;i Neamuri.
....d) Responsabilitatea misionar[.
Ca r[spuns la toate ]ntreb[rile pe care Pavel le
anticipeay[ ca atacuri ]mpotriva doctrinei pe care a
preyentat¬o, ]ntreb[ri care p[reau direc'ionate ]mpo-
triva lui Dumneyeu ‘nsu;i, g[sim un g=nd impor-
tant+ Dumneyeu este un Dumneyeu al ]ndur[rii.
Tema ]ndur[rii lui Dumneyeu este 'esut[ ]n ]ntreg
argumentul din versetele 14 la 29. Este bine s[ re-
marc[m aici ;i s[ amintim mereu c[ dac[ nu ar fi
]ndurarea lui Dumneyeu, nimeni nu ar fi m=ntuit!
28 Conform versetelor 23¬24, cine sunt aceste vase
ale ]ndur[rii?
........................................................................................
tificarea prin credin'[. Explic[ referirea lui la
piatra de poticnire ;i la tragedia atitudinii pe
care a adoptat¬o Israel.
Uneori ni se pare c[ suveranitatea lui Dumne-
Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri
yeu nu mai las[ loc voin'ei omului. Ai avut acest
sentiment, citind capitolul 9? Pavel ]ncepe acum s[
accentueye responsabilitatea omului ]n toate rela-
'iile sale cu Dumneyeu. ‘nc[ o dat[, vedem intensa
preocupare a lui Pavel pentru m=ntuirea poporului
s[u, Israel.
29 ‘n aceste versete, vedem problema fundamen-
tal[ a lui Israel, aceea;i pe care am ]nt=lnit¬o ;i ]n Ga-
lateni. Care este aceast[ problem[? Romani 9.32¬33.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Faptul c[ Israelul a falimentat ]n primirea pro-
misiunii lui Dumneyeu nu este din vina lui Dum-
neyeu, ci din vina lui Israel. Din cauya necredin'ei
(9.32¬33) ;i a refuyului de a accepta planul lui Dum-
neyeu, care este revelat ]n Evanghelie (10.3), ei sunt
pierdu'i. Ei au respins calea de ]ndrept['ire pe care
le¬a oferit¬o Dumneyeu ;i L¬au ]mpiedicat astfel pe
Dumneyeu s[¬i ajute. Starea lor de pierdu'i nu se
datoreay[ faptului c[ Dumneyeu nu ar fi vrut s[¬i
m=ntuie, ci faptului c[ Israelul nu a vrut s[ accepte
m=ntuirea a;a cum le¬a oferit¬o Dumneyeu — doar
prin credin'a ]n Isus Cristos.
30 Compar[ Romani 9.32¬33 cu Isaia 8.13¬15. Care
spune Isaia c[ este piatra de poticnire?
........................................................................................
31 Compar[ Psalmul 118.22¬23: Isaia 28.16: Matei
21.33¬46 cu 1 Corinteni 1.23: Efeseni 2.20¬22. Ce ne
]nva'[ aceste texte profetice?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Neamurile au g[sit m=ntuirea ;i ]ndrept['irea
lui Dumneyeu crey=nd ]n Cristos. A;a au f[cut ;i
unii dintre evrei. Dar na'iunea, ]n ]ntregimea ei, nu
a recunoscut c[ singura cale de ]ndrept['ire pe care
le¬o arat[ Dumneyeu este credin'a ]n Cristos.
215
C=nd Pavel ]i aplic[ lui Israel Evanghelia m=n-
tuirii prin credin'[, vedem clar c[ aceia care L¬au
respins pe Cristos nu sunt m=ntui'i. Pavel nu este
singurul care d[ aceast[ ]nv['[tur[. Cite;te 1 Petru
2.2¬8. Ori ‘l recunoa;tem pe Cristos ca fiind piatra
din capul unghiului, ori nu avem parte ]n templul
spiritual al lui Dumneyeu. Dac[ credem ]n El, nu
vom fi da'i de ru;ine ;i nu vom fi deyam[gi'i. Dac[
respingem autoritatea Lui, ne poticnim de El, c[dem
;i ne distrugem pe noi ]n;ine. Predicarea Evanghe-
liei are unul dintre aceste dou[ efecte asupra oame-
nilor. Ei fie g[sesc refugiu ]n Evanghelie, fie se potic-
nesc de ea ;i cad sub judecat[.
32 Ai auyit vreodat[ pe cineva spun=nd+ `Nu are
importan'[ ce creyi — doar s[ fii sincer ]n ceea ce
creyi~? Creyi c[ Pavel ar fi de acord cu aceast[ afir-
ma'ie? El ne arat[ c[ oamenii pot fi sinceri, dar
gre;i'i. El a fost unul care a ajutat la ]mpro;carea cu
pietre a lui …tefan ;i i¬a persecutat ;i pe al'i cre;tini.
Creyi c[ se g=ndea la acestea atunci c=nd a scris
versetele 2¬3? Ce spune el despre r=vna pentru
Dumneyeu pe care a avut¬o poporul s[u evreu?
v. 2.
........................................................................................
........................................................................................
33 Ce se ]nt=mpl[ c=nd oamenii au yel religios, dar
acesta nu este bayat pe recunoa;terea adev[rului lui
Dumneyeu? v. 3.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Aici, ]n capitolul 10, Pavel ne d[ c=teva ]nv['[-
turi clare despre ceea ce este credin'a. El vorbe;te
de mai multe ori despre a crede. Dar ce ]nseamn[ a
crede? Observ[ mai ]nt=i c[ credin'a trebuie s[ fie
fondat[ pe adev[rata cunoa;tere. v. 2.
Nici sinceritatea ;i nici yelul nu sunt o dovad[
c[ credin'a noastr[ este bun[. Yelul ]n sine nu este
nici bun, nici r[u: depinde care este obiectivul yelu-
lui+ pentru ce e;ti yelos? Credin'a sincer[ poate fi
moart[, dac[ nu este ]ntemeiat[ pe adev[r. A; putea
s[ am credin'a perfect[ c[ apa unui r=u este curat[
;i s[ beau din ea. Dar dac[ cineva ]n susul r=ului a
aruncat gunoaie ]n ap[, oare faptul c[ eu cred c[
apa este curat[ va face s[ nu m[ ]mboln[vesc? Nu!
Sinceritatea mea nu m[ va salva. Credin'a mea a
fost bayat[ pe o gre;eal[, nu pe cunoa;terea adev[-
rului. Tragedia lui Israel a constat din faptul c[ cre-
din'a lor era ]ntemeiat[ pe propriile lor concepte
despre modul ]n care pot ajunge ]ntr¬o stare de
216
]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu, prin respec-
tarea Legii, ;i au respins astfel cunoa;terea pe care
le¬a adus¬o Evanghelia.
PARTEA OMULUI ‘N MÂNTUIRE
10.4¬11
Obiectivul 6. S[¬i explici unei persoane care
vrea s[ fie m=ntuit[ ce are de f[cut.
Studiind necredin'a tragic[ a Israelului, ai v[yut
deja c[ partea omului ]n lucrarea de m=ntuire este
s[¬;i pun[ credin'a ]n revela'ia drept['ii lui Dum-
neyeu a;a cum o avem ]n Evanghelie. Aceasta, desi-
gur, ne duce la a ne pune ]ncrederea ]n Domnul Isus
Cristos.
34 Compar[ Romani 1.16¬17 cu 10.8. ‘n ce s¬a reve-
lat neprih[nirea (]ndrept['irea) lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
Credin'a noastr[ are o temelie solid[, neschim-
b[toare — Cuv=ntul lui Dumneyeu. Aceasta este
baya credin'ei.
35 Ce era `cuv=ntul credin'ei~ pe care ]l propov[-
duiau primii cre;tini? Romani 10.9
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Ai ]nt=lnit vreodat[ pe cineva care s[ cread[ c[
trebuie s[ fie foarte greu s[ devii cre;tin? Poate c[
el credea c[ ar trebui s[ ]nve'e o mul'ime de reguli
;i s[ fie ]n stare s[ explice adev[ruri teologice a-
d=nci. Sau s[ ]ndeplineasc[ anumite ritualuri
speciale. Sau s[ intre ]n trans[, s[ aib[ viyiuni sau
alte experien'e mistice prin care s[ intre ]n contact
cu realitatea ;i aceasta s[¬i schimbe via'a. ‘n verse-
tele 6¬8, Pavel ne asigur[ c[ m=ntuirea este foarte
simpl[. Cristos deja S¬a cobor=t din Ceruri ca s[ ne
m=ntuiasc[. Galateni 4.4: Romani 1.3: 8.3. El a ]nviat
deja din mor'i. El a terminat lucrarea de r[scum-
p[rare. Acesta este mesajul Evangheliei. Ceea ce ne
r[m=ne de f[cut este s[ credem.
36 Dac[ ai folosi acest text din Romani pentru a¬l
ajuta pe un prieten s[ fie m=ntuit, care sunt cele
dou[ lucruri pe care i le¬ai cere s[ le fac[? R[spunde
cu cuvintele tale.
Galateni ;i Romani
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Accentueay[ faptul c[ a¬L m[rturisi pe Isus ca
Domn ]nseamn[ s[ recuno;ti c[ El este Domn.
Traducerea preferat[ este Isus este Domn , mai
degrab[ dec=t Domnul Isus. Aceasta ]nseamn[ s[
recuno;ti dumneyeirea Lui ;i dreptul Lui de a con-
duce vie'ile noastre. ‘nseamn[ s[¬L accept[m ca
Domn ;i M=ntuitor al nostru.
Ce ]n'elegi prin expresia `credin'a din inim[~?
Aceasta sugereay[ c[ este posibil s[ creyi ;i ]n alt
mod, nu numai cu mintea. Putem spune+ `Da, cred
c[ Evanghelia este adev[rat[. Eu cred c[ Dumne-
yeu L¬a ]nviat pe Isus din mor'i.~ Putem crede cu
mintea toate acestea, f[r[ a aplica acele adev[ruri
vie'ilor noastre. `Inima~ se refer[ aici la ]ntreaga per-
sonalitate — intelect, sentiment, voin'[. A crede cu
adev[rat ]n Domnul Isus Cel ]nviat ]nseamn[ a ne
preda pe deplin Lui.
37 S[ presupunem c[ persoana pe care o conduci
la Cristos vrea s[ ;tie de ce este at=t de important
pentru m=ntuire s[ cread[ ]n ]nvierea lui Isus. Ce
i¬ai spune?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
38 Pe ce cunoa;tere trebuie s[ se bayeye credin'a
care m=ntuie?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
39 Pavel explic[ faptul c[ a crede implic[ o cre-
din'[ l[untric[ ;i o m[rturie exterioar[, sau o ex-
primare a credin'ei. v. 10. C=t de important sim'i c[
Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri
este pentru via'a noastr[ cre;tin[ le s[ spui altora
despre Isus? Ce a f[cut El pentru tine?
........................................................................................
........................................................................................
Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i pentru Neamuri
Romani 10.12 - 11.36
EVANGHELIYARE MONDIAL“
10.12¬21
Obiectivul 7. S[ explici modul ]n care condi'iile
impuse pentru m=ntuire se leag[ de responsa-
bilitatea noastr[ de a evangheliya lumea. Aplic[
aceast[ cunoa;tere ]n via'a ;i ]n lucrarea ta.
40 Compar[ Romani 8.30 cu 10.12¬14. Cine face
chemarea unei persoane pentru ca aceasta s[ fie
m=ntuit[? Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pe tot parcursul Epistolei c[tre Galateni ;i a
celei c[tre Romani, am v[yut c[ a crede ]n Domnul
Isus Cristos este singura cale de a intra ]ntr¬o stare
dup[ voia lui Dumneyeu ;i de a avea o via'[ de
biruin'[ asupra p[catului. Aceasta duce la o respon-
sabilitate inevitabil[. Noi trebuie s[ ]mp[rt[;im
ROMANI 10.13¬15
æelul
Oamenii
Responsabilitatea
217
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Vestea Bun[ c[ Isus Cristos a adus m=ntuire pentru
to'i aceia care o primesc.
41 Care sunt cuvintele din Romani 10.11¬13 care
]'i amintesc de faptul c[ Cristos a murit pentru to'i?
v. 11 ......................................................................
v. 12 ......................................................................
v. 13 ......................................................................
42 Compar[ Romani 1.14¬16 cu 10.11¬15. Care din-
tre motivele pentru care Pavel a scris capitolele 9U–U11
este evident aici?
........................................................................................
43 Prin ce mijloace ar trebui dus[ Evanghelia celor
care nu au auyit¬o? vv. 14¬15.
........................................................................................
........................................................................................
44 Compar[ Romani 10.13¬15 cu 1 Corinteni
1.23¬24. Care este partea mesajului care ar trebui s[
poarte accentul cel mai mare?
........................................................................................
........................................................................................
Oamenii m=ntui'i
Oameni m=ntui'i
Cheam[ Numele Domnului
Cred ]n Domnul
Aud despre Domnul
Predic[ despre Domnul
Sunt trimi;i predicatori ai Evangheliei
218
Centrul mesajului trebuie s[ fie Acela care este
proclamat — Isus Cristos. Versetele 14¬15 ne dau o
analiy[ a procesului care este implicat ]n a chema
Numele Domnului. Noi vrem ca oamenii s[ cheme
Numele Domnului ;i s[ fie m=ntui'i. Pavel arat[, ]n
ordine invers[, pa;ii necesari ;i ajunge la responsa-
bilitatea noastr[ de a ]ndeplini Marea ‘ns[rcinare
pe care Cristos i¬a dat¬o Bisercii Sale. Matei 28.19¬20:
Marcu 16.15¬16.
Punctul cel mai important al apelului lui Pavel
din versetele 14¬15 este c[ oamenii nu pot fi m=ntui'i
dec=t dac[ Evanghelia le este dus[ de c[tre cei pe
care Dumneyeu i¬a trimis s[ fac[ lucrul acesta.
Lumea are nevoie de predicatori, care sunt trimi;i
de Dumneyeu. Planul lui Dumneyeu ca oamenii s[
r[spund[ chem[rii la m=ntuire pretinde ca noi s[
r[spundem chem[rii la slujire. Nu ]ngerii sunt ]ns[r-
cina'i cu predicarea Evangheliei. Noi suntem.
‘'i aminte;ti de studiul nostru despre chemarea
;i ]ns[rcinarea lui Pavel, din Galateni 1 ¬ 2? Nu a fost
o chemare de la oameni. El a fost trimis de Domnul.
Dac[ vrem ca oamenii s[¬L g[seasc[ pe Cristos ]n
yilele noastre, aceia care predic[ Evanghelia trebu-
ie s[ fie chema'i ;i trimi;i de Dumneyeu. Am v[yut
]n Galateni c[ Biserica recunoa;te acea chemare ;i
este responsabilitatea Bisericii s[ trimit[ misionari.
Provocarea pe care o lanseay[ Pavel ne face s[ ne
d[m seama de responsabilitatea de a merge ;i de a
trimite misionari pe care s[¬i sus'inem prin darurile
noastre. Ea ne face s[ ne rug[m, c=nd ne amintim
de cuvintele Domnului+ `Mare este seceri;ul, dar
pu'ini sunt lucr[torii: Ruga'i dar pe Domnul sece-
ri;ului s[ scoat[ lucr[tori la Seceri;ul Lui.~ `…i cum
vor propov[dui, dac[ nu sunt trimi;i?~
‘n versetul 15, Pavel citeay[ o exclama'ie istori-
c[ din Isaia 52.7. Aceste cuvinte au fost spuse ]nt=i
despre oameni care au dus vestea bun[ de la Babilon
la Ierusalim c[ anii de robie s¬au sf=r;it ;i ]n cur=nd
evreii se vor ]ntoarce ]n 'ara lor. C=t de bine trebuie
s[ fi fost ei primi'i! Noi avem ]n Evanghelie vestea
bun[ a eliber[rii dintr¬o robie mai grea dec=t cea
babilonian[. Cristos ydrobe;te c[tu;ele p[catului ;i
restaureay[ p[rt[;ia cu Dumneyeu pentru acela care
crede.
45 Cum vine credin'a la oameni, a;a ]nc=t s[ poat[
crede ;i s[ poat[ fi m=ntui'i? v. 17.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
De vreme ce este a;a, centreay[ predicarea ;i
]nv['[turile tale ]n Cuv=ntul lui Dumneyeu. Auyirea
Cuv=ntului lui Dumneyeu va produce credin'[ ]n
Galateni ;i Romani
oamenii c[rora le propov[duie;ti. Dac[ vrei ca oa-
menii s[ aib[ credin'a care m=ntuie;te, predic[ ceea
ce spune Biblia despre m=ntuire. Dac[ vrei ca ei s[
aib[ credin'[ pentru a fi vindeca'i, predic[ ceea ce
]nva'[ Biblia despre acest subiect. Dac[ vrei ca oa-
menii s[ fie umplu'i cu Duhul Sf=nt, predic[ ;i ]nva-
'[ Cuv=ntul lui Dumneyeu despre lucrarea Duhu-
lui Sf=nt. Testeay[ aceast[ formul[ ]n lucrarea ta ;i
vei vedea ce va face Dumneyeu!
46 S[ privim acum la versetele 18¬21. Care sunt
cei doi profe'i din Vechiul Testament pe care ]i
citeay[ Pavel, pentru a ar[ta c[ Dumneyeu va folosi
Neamurile c[ s[¬i provoace pe israeli'i la geloyie?
Veyi ;i Romani 11.11.
........................................................................................
........................................................................................
Din punct de vedere istoric, am putea spune c[
profe'ia lui Moise a fost ]mplinit[ atunci c=nd Dum-
neyeu a folosit na'iunile p[g=ne pentru a fi instru-
mentul S[u de judecat[ cu care s[¬l pedepseasc[ pe
Israel pentru p[catele lui. Dar Pavel se refer[ la pri-
mirea Evangheliei de c[tre Neamuri, fapt care a fost
prevestit de Isaia. Vedem cum Dumneyeu le ofer[
m=ntuirea gratuit at=t evreilor, c=t ;i Neamurilor.
Observ[ r[bdarea Lui fa'[ de Israel ;i durerea pen-
tru necredin'a lor (v. 21).
47 ‘n lumina versetelor 18 ;i 20¬21, unde creyi c[
vrea Dumneyeu s[ le ducem oamenilor Cuv=ntul
Evangheliei ;i s[¬i invit[m la Cristos?
....a) ‘n special acolo unde oamenii doresc me-
sajul.
....b) ‘n special la p[g=nii neevangheliya'i.
....c) ‘n special evreilor.
....d) Tuturor oamenilor, pretutindeni, fie c[
vor s[ asculte mesajul, fie c[ nu vor.
ISRAELUL NU ESTE LEP“DAT COMPLET
11.1¬16
Obiectivul 8. S[ preyin'i dou[ moduri ]n care
se vede c[ lep[darea lui Israel nu este total[.
Ai v[yut cum abordeay[ Pavel c=teva proble-
me referitoare la Israel, ]n capitolele 9 - 11. ‘n 9.6, ia
]n discu'ie ]ntrebarea dac[ promisiunea pe care
Dumneyeu i¬a f[cut¬o lui Israel a falimentat sau nu.
‘n 9.14, Pavel ia ]n discu'ie justi'ia lui Dumneyeu.
Acum, ]n lumina faptului c[ Israelul L¬a respins pe
Mesia, ne¬am putea ]ntreba+ `Oare ]nseamn[ aceasta
c[ Dumneyeu l¬a lep[dat complet pe Israel?~ Pavel
r[spunde acestei ]ntreb[ri foarte clar ]n versetul 1.
Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri
48 Ce dovad[ poyitiv[ avem pentru faptul c[
Dumneyeu nu l¬a lep[dat complet pe Israel? 11.1.
........................................................................................
49 Am v[yut c[ Dumneyeu …i¬a realiyat deja
scopul ;i …i¬a ]mplinit promisiunea de p[strare a
r[m[;i'ei de credincio;i. Cum s¬a demonstrat a-
ceasta pe vremea c=nd Ilie credea c[ este singurul
care I¬a r[mas credincios lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
50 Pe vremea lui Pavel, cine forma r[m[;i'a dato-
rit[ alegerii prin har la care se refer[ el ]n versetele
5¬7?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
De obicei, Pavel vorbe;te despre ale;i ca fiind
aceia pe care Dumneyeu i¬a ales dintre evrei ;i din-
tre Neamuri, dar aici se refer[ la evreii cre;tini, pen-
tru a ar[ta c[ Dumneyeu nu l¬a lep[dat totalmente
pe Israel. Existen'a r[m[;i'ei dovede;te c[ Dumne-
yeu nu l¬a abandonat pe Israel ;i nu a renun'at la
scopul S[u pentru Israel. Orbirea a venit peste cei
care nu au vrut s[ accepte lumina. ‘n Romani 1, am
v[yut deja acest principiu al retribuirii.
Versetele 11-16 ne arat[ c[ aparenta lep[dare a
lui Israel este numai temporar[. Dumneyeu folose;-
te faptul c[ Israel L¬a respins pentru o vreme pe Mesia
pentru a le da Neamurilor oportunitatea de a primi
Evanghelia ;i de a fi p[rta;i ai binecuv=nt[rilor ei
pe picior de egalitate cu evreii. ‘'i aminte;ti cu ce
problem[ se confrunta cre;tinismul atunci c=nd
iudaiyatorii ]ncercau s[¬i for'eye pe to'i cre;tinii
dintre Neamuri s[ se fac[ evrei? Conflictul lui Pa-
vel cu Petru, la Antiohia, Conciliul de la Ierusalim,
scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni, toate acestea au
ajutat s[ se produc[ o cotitur[ ]n ce prive;te liber-
tatea cre;tin[. ‘mi este u;or s[¬mi imaginey c[ ar fi
fost cu totul diferit dac[ Israelul ca na'iune L¬ar fi
acceptat pe Cristos ;i cre;tinismul, iar Biserica pri-
mar[ ar fi fost dominat[ de deciyiile Sinedriului cu
privire la cei converti'i dintre Neamuri! Temporara
lep[dare a lui Israel a deschis por'ile pentru predi-
carea Evangheliei ]n toat[ lumea, f[r[ prejudec['i
rasiale sau bariere na'ionale.
Ai v[yut vreodat[ s[ se ]nt=mple a;a ceva? O
mam[ ]ncearc[ s[¬l conving[ pe b[ie'a;ul ei s[ m[-
n=nce, iar acesta nu vrea. Vine ]ns[ acas[ fratele
b[iatului, fl[m=nd. Atunci, mama lor spune+ `Ei
219
bine, po'i s[ m[n=nci tu m=ncarea lui Ionel. El nu o
vrea.~ Fratele ]ncepe s[ m[n=nce ;i spune c=t de
bun[ este m=ncarea. Atunci Ionel ]ncepe s[ pl=ng[+
`E m=ncarea mea!~ Mama ]i d[ ;i lui m=ncare, pe
care o m[n=nc[ acum cu poft[, hot[r=t s[ nu mai
lase altcuiva ceea ce este al lui. A fost `provocat la
geloyie~ atunci c=nd a v[yut c[ altcineva se bucur[
de ceea ce de drept era al s[u!
Dumneyeu, ]n marea Sa ]n'elepciune, a folosit
convertirea Neamurilor ca s[ st=rneasc[ interesul
evreilor pentru Evanghelie. ‘n fond, cine a primit
revela'ia adev[ratului Dumneyeu ;i a transmis¬o
din genera'ie ]n genera'ie? Cui i¬a fost dat leg[-
m=ntul? Care popor L¬a a;teptat ;i s¬a rugat timp
de veacuri pentru venirea lui Mesia? …i de ce s[
primeasc[ Neamurile toate binecuv=nt[rile care
sunt ]n Cristos? Oare n¬a fost El evreu? De ce evreii
]n;i;i s[ nu aib[ parte la bog['iile spirituale pe care
Neamurile le¬au aflat ]n Cristos? Am v[yut c[ Pa-
vel a predicat mai ]nt=i evreilor ;i apoi Neamurilor.
‘n calitate de apostol al Neamurilor, el a fost fericit
s[ aib[ o asemenea ]ns[rcinare (11.1¬3), dar el spera
;i se ruga ca Dumneyeu s[ le foloseasc[ chiar ;i pe
acestea pentru a st=rni interesul propriului s[u
popor. (v. 14)
51 Compar[ 11.1 cu versetul 15 ;i vei vedea cele
dou[ p[r'i ale r[spunsului la ]ntrebarea lui Pavel.
Cum descrie el viitoarea restaurare spiritual[ a lui
Israel, ]n versetul 15?
........................................................................................
........................................................................................
52 S[ ne g=ndim cum opereay[ principiul acesta
al `provoc[rii la geloyie~ ]n domeniul m[rturisirii
cre;tine. ‘n yona ]n care tr[ie;ti tu, ce pare s[¬i atrag[
pe oameni la Cristos — bucuria Domnului pe care
o v[d ]n cre;tini, sau faptul c[ le spui c[ sunt p[c[-
to;i? Dumneyeu folose;te ambele c[i ]n propov[-
duire. Unde ar trebui s[ fie accentul ]n m[rturisire
;i ]n predicare? Roag[¬te pentru aceasta.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
220
INCLUDEREA NEAMURILOR
11.17¬25
Obiectivul 9. S[ extragi trei ]nv['[turi impor-
tante din pilda m[slinului.
Versetul 16 este cu adev[rat o punte de leg[tur[
]ntre versetele precedente, ]n care Pavel a pus accen-
tul pe destinul spiritual al lui Israel ;i versetele care
urmeay[, referitoare la rela'ia dintre evrei ;i Nea-
muri. S[ ne amintim c[ sensul cuv=ntului `sf=nt~
este `pus deoparte pentru Dumneyeu~ sau `apar-
'in=nd lui Dumneyeu~. Dumneyeu nu l¬a abandonat
pe Israel. Israel este m[slinul pe care El l¬a plantat
(Isaia 60.21: 61.3). ‘n Vechiul Testament sunt folosite
mai multe figuri de stil de acest gen. Acum, Pavel
spune c[ dac[ r[d[cinile ;i tulpina pomului ‘i apar-
'in lui Dumneyeu, atunci ;i ramurile ‘i apar'in tot
Lui (Romani 11.16).
53 Ce repreyint[ ]n versetul 17+
Ramurile t[iate? .............................................................
Ramurile de m[slin s[lbatic care au fost altoite?
........................................................................................
Ai urm[rit vreodat[ pe cineva altoind vreo
ramur[ dintr¬un pom ]n altul? S¬ar putea s[ ai un
pom care produce mere acre. Po'i s[ tai o ramur[
aproape de tulpin[ ;i ]n t[ietur[ s[ pui o ramur[
mic[, pe care ai t[iat¬o dintr¬un m[r care face fructe
dulci. Bandajeay[ cu grij[ altoiul p=n[ c=nd se
prinde ;i devine parte din pom. Ramura original[
este t[iat[. Noua ramur[ ];i prime;te via'a din pom,
Galateni ;i Romani
dar face roade dulci. Altoirea este folosit[ pentru a
ameliora calitatea fructelor din pomii s[lbatici. Pa-
vel spune (v. 24) c[ Dumneyeu a inversat acest pro-
ces obi;nuit ;i, ]n ]ndurarea Sa, a altoit o ramur[ de
m[slin ]ntr¬un pom bun. Am spus deja c[ nu trebu-
ie s[ ]ncerci s[ aplici fiecare detaliu al pildelor. Dar
po'i vedea frumuse'ea purt[rii de grij[ a lui Dum-
neyeu at=t pentru iudei, c=t ;i pentru Neamuri,
atunci c=nd ]i une;te ]n Cristos.
54 ‘n versetul 18, Pavel se ocup[ de problema
practic[ a rela'iilor dintre evrei ;i Neamuri. Ai
]nt=lnit vreodat[ pe cineva care s[ se uite de sus ]n
jos la evrei pentru c[ str[mo;ii lor din primul veac
nu L¬au primit pe Isus ca Mesia al lor? De ce nu ar
trebui cre;tinii s[ aib[ o asemenea atitudine ]n nici
o ]mprejurare? v. 18.
........................................................................................
........................................................................................
Numai ]n Cristos — care omene;te este din
s[m=n'a lui Avraam — avem dreptul s[ ne bucur[m
de binecuv=nt[rile vie'ii spirituale. Unde ar fi cre;-
tinismul ast[yi, dac[ nu ar fi fost lucrarea misionar[
a unor asemenea mari evangheli;ti evrei cum au fost
Petru, Pavel, Toma sau Filip? Sau cum am fi ;tiut
s[¬L g[sim pe Dumneyeu, dac[ nu am fi avut Biblia,
pe care am primit¬o prin scriitorii evrei? S[¬I mul'u-
mim lui Dumneyeu pentru m[slin!
55 ‘n versetele 20¬22, care este lec'ia pe care ar
trebui s[ o ]nv['[m de la ramurile t[iate?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
56 Ce lec'ie despre destinul spiritual al lui Israel
ne ]nva'[ versetele 23¬25?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Observ[ de asemenea c[ ]n versetul 25 Pavel se
adreseay[ credincio;ilor evrei ;i dintre Neamuri din
Roma cu apelativul `fra'ilor~. Nimeni nu trebuie s[
se simt[ superior altcuiva. Ei sunt to'i fra'i ]n fa-
milia lui Dumneyeu.
Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri
ISRAELUL RE‘NVIAT …I RESTAURAT
11.25¬31
Obiectivul 10. S[ ar['i care sunt planurile lui
Dumneyeu pentru viitorul lui Israel.
57 Versetul 25 este punctul culminant al pasajului
referitor la m[slin ;i ne conduce direct la o revela'ie
clar[ despre viitorul lui Israel. Compar[ versetele
25 ;i 26. Care sunt cele dou[ situa'ii sau evenimen-
te care ne arat[ c=nd va fi restaurat Israelul?
v. 25 ...............................................................................
v. 26 ...............................................................................
‘mplinirea num[rului Neamurilor ne aminte;te
de proclamarea Evangheliei ]n toat[ lumea ;i de
num[rul mare de neevrei, credincio;ii dintre Nea-
muri, pe care Dumneyeu i¬a altoit ]n m[slin. Numai
El ;tie c=nd va fi ]mplinit num[rul Neamurilor.
Aceast[ perioad[ ar putea fi comparat[ cu `vremea
Neamurilor~ despre care vorbe;te Daniel ]n profe'ia
sa. Eliberatorul care vine din Sion este Domnul Isus
Cristos, Mesia, care Se va ]ntoarce pe p[m=nt pen-
tru a instaura ]mp[r['ia Sa glorioas[.
58 Conform versetelor 26¬27, ce fel de restaurare
va fi aceasta, ]n principal?
........................................................................................
Restaurarea va avea loc atunci c=nd Isus va veni
din nou pe p[m=nt. Versetul 26 vorbe;te despre Is-
rael ca un tot unitar, dar aceasta nu ]nseamn[ c[
to'i evreii vor fi m=ntui'i pe baya na'ionalit['ii lor.
Pentru a face un studiu fascinant al profe'iilor des-
pre timpul de poc[in'[ na'ional[, cite;te Yaharia
12U¬U14. Israelul ‘l va recunoa;te pe Isus ca Mesia al
lor ;i se vor c[i de faptul c[ L¬au r[stignit (str[puns)
— 12.1: 13.6. P[storul (Mesia) este b[tut (lovit,
omor=t), iar oile Sale (urma;ii S[i) sunt risipite, dar
Dumneyeu ocrote;te o r[m[;i'[, o trece prin mari
suferin'e ;i o nume;te poporul S[u (13.7¬9). Na'iu-
nile p[m=ntului se vor aduna s[ lupte ]mpotriva
Ierusalimului, dar Cristos va veni ;i¬l va iyb[vi pe
poporul S[u ;i ‘;i va instaura domnia (14.1¬21).
Multe alte profe'ii din Vechiul Testament vor-
besc despre venirea lui Mesia ]n glorie pentru a
instaura ‘mp[r['ia Sa ve;nic[ asupra lui Israel ;i
asupra ]ntregului p[m=nt. Acele profe'ii urmeay[
s[ se ]mplineasc[. Dumneyeu nu S¬a c[it de planul
S[u, nici nu …i¬a schimbat g=ndurile cu privire la
chemarea ;i promisiunea pe care i¬a dat¬o lui Avra-
am ;i semin'ei sale. El nu a uitat ceea ce i¬a promis
lui David. El nu Se c[ie;te de promisiunile pe care i
221
le¬a f[cut lui Israel. Te po'i ]ncrede ]n promisiunile
;i ]n darurile Lui (Romani 11.29).
Chiar ]n yilele noastre, c=nd ne apropiem de
vremea revenirii lui Isus, Dumneyeu a ]nceput deja
o treyire spiritual[ printre evrei. Mul'i ‘l accept[ pe
Isus ca M=ntuitor al lor. C=t de mult ar trebui s[ ne
rug[m pentru ei ;i s[ le ducem Evanghelia, pentru
a pl[ti datoria pe care o avem fa'[ de ei (vv. 30¬31)
;i s[ ne bucur[m de restaurarea lor prin ]ndurarea
lui Dumneyeu!
BOG“æIILE ‘NæELEPCIUNII LUI DUMNEYEU
11.32¬36
Obiectivul 11. S[ ]n'elegi mai profund ]n'e-
lepciunea lui Dumneyeu, capacitatea Lui de a
]mplini ceea ce a hot[r=t ;i credincio;ia Lui fa'[
de promisiunile pe care le¬a f[cut.
‘n versetul 32, Pavel reyum[ discu'ia cu privi-
re la rela'ia dintre evrei ;i Neamuri. ‘n ‘mp[r['ia
lui Dumneyeu nimeni nu se va l[uda cu
superioritatea sa rasial[ sau cu privilegii speciale,
nu va fi nici m=ndrie pentru faptele noastre bune ;i
nici priviri dispre'uitoare spre al'ii pe care i¬am
considerat p[c[to;i. Dumneyeu a ar[tat c[ toat[
lumea a p[c[tuit. M=ndria lui Israel de a fi poporul
ales al lui Dumneyeu a fost umilit[ prin p[catul
necredin'ei lor. Dumneyeu ne¬a ar[tat c[ to'i am
p[c[tuit ]n necredin'[ ;i c[ to'i putem veni la El ca
s[ primim ]ndurare. Uit[¬te din nou peste versetele
30¬32 ;i noteay[ accentul care este pus pe ]ndurarea
lui Dumneyeu. Vedem aici dragostea ;i ]n'elepciu-
nea lui Dumneyeu de a¬i duce pe oameni la poc[in'[
;i la credin'[, astfel ]nc=t El s[¬i poat[ m=ntui prin
]ndurarea Sa nem[surat[.
‘n versetele 32-36, Pavel este cople;it de m[re'ia
planului de m=ntuire pe care l¬a preyentat. El a
anticipat ]ntreb[rile, sau poate a repetat ]ntreb[rile
cu care al'ii l¬au provocat c=nd a preyentat planul
lui Dumneyeu ]n Evanghelie. El s¬a ocupat de justi-
'ia lui Dumneyeu ]n rela'ie cu necredin'a lui Israel ;i
cu lep[darea lor. El a ar[tat planul lui Dumneyeu
pentru proclamarea la scar[ mondial[ a Evangheliei
;i a m=ntuirii — at=t a evreilor, c=t ;i a Neamurilor
— prin credin'a ]n Cristos. Am v[yut cum Dumne-
yeu a folosit chiar ;i necredin'a lui Israel pentru a le
da Neamurilor oportunitatea m=ntuirii. Acum pri-
vim ]n viitor spre restaurarea lui Israel ;i spre domnia
etern[ a lui Cristos, ]n care evreii ;i Neamurile vor fi
]mpreun[ p[rta;i ai slavei. Nu este de mirare c[ a-
postolul Pavel ]nchide acest pasaj printr¬o iybucnire
de slav[ lui Dumneyeu! Ne unim ;i noi cu el c=nd
spune+ `O, ad=ncul bog['iei, ]n'elepciunii ;i ;tiin'ei
lui Dumneyeu! A Lui s[ fie slava ]n veci! Amin.~
222
59 Tem[ facultativ[. Dac[ ai prilejul, asist[ la un
serviciu de ]nchin[ciune ]ntr¬o sinagog[. F[¬'i prie-
teni printre evrei. Informeay[¬te ce s¬a f[cut pentru
a le da evreilor Evanghelia ]n yona ]n care locuie;ti.
Cum ai putea s[ faci aceasta tu ;i biserica ta? Cum
se aplic[ cele studiate ]n aceast[ lec'ie la responsa-
bilitatea ta? Scrie un scurt raport despre ceea ce ai
aflat ;i despre ceea ce inten'ioneyi s[ faci.
Verific[¬'i r[spunsurile
1 Capitolele 1 - 8.
2 Aplica'ia practic[.
3 Teologie+ 1 ¬ 8 Aplica'ie+ 9 ¬ 16
Condamnarea+ 1 ¬ 3 Evreii ;i Neamurile+ 9 ¬ 11
Justificarea+ 4 ¬ 6 Cre;tinii+ 12 ¬ 13
Sfin'irea+ 7 ¬ 8 Biserica+ 14 ¬ 16
4 Personal — preocuparea pentru destinul spi-
ritual al poporului Israel.
Doctrinar — nevoia de a ar[ta dreptatea lui
Dumneyeu ]n felul ]n care trateay[ poporul
Israel.
Practic — problema rasial[ dintre evrei ;i Nea-
muri.
Practic — responsabilitatea misionar[.
5 R[spunsul t[u.
6 R[spunsul t[u. El ;tia c[ majoritatea israeli'ilor
L¬au respins pe Cristos ;i ;tia c[ nu este o alt[
cale de m=ntuire.
7 El era gata s[ renun'e la propria m=ntuire, dac[
prin aceasta poporul s[u ar fi fost m=ntuit.
8 Ca Dumneyeu s[ ;tearg[ ;i numele s[u din
cartea vie'ii.
9 Am=ndoi aveau o dragoste jertfitoare, la fel ca
dragostea lui Dumneyeu sau a lui Cristos.
10 Dragostea lui Cristos.
11 Sper c[ ai pus c=te un X ]n dreptul r[spunsu-
rilor b ;i c. Ar fi gre;it s[ deciyi s[ nu mergi ]n
Ceruri pentru c[ cineva pe care¬l iube;ti nu
merge acolo. Aceasta ar ]nsemna c[ iube;ti
acea persoan[ mai mult dec=t pe Dumneyeu.
De asemenea, ar fi o gre;eal[ s[ creyi c[ sufe-
rin'a ta sau faptele tale bune ar putea fi puse
]n socoteala altcuiva, deoarece Cristos a pl[tit
deja pre'ul deplin pentru r[scump[rarea ori-
cui.
12 Sper c[ ai marcat toate r[spunsurile, c[ 'i¬ai
dat seama ce ]nsemn[tate au pentru tine ;i I¬ai
mul'umit lui Dumneyeu pentru fiecare ]n parte.
Galateni ;i Romani
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Dac[ Israelul nu ar fi primit ;i nu ar fi p[strat
revela'ia adev[ratului Dumneyeu, ce s¬ar fi
]nt=mplat? F[r[ Cristos n¬am avea nici o n[-
dejde.
13 Ca s[ fie poporul S[u ;i s[ fie o binecuv=ntare
pentru toate na'iunile.
14 Nu. Nu.
15 Copiii f[g[duin'ei.
16 Deoarece s¬a ]mplinit pentru to'i acei care cred.
Adev[ratul Israel este format din cei care cred,
at=t din r[m[;i'a lui Israel, c=t ;i din neevreii
care cred ]n Cristos.
17 Dumneyeu i¬a cunoscut pe Iacov ;i Esau ]na-
inte de a se fi n[scut ;i ;tia ce va deveni fiecare
dintre ei. El l¬a ales pe acela care era mai po-
trivit pentru planul S[u. Acesta este un exem-
plu de predestina'ie bayat[ pe pre;tiin'a lui
Dumneyeu.
18 Reyultatul a fost c[ vestea c[ Dumneyeul lui
Moise ;i al lui Israel este un Dumneyeu puter-
nic, care lupt[ pentru poporul S[u, s¬a r[sp=n-
dit ]n toat[ lumea. Mul'i egipteni au fost con-
vin;i de puterea Lui. Prin credin'a ]n El, ei au
putut sc[pa de unele din pl[gi. Mul'i s¬au
al[turat lui Israel pentru a fi sub conducerea
lui Dumneyeu.
19 ‘ndurare (mil[).
20 R[spunsul t[u. Probabil c[ vei scoate ]n evi-
den'[ c[ Faraon ;i¬a ]mpietrit mai ]nt=i inima
;i acest pasaj nu se refer[ ]n nici un fel la
m=ntuire. Ai putea folosi 2 Petru 3.9 pentru a
ar[ta c[ Dumneyeu vrea ca nimeni s[ nu fie
pierdut.
21 R[spunsul t[u. Dac[ Dumneyeu ne¬ar trata
dup[ cum merit[m, ]ntreaga ras[ uman[ ar fi
de mult ;tears[ de pe fa'a p[m=ntului. ‘ndura-
rea Sa ‘l face s[ suporte cu r[bdare multe
lucruri din partea vaselor m=niei, care vor fi
]n cele din urm[ judecate ;i pedepsite. Dar
Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri
p=n[ atunci, prin ]ndurarea Sa, Dumneyeu ]i
m=ntuie pe mul'i.
22 R[spunsul t[u. ‘ndrept['irea include m=nia lui
Dumneyeu ]mpotriva acelora care resping ade-
v[rul S[u, dar Dumneyeu a ales s[ fie r[bd[tor
cu noi, ]n mila Sa, ;i s[ le dea tuturor o ocayie
pentru a fi m=ntui'i.
23 R[spunsul t[u. Vasele sunt f[cute pentru a fi
umplute. Aceasta ne vorbe;te despre faptul c[
Dumneyeu vrea s[ ne umple cu gloria pre-
yen'ei Sale acum, iar ]n viitor s[ ne fac[ p[rta;i
gloriei Sale.
24 Neamurile care cred ]n Cristos.
25 c) Judecata lui Dumneyeu vine asupra ]ntregu-
lui p[m=nt ;i numai relativ pu'ini din Israel
sunt m=ntui'i.
26 c) Israelul, care a p[c[tuit la fel ca ;i Sodoma
;i Gomora, merit[ s[ fie nimicit total, dar Dum-
neyeu, ]n ]ndurarea Lui, m=ntuie;te o r[m[;i'[.
27 b) Dovedirea drept['ii lui Dumneyeu.
28 Cei chema'i, at=t dintre evrei, c=t ;i dintre Nea-
muri.
29 Ei au vrut s[ se m=ntuiasc[ singuri, prin 'i-
nerea Legii, ;i n¬au vrut s[ se ]ncread[ ]n Cris-
tos pentru a fi m=ntui'i.
30 Domnul o;tirilor ‘nsu;i.
31 Conduc[torii religio;i ai lui Israel (yidarii) nu
L¬au recunoscut pe Mesia. Ei s¬au poticnit de
El, L¬au respins ;i L¬au omor=t. Ca reyultat,
Dumneyeu i¬a lep[dat ;i le¬a dat altora m=n-
tuirea.
32 Nu era conform[ cu cunoa;terea.
33 Ei ]ncearc[ s[ se ]ntemeieye pe propria lor
]ndrept['ire ;i nu accept[ ]ndrept['irea lui
Dumneyeu.
34 ‘n Evanghelie — cuv=ntul credin'ei pe care ]l
propov[duim.
35 Dac[ cineva m[rturise;te cu gura c[ Isus este
Domn ;i crede ]n inima lui c[ Dumneyeu L¬a
]nviat din mor'i, va fi m=ntuit.
36 R[spunsul t[u. Recunoa;terea faptului c[ Isus
este Domn, primindu¬L ca Domn ]n via'[ ;i
crey=nd cu adev[rat c[ Dumneyeu L¬a ]nviat
din mor'i.
37 R[spunsul t[u. ‘nvierea lui Isus a fost dovada
c[ Dumneyeu a acceptat jertfa Sa pentru p[ca-
tele noastre: acesta este temeiul m=ntuirii noas-
tre. Pe l=ng[ aceasta, cre;tinii trebuie s[¬;i
223
pun[ ]ncrederea ]ntr¬un Cristos viu, care va fi
cu ei ]n mod continuu.
38 Cuv=ntul lui Dumneyeu, Evanghelia.
39 R[spunsul t[u. Probabil c[ ai observat c[ ori
de c=te ori le vorbe;ti altora despre Isus, cre-
din'a ta este ]nt[rit[ ;i te face s[¬L iube;ti mai
mult.
40 Dumneyeu ne cheam[ s[¬L accept[m pe M=n-
tuitorul, noi ‘i r[spundem prin credin'[, che-
m=nd Numele Domnului ]n rug[ciune, cer=n-
du¬ne iertare pentru p[catele comise. El ne
m=ntuie;te ;i ne prime;te ca pe copii ai S[i.
41 v. 11 Oricine.
v. 12 Nu este nici o deosebire, to'i.
v. 13 Oricine.
42 Responsabilitatea misionar[.
43 Predicatori care sunt trimi;i.
44 Isus Cristos Domnul ;i pace cu Dumneyeu prin
moartea Lui.
45 Prin auyirea Cuv=ntului lui Dumneyeu.
46 Moise (Deuteronom 32.21): Isaia (65.1).
47 R[spunsul t[u. Biserica are responsabilitatea
de a¬i da oricui oportunitatea s[ fie m=ntuit+
d) Tuturor oamenilor, pretutindeni, fie c[ vor
s[ asculte mesajul, fie c[ nu.
48 Pavel ]nsu;i era un israelit.
49 Erau ]nc[ 7 000 de israeli'i care ‘l slujeau pe
Domnul.
50 Pavel ]nsu;i ;i alte mii de evrei care L¬au ac-
ceptat pe Cristos ;i erau m=ntui'i prin har.
51 Primirea lor este ca ]nvierea din mor'i.
52 R[spunsul t[u.
53 Ramurile t[iate+ evreii care nu au creyut.
Ramurile de m[slin s[lbatic altoite+ cre;tinii
dintre Neamuri.
54 R[spunsul t[u. Dac[ nu ar fi fost mila lui Dum-
neyeu, noi n¬am fi avut parte de harul S[u. ‘n
Cristos, noi am devenit parte din Israelul spi-
ritual.
55 Poyi'ia noastr[ se ]ntemeiay[ pe credin'[. Dac[
Dumneyeu nu l¬a cru'at pe poporul S[u atunci
c=nd nu a vrut s[ cread[, ar trebui s[ lu[m
aceasta ca un avertisment ;i s[ continu[m s[
ne ]ncredem ]n bun[tatea lui Dumneyeu, nu
]n bun[tatea noastr[.
56 Lep[darea lui Israel a fost numai temporar[.
Urmeay[ s[ aib[ loc o viitoare restaurare. Dac[
224
Dumneyeu arat[ ]ndurare fa'[ de Neamuri, cu
c=t mai mult[ ]ndurare ]i va ar[ta poporului
S[u Israel!
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Particip[ la un serviciu religios ]ntr¬o sinagog[,
]mpreun[ cu cei din clas[ care o pot face. Pre-
yint[ un scurt raport despre aceast[ viyit[.
2. Invit[¬l pe un evreu cre;tin sau pe un rabin s[¬i
preyinte clasei iudaismul contemporan ;i mo-
dul ]n care evreii au p[strat revela'ia lui Dum-
neyeu ;i au ]mp[rt[;it¬o altora. Discut[ despre
ceea ce cre;tinismul ]i datoreay[ iudaismului.
3. Invit[ un profesor de profe'ii s[¬i vorbeasc[
clasei despre locul lui Israel ]n profe'ii.
4. Cere/le studen'ilor s[ preyinte ceea ce ]i dato-
reay[ cre;tinismul iudaismului, ]ntr¬un pro-
gram cu tema `Mul'umim, Israel!~ Un student
poate interpreta rolul unui cre;tin contemporan
care se ]ntoarce ]n timpurile biblice ;i se ]nt=l-
ne;te cu Avraam ;i cu Sara. Ei discut[ despre
linia mesianic[ ;i despre leg[m=ntul m=ntuirii
prin credin'[. Discut[ apoi cu Moise despre
ceea ce civiliya'ia contemporan[ ]i datoreay[
Legii ;i principiilor Bibliei. David c=nt[ o parte
dintr¬un psalm ;i vorbe;te despre p[rt[;ia cu
Dumneyeu ]n c=ntare, ]n rug[ciune ;i ]n glori-
ficare. Cre;tinul discut[ cu Solomon despre
Galateni ;i Romani
57 v. 25 P=n[ va intra num[rul deplin al Neamu-
rilor.
v.26 C=nd Iyb[vitorul va veni din Sion.
58 Restaurare spiritual[, iertarea p[catelor.
valoarea practic[ a Proverbelor, iar cu Isaia
discut[ despre slujba profe'ilor ;i despre pre'ul
pe care mul'i dintre ei a trebuit s[¬l pl[teasc[
pentru a¬i da omenirii revela'ia voii lui Dum-
neyeu. Matei vorbe;te despre Cristos, Fiul lui
David. Pavel discut[ despre ceea ce Neamurile
le datoreay[ iudeilor ]n ce prive;te ]nv['[tura
pe care au propov[duit¬o atunci c=nd au fost
risipi'i: el vorbe;te despre modul ]n care misio-
narii evrei ;i¬au dat via'a pentru a duce Evan-
ghelia `oric[rei f[pturi~. ‘n final, cre;tinul m[r-
turise;te c[ numai ]n Isus, Mesia al evreilor,
s[m=n'a lui David, Leul din semin'ia lui Iuda,
a g[sit m=ntuirea ;i a devenit p[rta; al tuturor
binecuv=nt[rilor promise lui Avraam ;i semin-
'ei lui. El ‘i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru
Israel ;i pentru mo;tenirea iudeo¬cre;tin[.
5. Cere¬i unui student s[ preg[teasc[ un referat
despre evangheliyarea printre evrei ]n yilele
noastre, ]n special despre treyirile spirituale
care cuprind mul'i tineri care ‘l accept[ pe Cris-
tos. Discut[ problemele care fac s[ fie greu pen-
tru evrei s[¬L accepte pe Cristos ca Mesia al lor
;i M=ntuitor. Discut[ despre posibilit['ile de a
le ]mp[rt[;i Evanghelia evreilor din regiunea
]n care locuie;ti. Roag[¬te pentru evrei.
 225

Lec'ia 14
evanghelia
PLANUL LECæIEI
;i cre;tinismul
romani 12 - 13
Dedicare ;i transformare — 12.1-21
Atitudinea fa'[ de Dumneyeu — 12.1-2
Atitudinea fa'[ de sine — 12.3-8
Atitudinea fa'[ de ceilal'i — 12.9-21
Rela'iile cu lumea — 13.1-14
Buni cet['eni — 13.1-7
Ac'iunile determinate de dragoste — 13.8-10
Folosirea ]n'eleapt[ a timpului — 13.11-14

OBIECTIVELE LECæIEI

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui

s[ fii ]n stare+

1. S[ identifici ;i s[ pui ]n practic[ principiile vie'ii

transformate preyentate ]n Romani 12 - 13.
2. S[ formuleyi cele trei responsabilit['i pe care
le avem ]n cadrul planului lui Dumneyeu pen-
tru transformarea noastr[ ;i s[ accep'i total-
mente aceste responsabilit['i.
3. S[ compari slujirea credinciosului ]n Vechiul
Testament cu cea din Noul Testament.
4. S[ enumeri ;apte daruri pe care le d[ Duhul
Sf=nt pentru slujire. S[-'i g[se;ti identitatea ;i
locul ]n Trupul lui Cristos ;i s[ folose;ti darurile
tale cu modestie ;i credin'[.
5. S[ compari atitudinile pe care le manifest[ o TEME
via'[ transformat[ cu cele pe care le manifest[
o via'[ conformat[ cu lumea. S[ cultivi acele 1. Cite;te Romani 12 - 13 ;i studiay[ lec'ia ]n mod
atitudini pe care Dumneyeu 'i le recomand[. obi;nuit.
6. S[ discu'i importan'a cuvintelor pe care le spu-
ne Pavel cre;tinilor din Roma ;i nou[ referitoare 2. Facultativ. Discut[ cu un doctor sau cu un psi-
la conducerea care guverneay[ 'ara, s[-'i con- holog despre atitudinile corecte ale unei perso-
formeyi atitudinea fa'[ de guvern cu ]nv['[tu- nalit['i bine integrate ;i cu o bun[ s[n[tate min-
rile lui Pavel ;i s[ devii mai con;tient de respon- tal[. Compar[ ceea ce recomand[ ;tiin'a de
sabilit['ile ;i oportunit['ile pe care le ai ca bun ast[yi cu liniile directive date ]n Romani 12 - 13.
cet['ean.
3. Facultativ. Discut[ cu un grup de cre;tini res-
7. S[ enun'i regula fundamental[ pentru ac'iunile
ponsabilit['ile pe care le ave'i ]n comunitatea
cre;tinului ;i s[ aplici acea regul[ ]n via'a ta.
;i ]n 'ara ]n care tr[i'i ]n calitate de buni cet['eni.
8. S[ ]n'elegi valoarea timpului pentru tine ca
cre;tin ;i s[ cau'i moduri ]n care s[ folose;ti 4. Dac[ nu ai f[cut ]nc[ preg[tirile pentru exame-
timpul c=t mai bine. nul final, este timpul s[ le faci.
226 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

potrivi'i — modela'i ]n tiparul standardelor lu- binecuv=n- — ruga'i¬L pe Dumneyeu s[ binecu-

12.2 mii, tr[ind conform cu idealurile ;i ta'i v=nteye.
valorile lumii. 12.14

preface'i — transforma'i, schimba'i complet. ave'i acelea;i— tr[i'i ]n armonie, ave'i aceea;i atitu-
12.2 sim'[minte dine fa'[ de to'i.
12.16
sim'iri — s[ se evalueye pe sine cu modestie.
cump[tate nu umbla'i — nu fi'i m=ndri ;i nu fi'i preocupa'i
12.3 dup[ lu- de poyi'ii ]nalte.
crurile ]nalte
slujb[ — lucrare cu func'iune. 12.16
12.4
biruie;te — cucere;te, ]nvinge, scoate ceea ce
darul — darul de a predica mesaje de la Dum- 12.21 este bun chiar din conflict.
prorociei neyeu.
12.6 m[sura credin'ei — potrivit cu cre- supus — ascult[tor (fa'[ de). St[p=nirile cele
din'a pe care o are. 13.1 mai ]nalte — autorit['ile. Pavel vor-
be;te ]n principal despre guvern, dar
slujb[ — slujire practic[, d[ruire de sine pen- principiul se aplic[ ;i pentru cele-
12.7 tru a¬i sluji pe al'ii. lalte autorit['i, mai mici. R=nduite
de Dumneyeu
]mb[rb[- — ]ncurajeay[, ]ndeamn[. — stabilite ca parte a sistemului de gu-
teay[ cu inim[ larg[ — generos, f[r[ m=n- vernare omenesc ;i ca parte ]n pla-
12.8 drie sau f[r[ dorin'a de a fi admirat. nul lui Dumneyeu.
s[ c=rmuiasc[ cu r=vn[ — s[ con-
duc[ cu grij[, d=ndu-;i toat[ silin'a se ]mpo- — se revolt[ ]mpotriva guvernului, se
pentru a ]mplini bine responsabili- trive;te opune la ceea ce Dumneyeu a r=n-
tatea ]ncredin'at[. st[p=nirii duit.
13.2 Os=nd[ — judecat[ ;i pedeaps[.
f[r[ — sincer.
pref[c[torie fie-v[ groay[ — s[ ave'i aversiune nu degeaba — are puterea de a pedepsi.
12.9 fa'[ de, s[ v[ retrage'i cu repulsie poart[ sabia
de la. 13.4

iubi'i-v[ — ave'i o dragoste fr['easc[, cald[, fi'i s[ ne dey- — s[ arunc[m de pe noi.

unii pe al'ii prieteno;i, buni. br[c[m
12.10 ]n cinste... — ar[ta'i respect ;i cinsti-
re unul fa'[ de altul, mai degrab[ armele — armur[, ]mbr[c[minte protectoare
dec=t s[ umbla'i dup[ onoruri. 13.12 purtat[ ]n lupte.
Evanghelia ;i cre;tinismul
DEYVOLTAREA LECæIEI
Dec[dere ;i transformare
Romani 12.1-21
Obiectivul 1. S[ identifici ;i s[ pui ]n practic[
principiile vie'ii transformate preyentate ]n Ro-
mani 12 - 13.
‘n Romani, Pavel urmeay[ un tipar care este
comun pentru celelalte epistole. Dup[ ce s-a ocupat
de problemele doctrinare, acum accentueay[ impli-
ca'iile practice. A;a s-au desf[;urat lucrurile p=n[
acum ]n aceast[ scrisoare. El a preyentat o anumit[
doctrin[ ;i imediat dup[ aceea a discutat aplica'iile
acelei doctrine ]n via'[. Un binecunoscut teolog, F.F.
Bruce, spune referitor la aceast[ modalitate+ `Nicio-
dat[ ]n Biblie doctrina nu este ]nv['at[ pur ;i simplu
pentru a fi cunoscut[: ea este ]nv['at[ pentru a fi
transpus[ ]n practic[.~ …i Epistola c[tre Romani este
structurat[ ]n acest mod. Primele 11 capitole se ocu-
p[ ]n principal cu doctrina justific[rii prin credin'[,
iar capitolele 12 –U16 se ocup[ de implica'iile practi-
ce ale acelei doctrine ]n via'a cre;tinului. (Capitolele
9 - 11 sunt, ]ntr-un sens, o parantey[. Noi le-am in-
clus ]n partea aplicativ[ a Evangheliei, dar pot fi
considerate la fel de bine ca f[c=nd parte din partea
doctrinar[ a c[r'ii.)
Isus a ar[tat importan'a rela'iei dintre doctrin[
;i practic[ atunci c=nd a spus+ `Dac[ ;ti'i aceste
lucruri, ferice de voi dac[ le face'i.~ Ioan 13.17.
Adev[rata fericire nu vine din cuno;tin'ele despre
cre;tinism, ci din tr[irea lui!
ATITUDINEA FAæ“ DE DUMNEYEU
Romani 12.1-2
Obiectivul 2. S[ formuleyi cele trei respon-
sabilit['i pe care le avem ]n cadrul planului lui
Dumneyeu pentru transformarea noastr[ ;i s[
accep'i totalmente aceste responsabilit['i.
Obiectivul 3. S[ compari slujirea credinciosului
]n Vechiul Testament cu cea din Noul Testa-
ment.
Cuvintele cu care ]ncepe capitolul 12+ `V[ ]n-
demn, dar...~ ne dau rela'ia dintre partea doctrina-
r[ ;i cea practic[ a Epistolei c[tre Romani. Ele ne
]ndreapt[ privirile ]napoi la capitolele 1 - 11 ;i ]n
acela;i timp ne ]ndreapt[ privirile ]nainte spre
apelul de a ne duce pe noi ]n;ine ca o jertf[ vie lui
Dumneyeu. Acesta este singurul r[spuns logic ;i
acceptabil la tot ceea ce a f[cut Dumneyeu pentru
227
m=ntuirea noastr[. Aceasta este `slujba duhovni-
ceasc[~ sau `logic[~ ce decurge din ceea ce a f[cut El
pentru noi. Adev[rata credin'[ nu ‘i pune ]ntreb[ri
lui Dumneyeu (a;a cum sunt ]ntreb[rile la care s-a
referit Pavel ]n capitolele 9 - 11), ci I se ]nchin[ ;i ‘i
sluje;te. Adev[rata credin'[ ne determin[ s[ ne
pro;ternem ;i s[ ne ]nchin[m lui Dumneyeu ]n
preyen'a unui asemenea har minunat. Adev[rata
credin'[ spune+ `Iat[-m[, Doamne! Trimite-m[!~
1 Pavel spune+ `V[ ]ndemn, dar, fra'ilor, pentru
]ndurarea lui Dumneyeu, s[ v[ da'i pe voi ]n;iv[
lui Dumneyeu~. La ce, `]ndurare~ creyi c[ se refer[
el?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel vorbe;te despre aducerea trupurilor
noastre ca o jertf[ vie. Diferite traduceri spun c[
aceasta este `slujba noastr[ duhovniceasc[ de ]nchi-
nare~, `adev[rata ]nchin[ciune pe care ar trebui s[
o aducem~. Pavel folose;te limbajul ]nchin[ciunii
din Vechiul Testament. Avem aici un contrast ]ntre
slujirea sub Vechiul Leg[m=nt ;i cea sub Noul Leg[-
m=nt.
Jertfa ;i slujirea
Vechiul Leg[m=nt— Legea. Noul Leg[m=nt — Harul
Cel care se ]nchin[ Cel care se ]nchin[ el ]nsu;i
aduce o jertf[. este jertfa.
O jertf[ moart[. O jertf[ vie
Jertfa ‘l satisface Jertfa ‘i place lui
pe Dumneyeu. Dumneyeu.
Slujirea este exterioar[, Slujirea este l[untric[,
de natur[ ceremonial[. de natur[ spiritual[.
Slujirea este o datorie. Slujirea este ]nchinare.
Apelul la slujire este o Apelul la slujire este datori-
porunc[ a lui Dumneyeu. t[ ]ndur[rii lui Dumneyeu.
Po'i s[ folose;ti compara'ia de mai sus (even-
tual ca plan;[) pentru o predic[ sau pentru o lec'ie.
2 Care sunt cele trei lucruri la care ]i ]ndeamn[
Pavel pe cititorii acestei epistole ]n versetele 1-2?
v. 1..................................................................................
........................................................................................
228 Galateni ;i Romani

Concep'ii despre voia lui Dumneyeu

v. 2 ..................................................................................
........................................................................................ Pavel Lumea Eu

........................................................................................
.................... .................... ....................
........................................................................................
.................... .................... ....................
3 Ce ni se spune ]n versetul 2 c[ vom ;ti ;i vom
experimenta ca urmare a acestei ac'iuni? .................... .................... ....................

........................................................................................
4 Cum putem s[ ne ferim de a fi conforma'i stan-
dardelor ;i valorilor lumii? ‘n Romani 8 ai citit des-
pre o putere care te poate ajuta s[ te opui acestei
tendin'e. Care este acea putere?
........................................................................................
........................................................................................
5 Ce leg[tur[ este ]ntre aceast[ putere ;i cea de¬a
doua porunc[ din versetul 2 — fi'i transforma'i?
Veyi 2 Corinteni 3.18.
........................................................................................
........................................................................................
Observ[ c[ transformarea vine prin ]nnoirea
........................................................................................ min'ii — g=nduri ;i atitudini noi. Lucrurile cu care
ne umplem mintea afecteay[ atitudinile ;i ac'iunile
Dac[ ‘i permitem Duhului Sf=nt s[ ne ]ndrume noastre. Sunt g=ndurile noastre pline de sine —
via'a, putem at=t s[ ne opunem conform[rii cu dorin'ele ;i interesele noastre? Sau sunt ele pline
epoca ]n care tr[im, c=t ;i s[ facem voia lui Dumne- de Dumneyeu ;i de Cuv=ntul S[u? O parte din ]nno-
yeu. Transformarea este o experien'[ continu[, pro- irea min'ii vine prin acceptarea ]nv['[turilor din
gresiv[. Dac[ I ne supunem continuu Duhului Sf=nt, Romani 12 - 16 ca model de via'[.
El poate s[ ne fac[ asemenea lui Cristos, nu aseme-
nea chipului lumii acesteia. Aceste dou[ versete 7 S[ presupunem c[ e;ti p[storul unei biserici ai
cuprind at=t slujirea spiritual[ a credinciosului c[ror membri se aseam[n[ ]n foarte mare m[sur[
(v.U1), c=t ;i experien'a lui spiritual[ l[untric[ (v. 2). cu lumea. Interesele ;i 'elurile lor sunt materialiste
;i egocentrice. Ei se conformeay[ standardelor mo-
Slujirea nu poate fi separat[ de slujitor. Cali- rale u;uratice ale lumii. Pentru ei, slujirea cre;tin[
tatea slujirii este determinat[ de calitatea slujito- este o chestiune de ajutorare a oamenilor cu nevoi
rului. E.M. Bounds, ]ntr-o carte ]n care discut[ via'a fiyice sau materiale. Acum ]'i planifici o serie de
slujitorului lui Dumneyeu, spune+ `‘'i trebuie studii biblice. Explic[ modul ]n care un studiu siste-
dou[yeci de ani ca s[ faci o predic[, pentru c[ ]'i matic al Epistolei c[tre Romani ar putea fi folosit
trebuie dou[yeci de ani ca s[ faci un om.~ Ceea ce de Dumneyeu pentru a transforma biserica ta.
vrea autorul s[ spun[ este c[ predica este ]n cea mai
mare m[sur[ o reflectare a ceea ce este omul. Combi- ........................................................................................
narea slujirii ;i a experien'ei spirituale ]n aceste dou[ ........................................................................................
versete nu este accidental[. Slujirea eficient[ pen-
tru Dumneyeu va fi determinat[ de m[sura ]n care ........................................................................................
I te supui Duhului Sf=nt ca s[-'i conduc[ via'a. ........................................................................................

6 O latur[ a transform[rii noastre este atitudinea ........................................................................................

fa'[ de Dumneyeu. Compar[ descrierea pe care Pa- ........................................................................................
vel i¬o d[ voii lui Dumneyeu cu concep'ia lumii des-
pre aceasta. Dup[ aceea, analiyeay[-'i propria atitu- ........................................................................................
dine ;i veyi dac[ are nevoie de o schimbare. ........................................................................................
Evanghelia ;i cre;tinismul
Am petrecut mult timp asupra primelor dou[
versete din Romani 12, pentru c[ acestea reyum[
tema acestei sec'iuni a epistolei. Vei vedea c[ toate
rela'iile ;i ac'iunile pe care le recomand[ Pavel ]n
restul epistolei sunt o descriere a vie'ii transformate.
ATITUDINEA FAæ“ DE SINE
Romani 12.3-8
Obiectivul 4. S[ enumeri ;apte daruri pe care
le d[ Duhul Sf=nt pentru slujire. S[-'i g[se;ti
identitatea ta ]n Trupul lui Cristos ;i s[ folose;ti
darurile tale cu modestie ;i credin'[.
`Cine sunt eu?~ Acesta este strig[tul permanent
al acestei genera'ii pierdute care ];i caut[ identitatea.
Noi am g[sit r[spunsul ]n Cristos. Ce transformare
a produs Evanghelia ]n noi — din p[c[to;i condam-
na'i (Romani 1 - 3) s[ devenim m[dulare ale Trupu-
lui lui Cristos (Romani 12)! Cristos este Capul, iar
noi to'i aceia care credem ]n El suntem m[dulare
ale Trupului S[u. Pavel folose;te aceast[ imagine
]n patru dintre epistolele sale (Romani, 1 Corinteni,
Efeseni ;i Coloseni) pentru a ne ar[ta rela'iile, privi-
legiile ;i responsabilit['ile noastre.
C=t de bine ne facem slujba ca m[dulare ale
Trupului lui Cristos depinde ]n mare m[sur[ de a-
titudinea noastr[ fa'[ de noi ]n;ine. Mai ]nt=i, s[
recunoa;tem c[ nu suntem destul de ]n'elep'i sau
de puternici pentru a face ceva prin noi ]n;ine. Noi
trebuie s[ depindem de Cristos, Capul nostru, de
capacitatea pe care Duhul Sf=nt ne¬o d[ ;i de coope-
rarea cu celelalte m[dulare ale trupului. ‘n al doilea
r=nd, trebuie s[ ne d[m seama c[ ]n Cristos, cu
puterea Duhului Sf=nt ;i prin cooperarea cu celelalte
m[dulare ale trupului, putem face orice ne spune
Dumneyeu s[ facem.
8 Compar[ Romani 12.3 cu Ioan 15.5 ;i Filipeni
4.13. Identific[ cele dou[ atitudini pe care ar trebui
s[ le ai conform acestor versete.
........................................................................................
........................................................................................
Pavel subliniay[ aici c[ trebuie s[ fim mode;ti,
s[ nu ne supraapreciem capacit['ile sau importan'a:
dar aceast[ atitudine trebuie s[ fie echilibrat[ prin
credin'a ]n Dumneyeu ;i prin ]ncrederea c[ El ne
va ajuta s[ facem orice vrea El s[ facem.
`Potrivit cu m[sura de credin'[~, ]n versetul 3,
]nseamn[ potrivit cu puterea spiritual[ sau canti-
tatea de credin'[ pe care Dumneyeu i¬o d[ fiec[rui
cre;tin pentru a-;i ]mplini responsabilit['ile ]ncre-
din'ate. Am v[yut deja c[ prin credin'[ tr[im o via'[
229
sf=nt[. De asemenea, prin credin'[ ]ndeplinim slu-
jirea cre;tin[. Dumneyeu ne d[ o slujb[ pe care s-o
facem. Mai ]nt=i, trebuie s[ recunoa;tem c[ nu o
putem ]ndeplini prin noi ]n;ine. Privim la Dumne-
yeu cu credin'[ ;i accept[m slujba, ;tiind c[ El ne
va ajuta.
‘n Romani 12.1-2, Pavel ne-a spus c[ r[spunsul
adecvat la ]ndurarea lui Dumneyeu este slujirea.
Suntem confrunta'i aici cu o problem[ important[+
Care este slujba mea? Ce trebuie s[ fac eu? Trupul
are multe m[dulare. Fiecare are propria sa func'ie,
propriul s[u rol. Biserica ta are nevoie de darul pe
care Dumneyeu 'i l-a dat 'ie!
CARE ESTE DARUL T“U?
Romani 12.4-8
Prorocie ‘ndemnare
Slujire D[ruire
‘nv['are Conducere
Milostenie
Pavel vorbe;te acum despre capacit['ile specia-
le pe care Dumneyeu le d[ diferitelor m[dulare ale
trupului. Acestea sunt daruri speciale — capacit['ile
date prin Duhul Sf=nt.
9 Compar[ lista darurilor spirituale din Efeseni
4.8-12, 1 Corinteni 12.6-10 ;i Romani 12.6-8. Care
dintre liste este ]n mod evident consecin'a activit['ii
supranaturale?
........................................................................................
10 Nume;te ;apte daruri spirituale care sunt enu-
merate ]n Romani. Subliniay[-le pe acelea pe care
le consideri importante pentru biserica ta local[ ;i
pentru lucrarea ei.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
11 æi-ai dat seama c[ toate acestea sunt daruri sau
capacit['i pe care Duhul le d[ cre;tinilor? Care creyi
c[ este darul t[u sau slujba ta ]n biseric[?
........................................................................................
........................................................................................
Mul'ume;te-I lui Dumneyeu pentru marea
230
onoare ;i pentru marele privilegiu de a fi un m[du-
lar al Trupului lui Cristos. Roag[-te pentru lucra-
rea ta ;i cere-I s[ te ajute s[ o faci eficient.
ATITUDINEA FAæ“ DE CEILALæI
Romani 12.9-22
Obiectivul 5. S[ compari atitudinile pe care le
manifest[ o via'[ transformat[ cu cele pe care
le manifest[ o via'[ conformat[ cu lumea. S[
cultivi acele atitudini pe care 'i le recomand[
Dumneyeu.
Aceste versete sunt str=ns legate de Predica de
pe Munte. C=nd folose;ti aceste versete pentru
studii biblice, permite-mi s[/'i sugerey s[ prive;ti
;i la Matei 5 - 7 pentru ]nv['[turi suplimentare asu-
pra acestui subiect. Cite;te, te rog, aceste capitole
chiar acum, astfel ]nc=t s[ po'i vedea c[ Pavel ;i¬a
]ntemeiat ]ndrum[rile pentru via'a cre;tin[ pe
]nv['[turile Domnului Isus.
Cele 27 de porunci din Romani 12. 9-21 se expli-
c[ singure. Nu exist[ nici o problem[ ]n ]n'elegerea
lor: problema este practicarea lor.
12 Ce lec'ie ne ]nva'[ Matei 7.24-29 despre punerea
]n practic[ a ceea ce ;tim despre Dumneyeu ;i des-
pre Cuv=ntul S[u?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
13 ‘n Romani 12.9-21, ultimele 26 de porunci sunt
simple modalit['i de ]mplinire a primei porunci.
Care este prima porunc[?
........................................................................................
........................................................................................
Versetul 9 stabile;te tema ]ntregii sec'iuni.
Dragostea divin[ este principiul care controleay[
via'a cre;tinului. Aceasta este adev[rata dragoste,
sau dragostea divin[. Aceasta este legea lui Cristos
— este legea dragostei. Dragostea lui Dumneyeu nu
este ca cea omeneasc[. Dragostea omeneasc[ este
condi'ionat[ de reciprocitatea sau de calit['ile celui
care este obiectul dragostei. Dragostea lui Dumne-
yeu nu este a;a. Dac[ ar fi fost a;a, nici eu, nici tu
Galateni ;i Romani
nu am fi fost m=ntui'i! Ea este o dragoste care se
centreay[ mai mult ]n voin'[ dec=t ]n emotivitate.
El nu ne iube;te pentru c[ merit[m dragoste. El ne¬a
iubit c=nd eram p[c[to;i.
Dragostea divin[ se revars[ ]n mod spontan din
via'a care este umplut[ cu Duhul lui Cristos. Veyi
Romani 5.5. Ea ne face ]n stare s[-i iert[m ;i s[-i
iubim pe du;manii no;tri. Dac[ ]i iubim numai pe
cei care ne iubesc, oare dovedim dragoste? Veyi
Matei 5.46-47. Dragostea divin[ ne va face s[ sim'im
nevoile altora ;i s[ dorim s[-i ajut[m (Romani
12.15¬16). Versetul 21 este de fapt un reyumat al Pre-
dicii de pe Munte. Prin facerea de bine ;i prin
dragostea lui Dumneyeu care este ]n noi, noi trebu-
ie s[-i ajut[m pe semenii no;tri.
14 Poruncile din aceast[ sec'iune se refer[ la atitu-
dinile noastre fa'[ de cre;tini, fa'[ de necredincio;i
sau fa'[ de to'i?
........................................................................................
15 De ce nu ar trebui s[ ne r[ybun[m singuri? v.
19.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n versetul 19, Pavel citeay[ Proverbe 25.22.
Expresia `a ]ngr[m[di c[rbuni aprin;i pe capul
cuiva~ este ]n'eleas[, ]n general, prin a¬l face pe ci-
neva s[ se ru;ineye de faptele sale. Con;tiin'a ]l
acuy[, ;i el ];i recunoa;te gre;eala atunci c=nd vr[j-
ma;ul s[u ]l trateay[ cu bl=nde'e.
16 S[ presupunem c[ cineva din biseric[ te-a criti-
cat ;i te-a tratat aspru. Cum ar trebui s[ aplici prin-
cipiul din versetul 19?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
17 S-ar putea s[ faci urm[torul exerci'iu pe tabl[.
Scrie ]n coloana din dreapta caracteristicile care sunt
Evanghelia ;i cre;tinismul 231

]n contrast cu modul de a fi al lumii, din coloana

din st=nga. G[se;te-le ]n versetele indicate din Ro-
mani 12. Po'i folosi propriile tale cuvinte.
Confom cu lumea
Dragoste ipocrit[
Accept[ r[ul
Respinge binele
Lipsit de bun[voin'[
Aspru
Dornic s[ fie onorat
Lene;, neglijent
Indiferent fa'[ de
lucruri spirituale
Egoist
Deprimat, trist
Nelini;tit, ner[bd[tor
Nu se roag[
Egoist
Neospitalier
‘i blestem[ pe du;mani 12.14 ............................................
Indiferent fa'[ de
bun[starea altora
Romani Transformat
12.9 ............................................
......................................................
......................................................
12.10 ............................................
......................................................
......................................................
12.11 ............................................
......................................................
......................................................
......................................................
12.12 ............................................
......................................................
......................................................
12.13 ............................................
......................................................
12.15 ............................................
......................................................
Cu prejudec['i 12.16 ............................................
Favoritism ......................................................
‘ng=mfat ......................................................
R[spl[te;te r[u 12.17 ............................................
pentru r[u ......................................................
Necinstit ......................................................
Cert[re' 12.18 ............................................
R[ybun[tor 12.19 ............................................
‘i distruge pe du;mani 12.20 ............................................
Biruit de r[u 12.21 ............................................
18 Permite-mi s[-'i sugerey s[ treci din nou peste
versetele 9-21, examin=nd fiecare expresie. Eva-
lueay[-'i via'a ]n raport cu fiecare dintre aceste po-
runci. Subliniay[ acele porunci la care te sim'i slab.
Roag[-te pentru acele nevoi ;i accept[ ajutorul lui
Dumneyeu pentru ]ndeplinirea transform[rii ]n
acele puncte. Pentru a te ajuta s[-'i aminte;ti mai
u;or, noteay[ ]n spa'iul de mai jos ceea ce inten-
'ioneyi s[ faci referitor la fiecare dintre ele. Doam-
ne, cu ajutorul T[u, eu inten'ioney s[
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Rela'iile cu lumea
Romani 13.1-14

BUNI CET“æENI ducerea '[rii trebuie s[ fie conduse de Domnul, prin

13.1-7
Obiectivul 6. S[ discu'i importan'a cuvintelor
pe care le adreseay[ Pavel cre;tinilor din Roma
;i nou[ referitoare la conducerea care guver-
neay[ 'ara, s[-'i conformeyi atitudinea fa'[ de
guvern cu ]nv['[turile lui Pavel ;i s[ devii mai
con;tient de responsabilitatea ;i oportunit['ile
pe care le ai ca bun cet['ean.
De ce creyi c[ aduce Pavel ]n discu'ie chiar ]n
acest punct al epistolei datoria cre;tinului fa'[ de
guvern? S[ privim la c=teva posibile motive care au
fost sugerate.
Pavel a f[cut o preyentare sistematic[ a doctri-
nei cre;tine ;i a puneriii ei ]n practic[. El nu poate
l[sa deoparte acest domeniu de responsabilit['i ]n
via'a transformat[. Atitudinile noastre fa'[ de con-
]nnoirea min'ii noastre.
Cre;tinii din Roma erau ]n centrul politic al
Imperiului Roman. Problema rela'iei lor cu condu-
cerea roman[ era foarte important[. Ei erau confrun-
ta'i cu aceast[ problem[ ]n fiecare yi.
Cre;tinii aveau nevoie s[ clarifice ]naintea auto-
rit['ilor romane care era poyi'ia lor. Fondatorul
credin'ei lor fusese executat prin sentin'a unui
guvernator roman, sub acuya'ia de a fi ]ncercat s[
se fac[ singur rege. Aceast[ acuya'ie arunca suspi-
ciune asupra urma;ilor S[i. Pavel formuleay[ poyi-
'ia pe care trebuie s[ stea ei ;i motivele lor pentru
respectarea acelora care de'ineau autoritatea.
Preocuparea pe care o avea fa'[ de biseric[
poate fi ]nc[ un motiv pentru care Pavel le reamin-
te;te cre;tinilor din Roma despre datoriile lor fa'[
de autorit['i. Supunerea lor fa'[ de autorit['i, chiar
acolo, ]n capitala Imperiului, ar putea ajuta s[ con-
232
tracareye suspiciunea ;i acuya'iile false care li se
aduceau. Nesupunerea fa'[ de autorit['i ar fi putut
provoca persecu'ie ]mpotriva Bisericii, persecu'ie
care s-ar fi putut ]ntinde p=n[ ]n cele mai ]ndep[r-
tate col'uri ale lumii romane.
Un alt motiv pentru care Pavel aduce ]n discu'ie
subiectul supunerii fa'[ de legi ar putea s[ fie cel
scris ]n 12.2+ `Nu v[ potrivi'i chipului veacului aces-
tuia.~ C=t de departe trebuie s[ mearg[ ]n ascultarea
de aceast[ porunc[? Oare trebuie s[¬l respecte ;i s[
se supun[ ‘mp[ratului?
Ce s[ mai vorbim despre gruparea antinomian[
(antilegal[) despre care am studiat ]n Galateni?!
Creyi c[ erau unii dintre ei ;i ]n Roma? Sau faptul
c[ Pavel a accentuat puternic libertatea fa'[ de Lege
s-ar putea s[-i fi f[cut pe unii s[ cread[ c[ ei nu mai
trebuie s[ li se supun[ legilor '[rii?
19 ‘n;ir[ pe scurt, ]n cuvintele tale, motivele care
au fost sugerate pentru scrierea capitolului 13 din
Romani. Subliniay[ acele motive care creyi c[ au
leg[tur[ cu noi ast[yi, ;i fac ca acest capitol s[ fie
foarte important. Eu dau primul r[spuns.
a) Este parte a doctrinei cre;tine ;i a aplic[rii
acesteia ]n practic[.
b) ...............................................................................
c) ...............................................................................
.......................................................................................
d) ...............................................................................
e) ...............................................................................
........................................................................................
f) ...............................................................................
20 Care membri ai bisericii sunt liberi de orice
responsabilit['i fa'[ de autorit['ile guvernamentale
conform cu Romani 13.1?
........................................................................................
........................................................................................
Pavel afirm[ foarte clar c[ orice persoan[ este
datoare s[ li se supun[ autorit['ilor guvernamen-
tale. Cuv=ntul `oricine~ este traducerea unei expresii
evreie;ti care sugereay[ ideea unei datorii indivi-
duale. Adu-'i aminte c[ Pavel i se adreseay[ bise-
Galateni ;i Romani
ricii: el li se adreseay[ cre;tinilor. Ideea este c[ nici
o persoan[ nu este scutit[ de aceast[ datorie. Ni-
meni nu are un privilegiu special, care s[-i permit[
s[ ignore sau s[ se simt[ liber s[ violeye legile stabi-
lite de autorit['ile guvernamentale.
21 Conform versetelor din Romani 13.1-2, de ce
trebuie cre;tinul s[ fie supus autorit['ilor guverna-
mentale?
........................................................................................
........................................................................................
Pavel vorbe;te aici despre puterile guverna-
mentale care exist[. El spune c[ ele exist[ datorit[
voin'ei divine. Pavel nu vrea s[ spun[ c[ tot ce fac
autorit['ile este conform cu voia lui Dumneyeu.
Exist[ autorit['i care folosesc puterea ]n acord cu
voia lui Dumneyeu ;i exist[ altele care folosesc
puterea ]n mod gre;it. Pavel nu vorbe;te aici des-
pre folosirea autorit['ii.
El vorbe;te despre originea ei ;i dreptul de a
conduce. El spune c[ toate autorit['ile au un lucru
un comun — sunt instituite de Dumneyeu. Ele ];i
deriv[ originea, dreptul ;i puterea de la Dumneyeu.
22 Descrie condi'iile care creyi c[ ar fi ]n yona ]n
care tr[ie;ti dac[ nu ar fi nici o form[ de guver-
n[m=nt sau de autoritate ;i fiecare ar face tot ce i¬ar
pl[cea, f[r[ s[ fie pedepsit.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
23 ‘n;ir[ c=teva dintre beneficiile pe care tu ;i
ceilal'i cet['eni ai '[rii le ave'i datorit[ guvernului
;i activit['ii sale.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
24 ‘n calitate de cre;tin, care sim'i c[ este respon-
Evanghelia ;i cre;tinismul
sabilitatea ta fa'[ de conducerea '[rii tale? Veyi Ro-
mani 13.1-14: 1 Timotei 2.1-4.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Romani 13.2-3 ne arat[ c[ Dumneyeu le¬a dat
formelor de guvern[m=nt omene;ti responsabilita-
tea men'inerii ordinii ;i a pedepsirii acelora care
violeay[ acea ordine. Pavel descrie guvernul ca fiind
o teroare pentru r[uf[c[tori, dar care ]ncurajeay[
via'a cinstit[ ;i justi'ia. Cre;tinii ar trebui ]n mod
hot[r=t s[¬I mul'umeasc[ lui Dumneyeu pentru con-
ducerea '[rii lor ;i s[ se roage pentru to'i aceia care
de'in responsabilit['i ]n conducere. Faci tu a;a?
25 Ce nume folose;te Pavel ]n versetele 4-6 c=nd
vorbe;te despre conduc[torii guvernamentali pen-
tru a ar[ta c[ nu ei sunt autoritatea suprem[?
........................................................................................
26 Romani 13.1-5 ne d[ dou[ motive pentru care
cre;tinul ar trebui s[ fie supus legilor. Care sunt
acestea?
........................................................................................
........................................................................................
27 ‘n versetul 13.5, cum ]n'elegi cuvintele `de frica
pedepsei~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
28 ‘n versetul 13.5, cum ]n'elegi cuvintele `din
]ndemnul cugetului~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Dar ce facem dac[ autorit['ile sunt o teroare
pentru cei care fac binele? De;i Pavel nu se refer[
aici la asemenea guverne, noi trebuie s[ r[spundem
la aceast[ ]ntrebare. Isus ne-a ]nv['at s[¬i d[m Ceya-
rului ce este al Ceyarului ;i lui Dumneyeu ce este al
lui Dumneyeu (Matei 22.21). El a formulat acest
principiu cu privire la pl[tirea impoyitelor, dar el
poate fi extins dincolo de impoyite.
233
29 Compar[ Matei 22.21 cu Romani 13.5-7. Care
verset ne ]nva'[ c[ principiul enun'at de Isus trece
dincolo de domeniul impoyitelor? Ce ni se mai
spune c[ trebuie s[ d[m? Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Observ[ c[ cinstea ;i respectul pe care i le acor-
d[m cuiva se bayeay[ pe poyi'ia pe care acea per-
soan[ o de'ine ]n calitate de `slujitor al lui Dumne-
yeu~ ]n cadrul unei guvern[ri omene;ti. Noi ]i pu-
tem acorda respect unei persoane pentru poyi'ia pe
care o de'ine, chiar dac[ unele ac'iuni ale sale nu
sunt a;a cum ar trebui s[ fie.
30 Creyi c[ Romani 13.7 se limiteay[ doar la atitu-
dinea noastr[ fa'[ de autorit['ile guvernante? Sau
este un principiu pe care trebuie s[-l aplic[m ;i ]n
alte domenii ale vie'ii? Dac[ da, ]n ce domenii?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
31 F[ o list[ cu personalit['ile care de'in func'ii ]n
guvernul '[rii tale, personalit['i pe care inten'ioneyi
s[ le respec'i. Subliniay[ numele acelora pentru care
vrei s[ te rogi mai des pentru ca Domnul s[-i ajute
s[-;i ]ndeplineasc[ bine ]ns[rcin[rile.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
234
Trebuie s[ lu[m ]n considerare ;i problema
limitelor p=n[ la care trebuie s[ mearg[ supunerea
cre;tinului fa'[ de guvern. Cre;tinii din Roma ;i-au
pus cu siguran'[ aceast[ ]ntrebare. Oare trebuie ei
s[ se supun[ legii care cere ca to'i s[ i se ]nchine
]mp[ratului ca unui yeu? Sau ei trebuie s[ I se ]nchi-
ne numai lui Dumneyeu, a;a cum porunce;te Cu-
v=ntul Lui? Isus a spus+ `Da'i Ceyarului ce este al
Ceyarului ;i lui Dumneyeu ce este al lui Dumne-
yeu.~ C=nd acestea ajung ]n conflict, cui trebuie s[¬i
acoryi prioritate? C=nd Petru ;i ceilal'i apostoli au
fost confrunta'i cu aceast[ problem[, ei au spus+
`Trebuie s[ ascult[m mai mult de Dumneyeu dec=t
de oameni!~ Fapte 5.29.
32 Cite;te mi;c[toarea relatare despre deciyia a-
postolilor ;i reyultatele pe care aceasta le-a avut
(Fapte 4.1-31: 5.12-41). Care a fost ordinul de care
nu au ascultat?
........................................................................................
........................................................................................
C=nd apare un conflict ]ntre cerin'ele oameni-
lor ;i porunca lui Dumneyeu, cuvintele lui Petru
trebuie s[ ne fie ghidul. Ar trebui s[ ne amintim
totu;i c[ refuyul lui Petru de a asculta de autorit['i
era ]n mod evident datorit[ faptului c[ ordinul lor
contrayicea ]n mod direct porunca lui Isus ca ei s[
predice Evanghelia tuturor oamenilor, ]ncep=nd din
Ierusalim. Autorit['ile religioase le-au ordonat s[
]nceteye s[ le vorbeasc[ oamenilor despre Isus.
Ar trebui s[ remarc[m c[ aici, ]n Romani 13.1¬7,
accentul este pus pe supunerea ;i pe respectarea
autorit['ilor existente. Apar uneori ;i situa'ii ]n care
este foarte greu pentru cre;tin s[ ;tie ce s[ fac[. C=nd
poruncile oamenilor par s[ fie ]n conflict puternic
cu poruncile lui Dumneyeu, trebuie desigur s[
apel[m la Duhul Sf=nt pentru a primi c[l[uyirea ;i
]n'elepciunea Lui. S[ nu uit[m s[ ne rug[m pentru
cei care trec prin asemenea ]mprejur[ri, pentru ca
Dumneyeu s[ reyolve situa'iile dup[ planul S[u.
33 ‘n unele yone din lume, ]nv['[turile din Romani
13.1-7 par s[ aib[ o deosebit[ importan'[ pentru
Biserica de ayi. Este adev[rat acest lucru ;i pentru
'ara ta? Dac[ da, de ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
34 S[ presupunem c[ ai de'ine o func'ie ]n guvern.
‘'i ]ndepline;ti tu datoria de slujitor al lui Dumne-
yeu? Cum ai putea s[ sluje;ti mai bine at=t pe Dum-
neyeu c=t ;i 'ara ta? Cum ai putea s[-i aju'i pe al'i
cre;tini s[-;i ]n'eleag[ responsabilitatea ;i oportu-
nit['ile pe care le au ca buni cet['eni?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ACæIUNILE DETERMINATE DE DRAGOSTE
13.8-10
Obiectivul 7. S[ enun'i regula fundamental[
pentru ac'iunile cre;tinului ;i s[ aplici aceast[
regul[ ]n via'a ta.
‘n Romani 13.8, Pavel trece de la discutarea da-
toriilor pe care le avem fa'[ de autorit['i la discu-
tarea datoriilor pe care le avem fa'[ de ceilal'i se-
meni ;i enun'[ o regul[ fundamental[ cu privire la
rela'iile noastre cu ceilal'i.
Mai ]nt=i, s[ ne g=ndim ce ]nseamn[ `s[ nu¬i
datora'i nim[nui nimic~. Aceasta nu este o inter-
dic'ie pentru cre;tin de a avea obliga'ii financiare.
‘n cay de nevoie, putem s[ ]mprumut[m de la al'ii
(Matei 5.42: Luca 6.35). Dar trebuie s[ ne onor[m
obliga'iile. Psalmul 37.21 spune+ `Cel r[u ia cu ]m-
prumut ;i nu d[ ]napoi~. Este r[u s[ ]mprumu'i de
la al'ii obiecte sau bani ;i apoi s[ nu/'i dai toat[
silin'a pentru a da ]napoi, ]n bune condi'ii, ceea ce
ai ]mprumutat sau ceea ce datoreyi, la timpul sta-
bilit. De ce? Trebuie s[ 'inem seama de drepturile
celorlal'i ;i s[ respect[m proprietatea lor. Neglijen'a
unor cre;tini ]n problemele financiare a atras asupra
Bisericii, ]n unele regiuni, multe critici ;i a ]mpie-
dicat cauya lui Cristos.
35 S[ presupunem c[ te duci ]ntr-un ora; ;i pui
bayele unei biserici, ]n casa unui cre;tin care locu-
ie;te acolo. Invi'i apoi c='iva oameni de afaceri s[
asiste la serviciile religioase. C=nd vin, ei au ocayia
s[ asculte m[rturisirea acelui cre;tin despre modul
]n care L-a urmat pe Cristos de yece ani ]ncoace. El
]i datoreay[ bani fiec[ruia dintre oamenii de afaceri,
dar nu ]ncearc[ s[-;i achite datoriile. Care vor fi
sentimentele acelor oameni de afaceri fa'[ de m[rtu-
ria cre;tinului, fa'[ de biseric[ ;i fa'[ de Evanghe-
lie?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Evanghelia ;i cre;tinismul 235

Pavel sugereay[ aici c[ exist[ o datorie de care slujba pe care ne-a dat-o Dumneyeu.~ De ce? Pen-
trebuie s[ ne achit[m ]ntreaga via'[. Este datoria tru c[ nu a mai r[mas prea mult timp.
de a ne iubi aproapele. Cui dator[m aceast[ dragos-
te? Numai fra'ilor de credin'[? Numai acelora care 37 Compar[ Romani 13.11-12 cu Tit 2.11-13: Evrei
ne iubesc ;i c[rora le return[m dragostea? 9.28: 2 Petru 3.10-14: Efeseni 5.15-16. Ce ]nseamn[
cuvintele `m=ntuirea este mai aproape~? Explic[
36 Cite;te Matei 5.4-48: Ioan 13.34-35: Luca 10.25¬37: modul ]n care aceasta ar afecta folosirea timpului
Romani 13.8. Enun'[ regula fundamental[ care ar t[u ca martor al lui Cristos.
trebui s[ ne c[l[uyeasc[ ]n toate rela'iile cu semenii ........................................................................................
no;tri. Accep'i tu aceast[ regul[ ca f[c=nd parte din
slujirea pe care e;ti dator s[ I¬o aduci lui Dumne- ........................................................................................
yeu? ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ Mul'i cre;tini au un moto ]n casele lor+ `Poate
........................................................................................ ast[yi?~ El se refer[ la revenirea lui Cristos. ‘mpli-
nirea profe'iilor indic[ spre faptul c[ venirea Sa tre-
........................................................................................ buie s[ aib[ loc ]n cur=nd. Dar dac[ ar veni ast[yi?
........................................................................................ Av=nd aceasta ]n g=nd, mul'i urmeay[ sfatul+ `Nu
te duce undeva unde nu ai vrea s[ fii g[sit de Isus
Am discutat deja despre puterea motivatoare a dac[ ar veni. Nu face ceva ce nu ai vrea s[ faci atunci
dragostei. …i am v[yut ]n Romani 5.5 c[ numai dra- c=nd ar veni El. Nu spune ceva ce n¬ai vrea s[ spui
gostea lui Dumneyeu pe care Duhul Sf=nt ne-o d[ c=nd va veni Isus.~ Este o regul[ bun[. Poate am
face posibil s[-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi putea s[ o ]mbun[t['im dac[ am formula¬o ]n mod
]n;ine. Romani 13.8-10 ne arat[ foarte clar modul ]n poyitiv+ `F[ ast[yi ceea ce ai vrea s[ te g[seasc[ Isus
care dragostea divin[ ]mpline;te aceast[ Lege. Ea f[c=nd atunci c=nd va veni.~
ne va ajuta s[ ne ]ndeplinim cu bucurie responsabi-
lit['ile fa'[ de Dumneyeu ;i fa'[ de semenii no;tri.
`Dac[ a; ;ti, dac[-a; ;ti cu certitudine
FOLOSIREA ‘NæELEAPT“ A TIMPULUI C[ Domnul Se va ]ntoarce anul acesta,
13.11-14 Ce fapte r[sun[toare a; face ast[yi?
Ce lucruri a; cump[ra?
Obiectivul 8. S[ ]n'elegi valoarea timpului pen- C=t m-a; ruga?
tru tine ca cre;tin ;i s[ cau'i moduri ]n care s[¬'i C=t m-a; ]nt=lni cu prietenii?
folose;ti timpul c=t mai bine. Oare ce le-a; spune,
Dac-a; ;ti c[ timpul e-a;a de-aproape?
‘n Romani 13.11-14, avem o nou[ motiva'ie pen-
tru a tr[i o via'[ transformat[. Este faptul c[ timpul Dac[-a; ;ti, dac[-a; ;ti cu certitudine
nostru este limitat. Nu ne putem permite s[ ne pier- C[ peste ;ase luni care vor trece ]n goan[
dem timpul cu lucruri care nu contribuie la realiya- Cerurile se vor spinteca la sunetul trompetei,
rea marelui scop al vie'ii noastre. Isus, Lumina Oare ce schimb[ri ]n planurile mele
lumii, a venit ]n vie'ile noastre ;i noi vrem s[ le d[m Ar revela yilele ce vin?
altora lumina Lui. Noi am adus trupurile noastre Oare lucrurile pe care le iubesc ar mai avea
ca o jertf[ vie lui Dumneyeu. El are o lucrare pe care aceea;i atrac'ie
ne-o ]ncredin'eay[, ;i acum este timpul s[ o facem. Dac[-a; ;ti ce m[ a;teapt[?
Ce fel de atitudine fa'[ de timp te a;tep'i s[
]nt=lne;ti ]ntr-o via'[ transformat[? ‘n Romani Dac[-a; ;ti, dac[-a; ;ti cu certitudine...
13.11¬14 vedem din nou contrastul dintre via'a care O, Dumneyeule, cum pot fi at=t de orb?
este conform[ cu lumea ;i cea care a fost transfor- Cum pot fi at=t de fascinat de Timp ]nc=t nu
mat[ prin predare lui Dumneyeu. Pavel vorbe;te pot vedea
despre unii oameni care dorm ]n ceea ce prive;te M=na Eternit['ii care m[ cheam[?
oportunit['ile pe care le au. Ei se g=ndesc numai la Cu trup ;i suflet eu ‘'i apar'in,
ei ]n;i;i ;i la propriul confort, la propria pl[cere. Fie ca orele mele s[ fie ale Tale pe deplin.~
Chiar ;i unii cre;tini sunt treji numai pe jum[tate.
Pavel spune+ `Treyi'i-v[ ;i haide'i s[ ne ]mplinim — L.J. Walker
236
38 Timpul nostru de a le spune oamenilor despre
Isus poate fi limitat din cauya apropierii venirii Sale.
Pute'i s[ v[ g=ndi'i la dou[ alte motive de ce este
vital s[ ne treyim ;i s[ facem acum tot ce putem
pentru Dumneyeu ;i pentru oamenii din jurul
nostru? Veyi Ioan 9.4: Efeseni 5.14-16.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Benjamin Franklin, un filosof american, spunea
odat[+ `Nu-'i risipi timpul: timpul este materia pri-
m[ din care este f[cut[ via'a.~ Noi ne-am d[ruit
vie'ile lui Cristos. Timpul nostru ‘i apar'ine Lui. S[¬l
investim cu ]n'elepciune.
‘n versetul 12, cuv=ntul `yiua~ se refer[ la yiua
]n care Isus, Soarele Drept['ii, va ap[rea ;i va aduce
o nou[ yi pentru lumea aceasta. Veyi Maleahi 4.2.
Dup[ cum soarele alung[ ]ntunericul, tot a;a Cris-
tos, Lumina lumii, va pune cap[t `faptelor ]ntune-
ricului~ atunci c=nd va veni ;i va instaura ‘mp[r['ia
Sa de lumin[. Dar noi suntem de pe acum cet['eni
Verific[-'i r[spunsurile
1 R[spunsul t[u. Probabil harul, dragostea ;i
binecuv=nt[rile pe care le-am men'ionat ]n
precedentele unspreyece capitole, ]n mod deo-
sebit ]ndurarea lui Dumneyeu prin moartea lui
Cristos pentru a ne m=ntui, chiar atunci c=nd
eram du;mani ai lui Dumneyeu.
2 v. 1. S[¬I aducem trupurile noastre lui Dum-
neyeu ca o jertf[ vie.
v. 2. Nu v[ conforma'i acestei lumi.
Fi'i transforma'i prin ]nnoirea min'ii.
3 Voia lui Dumneyeu des[v=r;it[.
4 Puterea Duhului Sf=nt.
5 Duhul Sf=nt este Acela care ne transform[.
Galateni ;i Romani
ai ‘mp[r['iei Sale. De aceea noi ne ]mbr[c[m ]n
`armura luminii~ ca s[ ne apere de puterile ]ntune-
ricului care sunt ]n jurul nostru. ‘n ]ntreaga Scrip-
tur[, lumina este simbolul binelui, iar ]ntunericul
este simbolul r[ului. Noi suntem ]ndemna'i s[ um-
bl[m ]n lumin[ (1 Ioan 1.5-7). Aici Pavel ne spune
cum s-o facem. Trebuie s[ ne ]mbr[c[m cu Domnul
Isus Cristos. El este arm[tura luminii.
Pavel vorbe;te despre ]mbr[carea cu Cristos ]n
versetul 14 ;i ]n Galateni 3.27. ‘n Galateni, el se re-
fer[ la poyi'ia noastr[ — unitatea noastr[ cu Cris-
tos ]n moartea ;i ]nvierea Sa, a;a cum sunt ele
simboliyate ]n botey. Aici ]n Romani, el ne aminte;te
c[ aceasta trebuie s[ fie o realitate ]n experien'a
noastr[ de yi cu yi. ‘n Cristos — prin puterea Lui —
noi putem tr[i o via'[ ]nviat[ ;i transformat[, o via'[
care nu este conform[ lumii, ci care i¬L duce lumii
pe Cristos.
39 Ce planuri ai pentru a ]mbun[t['i folosirea
timpului, av=nd ]n vedere urgen'a ceasurilor pe care
le tr[im?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6 Pavel+ Bun[, pl[cut[ (acceptabil[), des[v=r;it[
(perfect[).
Lumea+ R[spunsul t[u. Prea preten'ioas[, inac-
ceptabil[, nu este spre binele nostru.
Eu+ R[spunsul t[u.
7 R[spunsul t[u. Duhul lui Dumneyeu folose;te
Cuv=ntul lui Dumneyeu pentru a convinge de
p[cat. El a folosit Romani 1 - 3 pentru a-i ajuta
pe mul'i oameni s[-;i vad[ starea lor pierdut[
;i nevoia dup[ Dumneyeu. Imaginea m=niei
lui Dumneyeu ]mpotriva lumii ]i va ajuta s[
vad[ pericolul ]n care se afl[ dac[ se confor-
meay[ lumii. Ei v[d c[ sunt condamna'i la
moarte din cauya p[catelor. De asemenea, ei
v[d dragostea lui Dumneyeu ;i calea m=ntuirii
pe care a preg[tit-o, imposibilitatea atingerii
Evanghelia ;i cre;tinismul
standardelor lui Dumneyeu prin eforturile
proprii, posibilitatea biruin'ei prin Duhul Sf=nt
;i modul ]n care Dumneyeu ne p[streay[ ;i ne
transform[. Ei pot s[ vad[ ]n Romani 12U¬U16
tiparul dup[ care sunt transforma'i.
8 Modestie ;i credin'[.
9 Lista din 1 Corinteni 12.
10 Profe'ie, slujire, ]nv['are, ]ndemnare, milos-
tenie, conducere, d[ruire.
11 R[spunsul t[u.
12 R[spunsul t[u. A auyi Cuv=ntul lui Dumne-
yeu ;i a nu-l aplica este periculos. Temelia vie-
'ii noastre va fi solid[ dac[ urm[m ]nv['[turile
lui Isus ;i aplic[m ceea ce ;tim. Aceasta este o
demonstrare a adev[ratei credin'e ]n El.
13 Dragostea s[ v[ fie f[r[ pref[c[torie.
14 Ambele.
15 Deoarece este responsabilitatea lui Dumneyeu
s[¬i pedepseasc[ pe cei ce fac r[ul.
16 R[spunsul t[u. F[ orice efort pentru a-i ar[ta
prietenie. Ai putea s[-l invi'i la mas[ la tine
acas[, sau s[ faci altceva.
17 12.9 Dragoste sincer[. Ur[;te r[ul. Se 'ine de
bine.
12.10 Bun. Dragoste fr['easc[. ‘i cinste;te pe
al'ii mai presus de sine.
12.11 S=rguincios. Entuyiast ]n lucrurile spiri-
tuale. ‘i sluje;te Domnului.
12.12 Se bucur[ ]n n[dejde. R[bd[tor ]n ]ncer-
care. Perseverent ]n rug[ciune.
12.13 Generos, darnic. Ospitalier.
12.14 ‘i binecuv=nteay[ pe prigonitori.
12.15 Preocupat de ceilal'i — le ]mp[rt[;e;te
bucuriile ;i necayurile.
12.16 Se poart[ la fel cu to'i. Umil.
12.17 R[spunde cu bine pentru r[u. Cinstit.
12.18 Pa;nic.
12.19 Las[ r[ybunarea ]n seama lui Dumneyeu.
12.20 Bun fa'[ de du;mani.
12.21 Biruie;te r[ul prin bine.
18 R[spunsul t[u.
19 b) Trebuia s[ se confrunte yilnic cu aceast[ pro-
blem[.
237
c) Clarificarea poyi'iei lor era important[ din
cauya suspiciunilor legate de condamnarea
fondatorului cre;tinismului.
d) Preocupare pentru posibile efecte asupra Bi-
sericii.
e) Este supunerea fa'[ de autorit['i conformare
dup[ chipul lumii?
f) Antinomianism. Supraaccentuare a libert['ii
cre;tinului.
Eu a; spune c[ punctele b) ;i d) sunt ]n gene-
ral importante pentru noi. Condi'iile din locuri
;i timpuri diferite pot face ca alte motive s[ fie
foarte importante.
20 Nimeni.
21 Deoarece Dumneyeu este Acela care le d[ gu-
vernelor dreptul de a conduce.
22 R[spunsul t[u. Probabil c[ ar fi groaynic+ ar fi
un haos ]n economie ;i ]n serviciile publice,
jafuri, violen'[, r[piri, crime, team[ continu[:
nu ar fi nici o speran'[ de mai bine.
23 R[spunsul t[u ar putea include+ protec'ia
persoanei, asisten'[ medical[, legi drepte,
stabilitate economic[, ;coli, transport public,
drumuri, comer' interna'ional, limitarea de-
lincven'ei.
24 R[spunsul t[u. Supunerea fa'[ de legi, res-
pectarea autorit['ilor, plata impoyitelor, res-
pectul fa'[ de conduc[tori, rug[ciune pentru
cei care de'in func'ii importante de conduce-
re. Oricare ar fi responsabilit['ile tale ca cet[-
'ean, s[ faci totul spre gloria lui Dumneyeu.
25 Slujitori ai lui Dumneyeu.
26 De frica pedepsei.
Din ]ndemnul con;tiin'ei.
27 Pentru a nu fi pedepsit pentru c[lcarea legii.
28 Noi nu vrem s[ fim vinova'i prin neascultare
de Dumneyeu ;i tocmai aceasta este ceea ce am
face dac[ am c[lca legile '[rii.
29 Romani 13.7. Trebuie s[¬i d[m fiec[ruia ceea
ce¬i dator[m+ impoyite, respect, cinste.
30 R[spunsul t[u. Ar trebui s[ aplic[m principiul
]n toate rela'iile noastre, ]n biseric[, ]n ;coal[,
la lucru, ]n societate, ]n 'ar[ ;i chiar ]n rela'iile
cu alte '[ri ;i cu alte popoare.
238
31 R[spunsul t[u.
32 Porunca de a nu mai vorbi ]n Numele lui Isus.
33 R[spunsul t[u. Spiritul de anarhie care este ]n
lume face s[ fie ;i mai important pentru noi s[
ne d[m seama care ar trebui s[ fie atitudinea
noastr[. Unii cre;tini sinceri au c[lcat princi-
piile biblice ]n yelul lor pentru reforme sociale.
34 R[spunsul t[u.
35 R[spunsul t[u. Cred c[ ei n-ar mai vrea s[ aib[
nimic de¬a face cu Evanghelia.
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Invit[ un doctor sau un psiholog care s[¬i pre-
yinte clasei importan'a atitudinilor pentru o
personalitate bine integrat[ ;i s[n[toas[.
2. Stabile;te ca tem[ pentru c='iva studen'i (sau
grupuri) s[ citeasc[ literatur[ despre s[n[tatea
mintal[. S[ fac[ leg[tura ]ntre ceea ce au aflat
acolo ;i principiile pe care le d[ Dumneyeu ]n
Romani 12 - 13. ‘n referatele lor, ar putea s[ pre-
yinte importan'a pe care o au atitudinile ;i rela-
'iile corecte.
3. Cere/le unor studen'i s[ dramatiyeye trei atitu-
dini ale cre;tinilor fa'[ de ei ]n;i;i ;i fa'[ de
anumite lucr[ri concrete care trebuie f[cute ]n
biseric[. Aceasta ar putea fi predarea ]ntr-o
clas[ de ;coal[ duminical[, conducerea unui
grup de tineri etc. O persoan[ este prea ]ncrey[-
toare ]n sine ;i l[ud[roas[. Alteia ]i este team[
s[ ]ncerce. Cea de-a treia are atitudinea pe care
o recomand[ Romani 12 - 13.
4. Repartiyeay[ la trei studen'i c=te o por'iune din
Romani 12. Dac[ doresc, ei pot face apel la aju-
torul altora pentru a preyenta partea de lec'ie
Galateni ;i Romani
36 S[¬l iube;ti pe aproapele t[u ca pe tine ]nsu'i.
R[spunsul t[u.
37 ‘ntoarcerea lui Isus Cristos pentru a-…i lua
poporul. R[spunsul t[u.
38 R[spunsul t[u. Noi trebuie s[ murim ;i nu ;tim
c=t timp mai avem la dispoyi'ie pentru a lucra.
Oamenii din jurul nostru, de asemenea au un
timp limitat ]n care pot s[ aud[ Evanghelia
]nainte de a muri. Oportunit['ile pe care le
avem ast[yi s-ar putea s[ nu le mai avem ;i
m=ine, din cauya ]mprejur[rilor, care se schim-
b[ mereu.
39 R[spunsul t[u.
pe care o au. Cere-le s[ planifice ]mpreun[ ;i
s[ fac[ preyentarea ]n fa'a clasei a;a cum ar
face¬o la o ]ntrunire de tineret. Va trebui s[
stabile;ti timpul pentru preg[tire.
5. Cere/le studen'ilor s[ scrie pe tabl[ o list[ cu
drepturile de care se bucur[ datorit[ activit['ii
guvernului.
6. Roag[-te pentru guvern ;i pentru to'i aceia care
lucreay[ ]n conducere. Roag[-te pentru cre;tinii
de pretutindeni ;i pentru rela'iile lor cu guver-
nele locale. Roag[-te pentru rela'iile interna-
'ionale ;i pentru pacea lumii.
7. Discut[ despre rolul cre;tinului ]n func'iile pu-
blice ;i despre oportunit['ile ;i responsabili-
t['ile pe care le are acesta ca bun cet['ean.
8. Discut[ despre urgen'a yilelor pe care le tr[im
;i modurile ]n care putem folosi timpul cu efi-
cien'[ maxim[. Identific[ obiceiuri care omoar[
timpul. Discut[ modalit['i de concepere a unui
buget de timp ;i elaboreay[ un model de pla-
nificare a timpului unei yile.
 239

Lec'ia 15
PLANUL LECæIEI
evanghelia
Dragostea fr['easc[ ]n biseric[ — 14.1 - 15.12 ;i biserica
Nu judeca'i ;i nu v[ certa'i — 14.1¬13
Nu face'i ca al'ii s[ se poticneasc[ — 14.13¬23 romani 14 - 16
Ajuta'i ;i fi'i pl[cu'i altora — 15.1¬6
Accepta'i¬i pe ceilal'i — 15.7¬12
Responsabilit['ile bisericii — 15.13¬33
‘nv['[tura ;i spiritualitatea — 15.13¬15
Evangheliyarea lumii — 15.16¬21
Daruri — 15.22¬29
Rug[ciune — 15.30¬33
P[rt[;ia cre;tin[ — 16.1¬27
Aprecieri ;i ]ndemnuri — 16.1¬16
Avertiyare ]mpotriva deybin[rilor — 16.17¬20
P[rt[;ie ]ntre biserici — 16.21¬24
Slav[ lui Dumneyeu — 16.25¬27

OBIECTIVELE LECæIEI

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui

s[ fii ]n stare+

1. S[ descrii ;i s[ cultivi atitudinile corecte fa'[

de cre;tinii al c[ror nivel cultural ;i ale c[ror
convingeri difer[ de ale tale.
2. S[ preyin'i dou[ domenii de responsabilitate
ale unei biserici locale fa'[ de membrii ei.
3. S[ descrii politica misionar[ a lui Pavel ;i s[
sco'i ]n eviden'[ din Romani 15 yece lucruri care
au contribuit la succesul lucr[rii sale.
4. S[ extragi din Romani 15.22¬29 trei feluri de co-
lecte care formeay[ un model pentru biserica
de ayi.
5. Din rug[ciunile lui Pavel ;i din cererile pe care
le face ]n rug[ciune ]n Romani 15, s[ preyin'i
natura ;i puterea rug[ciunii ;i s[ ar['i care este TEME
responsabilitatea bisericii ]n privin'a rug[ciu-
nii. 1. Cite;te Romani 14 - 16 ;i studiay[ lec'ia dup[
metoda obi;nuit[.
6. S[ identifici ]n Romani 16 trei lucruri care ]nt[-
resc biserica ;i s[ le pui ]n aplicare ]n via'a ;i
2. Recapituleay[ obiectivele cursului ;i evaluea-
lucrarea ta.
y[¬'i progresul.
7. Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu pentru bog['iile
harului S[u pe care le¬ai v[yut ]n Galateni ;i ]n 3. Recapituleay[ cursul, a;a cum 'i se sugereay[
Romani. Prosl[ve;te¬L pentru Evanghelie, pen- la sf=r;itul acestei lec'ii, pentru a asimila mai
tru o mai bun[ ]n'elegere a ei ;i pentru ocayiile bine ceea ce ai ]nv['at ;i pentru a te preg[ti ]n
de a le¬o preyenta altora. vederea examenului final.
240 Galateni ;i Romani

STUDIUL CUVINTELOR

p[reri — dispute despre lucruri care nu sunt din Iese... — un l[star din r[d[cina lui Iese, tat[l
]ndoielnice clare, discu'ii care l¬ar face s[ se ]n- o R[d[cin[ lui David, descendent al lui Iese.
14.1 doiasc[ sau l¬ar l[sa perplex, pro- 15.12
duc=ndu¬i tulburare.
s[ dom- — Mesia va avea o domnie universal[,
nu m[n=nc[ — este vegetarian, nu m=n=nc[ carne, neasc[ peste at=t peste Neamuri, c=t ;i peste evrei.
dec=t ci numai yaryavaturi ;i fructe. Neamuri
verde'uri 15.12
14.2
Dumne- — Dumneyeu care d[ n[dejde, Sursa
st[ — reu;e;te. yeul n[dejdii n[dejdii.
14.4 15.13

socote;te — consider[, prive;te. semne ;i — semne ale puterii lui Dumneyeu:

mai presus minuni miracole.
14.5 15.19

nimic nu — pentru cre;tin nu exist[ nici o m=n- temelia — lucrarea ]nceput[ de altcineva.
este care interyis[ ceremonial, a;a cum pus[ de altul
necurat sub Lege multe lucruri erau inter- 15.20
14.14 yise.
slujba... — misiunea de ajutorare, colecta f[cut[
Dumne- — Cel care are r[bdare ;i ]ncurajare. pentru pentru cei s[raci din Ierusalim.
yeul... s[ ave'i acelea;i sim'[minte — tr[i'i Ierusalim
m=ng[ierii ]n armonie, ave'i acelea;i puncte de 15.31
15.5 vedere.
;i¬au pus — ;i¬au riscat via'a, au riscat s[ fie o-
cu o inim[ — ]n mod unanim, ]n acord deplin. capul ]n joc mor='i.
;i cu o gur[ 16.4
15.6
æi¬a pl[cut studiul cuvintelor? Sper c[ prin aceste
s[ ]nt[- — s[ ]mplineasc[ ;i s[ certifice, s[ arate studii ai c[p[tat o ]n'elegere mai profund[ a multor
reasc[ f[g[- c[ promisiunile sunt adev[rate. pasaje din Scriptur[ ;i c[ citirea Bibliei va fi mai bo-
duin'ele gat[ ]n sensuri atunci c=nd vei ]nt=lni unele cuvinte
15.8 studiate aici.
Evanghelia ;i Biserica
DEYVOLTAREA LECæIEI
Dragostea fr['easc[ ]n biseric[
Romani 14.1 - 15.12
Obiectivul 1. S[ descrii ;i s[ cultivi atitudinile
corecte fa'[ de cre;tinii ale c[ror convingeri sau
nivel cultural difer[ de ale tale.
Ai ]nt=lnit vreodat[ cre;tini care s[ treac[ prin-
tr¬o perioad[ dificil[ ]ncerc=nd s[ se acomodeye cu
altul? Sau o biseric[ care p[rea s[ nu fie ]n stare s[¬i
p[streye pe oamenii pe care i¬a condus la Domnul?
Sau biserici ]n care viyitatorii ;i viitorii membri nu
se sim'eau bine primi'i? Poate c[ putem g[si r[d[-
cina unora dintre aceste probleme ]n Romani 14U¬U15,
capitolele ]n care Pavel aplic[ Evanghelia sa Biseri-
cii.
NU JUDECAæI …I NU V“ CERTAæI
14.1¬13
Pavel introduce ]ntregul text despre dragostea
fr['easc[ ]n biseric[ (14.1 - 15.2) printr¬o afirma'ie
pe care o face ]n versetul 14.1. Aceasta este tema
]ntregului text care urmeay[. Pavel discut[ raportul
dintre libertatea cre;tin[ ;i dragostea cre;tin[. ‘n
]nt=ia Epistol[ c[tre Corinteni, ]nt=lnim pasaje si-
milare.
1 Compar[ 1 Corinteni 8.1¬13: 10.23¬33 cu Ro-
mani 14.1¬3. De ce s¬ar putea ca un frate mai `slab~
s[ se team[ s[ m[n=nce orice fel de carne care se
vinde pe pia'[?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Unii credeau c[ nu au voie s[ m[n=nce anumite
lucruri, deoarece erau interyise de Legea Iudaic[.
Altora le era team[ s[ m[n=nce orice carne, deoare-
ce unele animale fuseser[ sacrificate pe altarul
idolilor ]nainte de a fi v=ndut[ carnea ]n pia'[.
Con;tiin'a lor nu le permitea s[ m[n=nce astfel de
carne.
Al'ii, ca Pavel, ‘i mul'umeau lui Dumneyeu
pentru tot ce le¬a dat El ca m=ncare ;i m=ncau cu
credin'[, ;tiind c[ orice m=ncare a fost sfin'it[ prin
Cuv=ntul lui Dumneyeu ;i prin rug[ciune (1 Timotei
4.5). Ei se bucurau de libertate ]n Cristos. Totu;i,
ace;tia ]i criticau ;i ridiculiyau pe aceia care nu
aveau aceea;i credin'[.
Pe de alt[ parte, cei care nu aveau credin'[ c[
pot m=nca orice ]i criticau pe aceia care m=ncau ;i
considerau c[ aceia p[c[tuiesc.
241
Aceea;i problem[ o aveau ;i ]n privin'a 'inerii
anumitor yile sfinte pentru Domnul. Unii 'ineau
Sabatul iudaic, al'ii prima yi a s[pt[m]nii, ca fiind
Yiua Domnului, iar al'ii spuneau c[ toate yilele erau
pentru Domnul.
2 ‘'i aduci aminte s[ fi studiat aceast[ problem[
;i ]n Galateni? Ce fel de religie pune accent pe ceea
ce m=nc[m sau bem ;i pe 'inerea anumitor yile ca
fiind sfinte?
........................................................................................
3 Cum ]i nume;te Pavel pe cre;tinii care ]i critic[
pe al'i cre;tini deoarece nu au acelea;i convingeri
asupra unor lucruri pe care Biblia nu le define;te ca
p[c[toase?
........................................................................................
Pavel subliniay[ aici c[ a te sim'i ofensat pen-
tru c[ ceilal'i nu sunt de acord cu tine este un semn
de sl[biciune, de lips[ de maturitate cre;tin[. De-
sigur, ;i cre;tinii maturi au convingeri ferme cu pri-
vire la ce este bine sau r[u, dar ei nu se simt ofensa'i
dac[ al'i cre;tini nu sunt de acord cu ei.
Este important s[ ]n'elegem c[ Pavel nu vor-
be;te aici despre lucruri sau ac'iuni care sunt ]n mod
clar p[cate. Nu este permis s[ fie deyacord ]ntre
cre;tini atunci c=nd Cuv=ntul lui Dumneyeu calific[
anumite lucruri ca fiind p[cate.
4 Pavel men'ioneay[ dou[ domenii problem[ ]n
care primii cre;tini erau ]n deyacord cu privire la
libertatea cre;tin[. Care sunt aceste dou[ domenii?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cre;tinii continu[ s[ fie ]n deyacord cu privire
la aceste lucruri despre care a scris Pavel. Deya-
corduri asem[n[toare au persistat ]n istoria Biseri-
cii p=n[ ]n yilele noastre: deyacorduri cu privire la
]mbr[c[minte, la podoabe, la lungimea p[rului sau
cu privire la formele de distrac'ie. Diferite persoa-
ne au convingeri diferite privitoare la aceste lucruri.
Judecarea spiritualit['ii cuiva pe baya unor aseme-
nea lucruri ;i certurile asupra lor nu au f[cut dec=t
s[ sl[beasc[ multe biserici. Mul'i oameni au fost
]ndep[rta'i de Cristos din cauya spiritului critic
necru'[tor pe care l¬au ]nt=lnit ]n biseric[.
242
5 G=nde;te¬te la biserici pe care le cuno;ti. La ce
problem[ creyi c[ s¬ar referi Pavel dac[ le¬ar scrie?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6 Ce atitudine ar trebui s[ aib[ o persoan[ care
se bucur[ de mai mult[ libertate ]n Cristos fa'[ de
un cre;tin care are convingeri rigide cu privire la
m=nc[ruri, la 'inerea anumitor yile sau la alte ches-
tiuni similare? v. 3.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7 Care ar trebui s[ fie atitudinea unui cre;tin care
are asemena convingeri despre m=ncare, ]mbr[c[-
minte etc. fa'[ de un cre;tin care nu se conformeay[
standardelor lui? v. 3.
........................................................................................
8 S[ presupunem c[ tu e;ti p[stor. La biserica ta
vin mai mul'i tineri ;i ace;tia sunt m=ntui'i. Unii
dintre membrii mai ]n v=rst[ din biseric[ sunt ;oca'i
de felul ]n care tinerii ace;tia se ]mbrac[, de felul ]n
care c=nt[ plini de entuyiasm, de felul de muyic[
pe care o c=nt[ la serviciile de tineret ;i de unele
expresii pe care le folosesc ]n m[rturiile lor. Unii
dintre membrii conducerii bisericii amenin'[ cu
p[r[sirea bisericii dac[ nu se iau anumite m[suri.
Ei sunt profund deranja'i de ceea ce ei consider[ a
fi lumesc ;i lipsit de respect fa'[ de Casa lui Dum-
neyeu.
Ce ai face?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
9 Care este motivul pentru care Pavel ne spune
s[ nu ne judec[m unii pe al'ii? vv. 3¬12.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Galateni ;i Romani
Plec=nd de la problema standardelor de con-
duit[, Pavel scotea ]n eviden'[ un adev[r doctrinar
important+ Cristos este Judec[torul nostru. Fiecare
trebuie s[ dea socoteal[ de comportarea sa ]naintea
Lui. Noi ne¬am adus trupurile ca o jertf[ vie pentru
a¬L sluji pe El. El este St[p=nul nostru ;i Lui ‘i d[m
socoteal[.
‘n versetul 7, Pavel spune+ `Nici unul dintre noi
nu tr[ie;te pentru sine.~ Fiecare cre;tin ];i tr[ie;te
via'a sub privirea lui Cristos ;i ca slujitor al Lui. El
ne va ajuta ;i va purta de grij[ de noi (v. 4). El este
]n stare s[ ne fac[ s[ st[m ]n picioare! Nu te umple
aceasta de bucurie? Dar este tot at=t de adev[rat c[
ceea ce facem ]i afecteay[ pe ceilal'i, care sunt ;i ei
m[dulare ]n Trupul lui Cristos. De aceea, trebuie s[
]ncerc[m s[ fim ]n armonie unii cu al'ii, s[ evit[m
atitudinile sau ac'iunile care i¬ar jignii pe al'ii.
‘n lumina versetelor 1¬11, putem ]n'elege ver-
setul 12, care ne spune c[ at=t fratele slab, c=t ;i cel
tare vor trebui s[ r[spund[ personal de comportarea
lor ]naintea lui Dumneyeu, vor trebui s[ r[spund[
de felul ]n care s¬au tratat unul pe altul. ‘n proble-
mele de con;tiin'[ ;i de standarde de conduit[, noi
to'i vom fi judeca'i de Dumneyeu, pentru atitudi-
nea fa'[ de cre;tinii care au fost sau nu de acord cu
noi.
NU FACEæI CA ALæII S“ SE POTICNEASC“
14.13¬23
Ideea principal[ pe care o subliniay[ Pavel
acum este c[ libertatea cre;tin[ trebuie s[ fie echi-
librat[ ;i controlat[ de dragostea cre;tin[. Chiar
dac[ un cre;tin se simte liber s[ fac[ anumite lucruri
care nu sunt p[cate ]n sine, ]ntotdeauna el trebuie
s[ se g=ndeasc[ la efectul pe care acestea ]l au asupra
altora. Dac[ el ]i iube;te pe fra'ii s[i ]n Cristos, el va
c[uta s[ evite orice i¬ar putea ofensa sau i¬ar putea
face s[ se poticneasc[.
10 ‘ncep=nd cu versetul 10, Pavel scoate ]n relief
o rela'ie dintre cre;tini care face ca respectul reciproc
s[ fie important. Care este aceast[ rela'ie?
........................................................................................
11 Noteay[ accentul pe care ]l pune Pavel pe a-
ceast[ rela'ie, ca fiind esen'ial[ pentru ceea ce facem.
De c=te ori g[se;ti cuv=ntul `frate~ ]n capitolul 14?
Dac[ dore;ti, po'i s[¬l sublinieyi.
........................................................................................
Pavel discut[ aici problema m=nc[rii c[rnii.
Unii cre;tini m=ncau din carnea animalelor jertfite
idolilor. Unii acceptau invita'iile prietenilor p[g=ni
Evanghelia ;i Biserica
la banchete ]n templele p[g=ne. Ei ;tiau c[ idolii nu
sunt nimic, ;i nu se duceau acolo pentru a li se
]nchina. Pentru al'ii ]ns[, faptul c[ se duceau acolo
era considerat ca a lua parte la ]nchinarea idolilor.
Aceasta este, desigur, strict interyis[ de Cuv=ntul
lui Dumneyeu+ este un p[cat.
S[ ne imagin[m ceva ce s¬a petrecut, probabil
de mai multe ori, c=nd un nou convertit l¬a v[yut
pe un cre;tin mai vechi m=nc=nd ]n templul unui
idol. `Aha! — ;i¬o fi yis el — Eu credeam c[ atunci
c=nd ‘l accep'i pe Cristos trebuie s[ renun'i la a te
]nchina idolilor. Dar fratele Aristarh este diacon ]n
biseric[ ;i iat[¬l acolo, m=nc=nd ]ntr¬un templu al
unui idol. Dac[ el se poate ]nchina idolilor ;i totu;i
s[ fie cre;tin, atunci ;i eu pot.~ …i s¬au ]ntors la
]nchinarea la idoli. S¬ar putea ca la acel banchet fra-
tele Aristarh s[ le fi spus prietenilor s[i despre Isus,
dar noul convertit i¬a interpretat gre;it ac'iunile.
Binele s[u a ajuns s[ fie vorbit de r[u (v. 16) ;i
exemplul s[u l¬a f[cut pe fratele s[u s[ se potic-
neasc[ ;i s[ cad[ ]n p[cat. (vv. 21¬23).
12 Compar[ Romani 14.13¬23 cu 1 Corinteni
10.23¬33. ‘n 1 Corinteni 10.31¬33, Pavel enun'[ un
principiu de conduit[ pentru noi. Acest principiu
are dou[ p[r'i. Formuleay[ principiul ]n cuvintele
tale.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
13 Care versete din Romani 14 ne fac cunoscut
faptul c[ noi, cre;tini fiind, suntem liberi s[ m=nc[m
tot ce vrem? Po'i g[si trei versete?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
14 S[ presupunem c[ viyiteyi o comunitate cre;ti-
n[ care respect[ regulile moyaice cu privire la m=n-
care. C='iva dintre conduc[tori te duc la un restau-
rant ca s[ serve;ti masa. Ei comand[ carne de vit[.
‘n lista de meniu, tu ai v[yut c[ au ;i carne de porc.
æie ]'i place mai mult carnea de porc dec=t cea de
vit[. Tu ce ai comanda? Pe ce verset din Romani 14
'i¬ai baya alegerea?
........................................................................................
........................................................................................
15 Romani 14.17 este un verset cheie. Folose;te¬l
pentru a completa schema comparativ[ de mai jos.
243
‘mp[r['ia lui Dumneyeu
Nu este Ci este
......................... .........................
......................... .........................
‘n versetul 17, Pavel exprim[ un adev[r funda-
mental privitor la via'a cre;tin[. Cuvintele `‘mp[r[-
'ia lui Dumneyeu~ se refer[ la domeniul ]n care tr[-
ie;te cre;tinul. Este domeniul Spiritului. Pavel spu-
ne c[ ‘mp[r['ia lui Dumneyeu nu este m=ncare ;i
b[utur[. Lucrurile materiale, tangibile, nu sunt de
prim[ importan'[ ]n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu. ‘m-
p[r['ia lui Dumneyeu este neprih[nire, pace ;i bu-
curie ]n Duhul Sf=nt. Toate aceste trei binecuv=n-
t[ri vin prin lucrarea Duhului Sf=nt+ neprih[nire ]n
Duhul Sf=nt, pace ]n Duhul Sf=nt ;i bucurie ]n Du-
hul Sf=nt. ‘n calitate de cet['eni ai ‘mp[r['iei lui
Dumneyeu, noi tr[im ]ntr¬un domeniu ]n care ac-
'ioneay[ Duhul Sf=nt. Este lucrarea Lui s[ ne aduc[
toate aceste binecuv=nt[ri. El ne ajut[ s[ tr[im vie'i
neprih[nite, chiar dac[ firea noastr[ veche ]ncearc[
s[ ne ]mpiedice. El ne umple cu bucuria care r[m=-
ne chiar ;i ]n ]mprejur[rile cele mai grele.
AJUTAæI …I FIæI PL“CUæI ALTORA
15.1¬6
`C[ci nici Cristos nu …i¬a pl[cut Lui ‘nsu;i.~
Acestea sunt cuvinte pline de putere. Fie s[ ni le
amintim ori de c=te ori avem de f[cut o alegere ]ntre
a fi pl[cu'i nou[ ]n;ine sau a le fi pl[cu'i altora. Noi
nu vrem ]ntotdeauna s[ facem ceea ce este mai bine
pentru fra'ii ;i surorile noastre ]n Cristos. Dar dac[
ne g=ndim la Isus ]n Ghetsimani, este u;or s[ yicem
`Doamne, fac[¬se nu voia mea, ci a Ta.~
16 Pavel continu[ s[ discute libertatea ;i dragostea
cre;tin[. ‘n versetele 1 ;i 2 sunt preyentate trei res-
ponsabilit['i pe care le avem noi, cre;tinii tari, fa'[
de fra'ii ;i surorile noastre care sunt mai slabi. Care
sunt aceste trei responsabilit['i?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
17 Dac[ ne ]ndeplinim responsabilit['ile din ver-
setele 1¬2, care va fi efectul asupra fra'ilor no;tri mai
slabi? v. 2.
........................................................................................
244
18 Care va fi reyultatul ac'iunilor noastre ]n ce¬L
prive;te pe Dumneyeu? v. 6.
........................................................................................
........................................................................................
19 Ce face s[ I se aduc[ glorie lui Dumneyeu? v. 6.
........................................................................................
........................................................................................
20 Ai nevoie de mai mult[ r[bdare pentru a te aco-
moda cu ceilal'i? ‘n versetele 4¬5 g[se;ti dou[ surse
de ajutor. Care sunt acestea?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ACCEPTAæI¬I PE CEILALæI
15.7¬12
21 ‘n Romani 15.7, care este cuv=ntul care ne arat[
c[ acesta este un verset de leg[tur[, ]ndrept=ndu¬ne
privirile at=t ]napoi spre ceea ce a trecut, c=t ;i ]na-
inte, spre ceea ce urmeay[?
........................................................................................
22 Dac[ privim ]n urm[ la Romani 14.1 — verse-
tul care formuleay[ tema acestei mari diviyiuni a
lec'iei — ;i ]l compar[m cu Romani 15.7, care sunt
instruc'iunile paralele sau similare pe care le g[sim?
14.1 ................................................................................
15.7 ................................................................................
Fericit[ este acea persoan[ care a ]nv['at s[¬i
accepte pe al'ii a;a cum sunt! …i fericit[ este acea
biseric[ ai c[rei membri se accept[ cu adev[rat unii
pe al'ii, ca fra'i ;i surori ]n Cristos!
Dup[ ce a discutat despre acceptarea membri-
lor mai slabi, Pavel trece mai departe ;i d[ o aplica'ie
mai larg[ aceluia;i principiu. To'i cre;tinii trebuie
s[ se accepte unii pe al'ii.
23 Compar[ Romani 12.3¬5 cu 14.10. Acceptarea
reciproc[ este necesar[ din cauya a dou[ rela'ii pe
care cre;tinii le au unii cu al'ii. Care sunt aceste dou[
rela'ii?
12.3¬5 ................................................................................
14.10 ................................................................................
Galateni ;i Romani
24 ‘n ce mod sau pe ce bay[ trebuie noi s[¬i ac-
cept[m pe ceilal'i cre;tini ca fra'i ;i surori sau ca
m[dulare ale aceluia;i trup? Romani 15.7.
........................................................................................
........................................................................................
Acceptarea intercultural[ (acceptarea recipro-
c[ ]ntre persoane care provin din medii culturale
diferite) a fost o problem[ real[ ]n prima Biseric[ ;i
continu[ s[ fie o problem[ ]n multe locuri chiar ;i
]n yilele noastre.
25 S[ vedem acum ce ]'i mai aminte;ti din studiul
Epistolei c[tre Galateni referitor la acceptarea inter-
cultural[. Descrie problema pe care au avut¬o Pa-
vel ;i Petru ]n leg[tur[ cu aceasta. Dac[ dore;ti, po'i
s[ te ui'i peste pasajul respectiv.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Acceptarea intercultural[ ]nseamn[ mai mult
dec=t a¬i accepta pe cei care apar'in unor rase sau
na'iuni diferite. Epistola lui Iacov se ocup[ de ac-
ceptarea reciproc[ dintre boga'i ;i s[raci, dintre cei
cu ]nalte poyi'ii sociale ;i cei lep[da'i de societate.
Se poate s[ fie adu;i ]mpreun[ ]n aceea;i biseric[
local[ ;i s[ se ]nchine ]mpreun[, ]n armonie? Oare
este posibil s[ se trateye unii pe al'ii ca fra'i ;i surori
]n Cristos? Ne mul'umim s[ le ducem Evanghelia
doar celor care sunt la acela;i nivel cu noi, sau ne
g=ndim ;i la nevoia spiritual[ la alte nivele? Biseri-
ca lui Cristos este format[ din mii de adun[ri, bise-
rici locale, la diferite nivele sociale, vorbind vreo
dou[ mii de limbi. Obiceiurile sunt diferite. Dar
Evanghelia ;i cre;tinismul
orice cre;tin adev[rat ne este frate sau sor[ ]n Cris-
tos. S[¬i accept[m pe al'ii a;a cum Cristos ne¬a
acceptat pe noi pentru slava lui Dumneyeu.
S[ citim versetele 8¬9 ]n traducerea TodazŒs
English Version+
V[ spun c[ Cristos S¬a f[cut slujitor al evreilor
pentru a ar[ta c[ Dumneyeu este credincios, ca
s[ fac[ s[ se ]mplineasc[ promisiunile pe care
Dumneyeu le¬a f[cut patriarhilor ;i s[ fac[ de
asemenea Neamurile s[ fie ]n stare s[¬L sl[-
veasc[ pe Dumneyeu pentru ]ndurarea Lui.
26 Cum dovede;te Pavel afirma'ia pe care o face
]n versetul 9, ;i anume c[ unul dintre scopurile
lucr[rii lui Cristos a fost s[ m=ntuiasc[ Neamurile
(pentru ca acestea s[¬L poat[ sl[vi pe Dumneyeu
pentru ]ndurarea Lui)? vv. 9¬12.
........................................................................................
Pavel se ]ntoarce la Vechiul Testament pentru
a dovedi c[ m=ntuirea Neamurilor a fost prevestit[
clar ca fiind o parte a planului lui Dumneyeu. Dac[
dore;ti, po'i citi acele pasaje ;i s[ le sublinieyi. A-
Responsabilit['ile bisericii
Romani 15.13¬33
‘n unele schi'e ale Epistolei c[tre Romani, vei
g[si c[ partea practic[ se termin[ cu versetul 15.13.
Restul epistolei este tratat ca un epilog — ceva
ad[ugat ca un post/scriptum personal, ata;at p[r'ii
principale a scrisorii. Partea aceasta are un caracter
mult mai personal dec=t partea precedent[. Am
studiat deja ]n lec'ia 8 cadrul istoric general al epis-
tolei. Aceast[ parte nu con'ine at=t de multe
]ndemnuri c[tre cre;tini, cum am ]nt=lnit ]n 12.1 -
15.12. Deci, de ce s[ o includem ca fiind parte a
aplic[rii de c[tre Pavel a Evangheliei? De ce folosim
titlul `Responsabilit['ile bisericii~ pentru restul a-
cestei lec'ii?
Putem s[ ]nv['[m mai multe lucruri atunci
c=nd vedem o persoan[ cum face ceva dec=t atunci
c=nd doar ni se spune cum se face acel lucru. ‘n
Cuv=ntul S[u, Dumneyeu folose;te exemple pen-
tru a ne ]nv['a principii fundamentale ;i pentru a
ne ar[ta care sunt responsabilit['ile noastre. De a-
ceea, ]n Romani 15.13 - 16.24, vom privi la Pavel ;i
la Biserica primar[ pentru a vedea modul ]n care
Evanghelia este aplicat[ bisericii.
245
ceste pasaje sunt+ Psalmul 18.49: Deuteronom 32.43:
Psalmul 117.1: Isaia 11.10. Vei remarca faptul c[
unele dintre aceste texte vorbesc despre `popoare~
]n loc de `Neamuri~. Sensul cuv=ntului `Neamuri~
este tocmai acesta, adic[ oamenii din alte popoare
dec=t Israel.
27 Explic[ cine este `R[d[cina din Iese~ (v. 12),
despre care se spune c[ va domni peste Neamuri, ;i
ce ]nseamn[ c[ Neamurile vor n[d[jdui ]n El.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n aceste versete, recapitul[m o doctrin[ pe care
Pavel a preyentat¬o at=t ]n Galateni, c=t ;i ]n Romani.
Evrei ;i Neamuri ]mpreun[, to'i cei care cred ]n
Cristos formeay[ Biserica Sa, astfel c[ putem s[¬L
sl[vim ]mpreun[ pe Dumneyeu. Trebuie s[ aplic[m
aceast[ parte a Evangheliei ]n vie'ile noastre ]n bise-
ric[, pentru ca scopul lui Dumneyeu s[ se ]mpli-
neasc[ ]n noi.
‘NV“æ“TURA …I SPIRITUALITATEA
15.13¬15
Obiectivul 2. S[ preyin'i dou[ domenii de res-
ponsabilitate a unei biserici locale fa'[ de mem-
brii ei.
Versetul 13 este o rug[ciune, iar versetul 14 este
exprimarea ]ncrederii lui Pavel ]n Biserica din Roma.
Din ele putem vedea dou[ domenii vitale ale res-
ponsabilit['ii noastre. Versetul 13 vorbe;te despre
experien'a spiritual[. Pavel a scris despre bucurie,
pace, credin'[ ;i n[dejde. Acum el se roag[ pentru
ei ca acum, c=nd ei accept[ ;i cred adev[rurile E-
vangheliei, Dumneyeul n[dejdii s[¬i umple cu aces-
te binecuv=nt[ri. Dac[ vor s[ se bucure continuu
de aceast[ minunat[ n[dejde, aceasta se va putea
]nt=mpla numai prin lucrarea supranatural[ a Du-
hului Sf=nt.
Dar experien'a spiritual[ nu este suficient[. Noi
trebuie s[ cunoa;tem Cuv=ntul lui Dumneyeu ;i s[¬i
]nv['[m ;i pe al'ii, s[¬i ajut[m s[ ]l aplice ]n inimile
lor. Bun[tatea pe care Duhul lui Dumneyeu o pro-
246
duce ]n vie'ile noastre ne face s[ dorim s[ le ]mp[r-
t[;im altora binecuv=nt[rile Lui.
28 S[ examin[m biserica noastr[ local[ pe baya a
ceea ce g[sim ]n acest text. Pune un X ]n dreptul
punctelor ]n care sim'i c[ biserica ta local[ este tare.
Experien'a spiritual[ a tuturor membrilor ......
‘nv['[tur[ ;i aplicarea Cuv=ntului lui Dumneyeu ......
29 Ce m[suri s¬au luat pentru a¬i ajuta pe oameni
s[ primeasc[ via'[ spiritual[ ;i cre;tere spiritual[?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
30 Ce m[suri s¬au luat pentru cunoa;terea Bibliei,
pentru aplicarea ei ;i pentru preg[tirea altora care
s[ fie ]n stare s[¬i ]nve'e pe al'ii?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
31 ‘n Biserica din Roma, responsabilit['ile de a
cunoa;te Biblia, de a ]ndemna, de a¬i ajuta spirituali-
ce;te pe cre;tini, erau limitate numai la p[stor?
Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
EVANGHELIYAREA LUMII
15.15¬21
Obiectivul 3. S[ descrii politica misionar[ a lui
Pavel ;i s[ sco'i ]n eviden'[ din Romani 15 yece
lucruri care au contribuit la succesul lucr[rii
sale.
S[ revenim la lec'ia 8 ;i s[ recapitul[m ceea ce
am spus acolo referitor la acest pasaj. Dup[ aceea,
s[ aplic[m ceea ce vedem ]n lucrarea misionar[ a
lui Pavel ca un exemplu pentru lucrarea de propov[-
duire a Bisericii de ayi.
32 Compar[ Romani 1.1 cu 15.16. Cum se nume;te
Pavel pe sine?
Galateni ;i Romani
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
33 Compar[ versetele 15¬16 cu Galateni 1.15¬16.
Care este sursa chem[rii lui Pavel ;i ce simte el des-
pre a fi slujitorul lui Cristos pentru Neamuri?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
34 ‘'i aminte;ti ce a spus Pavel ]n Galateni despre
faptul c[ Dumneyeu ]i cheam[ pe oameni la diferite
lucr[ri? Dar despre recunoa;terea acestor lucr[ri de
c[tre biseric[, ]n cadrul ]ndeplinirii Marii ‘ns[rci-
n[ri? Cite;te Galateni 2.7¬9. La ce ]n'elegere a ajuns
biserica?
........................................................................................
........................................................................................
35 Pavel se prive;te pe sine ca preot al lui Dum-
neyeu — unul care se roag[ pentru oameni ;i ‘i
aduce o jertf[ lui Dumneyeu. Compar[ Romani 21.1
cu 15.16. Care este jertfa vie pe care I¬o aduce Pavel
lui Dumneyu ]n Romani 15.16?
........................................................................................
36 Cum le¬a slujit Pavel Neamurilor? Ce le¬a dat?
Compar[ Romani 1.16 cu 15.16?
........................................................................................
........................................................................................
37 O jertf[ acceptabil[ trebuie s[ fie o jertf[ sf=nt[.
Cum au fost sfin'ite Neamurile? v. 16.
........................................................................................
........................................................................................
38 Cum l¬a ajutat Duhul Sf=nt pe Pavel ;i cum a
f[cut El ca Neamurile s[ se supun[ credin'ei pre-
tutindeni unde predica Pavel Evanghelia? vv. 17¬19:
Galateni 2.8.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Evanghelia ;i Biserica 247

39 Creyi c[ puterea Duhului Sf=nt — la care se re- .... 1. A apreciat lucrurile bune sau calit['ile
fer[ Pavel ]n Romani 15.17¬19 — ar trebui s[ fie altora ;i i¬a l[udat pentru ele. v. 14.
inclus[ ]n programul evangheliy[rii mondiale con- .... 2. Avea sentimentul chem[rii din partea lui
temporane? Dumneyeu ;i l¬a apreciat ca pe un privi-
legiu. vv. 15¬16.
........................................................................................
.... 3. Avea c[l[uyire clar[ de la Dumneyeu pen-
40 Care cuvinte din Romani 15.19 se refer[ la tru lucrare specific[. vv. 16, 20.
metoda lui Pavel de evangheliyare complet[ a re- .... 4. Se considera pe sine ca fiind un slujitor al
giunii ]n care el a ]nfiin'at o biseric[ ]n capitala lui Cristos pentru oamenii la care a fost
regiunii? trimis. v. 16.
........................................................................................ .... 5. Predica ]ntreaga Evanghelie a lui Dumne-
yeu. vv. 16, 19.
Desigur, cuvintele `am r[sp=ndit cu prisosin'[~ .... 6. ‘i d[dea slav[ lui Dumneyeu pentru tot
se pot referi la modul complet al lui Pavel de propo- ce realiya. vv. 18/19.
v[duire a ]ntregului mesaj, pe l=ng[ evangheliya- .... 7. Lucrarea sa o f[cea prin Duhul Sf=nt. v. 9.
rea complet[ a regiunii. Ambele aspecte ale evan- .... 8. Era harnic, minu'ios ;i sistematic ]n lucra-
gheliy[rii sunt importante ;i ast[yi. Ambele sunt rea lui Dumneyeu. vv. 19¬20.
parte a responsabilit['ii bisericii pentru evangheli- .... 9. A urmat modelul biblic de apropiere de
yarea lumii. aceia care nu au auyit Evanghelia. vv.
20¬21.
41 Din afirma'ia lui Pavel despre strategia lui mi- .... 10. Era un om curajos ;i avea viyiune misio-
sionar[ ]n Romani 15.20¬21, formuleay[ o responsa- nar[. vv. 15, 20¬24.
bilitate a bisericii din yilele noastre. .... 11. Se bucura de p[rt[;ia cu al'i cre;tini. vv.
........................................................................................ 23¬24.
.... 12. I¬a ]nv['at pe noii converti'i despre res-
........................................................................................ ponsabilitatea financiar[ fa'[ de conduc[-
........................................................................................ torii lor spirituali ;i fa'[ de aceia care erau
]n nevoie ;i i¬a ajutat s[¬;i fac[ datoria. vv.
25¬28.
‘n versetul 21, Pavel ne d[ o bay[ biblic[ pen-
.... 13. Avea credin'a c[ Dumneyeu va binecu-
tru strategia lui misionar[. Acesta este un citat din
v=nta lucrarea sa. v. 29.
Isaia 52.15 ;i este ]nc[ o dovad[ a faptului c[ evan-
.... 14. Se ruga pentru al'ii ;i ]i implora ;i pe ei s[
gheliyarea Neamurilor a fost prevestit[ ]n Vechiul
se roage pentru el. vv. 13, 30¬33.
Testament.

‘n versetele 22¬24 observ[m un alt element al

DARURI
strategiei misionare a lui Pavel. C=nd o regiune era
15.22¬29
evangheliyat[, el l[sa lucr[tori care s[ poarte de grij[
de fiecare biseric[ ]nfiin'at[, iar el pleca ]ntr¬o alt[
Obiectivul 4. S[ sco'i din Romani 15.22¬29 trei
regiune care nu fusese ]nc[ evangheliyat[. Astfel,
feluri de colecte care formeay[ un model pen-
el ];i planific[ o c[l[torie ]n Spania ]mpreun[ cu o
tru biserica de ayi.
viyit[ la Roma.
43 S[ vedem acum dac[ po'i descoperi cele trei
feluri de colecte din acest text. Pavel se refer[ ]n mod
42 ‘n Galateni ai v[yut dragostea fierbinte pe care
explicit la dou[ colecte ;i men'ioneay[ un princi-
o avea Pavel fa'[ de converti'ii lui, rug[ciunile lui
piu fundamental pentru a treia.
pentru ei, intensa lui preocupare pentru starea lor
spiritual[. ‘n Romani ai v[yut c=teva tr[s[turi de
caracter ale lui Pavel, care l¬au f[cut s[ fie un martor 15.24 .................................................................................
misionar. Acum scoate din Romani 15 c=teva din
15.26 .................................................................................
lucrurile care au contribuit la succesul lui. Verific[¬'i
via'a ;i lucrarea ;i veyi dac[ ]nt=lne;ti ace;ti factori 15.27 .................................................................................
care contribuie la succes. Pune un X ]n dreptul
acelora pe care sim'i o nevoie deosebit[ s[¬i cultivi. Pavel inten'iona s[¬i slujeasc[ Bisericii din
Discut[ cu Dumneyeu despre ei. Roma c=nd ]i va viyita ;i, la r=ndul lui, se a;tepta ca
248
ei s[¬l ajute s[ duc[ Evanghelia ]n Spania (v. 24).
Marea ‘ns[rcinare este pentru ]ntreaga biseric[, nu
doar pentru predicatori. A face o colect[ special[
pentru un misionar este un mare privilegiu. Este un
mod ]n care putem fi p[rta;i la evangheliyarea lumii.
Prin colectele noastre putem ajuta ca al'ii s[ fie
trimi;i ;i sus'inu'i pentru a predica Evanghelia a-
colo unde noi nu ne putem duce. Astfel, lucr=nd ca
s[ c=;tig[m banii pe care ]i don[m pentru misiune,
noi lucr[m pentru Domnul, exact ca ;i misionarii
pe care ]i trimitem. Suntem conlucr[tori cu Dum-
neyeu.
Pavel avea trei motive s[ acorde mare impor-
tan'[ str=ngerii de ajutoare pentru cre;tinii s[raci
din Ierusalim (v. 26).
1. Aceasta era o demonstrare a leg[turii de
p[rt[;ie ;i a dragostei fr['e;ti dintre cre;-
tinii dintre Neamuri ;i cre;tinii evrei.
2. Aceasta arat[ c[ cre;tinii dintre Neamuri
recunosc ]ndatorirea spiritual[ pe care o
au fa'[ de Biserica din Ierusalim.
3. Aceasta era punctul culminant al lucr[rii
lui Pavel ]n regiunea Aegean[ ;i era un
act de ]nchinare ;i de dedicare lui Dum-
neyeu ]nainte de a porni spre vest.
44 Scrie pe scurt care este opinia ta cu privire la
m[sura ]n care cre;tinii sunt r[spuny[tori s[¬i ajute
pe al'i cre;tini care trec prin greut['i financiare. Ce
probleme sunt implicate? Care este practica bisericii
tale?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Peste tot ]n Biblie g[sim c[ oamenii lui Dum-
neyeu i¬au ajutat pe v[duve, pe orfani ;i pe s[raci.
Galateni ;i Romani
Chiar ]nainte ca Legea s[ fi fost dat[, Iov considera
c[ este de datoria lui s[¬i ajute pe cei s[raci (Iov
31.16¬22). Legea cuprindea prevederi la d[ruirea
sistematic[ ;i ajutorarea celor slabi, at=t individual,
c=t ;i ca na'iune (Exod 23.11: Levitic 19.9¬10: Deute-
ronom 14.28¬15.15).
‘n c[r'ile poetice ;i ]n cele profetice vedem c[
neprih[nirea (starea de ]ndrept['ire ;i tr[irea co-
rect[) include ajutorarea s[racilor. Dumneyeu ]i pe-
depse;te pe aceia care nu ;i le ]mplinesc (Psalmii
41.1¬3: 82.3¬4: Proverbe 14.21, 31: 21.13). Profe'ii au
chemat poporul la poc[in'[ pentru nedrept['ile co-
mise. Dumneyeu i¬a spus poporului, prin Isaia, c[
dovada de poc[in'[ pe care o a;teapt[ de la ei nu
este postul, ci o via'[ corect[, ]n special ]n ceea ce
prive;te tratarea celor s[raci (Isaia 58.1¬12).
Isus a ]nv['at ;i a practicat d[ruirea pentru cei
s[raci (Matei 5.42: 6.1¬4: 19.21: Luca 6.30¬38: Ioan
13.29: Fapte 20.35). El a reyumat Legea ;i prorocii
]n legea dragostei (Matei 22.37¬40).
Pavel, Iacov ;i al'i conduc[tori ai primei Bise-
rici au ]n'eles c[ dragostea cre;tin[ este mai mult
dec=t afec'iune. A¬l iubi pe aproapele t[u ca pe tine
]nsu'i ]nseamn[ s[¬'i ]mpar'i bunurile cu cel aflat
]n nevoie (Iacov 1.27: 2.15¬18).
Biserica primar[ a acceptat responsabilitatea de
a le purta de grij[ acelora dintre ei care nu aveau
nici o surs[ de venit. Dar fondurile erau limitate,
iar aceia c[rora le putea purta de grij[ familia nu
erau pu;i ]n sarcina bisericii. Pe l=ng[ aceasta, cei
care erau ]n stare s[ lucreye nu trebuia s[ fie o sarci-
n[ pentru biseric[ ]n ceea ce prive;te ]ntre'inerea
lor. Ba mai mult, ei erau datori s[ lucreye ;i s[ con-
tribuie la sus'inerea acelora care erau ]n nevoie
(Fapte 6.1: 1 Timotei 3.5¬8, 16: Efeseni 4.28). Aceia
care nu voiau s[ munceasc[ nu trebuia s[ fie hr[ni'i
de c[tre biseric[ (2UTesaloniceni 3.10¬12).
Pavel i¬a ]nv['at pe cei converti'i s[ le dea celor
s[raci, aceasta fiind o parte a ]nchin[ciunii lor ;i a
Evanghelia ;i Biserica
slujirii Domnului. Pavel ;i Barnaba i¬au dus Biseri-
cii din Ierusalim un ajutor din partea Bisericii din
Antiohia, cu ocayia foametei care a b=ntuit ]n Iu-
deea. Am v[yut deja ]n Galateni 2.9¬10 c[ luarea ]n
considerare a nevoilor celor s[raci (a;a cum i¬au
cerut lui Pavel conduc[torii Bisericii din Ierusalim)
era o parte integrant[ a lucr[rii lui Pavel. El a ]nv['at
de asemenea c[ ]n ceruri vom primi r[splat[ de la
El. Nimeni nu ‘l poate dep[;i ]n d[rnicie pe Dum-
neyeu. El ne d[ ]napoi ]ntotdeauna mai mult dec=t
I¬am dat noi (Matei 10.42: 1 Timotei 6.17¬19).
45 S[ compar[m acum cuvintele lui Pavel din Ro-
mani 15.27 cu aplicarea de c[tre el a unui principiu
din Vechiul Testament pe care ]l g[sim ]n 1 Timotei
5.17¬18. Formuleay[ ]n cuvintele tale responsabili-
tatea pe care o are biserica local[ fa'[ de p[storul
(b[tr=nul) ei, dup[ cum ne ]nva'[ Pavel.
........................................................................................
........................................................................................
46 Cum se potrive;te aplica'ia pe care o face Pa-
vel referitor la responsabilitatea financiar[ a bisericii
fa'[ de p[stor cu ]nv['[tura Domnului Isus din Ma-
tei 10.5¬10: Luca 10.1¬7, c=nd i¬a trimis pe cei doi-
spreyece ucenici ;i apoi pe cei ;apteyeci ]n lucrarea
de evangheliyare?
........................................................................................
........................................................................................
47 S[ ne ]ntoarcem ;i s[ compar[m ]ndemnul pe
care ]l d[ Pavel bisericilor ]n Galateni 6.6¬10 cu cel
din 1 Corinteni 9.1¬14. Cine a r=nduit ca cei ce
predic[ Evanghelia s[ primeasc[ suport financiar
din lucrarea pe care o fac? Scrie versetul la care te
referi.
........................................................................................
........................................................................................
Din 1 Corinteni vedem c[ Biserica din Corint
nu¬l sus'inea material pe Pavel. El nu voia ca ei s[
cread[ despre el c[ predic[ Evanghelia ca s[¬;i
c=;tige existen'a. Unii lucr[tori ai Evangheliei de ayi,
c=nd ]ncep o nou[ lucrare, nu primesc daruri, pen-
tru acela;i motiv. Mul'i p[stori lucreay[ pentru a
se ]ntre'ine pe ei ]n;i;i, a;a cum a f[cut Pavel, ;i las[
ca fondurile bisericii s[ fie folosite pentru chel-
tuielile curente (chirie, electricitate etc). Totu;i,
vedem c[ Pavel a acceptat daruri de la alte biserici
(2 Corinteni 11.7¬9: Filipeni 4.10¬19) ;i a numit a-
ceste daruri `jertf[ de miros pl[cut~ adus[ lui Dum-
neyeu.
48 Pentru a concluyiona studiul referitor la colecte,
249
permite¬mi s[ te ]ndemn s[ cite;ti dou[ capitole
minunate pe care le¬a scris Pavel Bisericii din Corint
despre partea lor ]n colecta pe care urma s[ o duc[
la Ierusalim (2 Corinteni 8 ¬ 9). Dup[ ce le¬ai citit,
roag[¬te cu privire la ]ntreag[ aceast[ problem[ a
colectelor ;i a responsabilit['ii financiare. ‘;i ]ndepli-
ne;te biserica ta aceast[ responsabilitate? Este ne-
voie s[¬i ]nve'i despre acest subiect? æi¬a vorbit
Domnul despre partea care ]'i revine de ]mplinit?
Dac[ da, ce inten'ioneyi s[ faci?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
RUG“CIUNEA
15.30¬33
Obiectivul 5. Din rug[ciunile lui Pavel ;i ce-
rerile pe care le face ]n rug[ciune ]n Romani
15, s[ preyin'i natura ;i puterea rug[ciunii ;i
s[ ar['i care este responsabilitatea bisericii ]n
privin'a rug[ciunii.
Ai observat ]n epistolele lui Pavel c[ adeseori
c=nd le scrie cre;tinilor, duhul lui se fr=nge ]n rug[-
ciune ]naintea lui Dumneyeu pentru ei? Rug[ciunea
]mplete;te doctrina lui cu aplica'ia acesteia. Numai
Duhul lui Dumneyeu poate face Cuv=ntul s[ devin[
realitate ]n via'a cititorilor. Pentru a avea efect, Cu-
v=ntul trebuie s[ fie ]mpletit cu credin'a. Duhul
Sf=nt nu numai c[ ]i d[ lui Pavel mesajul lui Dum-
neyeu, dar ]l ;i inspir[ s[ se roage pentru aceia care
vor primi mesajul. Aceste rug[ciuni inspirate de
Duhul ne reveleay[ voia lui Dumneyeu ;i planul S[u
pentru noi — at=t ]n binecuv=nt[rile pe care ni le
d[ ca r[spuns la rug[ciune, c=t ;i ]n modelul pe care
]l putem urma c=nd ne rug[m pentru al'ii.
49 Exemplul lui Pavel ne arat[ care este responsa-
bilitatea noastr[. Ce ar trebui s[ facem atunci c=nd
le vorbim oamenilor despre Isus Cristos, sau c=nd
]nv['[m sau predic[m Cuv=ntul Lui?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
250 Galateni ;i Romani

RUG“CIUNILE LUI PAVEL ‘N ROMANI 15

Versetul Cui se adreseay[ Cererea Scopul sau reyultatul

5-6 Dumneyeul s[ v[ fac[ pentru ca to'i
............................. ............................................ ............................................
............................. unii fa'[ de al'ii dup[ pilda ............................................
............................................ Tat[l Domnului nostru Isus
Cristos

13 Dumneyeul s[ v[ umple pentru ca

............................. ............................................ ............................................
pe care ............................... prin ....................................
............................................

33 Dumneyeul ............................................
.............................
............................. ............................................

50 S[ privim acum la trei rug[ciuni ale lui Pavel

]n acest capitol (15.5¬6, 13, 33) ;i s[ complet[m o
schem[ analitic[ pe care o po'i folosi ]ntr¬un studiu
biblic.
51 ‘'i place cum accentueay[ Pavel modul ]n care
natura lui Dumneyeu este legat[ de nevoile oame-
nilor? Este acesta un bun model care s[ te ]nt[reasc[
]n credin'[ atunci c=nd te rogi?
........................................................................................
52 S[ recapitul[m acum Romani 1.7¬15. Compar[
versetele 1.11¬12 cu 15.29, 30, 32. ‘n aceste versete,
vedem c[ Pavel se a;teapt[ s[ fie o binecuv=ntare
pentru Biserica din Roma. Vedem de asemenea c[
Pavel nu se considera pe sine superior celorlal'i
cre;tini. Noteay[ expresiile care arat[ c[ Pavel sim-
'ea nevoia s[ fie ajutat spiritual ;i s[ primeasc[
binecuv=nt[ri de la fra'ii ;i surorile sale ]n Cristos.
15.32 ..............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
53 Care expresie din aceste versete arat[ c[ rug[-
ciunea este de fapt parte a lucr[rii bisericii ]n evan-
gheliyarea lumii?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
54 C=t de concre'i ar trebui s[ fim ]n rug[ciunile
noastre unii pentru al'ii ;i ]n special pentru lucr[torii
no;tri ;i pentru misionari? Pavel le cere s[ se roage
pentru patru lucruri. Care sunt acestea? Romani
15.31¬32.

1.12 .............................................................................. ........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
15.30 ..............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Evanghelia ;i Biserica
Au primit r[spuns rug[ciunile cre;tinilor din
Roma pe care le¬au f[cut pentru Pavel? Da, toate
cele patru cereri, dar ]ntr¬un alt fel dec=t cel la care
se a;tepta Pavel. ‘n Ierusalim, necredincio;ii au ]n-
cercat s[¬l omoare, dar Domnul l¬a iyb[vit. Condu-
c[torii bisericii l¬au primit cu bucurie ;i L¬au sl[vit
pe Dumneyeu pentru lucrarea lui (Fapte 21.17¬20).
Pavel a fost arestat, acuyat pe nedrept ;i ]ntemni'at,
dar el a folosit ocayiile ivite ]n arestarea lui, ]n an-
chete ;i ]n ]ntemni'are, pentru a predica Evanghe-
lia mul'imilor, liderilor religio;i ;i ]nal'ilor demni-
tari guvernamentali. C[l[toria lui misionar[ la Ro-
ma a f[cut¬o ca ]ntemni'at, dar ]n timpul unei furtuni
pe mare, corabia a naufragiat ;i, prin c[l[uyirea pe
care a primit¬o de la Duhul Sf=nt, le¬a salvat via'a
tuturor celor ce erau pe corabie.
Naufragiul ;i cele trei luni de ]nt=ryiere ]n in-
sula Malta au fost p[r'i din r[spunsul la rug[ciunea
ca `s[ ajung la voi cu bucurie, cu voia Domnului.~
P[rt[;ia cre;tin[
Romani 16.1¬27
Obiectivul 6. S[ identifici ]n Romani 16 trei
lucruri care ]nt[resc biserica ;i s[ le pui ]n apli-
care ]n via'a ;i lucrarea ta.
APRECIERI …I ‘NDEMNURI
16.1¬16
Probabil ai observat c[ ]n aceast[ lec'ie am f[cut
destul de mult[ recapitulare. Aceasta are ca scop s[
te ajute s[ combini ceea ce ai ]nv['at ;i s[¬'i ]ntip[-
re;ti ]n memorie cuno;tin'ele. De asemenea, te va
ajuta s[ te preg[te;ti pentru examenul final.
56 ‘ntoarce, te rog, la lec'ia 8 din acest ghid de stu-
diu, ;i cite;te din nou comentariile referitoare la
Romani 16.1¬16. Subliniay[ ]n Biblie cuvintele de
]ndemn ;i de laud[ pe care le g[se;ti ]n 16.1¬16. In-
clude ]ntre cuvintele de apreciere ;i expresia `prea
iubitul~, deoarece aceasta arat[ c[ persoana la care
se refer[ trebuie s[ aib[ calit['i care o fac s[ fie iubit[
de al'ii.
F[ o list[ cu numele tuturor persoanelor pe care
Pavel le laud[ sau le omagiay[ ]n acest capitol.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
251
Malta a fost un teren evanghelistic care a ap[rut pe
nea;teptate, dar care era preg[tit. Dumneyeu a f[cut
mari minuni acolo c=nd Pavel s¬a rugat pentru cei
bolnavi. …i putem fii siguri c[ a predicat Evanghe-
lia oamenilor de acolo (Fapte 28.1¬10). Chiar ]nainte
ca Pavel s[ ajung[ la Roma, cre;tinii de acolo au
auyit despre venirea lui ;i s¬au dus s[¬l ]nt=mpine,
s[¬i ureye bun venit. A fost Pavel ]nviorat prin ei?
‘n Fapte 28.15 este scris+ `Fra'ii... au venit s[ ne
]nt=mpine... C=nd i¬a v[yut, Pavel I¬a mul'umit lui
Dumneyeu ;i i¬a ]mb[rb[tat.~
55 ‘n ce m[sur[ ];i ]ndepline;te biserica ta respon-
sabilitatea de a se ruga pentru nevoile concrete ale
lucr[torilor ;i ale misionarilor? Ce ai putea face pen-
tru a¬i ajuta la ]ndeplinirea acestei responsabilit['i?
........................................................................................
........................................................................................
Ce importan'[ are faptul c[ li te adreseyi per-
soanelor pe nume? Dar recunoa;terea meritelor per-
sonale ;i l[udarea lor ]naintea ]ntregii biserici pen-
tru ceea ce au f[cut? C[¬i iube;ti pe oameni ;i c[ le
faci cunoscut lucrul acesta? C[ aprecieyi ;i c[ amin-
te;ti ceea ce 'i¬au f[cut al'ii? C[ ]i lauyi pe al'i lu-
cr[tori cre;tini pentru lucrarea lor ;i c[ nu te g=n-
de;ti doar la lucrarea ta? Pavel le¬a spus cre;tinilor
din Roma s[¬i dea cinste celui ce merit[ (Romani
13.7), ;i aici ne d[ un exemplu. Cuvintele de apre-
ciere pentru eforturile noastre satisfac o nevoie fun-
damental[ a naturii umane. Cu c=t ;tiu mai bine
membrii unei biserici ce au f[cut unii ;i al'ii pentru
Domnul, cu at=t se vor aprecia mai mult unul pe
cel[lalt. Aceasta ]nt[re;te dragostea fr['easc[ ;i
p[rt[;ia cre;tin[ ]n biseric[.
‘n versetul 16, Pavel se refer[ la un alt mod de
exprimare a dragostei cre;tine — s[rutarea sf=nt[.
S[rutul pe obray era un salut prietenesc pe acele
vremuri ]n '[rile orientale, ;i a r[mas a;a p=n[ ]n
yilele noastre ]n multe p[r'i. Cre;tinii se salutau unii
pe al'ii cu un s[rut. Pavel doar le spune s[ se salute
unii pe al'ii a;a cum obi;nuiesc, conform tradi'iilor
lor culturale (dup[ cum le¬ar spune ast[yi celor din
vest s[¬;i str=ng[ m=inile). El nu ne porunce;te s[
urm[m un anumit ritual, ci ne spune+ `Fi'i priete-
no;i. Ar[ta'i¬v[ dragostea pentru fra'ii ;i surorile
voastre ]n Cristos.~
Noteay[ tot ]n versetul 16 c[ Pavel trimite mai
mult dec=t un salut personal. El ]nt[re;te p[rt[;ia
]ntre biserici, trimi'=nd salut[rile unor biserici
252
dintr¬o regiune bisericilor din alt[ regiune. Multe
biserici p[streay[ acest obicei de a trimite salut[ri
ori de c=te ori un membru al acelei biserici viyiteay[
alte biserici.
AVERTIYARE ‘MPOTRIVA DEYBIN“RILOR
16.17¬20
Satan ]ncearc[ sau s[ distrug[ o biseric[ sau s[¬i
]mpiedice cre;terea, prin deybin[ri. Uneori, prin
diferen'e de opinie asupra unei doctrine. Ai studiat
deja despre cele trei frac'iuni din bisericile Galatiei+
iudaiyatorii ;i cei care ]i urmau ]n legalism, antino-
mienii, care nu voiau s[ se supun[ nici unui fel de
reguli sau restric'ii, ;i partida care se 'inea de ce ]i
]nv['ase Pavel.
Pavel ;tia c=t de groaynic poate fi yelul pentru
o doctrin[ dac[ nu este controlat de dragoste. Pe el
l¬a f[cut s[ ajute la ]mpro;carea cu pietre a lui …tefan
;i s[¬i persecute pe cre;tini. Mereu-mereu el a fost
biciut, ]mpro;cat cu pietre, b[tut, ]nchis, pentru c[
]nv['[turile pe care le predica nu erau ]n acord cu
ceea ce propov[duiau al'i lideri religio;i. Diviy[rile
doctrinare pot s[ sf=;ie o biseric[, s[¬i ]ndep[rteye
pe oameni de la adev[r ;i s[ distrug[ lucrarea lui
Dumneyeu. …i, de;i nu Pavel a ]nfiin'at Biserica din
Roma, el nu poate s[ ]ncheie scrisoarea f[r[ a¬i
avertiya ]mpotriva acelora care ar putea produce
deybin[ri sau care ar putea promova doctrine care
nu sunt conforme Evangheliei.
57 Care sunt cele dou[ lucruri pe care ne ]nva'[ Pa-
vel s[ le facem cu aceia care produc deybin[ri ;i ]nva'[
sau ac'ioneay[ ]mpotriva doctrinei s[n[toase? v. 17
........................................................................................
58 Ce folosesc ei adesea pentru a¬i ]n;ela pe oa-
meni? v. 18.
........................................................................................
59 Compar[ Romani 1.8 cu 16.19. Nume;te dou[
caracteristici binecunoscute ale Bisericii din Roma,
caracteristici pe care Pavel nu voia s[ le vad[ distru-
se de c[tre deybinatorii sau ]nv['[torii de doctrine
false, a;a cum erau iudaiyatorii.
........................................................................................
60 Compar[ Romani 16.20 cu Genesa 3.15. La Cal-
var, `Cristos a ydrobit capul ;arpelui~, dar aici, ]n
benedic'ia apostolic[, avem promisiunea victoriei
]n lupta pe care fiecare dintre noi o duce ]mpotriva
lui Satan. Cine¬l va ydrobi pe Satan sub picioarele
noastre? ‘n lumina acestui verset, de ce este acest
titlu deosebit de ]ncurajator? v. 17.
........................................................................................
Galateni ;i Romani
P“RT“…IE ‘NTRE BISERICI
16.21¬24
‘n versetul 20 am observat din nou rug[ciunea
lui Pavel pentru ca harul Domnului Isus Cristos s[
fie cu aceia care citesc epistola sa. Aceasta ne amin-
te;te de importan'a harului ]n ]ntreaga lui ]nv['[-
tur[ ;i de bog['iile harului pe care Cristos le¬a adus
]n via'a noastr[.
Am remarcat deja ]n versetul 16 c[ bisericile din
regiunea Aegean[ au trimis salutul lor Bisericii din
Roma. Acum g[sim diferi'i membri ai Bisericii din
Corint al[tur=ndu¬i¬se lui Pavel ]n trimiterea de
salut[ri fra'ilor din Roma.
61 Compar[ versetul 16.21 cu cuvintele lui Pavel
din Filipeni 2.19¬23. Care e colaboratorul lui Pavel,
foarte c[lduros recomandat, care trimite salut[rile
sale?
........................................................................................
62 Este evident c[ Pavel a dictat aceast[ epistol[.
Cine a fost secretarul care a scris¬o? v. 22.
........................................................................................
63 ‘n casa cui st[tea Pavel la Corint?
........................................................................................
Pavel ]l nume;te pe Gaiu gayda ]ntregii bise-
rici. Aceasta probabil ]nseamn[ c[ ]ntreaga biseric[
se aduna ]n casa lui. S¬ar putea s[ se refere de ase-
menea la ospitalitatea fa'[ de ]ntreaga biseric[.
Te bucuri c=nd cite;ti reportaje despre lucra-
rea Domnului din diferite locuri? Sau c=nd auyi ra-
portul cuiva care vine din alt[ biseric[? Comunica-
rea ]ntre bisericile din regiunea ta contribuie la ]n-
t[rirea bisericii? Ce m[suri a'i luat ]n acest sens? Se
pot face ]mbun[t['iri? Roag[¬te pentru aceasta.
64 Nume;te acum trei lucruri din Romani 16 care
]nt[resc p[rt[;ia cre;tin[ ]ntr¬o biseric[. Sublinia-
y[¬le pe acelea pe care vrei, ]n mod hot[r=t, s[ le
pui ]n practic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Evanghelia ;i Biserica 253

Slava lui Dumneyeu

Romani 16.25¬27

Obiectivul 7. Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu pen-
tru bog['iile harului S[u pe care l¬ai v[yut ]n
Galateni ;i ]n Romani. Prosl[ve;te¬L pentru E-
vanghelie, pentru o mai bun[ ]n'elegere a ei ;i
pentru ocayiile de a o preyenta altora.
tru ca acestea s[ vin[ la ascultarea credin'ei. Cre-
din'a lor ;i credin'a noastr[ se dovedesc prin cre-
din'a ;i ascultarea de singurul Dumneyeu ]n'elept,
prin Isus Cristos, C[ruia s[¬I fie slava, ]n vecii ve-
cilor!

Ultimele trei versete din scrisoarea lui Pavel
c[tre Romani sunt o doxologie — o minunat[ expri-
mare a prosl[virii lui Dumneyeu. Con'inutul acestui
punct culminant al epistolei este foarte asem[n[tor
cu introducerea din 1.1¬5. Compar[ aceste versete.
Sugestia mea este s[ cite;ti ;i comentariile referi-
toare la acele versete ]n preyentul ghid de studiu.
Pavel ‘l sl[ve;te pe Dumneyeul care este ]n stare
s[¬i ]nt[reasc[ ;i s[¬i p[streye pe oamenii c[rora le¬a
scris. S¬ar putea s[ se refere la pericolul deybin[rilor
despre care i¬a avertiyat ]n versetul 17. Dumneyeu
este ]n stare s[¬i fac[ tari ]n credin'[, potrivit cu
66 ‘ntoarce¬te acum ;i cite;te ]nc[ o dat[ versetele
care expun tema epistolei — Romani 1.16¬17 —, apoi
iybucnirea de slav[ a lui Pavel din 11.33 ;i, ]n fine,
16.27. Cite;te aceste versete cu voce tare ]naintea lui
Dumneyeu ;i mul'ume;te¬I pentru minunata Sa ]n-
'elepciune ;i pentru harul prin care Evanghelia a
ajuns la tine ;i prin care tu ai fost adus la El.
67 Evaluarea progresului
‘ntoarce¬te acum la obiectivele cur-
sului, ]n capitolul introductiv. Cite;te¬le

Excelent
Bun
Slab
Evanghelia lui Pavel — vestea bun[ despre Isus
]n forma lor complet[ acolo. Dup[ aceea,
Cristos pe care o predic[.
pune un X ]n coloana care descrie cel mai
adecvat progres pe care l¬ai f[cut spre
65 Potrivit versetului 16.25, care a fost Evanghe-
atingerea fiec[rui obiectiv.
lia pe care a predicat¬o Pavel? Care era con'inutul
ei?
1. S[ ]n'elegi solu'iile actuale pe care
........................................................................................ Dumneyeu le ofer[ ]n aceste scrisori
Cuvintele `potrivit cu descoperirea tainei~ se problemelor cu care se confrunt[
refer[ la faptul c[ Evanghelia, sau vestea bun[ des- cre;tinii de ast[yi: aplic[¬le, conform
pre Cristos, va face ca Cristos s[ ia chip ]n cei care o necesit['ilor, ]n via'a ;i lucrarea ta.
cred. Taina este `Cristos ]n voi, n[dejdea slavei~ 2. S[ ]n'elegi mai profund via'a, carac-
(Coloseni 1.26¬27). Mereu-mereu, Pavel ne¬a ar[tat terul ;i lucrarea apostolului Pavel: s[
c[ acest mesaj nu este doar o idee a sa. Dumneyeu a aplici principiile care pot ]mbun[t['i
revelat faptul acesta ]n Scripturi (Romani 16.26). calit['ile vie'ii ;i lucr[rii tale.
Pavel a ascultat de porunca lui Dumneyeu de a face
3. S[ discu'i datele generale ale episto-
cunoscut[ Evanghelia la Neamuri — la toate popoa-
lelor c[tre Galateni ;i Romani+ data
rele, pentru ca acestea s[ cread[ ;i s[ asculte de
scrierii, ]mprejurarea scrierii, desti-
Dumneyeu.
natarii acestor scrisori.
Revelarea Evangheliei lui Isus Cristos 4. S[ compari epistolele c[tre Galateni
Romani 16.25¬26 ;i Romani+ data scrierii, ]mprejurarea
scrierii, destinatarii acestor scrisori.
Taina Puterea lui Dumneyeu de a m=ntui ;i de a p[stra 5. S[ explici ;i s[ urm[re;ti deyvolta-
Extinderea F[cut[ cunoscut[ la toate popoarele rea ]nv['[turii lui Pavel despre cre-
Metoda Prin Scripturi din'[ pe parcursul acestor epistole.

Scopul Ascultarea credin'ei 6. S[ folose;ti diagrame, schi'e, h[r'i,

schi'e cronologice atunci c=nd le pre-
‘n Evanghelie, ]ndrept['irea lui Dumneyeu este dai altora din aceste epistole.
revelat[ prin credin'[. Dar ]ndrept['irea trebuie s[ 7. S[ aplici principiile fundamentale
fie revelat[ ;i ]n via'[. ‘n genera'ia noastr[, noi conti- ale studiului biblic introductiv ]n
nu[m munca pe care Pavel a dus¬o ]n genera'ia sa propriul t[u studiu al altor texte bi-
— predicarea Evangheliei la toate popoarele, pen- blice.
254
Verific[¬'i r[spunsurile
1 De team[ c[ s¬ar putea s[ fi fost jertfite idolilor
;i ar p[c[tui dac[ ar m=nca din ele.
2 Religie ceremonial[.
3 Slab.
4 Ce m=nc[ruri sunt permise. æinerea, pe temei
religios, a anumitor yile.
5 R[spunsul t[u.
6 Nu trebuie s[ se uite de sus ]n jos la el sau s[¬l
critice ca fiind nematur.
7 S[ nu¬l judece ;i s[ nu¬l critice.
8 R[spunsul t[u. Este o problem[ extrem de
dificil[ cu care se confrunt[ mul'i p[stori din
yilele noastre. Este nevoie de c[l[uyirea Du-
hului Sf=nt. Este necesar un nou botey al dra-
gostei, care s[ aduc[ o mai bun[ ]n'elegere
]ntre cele dou[ grupuri.
9 Fiecare cre;tin este un slujitor al lui Dumne-
yeu, nu al nostru. Dumneyeu ]l va judeca.
10 Suntem fra'i.
11 De cinci ori.
12 R[spunsul t[u. Ar trebui s[ facem totul pen-
tru slava lui Dumneyeu. Ar trebui s[ facem
ceea ce contribuie la bun[starea spiritual[ a
altora.
13 Versetele 14, 17, 20.
14 R[spunsul t[u. ‘n baya versetelor 14, 17, 20, ai
putea comanda carne de porc: dar ai comanda
carne de vit[, datorit[ versetelor 15¬16, 19¬22.
15 Nu este+ m=ncare, b[utur[.
Este+ neprih[nire, pace ;i bucurie ]n Duhul
Sf=nt.
16 S[ le purt[m sl[biciunile celor slabi.
S[ nu ne placem nou[ ]n;ine.
S[ le placem altora, pentru binele lor.
17 ‘i va edifica, ]i va ]nt[ri ]n credin'[.
18 Dumneyeu va fi glorificat.
Galateni ;i Romani
19 Armonia dintre noi. Sl[vindu¬L ]mpreun[ ]n
dragoste fr['easc[.
20 R[bdarea ;i m=ng=ierea pe care o dau Scriptu-
rile Dumneyeului r[bd[rii ;i al m=ng[ierii.
21 A;adar.
22 Primi'i¬l bine pe cel slab.
Primi'i¬v[ unii pe al'ii.
23 M[dulare ale Trupului lui Cristos. Fra'i.
24 A;a cum v¬a primit ;i Cristos pe voi, spre slava
lui Cristos.
25 Evreii credeau c[ ei sunt un popor sf=nt ;i nu
se cade s[ m[n=nce cu Neamurile. Dumneyeu
i¬a revelat lui Petru c[ nu¬i este permis s[¬i
considere necura'i pe cre;tinii dintre Neamuri.
‘n Antiohia, el a m=ncat cu Neamurile, p=n[
c=nd au venit ni;te cre;tini trimi;i de Biserica
evreiasc[ din Ierusalim. Atunci s¬a retras din-
tre Neamuri. Pavel l¬a mustrat pentru atitudi-
nea sa ;i pentru f['[rnicia sa.
26 Pentru a dovedi, el citeay[ patru pasaje din
Scripturi.
27 Mesia, descendentul lui David, care a fost fiul
lui Iese. Neamurile vor n[d[jdui ]n El (]n Isus,
Fiul lui David) pentru a fi m=ntuite ;i pentru
ca El s[ domneasc[ peste ele.
28 R[spunsul t[u.
29 R[spunsul t[u.
30 R[spunsul t[u.
31 Nu. Ei trebuia s[ se sf[tuiasc[ unii cu al'ii. To'i
cre;tinii au aceast[ responsabilitate de a se
ajuta unul pe altul.
32 Slujitorul lui Cristos pentru Neamuri.
33 Dumneyeu i¬a chemat. Pavel, ]n mod evident,
a sim'it c[ este un mare privilegiu, deoarece
el spune c[ aceast[ lucrare i¬a fost dat[ prin
harul (darul nemeritat) lui Dumneyeu.
34 Pavel urma s[ mearg[ la Neamuri, iar Petru la
evrei.
Evanghelia ;i Biserica
35 Neamurile.
36 Evanghelia lui Dumneyeu.
37 Prin Duhul Sf=nt.
38 Duhul Sf=nt lucra cu putere prin el, prin semne
;i minuni care ]i convingeau pe oameni de pu-
terea lui Dumneyeu.
39 R[spunsul t[u.
40 Am r[sp=ndit cu prisosin'[ Evanghelia.
41 R[spunsul t[u. S[ duc[ Evanghelia la cei care
au auyit¬o.
42 R[spunsul t[u.
43 15.24 Un dar pentru misiune.
15.26 Un dar pentru cre;tinii s[raci care erau
]n nevoi.
15.27 Daruri pentru sus'inerea propov[dui-
torilor Evangheliei.
44 R[spunsul t[u.
45 Biserica este datoare s[¬l suporte financiar pe
p[stor.
46 Pavel citeay[ cuvintele lui Isus.
47 Domnul. 1 Corinteni 9.10.
48 R[spunsul t[u.
49 Roag[¬te pentru ei. Aceasta nu ]nseamn[ c[
trebuie s[ te rogi cu voce tare: po'i s[ te rogi ]n
t[cere, cer=ndu¬I lui Dumneyeu s[ lucreye voia
Lui ]n ei, ;i Cuv=ntul Lui s[ devin[ o realitate
]n vie'ile lor.
50 5¬6: r[bd[rii ;i al m=ng=ierii: s[ ave'i acelea;i
sim'[minte: lui Isus Cristos: ]mpreun[ cu o
inim[ ;i o gur[ s[¬L sl[vi'i pe Dumneyeu:
13: n[dejdii: de toat[ bucuria ;i pacea: o d[
credin'a: s[ fi'i tari ]n n[dejde: puterea Duhu-
lui Sf=nt.
33: p[cii: s[ fie cu voi cu to'i.
51 R[spunsul t[u. Mie ]mi place. ‘mi ]nt[re;te cre-
din'a.
52 1.12 ca s[ ne ]mb[rb[t[m laolalt[... prin cre-
255
din'a pe care o avem ]mpreun[, ;i eu ;i voi.
15.30 v[ ]ndemn dar, fra'ilor... s[ v[ lupta'i...
]n rug[ciunile voastre c[tre Dumneyeu pen-
tru mine.
25.32 (ca eu) s[ m[ r[coresc pu'in ]n mijlocul
vostru (s[ fiu ]nviorat).
53 Lupta'i¬v[ ]mpreun[ cu mine, ]n rug[ciunile
voastre ]naintea lui Dumneyeu, pentru mine,
(15.30)
54 S[ fie iyb[vit din m=inile celor din Ierusalim
care nu credeau. Ca slujba (colecta) s[ fie ac-
ceptat[. Ca s[ soseasc[ la Roma cu bucurie. Ca
s[ fie ]nviorat prin cre;tinii din Roma.
55 R[spunsul t[u.
56 Fivi, Priscila, Acuila, Epenet, Maria, Andronic,
Iunia, Ampliat, Urban, Stache, Apele, Trifena,
Trifosa, Persida, Ruf ;i mama lui (care a fost
ca o mam[ pentru Pavel).
57 ‘nsemneay[¬i (observ[¬i care sunt). Evit[¬i.
58 Vorbiri dulci ;i am[gitoare.
59 Credin'[ ;i ascultare.
60 Dumneyeul p[cii. El ne va da biruin'[ asupra
lui Satan, care ]ncearc[ s[ ne deybine ;i s[ ne
distrug[ biserica.
61 Timotei.
62 Ter'iu.
63 Gaiu.
64 R[spunsul t[u. Recunoa;terea oamenilor dup[
nume. Aprecieri. Recunoa;terea public[ a lu-
cr[rii f[cute de al'i cre;tini. Dragoste unii fa'[
de al'ii. Fiind prieteno;i. Evit=ndu¬i pe oame-
nii care produc deybin[ri. Trimi'=nd salut[ri
de la o biseric[ la alta, sau promov=nd p[rt[;ia
]ntre biserici.
65 Isus Cristos.
66 Nu este necesar un r[spuns.
67 R[spunsul t[u. Eu sper c[ progresul t[u este
excelent — c[ ai atins toate obiectivele. Dac[
nu, mai ai ]nc[ timp s[ o faci.
256
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Organiyeay[ o deybatere cu c='iva p[stori laici
despre lucrurile care cauyeay[ deybin[ri ]n bi-
sericile din regiunea ta ;i despre modul ]n care
trebuie abordate aceste probleme.
2. Cere/le studen'ilor s[ relateye despre modul ]n
care bisericile lor ];i ]ndeplinesc responsabi-
lit['ile privitoare la evangheliyarea lumii, la
d[rnicie ;i la rug[ciuni. Discuta'i modalit['ile
de ]mbun[t['ire.
3. Discuta'i importan'a unui spirit de prietenie ]n
propov[duitor, ]n biseric[ ;i ]ntre biserici.
TEMA FINAL“
Fie c[ ai luat acest curs pentru credit academic,
fie c[ nu, vei beneficia foarte mult de pe urma acestei
teme finale. Ea te va ajuta s[ veyi cursul ca un ]ntreg
;i te va ajuta s[ te preg[te;ti pentru examenul final.
Deja te¬ai uitat peste obiectivele cursului.
Uit[¬te acum peste obiectivele ;i planurile fiec[rei
Galateni ;i Romani
4. Organiyeay[ cu studen'ii o dramatiyare a st[rii
unei familii care este interesat[ de Evanghelie.
Ei se duc mai ]nt=i la o biseric[ neprietenoas[,
;i apoi la una care este prietenoas[.
5. ‘mparte clasa ]n dou[ echipe, care s[ concureye
]ntr¬o verificare recapitulativ[ a ultimelor trei
lec'ii, eventual a ]ntregului curs.
6. Treci peste obiectivele cursului. Solicit[¬i pe
studen'i s[ m[rturiseasc[ ;i apoi s[¬I mul'u-
measc[ lui Dumneyeu pentru ceea ce au primit
de la El prin acest curs.
lec'ii, verific=ndu¬te, pe baya obiectivelor, ;i ]ncer-
c=nd s[¬'i aminte;ti c=te ceva la fiecare subiect. Dac[
este necesar, cite;te lec'ia. Noteay[ ilustra'iile. La
terminarea fiec[rei unit['i, recapituleay[ testul.
Recapituleay[ complet ultimele trei lec'ii, care nu
sunt cuprinse ]ntr¬un test aparte. Dac[ urmeyi ace;ti
pa;i, n/ar trebui s[ ai probleme la examenul final.